ETAPE DE PROIECTARE A ANCORAJELOR

Proiectarea ancorajelor se va face prin parcurgerea urmtoarelor etape:

stabilirea condiiilor pe care trebuie sa le ndeplineasc elementul ancorat si stabilirea preliminara a
dimensiunilor principale ale acestuia pe baza condiiilor funcionale si constructive sau a unor lucrri similare;
evaluarea informaiilor geotehnice disponibile; efectuarea studiilor geotehnice suplimentare necesare;
evaluarea fezabilitii utilizrii ancorajelor;
efectuarea de studii de arhiva si pe teren pentru a stabili implicaiile inginereti, economice si legale ale
utilizrii ancorajelor n cazul dat;
obinerea avizului Reprezentantului Tehnic al beneficiarului pentru utilizarea ancorajelor;
obinerea aprobrilor necesare, daca ancorajele se extind pe proprietile nvecinate;
definirea criteriilor de stabilitate generala pe care sistemul de ancoraje trebuie sa le ndeplineasc;
stabilirea strilor limita ultime si ale exploatrii normale la care trebuie verificate ancorajele
stabilirea aciunilor corespunztoare acestor stri limita;
determinarea solicitrilor din ancoraje si precizarea geometriei elementului ancorat si a ancorajelor;
determinarea solicitrilor n structura ancorata si optimizarea soluiei;
verificarea ancorajelor si detalierea caracteristicilor acestora;
stabilirea nivelului de protecie anticorosiva pentru ancoraj pe baza duratei de viaa estimate si a agresivitii
mediului determinata prin analize ale probelor de pmnt si apa subterana;
evaluarea necesitaii monitorizrii comportrii n exploatare a ancorajelor si prevederea masurilor necesare
daca este cazul;
precizarea cerinelor si criteriilor de ncercare pentru: comportarea interfeei bulb-teren; materialele si
dispozitivele ce se vor utiliza; protecia anticoroziva;
precizarea ncercrilor ce urmeaz a fi realizate;
stabilirea:
echipamentului de tensionare ce va fi utilizat;
organizrii lucrrilor;
masurilor de remediere;
masurilor de securitatea muncii si protecia mediului;
realizarea si ncercarea ancorajelor de proba; analizarea rezultatelor si modificarea soluiei iniiale, daca este
cazul;
1

PROIECTAREA GEOTEHNICA I STRUCTURALA A ANCORAJELOR

1 Predimensionarea ancorajelor
1.1. Predimensionarea si stabilirea distribuiei iniiale a ancorajelor se va face innd cont de:
valoarea globala a solicitrii din ncrcrile de exploatare care va fi preluata de ctre
ancoraje;
constrngerile privind poziiile si traseele obligate ale ancorajelor;
valorile orientative ale solicitrilor de exploatare care pot fi preluate, n mod curent de
ctre ancoraje; n funcie de natura terenului n care se face ancorarea, sunt urmtoarele:

300kN pentru pmnturi coezive;

400kN pentru nisipuri fine;

800kN pentru pietriuri.
soluiile adoptate la lucrri similare;
sisteme de ancorare folosite curent n tara.
1.2. n cazul lucrrilor de susinere a excavaiilor n zone construite, primul rnd de ancoraje se va
amplasa la un nivel care sa permit ca traseul acestora sa fie la minim 2 m de conductele de
alimentare cu apa, canalizare etc. si la minim 4 m fata de suprafaa terenului.
2 Calculul la starea limit ultim
2.1 Calculul ancorajului
Valoarea de calcul, Ra;d, a rezistentei la smulgere, Ra, a unui ancoraj, trebuie sa ndeplineasc
urmtoarea condiie limita:
Pd Ra;d
(1)
unde: Pd valoarea de calcul a forei de ancoraj.
Valorile de calcul ale rezistentei la smulgere pot fi determinate pe baza rezultatelor
ncercrilor ntreprinse asupra ancorajelor sau prin calcul.
2.2 Valoarea de calcul a ncrcrii ancorajului
Valoarea de calcul a ncrcrii ancorajului, Pd, trebuie stabilita, pe baza calculului structurii
ancorate, drept valoarea maxima dintre:
fora corespunztoare strii limita ultime exercitata de structura ancorata sau, daca este
relevanta,
fora corespunztoare strii limita de exploatare exercitata de structura ancorata.
n determinarea valorii de calcul a ncrcrii ancorajului, Pd, se va tine seama de prevederile
normativului NP 114 si de cele indicate n SR EN 1997-1:2004 (seciunile 2 si 8), corelat cu Anexa
Naionala SR EN 1997-1:2004/NB:2007.
2.3 Valori de calcul ale rezistentelor la smulgere stabilite pe baza rezultatelor ncercrilor
Valoarea de calcul a rezistentei la smulgere trebuie stabilita pe baza valorii caracteristice,
folosind relaia:
Ra;d = Ra;k / a
(2)
unde: Ra;k valoarea caracteristica a rezistentei la smulgere;
2

a coeficient parial pentru rezistenta la smulgere (conform Tabelului A.12(RO) din

