TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE FINISAJE

MOISE FLORIN
TMLC, AN II, GRUPA 1

I.

Generalitati

Finisajele executate cu plci ceramice si piatr natural sunt foarte

rezistente si practice, dac sunt fixate si rostuite corespunztor, rezist pn la 10
ani, asigurnd interioarelor si constructiilor un aspect estetic deosebit.
Niciun alt material nu permite atatea variante de a crea decoruri personalizate,
individualizate, fie ca este vorba de interior sau exterior la terase, gradina, fatade
sau piscine ca placile ceramice.
Acestea adauga valoare spatiului iar arhitectura si decorurile realizate prin
intermediul lor sunt atractive si unice, depinzind in exclusivitate de personalitatea
utilizatorului.
Materialul ceramic (placile de gresie, faianta, klinker s.a.m.d) isi lasa in mod
decisiv amprenta asupra esteticii si durabilitatii suprafetei finale, de aceea se
recomanda achizitionarea materialelor de calitate, care desi au un pret mai
ridicat, isi justifica acest pret prin durabilitate, aspect si rezistenta.
Plcile ceramice sunt disponibile n prezent ntr-o multitudine de forme,
dimensiuni i culori pentru a se potrivi oricrui stil arhitectural i de design
interior i oricrui gust. ns plcile ceramice ofer i o combinaie de caliti pe
care nu o vei putea regsi n cazul altor materiale de construcie.
Placarea ceramic este extrem de durabil. Nu este afectat de putrezire,
de foc i nu ofer spaii propice dezvoltrii i nmulirii insectelor.
Montate corect, plcile ceramice reprezint unul dintre puinele materiale
despre care se poate confirma c dureaz ct timp exist i locuina, fr a
necesita recondiionrii majore sau chiar nlocuirea total.
Este adevrat, ns, c montarea plcilor ceramice necesit ceva mai mult
timp dect aplicarea unei mochete, unui linoleum sau dect montarea unei plci
de rigips pe perete.

II.

Tipuri de plci ceramice

n functie de destinatia ncperii si de modul n care sunt montate (de

aspectul final) se poate deosebi o multitudine de tipuri si modele. Ele pot fi
folosite pentru locuinte, cldiri de birouri, sli de restaurante, zone industriale,
piscine etc. ns cele mai importante caracteristici care deosebesc plcile
ceramice sunt duritatea si absorbtia de ap.
n functie de solicitrile mecanice finale la care este supus pardoseala, se
pot alege plci cu rezistent mai mare sau mai mic. De regul, plcile cele mai
rezistente sunt plcile portelanate care au o absorbie foarte mic, aproape de
zero.

Absorbtia de ap este un factor cu rol decisiv n alegerea mortarului adeziv pentru lipire.
Indicele de absorbtie se noteaz cu litera E si trebuie s fie marcat pe cutia de plci ceramice.
n functie de gradul de absorbtie, plcile ceramice pot fi:

plci cu absorbtie redus - grupa I, E < 3%-numite

si plci portelanate,sunt arse la temperaturi de pn la
1250C. Au absorbtia mai mic de 0.5%, cteodat chiar
mai mic de 0.3%.
Se caracterizeaz prin duritate foarte mare si
porozitate redus a suprafetei.
Se recomand ca aceste plci s fie lipite cu
adezivi flexibili, care asigur aderent chimic att la
suport ct si la plac.

plci cu absorbtie medie - grupa II, 3% < E < 10%sunt plcile glazurate sau acoperite cu o pelicul
impermeabil sau poroas.
Sunt acele plci de tip Terracotta sau plci de gresie
normal utilizate n mod frecvent.

plci cu absorbtie mare - grupa III, E>10%-sunt

plcile glazurate pentru uz interior, plcile de faiant
glazurate pentru pereti.
La acest tip de plci volumul porilor este de aprox.
20 30%, ceea ce exclude rezistenta la nghet.

III.