Anexa Naionala SR EN 1997-1:2004/NB:2007). La ancorajele pretensionate si la
verificrile strilor limita pentru structuri (STR) si teren(GEO), trebuie utilizate seturile
R1 sau R4 ai coeficienilor pariali de rezistenta:
- a;t - pentru ancoraje provizorii;
- a;p - pentru ancoraje permanente.
Este indicat sa se coreleze valoarea caracteristica cu ncercrile de control prin aplicarea unui
coeficient de corelare a. Aceasta prevedere se refera la tipurile de ancoraje care nu sunt controlate n
mod individual prin ncercri de recepie. Daca se folosete un coeficient de corelare a, valoarea
acestuia trebuie sa fie bazata pe experiena si sa fie acceptata de beneficiar si de autoritile
competente (conform SR EN 1997-1:2004/NB:2007, paragraful 8.5.2).
2.4 Valori de calcul ale rezistentelor la smulgere stabilite prin calcul
Valoarea de calcul a rezistentei la smulgere trebuie evaluata n conformitate cu principiile din
SR EN 1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 si 2.4.8, dup caz, corelat cu Anexa Naionala SR EN 19971:2004/NB:2007.
Coeficienii pariali pot fi aplicai fie proprietarilor terenului (X) fie rezistentelor (R) fie la
ambele simultan, dup cum se arata n cele ce urmeaz:
daca coeficienii pariali sunt aplicai proprietarilor terenului (X) (3)
sau:
- daca coeficienii pariali se aplica rezistentelor (R) (4)
sau:
- daca coeficienii pariali se aplica simultan si proprietatilor terenului
si rezistentelor (5)
Rd este valoarea de calcul a capacitaii portante a ancorajului la smulgere.
Coeficienii pariali de rezistenta pentru lucrri de susinere, R sunt dai n Tabelul A-12 (RO)
din Anexa Naionala SR EN 1997-1:2004/NB:2007.
2.5 Valori de calcul ale rezistentelor structurale
La proiectarea structurala a ancorajului trebuie satisfcuta inegalitatea:
(V-6)
unde: Rt;d - valoarea de calcul a rezistentei la smulgere a structurii unui ancoraj.
Rezistenta materialului ancorajelor trebuie calculata n conformitate cu standardele SR EN
1992, SR EN 1993 si SR EN 1537, dup cum sunt pertinente.
Atunci cnd ancorajele sunt supuse ncercarilor de control, Rt;d trebuie sa tina seama de
traciunea de proba (a se vedea articolul 9.5 din standardul SR EN 1537:2004).

A. Calculul rezistenei la smulgere a ancorajelor

A.1 Calculul rezistentei la smulgere a ancorajului n functie de armatura acestuia
Rezistenta la smulgere a ancorajului n funcie de armatura acestuia poate fi determinata cu
relaia:
3

(A-1)
n care:
ftk - rezistenta caracteristica la ntindere a armaturii (conform SR EN 1992-1-1:2004.);
At - aria transversala a armaturii ancorajului;
a - coeficient parial de sigurana, care se va lua conform cu Tabelul A-1.
Tabelul A-1. Coeficient parial de sigurana, a

A.2 Calculul rezistenei la smulgere a ancorajului n funcie de stabilitatea de ansamblu: element

ancorat masiv de teren
Rezistenta la smulgere a ancorajului n funcie de teren poate fi determinata cu relaia:
(A-2)
unde:
a - coeficient parial de sigurana, egal cu:
= 2.04 pentru ancorajele de clasa A si B;
= 1.78 pentru ancorajele de clasa C.
Ns - fora de smulgere determinata prin calcul, pe baza valorilor caracteristice ale parametrilor
terenului. Se determina pe baza relaiilor urmtoare n funcie de natura terenului de fundare:
- pentru roci grupa tare la extra-tare:
(A-3)
n care:
fik - rezistenta caracteristica pe suprafaa laterala a zonei injectate, egala cu:
= 1000 kN/m2 pentru roci din grupa tare,
= 2000kN/ m2 pentru roci din grupa foarte tare,
= 3000kN/ m2 pentru roci din grupa extra-tare.
D - diametrul forajului;
Zai - lungimea zonei de ancorare n stratul i.
-

pentru pmnturi cu coeficientul de permeabilitate k<10-1 cm/s:

A-4)

n care:
Def - diametrul mediu efectiv al bulbului format prin injectare, stabilit cu relaia:
(A-5)
C - cantitatea totala de ciment (n tone), introdusa n zona bulbului la injectare si reinjectare;
Def nu se va lua n calcul cu valoare mai mare dect 3D pentru pmnturi necoezive si respectiv
2.5D pentru cele coezive, unde D este diametrul iniial de forare.
fik - rezistenta caracteristica pe suprafaa laterala a zonei de ancorare, conform cu Tabelul A-2.
4

Tabelul A-2. Rezistenta caracteristica pe suprafaa laterala a zonei de ancorare, fi

pentru pietriuri k10-1 cm/s

(A-6)

n care:
Def - diametrul efectiv al bulbului, innd cont de cantitatea de ciment introdusa prin injectare
n zona acestuia si de porozitatea n a terenului, dar nu mai mare de 0.5 m;
fik = 200 kN/m2.
-

pentru pmnturi coezive cu supralrgiri n zona de ancorare:

(A-7)

n care:
- coeficient care depinde de modul de realizare a supra-lrgirilor, fiind egal cu 1.1 pentru
metoda exploziilor si 1.0 pentru alte metode;
As - aria suprafeei supralargirilor, determinata prin proiectia pe plane normale la axa
ancorajului.
Rk - rezistenta caracteristica pe suprafata supralargirilor, conform cu Tabelul A-3.

NOTA: Sumarea
se va face numai pentru zona de ancorare n care nu sunt supralargiri. n
cazul supralargirilor prin explozie, diametrele vor descreste spre zona libera a ancorajului, iar numarul
supralargilor va fi de maxim 5.
Tabelul A-3. Rezistenta caracteristica pe suprafata supralargirilor, Rk

NOTE:
(1) Relatiile pentru determinarea valorilor NS au un caracter informativ, putnd fi utilizate de catre
elaboratorii sistemelor de ancorare n faza de predimensionare a acestora, precum si de catre
proiectantii de structuri ancorate n faza de studiu preliminar, atunci cnd gama de sisteme de
ancorare agrementate nu satisface cazul n speta.
5