Tehnologia de aplicare a plcilor ceramice:

Aplicarea plcilor ceramice n pat subtire presupune lipirea plcilor pe suprafata

suport cu ajutorul unui adeziv aplicat ntr-un strat de max. 15 mm. Pentru a
realiza un placaj ceramic de calitate trebuie urmati urmatorii 8 pasi foarte
importanti:

1. Observarea general n urma unei analize vizuale la fata locului se pot

observa rosturi sau fisuri n suprafat, urme de praf, murdrie, eflorescente, strat
superficial de lapte de ciment. Observarea general a suprafetei furnizeaz
informatii utile n tratarea ulterioar a acesteia.

Pentru a obtine suprafete

rezistente, solide, care s asigure o
bun aderare a plcilor ceramice,
trebuie ndeprtate de pe suprafata de
aplicare toate impurittile care ar putea
reduce gradul de aderent si mai ales
laptele de ciment.
n cazul n care pe suprafata de
aplicare exist praf sau alte impuritti,
este suficient ca acestea s fie aspirate
sau mturate. Alte suprafete, ca de exemplu tencuiala, necesit slefuire, decapare
sau ciocnire.

Deosebit de dificil este prelucrarea podelelor monolite,care au fost

sclivisite n faza de executie. Pe aceste suprafete poate aprea un strat subtire,
dur, care mai trziu se desprinde mpreun cu plcile aplicate de restul suprafetei.
Acest strat subtire trebuie curtat, iar n cazul straturilor mai groase se
recomand slefuirea sau frezarea suprafetei.
Eflorescentele sunt petele sau depozitele cristaline de sruri alcalinopmntoase care pot aprea pe suprafetele destinate aplicrii plcilor ceramice.
De multe ori, n cursul procesului de cristalizare a srurilor, se poate ajunge la o
mrire a volumului acestora. Astfel, plcile ceramice se desprind de pe suprafat.
Pentru a mpiedica formarea eflorescentelor, trebuie mai nti eliminate sursele
de producere a umezelii si apoi renovat suprafata cu tencuial, curtnd srurile.

2. Aflarea detaliilor de foarte multe ori, o simpl ntrebare poate oferi

mai multe informatii dect o serie ntreag de teste si msurtori. Se pot afla
detalii despre vrsta unui beton, a unei sape sau tencuieli, despre modul de
turnare a suprafetei si eventualele fisuri, anume contractii, solicitri interne ale
materialului.
Pe podelele monolite cu o grosime de 4 cm, din cauza contractrii si
umezelii suprafetei, se pot aplica plci ceramic dup 28 de zile de maturare.
Practic ns, acest lucru nu se ntmpl prea des, deoarece clientul doreste
finalizarea ct mai rapid a lucrrilor. n acest caz, executantul trebuie s
procedeze cu mare atentie si s msoare nivelul umidittii, ntocmind un proces
verbal de constatare. Dac rezultatul acestor msurtori prezinta ndoieli, trebuie s astepte pn
cnd se atinge valoarea normal.

3. Testarea suprafetei suport - nseamn evaluarea calitativ a suprafetei.

Presupune folosirea unor diferite metode pentru a verifica rezistenta la
zgriere, aderenta, rezistenta la compresiune.
Suprafata pe care se fixeaz plcile trebuie s fie rezistent, fr s prezinte
riscul exfolierii. n acest caz se face un test simplu prin lovirea cu ciocanul. Un
sunet surd arat c n locul respectiv tencuiala sau plcile existente sunt dezlipite
si trebuie ndeprtate. Dac tencuiala este crpat si are bsici, trebuie
ndeprtat si refcut.

Aderenta straturilor de vopsea de ulei

si de emulsii se poate verifica cu lama si cu
ajutorul unei benzi adezive. Dac vopseaua
se desprinde, atunci trebuie ndeprtat
manual.
Acoperirile cu tapet sau straturile de
vopsea care, din cauza umezelii, sunt
nmuiate, trebuie uscate si curtate.