(2) Conditia de verificare la starea limita de stabilitate a ansamblului (element ancorat masiv de
teren angajat) este ca, sub efectul ncarcarilor limita din gruparile fundamentale si speciale, ansamblul
sa nu si modifice sensibil pozitia sau forma, considernd ca nu are loc cedarea ancorajului prin
ruperea armaturii sau prin smulgerea zonei de ancorare.
(3) Pentru teren se vor considera valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice. Nu se vor introduce
n calcul eventualele ncarcari temporare cu efect favorabil stabilitatii.
Pentru simplificarea calculelor se admite ca verificarea sa se Faca la ncrcrile din gruprile
fundamentale, cu adoptarea unui coeficient de sigurana mai mare sau egal cu 1.5 pentru PdSLE
(ncrcarea de calcul corespunztoare SLE). De regula, din verificrile de stabilitate se deduc parametrii
ancorajului (lungime, nclinare, etc.). Verificarea la stabilitate se va face si pentru etapele intermediare
de execuie.
(4) Pentru ancorajele de clasa C nu mai este necesara verificarea sub efectul gruprilor speciale. La
ancorajele de clasa A se sporete nivelul de asigurare cu pn la 10%, independent de nivelul de
asigurare prevzut pentru ansamblul structurii. La stabilirea solicitrilor se vor considera ipoteze ct
mai apropiate de modul de lucru al terenului si al elementului ancorat n momentul cedrii.
Pentru dimensionare sau verificare solicitarea PdSLU (ncrcarea de calcul corespunztoare SLU) nu se
va lua mai mica dect 1.25PdSLE chiar daca ipoteza limita considerata n calcul conduce la solicitri PdSLU
mai reduse. Daca PdSLU >1.5PdSLE se vor reanaliza ipotezele limita considerate, precum si poziia si
geometria ancorajelor, si, daca n aceste condiii inegalitatea rmne valabila, atunci se va adopta n
calcul valoarea rezultata.
3. Calculul la starea limita de exploatare
Pentru verificarea la starea limita de exploatare n structura de susinere, ancorajul trebuie
asimilat cu un resort.
n cazul ancorajelor pretensionate (de exemplu ancoraje injectate), resortul trebuie considerat
drept un resort elastic si precomprimat. Este indicat ca, atunci cnd se analizeaz aceasta situaie de
calcul, sa se aleag cea mai nefavorabila combinaie a rigiditii minime sau maxime a ancorajului si
fora de pretensionare minima sau maxima.
Este indicat sa se aplice un coeficient de model asupra forei corespunztoare strii limita de
exploatare pentru ca rezistenta ancorajului sa asigure o securitate suficienta. Conform Anexei
Naionale SR EN 1997-1:2004/NB:2007, se poate adopta valoarea 1.0 pentru coeficientul de model de
aplicat asupra forei din ancoraj corespunztoare strii limita de exploatare, cu condiia aplicrii
prevederilor articolului 8.5.5(1) din SR EN 1997-1:2004, respectiv a paragrafului 2.2. Atunci cnd se
considera un ancoraj nepretensionat drept un resort (nepretensionat) este indicat ca rigiditatea
acestuia sa se aleag astfel nct sa se botina o compatibilitate ntre deplasrile calculate ale structurii
de susinere pe de o parte, si deplasrile si alungirea ancorajului, pe de alta parte.
Este indicat sa se tina seama de efectele deformaiilor impuse de fora de pretensionare din
ancoraje fundaiilor adiacente.
4. Condiii de verificare n funcie de relaxarea ancorajului si deplasarea elementului ancorat
4.1 Condiia de verificare la starea limita de exploatare
4.1.1. Condiia generala de verificare la starea limita de exploatare este ca sub efectul ncrcrilor
totale de exploatare n gruprile fundamentale, solicitarea pe direcia ancorajului, Pd, sa nu
depeasc efortul de pretensionare din faza finala (dup consumarea pierderilor). n cazul n care
6

ancorajele realizeaz si precomprimarea structurii ancorate (ca de exemplu n cazul barajelor

hidrotehnice), stabilirea efortului de pretensionare se va face si n funcie de condiiile de verificare la
fisurare n diversele seciuni ale structurii, alegndu-se valoarea cea mai mare.
4.1.2. n cazuri speciale proiectantul va analiza daca deplasarea elementului ancorat, ca urmare a deprecomprimrii terenului, reprezint o situaie care trebuie verificata.
4.1.3. Condiiile de verificare n diversele seciuni ale structurii vor corespunde SR EN 1992-1-1:2004 si
prevederilor standardelor sau normativelor specifice. La ancorajele din clasele A si B prevederile de
verificare la fisurare n seciunile elementului ancorat se vor completa cu introducerea unui coeficient
de imprecizie al forei de precomprimare egal cu 0.95 sau 1.05 n faza iniiala si 0.9 sau 1.1 n faza
finala. Se va adopta valoarea minima sau maxima dup cum este mai defavorabil.
4.1.4. Dimensionarea sau verificarea seciunii de armatura se va face pe baza urmtoarei relaii de
calcul:
PdSLE At(pk- kl)
(7)
unde:
PdSLE - solicitarea din ancoraj sub efectul ncrcrilor totale de exploatare n gruprile
fundamentale;
At - aria transversala a armaturii ancorajului;
pk - efortul unitar de blocare (efortul unitar transmis armaturii de ctre dispozitivul de
tensionare a ancorajului);
kl - suma pierderilor de tensiune n ancoraj;
- coeficient al pierderii de tensiune (a se vedea Tabelul 1).
Tabelul 1. Valorile coeficientului pierderilor de tensiune
Valoarea coeficientului
Natura ncrcrilor ce produc solicitri
n pentru ancoraje de clasa ancoraj
A
B
mpingerea pmntului (n principal)
1.1
1.0
Alte ncrcri
1.2
1.1

C
0.8
1.0

Calculul conform relaiei (7) comporta urmtoarele condiii suplimentare determinate de:
a) Rezerva necesara pentru controlul ancorajelor la tensionare:
pentru TBP:
< pkadm = 0.70 ftk pentru ancorajele de clasa A;
pk
< pkadm = 0.73 ftk pentru ancorajele de clasa B;
< pkadm = 0.76 ftk pentru ancorajele de clasa C;
pentru bare:
pk
< pkadm = 0.85 ftk pentru ancorajele de clasa A si B;
< pkadm = 0.90 ftk pentru ancorajele de clasa C;
b) Masurile de asigurare contra coroziunii, dup consumarea pierderilor de tensiune:
pentru TBP:
pk - kl 0.50 ftk pentru ancorajele de clasa A;
0.55 ftk pentru ancorajele de clasa B;
0.60 ftk pentru ancorajele de clasa C;
pentru bare:
pk - kl 0.70 ftk pentru ancorajele de clasa A si B;
0.75 ftk pentru ancorajele de clasa C.
7

unde:
ftk - rezistenta caracteristica la ntindere a armaturii.
Pierderile de tensiune n armatura pretensionata rezulta, n general, din:
frecrile ce se dezvolta pe lungimea zonei libere a armaturii (f);
frecrile ce se dezvolta n blocaje (b);
lunecrile si deformaiile ce se produc n blocaje ();
relaxarea efortului din armatura (r);
deformaiile terenului.
4.1.5. Pierderile de tensiune prin frecare pe lungimea zonei libere a armaturii (f) au, de regula,
valori reduse iar efectul se manifesta numai asupra lungimii de calcul la stabilitate, fapt pentru care se
neglijeaz.
Pierderile de tensiune prin frecare n blocaj (b) sunt indicate de ctre productorul
blocajului.
Pierderile datorate lunecrilor si deformaiilor n capetele de ancorare () si relaxrii
armaturii (r) se stabilesc pe baza relaiilor din SR EN 1992-1-1:2004 cu precizarea ca valoarea r se
va calcula pentru un efort n armatura pretensionata determinat cu relaia (8) (neglijndu-se efectul
reducerii efortului din armatura datorata deformaiei n timp a terenului, dt):
(8)
V.4.1.6. n cazul pmnturilor, ca urmare a deformaiilor terenului de sub talpa elementului ancorat,
ancorajele tensionate ntr-o etapa pot influenta efortul din ancorajele alturate tensionate anterior,
fenomen similar celui care apare n cazul betonului precomprimat (SR EN 1992-1-1:2004). Deoarece
aceasta influenta este greu de evaluat se vor evita solicitrile excentrice care sa conduc la rotiri si
tasri importante n diversele etape de tensionare a ancorajelor prin modul de alctuire a elementului
ancorat, prin amplasarea ancorajelor n perimetrul acestuia si prin ordinea de tensionare.
De asemenea, se va pstra o distanta suficienta ntre poziia ancorajelor care se tensioneaz si
cele la care se face injectarea de protecie. n acest mod, eventuala influenta este atenuata prin faptul
ca se repartizeaz la ntreaga lungime a zonei libere a armaturii, dup cum rezulta din relaia:

(9)
n care:
kl(i) - pierderea de tensiune n ancorajul i;
ii+1,n - deplasarea n dreptul ancorajului i, datorata tensionrii ulterioare a ancorajelor
alturate care se considera ca pot avea un efect relevant asupra deplasrii din dreptul
ancorajului i.
4.1.7. La ancorajele din clasele A si B, daca influenta ntinderii succesive a ancorajelor nu poate fi
evaluata si evitata, se va prevedea re-tensionarea ancorajelor n intervalul de timp disponibil pn la
injectarea de protecie a zonei libere.
Pierderea de tensiune, dt, datorata deformaiei n timp a terenului de fundare de sub talpa
elementului ancorat se calculeaz cu relaia:
(10)
unde:
1 - deplasarea care se consuma pn la injectare;
8

2 - deplasarea dup injectare;