4. Msurarea suprafetei suport - nseamn evaluarea cantitativ a

parametrilor suprafetei suport.
n urma msurrii se pot determina valori ale umidittii, ale rezistentei la
ntindere si compresiune, precum si ale gradului de nivelare.
Una dintre cele mai importante msurtori care se fac la o suprafat suport
este msurarea umidittii. Aceasta se poate face n mai multe feluri, folosind
metode distructive (metoda cu carbid CM) sau nedistructive (metoda cmpului
electromagnetic).
Msurarea umidittii este foarte
important deoarece ofer informatii despre
momentul n care se poate efectua placarea.
Ca exemplu, suprafetele pe baz de
ciment pot fi acoperite numai n momentul n
care umiditatea este de cca. 5%.
n cazul fixrii plcilor ceramice pe un
strat subtire de mortar adeziv, trebuie verificat
dac suprafata de aplicare este egal (se
msoar diferentele cu un dreptar, pe o
lungime de 2 m) si dac a fost realizat
nclinatia proiectat corespunztoare (de exemplu, n cazul balcoanelor si
teraselor). n cazul n care este necesar, suprafata trebuie nivelat prin tencuire,
prin turnarea unui strat de sap autonivelant sau printr-o actiune similar.
5. Analizarea situatiei - dac toti pasii de mai sus sunt respectati, iar
valorile obtinute n urma msurtorilor corespund cu cerintele de rigoare, atunci
se poate trece la pregtirea efectiv a suprafeei suport.

6. Pregtire - toate suprafetele trebuie s fie n asa fel pregtite nct s

poat suporta pe o perioad lung de timp finisajele ulterioare,respectiv plcile
ceramice. Acestea trebuie s aib capacitate portant, cu absorbtie redus, s fie
desprfuite, uscate, plane, fr substante antiaderente si fr fisuri.
n cazul suprafetelor fisurate, nainte de a se trece la alte operatiuni,
acestea trebuie reparate n totalitate. Pentru reparare exist o tehnologie anume,
care foloseste materiale de umplere pe baz de rsini epoxidice.

Largirea fisurilor

Umplerea fisurilor cu rsin epoxidic

n cazul spatiilor umede, att la interior, ct si la exterior, nainte de

efectuarea placrii, se impune etansarea corespunztoare a suprafetelor.
7. Amorsarea - amorsarea suprafetei are ntotdeauna rezultate pozitive.
Adezivul pentru plci ceramice d rezultatele ideale numai atunci cnd suprafata
de aplicare are calitatea corespunztoare. Din pcate, majoritatea suprafetelor de
aplicare sunt departe de a fi ideale. Fcnd abstractie de impuritti, o problem
poate fi pulberea constituit de moleculele suprafetei, iar o alta o suprafat prea
impregnat. De aceea, suprafata de aplicare trebuie grunduit, acest lucru avnd
ca efect:

legarea prafului
reducerea absorbtiei
ntrirea suprafetei de aplicare
obtinerea unei aderente mai bune

8. Placarea si chituirea - nainte de a ncepe placarea, trebuie s alegem

materialele si sculele de lucru corespunztoare.

8.1. Prepararea materialului

n ceea ce priveste alegerea materialelor cu care se va executa placarea, cel

mai important material este adezivul. Cnd alegem un adeziv pentru placri
ceramice trebuie s tinem cont de tipul suprafetei suport, de tipul plcilor
ceramice si de conditiile de exploatare.
n functie de tipul plcilor montate si de tipul de adeziv se aleg si sculele de
lucru.
Pregtirea adezivului trebuie s se fac conform specificatiilor de pe
ambalaj, iar omogenizarea n mod obligatoriu cu ajutorul unui mixer electric.

n cazul n care adezivul nu este omogenizat corespunztor, riscul este ca

50% din propriettile de lipire s se piard.

8.2. Intinderea materialului

Utilizati o drisca zimtata pentru a intinde mortarul. Tineti unealta putin
inclinata pentru a obtine o pelicula regulata. Incercati sa brazdati mortarul in mod
uniform.