a - lungimea de armatura pe care se resimte efectul deplasrii egala cu:
= 0.8Ltf, n cazul injectrii cu suspensie n interiorul tecii de protecie;
= Ltf n cazul injectarii cu materiale permanent plastice n interiorul tecii de protecie;
= Ltf + Ltb, n cazul ancorajelor de compresiune.
4.1.8. Pentru alte cazuri speciale de protecie pe zona libera a armaturii care pot conduce la valori mai
reduse dect cele de mai sus, lungimea de armatura pe care se resimte efectul deplasrii se va adopta
pe baza indicaiilor furnizate de ctre proiectantul sistemului de ancoraj sau a rezultatelor ncercrilor
special efectuate n acest scop.
4.1.9. n etapa de ntocmire a proiectului, valorile 1 si 2 se vor evalua pe baza prevederilor din NP
112-2012 sau altor prescripii specifice. De asemenea, se vor putea utiliza date experimentale de la
lucrri similare. Aceste evaluri se vor verifica pe ancorajele de proba sau pe prima serie de ancoraje
din lucrare. Pentru ancorajele de clasa C sau pentru cele amplasate n terenuri stncoase se poate
renuna la determinarea dt. Pentru ancorajele de clasa A se recomanda sa se prevad compensarea
pierderilor dt prin re-tensionare n intervalul de timp pn la injectarea de protecie a lungimii
libere a armaturii.
Pierderile de tensiune datorate fenomenelor reologice ce se produc la nivelul zonei de
ancorarea a ancorajelor amplasate n pmnt se vor stabili prin ncercarea ancorajelor de proba
pentru ancoraje de clasa A si B. Pentru ancorajele de clasa C se poate renuna la determinarea acestor
pierderi.
Etapele de calcul sunt urmtoarele:
1. se alege pentru pk valoarea maxima data relaiile de la punctul a) de la 4.1.4;
2. se determina pierderile de tensiune kl conform recomandrilor de la punctul b) de la 4.1.4;
3. se verifica daca este respectata condiia referitoare la valoarea (pk kl), reducndu-se
valoarea pk daca depirea este mai mare de 5%;
4. se recalculeaz kl.
4.2 Condiia de verificare la starea limita ultima de deplasare a elementului ancorat
4.2.1. Condiia de verificare la starea limita ultima de deplasare a elementului ancorat (datorata
alungirii ancorajului) este ca, sub efectul valorilor limita ale ncrcrilor n gruprile fundamentale,
alungirea armaturii, pe zona de lungime a, sa fie mai mica sau cel mult egala cu cea care rezulta pe
direcia longitudinala a ancorajului considerat, innd seama de deplasarea admisibila a elementului
ancorat.
Pentru ancorajele de clasa A si B verificarea se va face la ncrcrile fundamentale si speciale,
iar pentru cele de clasa C numai pentru ncrcri fundamentale. Pentru dimensionare si/sau verificare
se va folosi urmtoarea relaie de calcul:
(11)
unde:
PdSLU - solicitarea din ancoraj sub efectul ncrcrilor limita n gruprile fundamentale si
speciale;
At - aria transversala a armaturii pretensionate a ancorajului;
ft()k - rezistenta caracteristica la ntindere a armaturii, corespunztoare unei deformaii
specifice , definita prin:
9

(12)
n care:
adm - deplasarea limita admisa n dreptul ancorajului;
Et - modulul de elasticitate al armaturii pretensionate;
Lapp - lungimea libera echivalenta, respectiv poriunea din lungimea libera a armaturii pe care
se resimte efectul alungirii, si care se ia egala cu:
= Ltf, pentru ancoraje injectate cu materiale permanent plastice n zona libera, n
interiorul sau exteriorul tecii de protecie;
= 3.0 m, pentru ancoraje n roci injectate cu suspensie pe baza de ciment n zona libera;
= 0.5Ltf, (dar minim 4.0 m si maxim 7.0 m) pentru ancoraje amplasate n pmnturi,
injectate cu suspensie pe baza de ciment n zona libera.
4.2.2. Rezistenta caracteristica la ntindere a armaturii, ft()k se deduce din diagrama de calcul (p )
determinata conform SR EN 1992-1-1:2004.
n etapa de determinare a valorii At, pentru (pk kl) se vor considera valorile limita indicate la
punctul b) de la 4.1.4, urmnd sa se faca o reverificare dup determinarea pierderilor de tensiune kl.
La ancorajele de clasa B se poate renuna la aceasta reverificare.
4.3 Verificarea siguranei n exploatare a ancorajelor
Verificarea siguranei n exploatare a ancorajelor se realizeaz cu ajutorul unui factor de
sigurana dat de relaia:
(13)
unde:
- Rd - Capacitatea portanta a ancorajului;
- P0 - Fora de ntindere la blocare.
n funcie de durata de viaa si de gradul de risc pentru ancoraj estimate la proiectare, se
recomanda adoptarea urmtoarelor valori minime pentru FS (Tabelul 2):
Tabelul 2. Valori ale factorului de sigurana FS

10