Tehnologia de placare n pat subtire presupune ntinderea uniform a

adezivului pe suprafat cu ajutorul unei mistrii zimtate. Vrfurile dintilor trebuie
s ating suportul, iar mistria trebuie tinut oblic. Dup aceea, materialul se
ntinde n mod egal pe toat suprafata.
Mrimea dintilor mistriei se alege n functie de mrimea plcilor. Alegerea
corect: consistenta si dimensiunea dintilor mistriei fac n asa fel nct plcile s
nu se deplaseze n plan orizontal, iar mortarul (adezivul) s acopere minim 65%
din suprafata interioar a plcii. Dac nu este asa, trebuie aleas o mistrie cu dintii
mai mari.
Adezivul trebuie aplicat dintr-o singur miscare pe o suprafat nu mai mare
de 1 m2. Plcile se pot aplica, dac mortarul ntins se lipeste de mn la atingere.

8.3. Montarea placilor

Apasati placile pe mortar-adezivul intins pentru a turti darele trasate cu
malaua. Mortarul trebuie sa adere pe placa si pe pardoseala. Se poate calca pe
gresie la 48 de ore de la montaj.

8.4. Ciocanirea suprafetei

Se recomand ca plcile mai mari s fie apsate cu un ciocan de cauciuc.
Pentru cteva minute nc se mai poate corecta pozitia plcilor, dar trebuie
evitat umplerea rosturilor cu adeziv.

Pe terase, balcoane si acolo unde plcile sunt supuse unui mediu

umed,trebuie s aplicm adeziv si pe spatele plcilor. Aceast metod trebuie
aplicat ntotdeauna la fixarea plcilor din marmur sau din alte roci cu cristale
mari.
n acest caz, adezivul acoper 100% din suprafaa interioar a plcii. Dup
ce adezivul se ntreste n totalitate, se ndeprteaz surplusul de material si
distantierele.
Un factor deosebit de important n cazul placrii este forta de apsare
asupra plcii. Aceasta depinde direct proportional de mrimea plcii.

n functie de mrimea plcii, dar si pentru a avea o acoperire

corespunztoare cu adeziv pe spatele acesteia, este foarte important ca mistria
de aplicare s se aleag corespunztor.

De regul, plcile ceramice nu sunt montate una lng cealalt, ci se

monteaz lsndu-se un spatiu ntre ele numit rost. Mrimea rostului este aleas
n functie de tipul plcilor si binenteles de dorintele beneficiarului.
8.5. Intinderea chitului de rosturi
Rosturile plcilor trebuie umplute, chituite cu material special numit chit de
rosturi.
nainte de chituire trebuie verificat dac pigmentul liantului nu pteaz
permanent suprafata plcilor.
Acest lucru trebuie verificat n special la plcile neglazurate, lustruite, din
gresie.
Chituirea se face dup trecerea intervalului de timp recomandat n
instructiunile de utilizare ale materialului pentru fixarea plcilor, atunci cnd este
uscat. Mai nti, se ndeprteaz resturile de adeziv dintre plci. n cazul n care
rosturile sunt din praf de ciment, suprafata plcilor trebuie umezit cu un burete
nmuiat n ap si bine stors.
Chitul de rosturi se toarn ntr-o cantitate de ap rece, curat, conform
instructiunilor de pe ambalaj si se amestec pn la obtinerea unei mase fr
cocoloase. Nu se folosesc recipiente sau instrumente ruginite.Materialul obtinut
trebuie utilizat n intervalul de timp recomandat.

Chituirea se face folosind o mistrie cu burete cauciucat, cu ajutorul creia

se aplic mortarul pe suprafata plcilor, mai nti cu o miscare dreapt, spre
marginea plcilor, iar apoi cu o miscare oblic.

Mortarurile cu o consistent lichid pot umple corect rosturile.

8.6. Curatarea rosturilor
Rosturile abia chituite se finiseaz cu ajutorul unui burete umed. n cazul
rosturilor late, frecarea prea intens poate duce la ndeprtarea agregatelor si la
aparitia unor rugozitti. Finisarea se face dup cca. 10 minute.

Resturile uscate de mortar de pe plcile rostuite se ndeprteaz cu o crp

moale, uscat.

Muchiile, colturile, precum si mbinrile cu obiectele sanitare trebuie

umplute cu silicon.
nainte de aplicarea siliconului, rosturile trebuie s fie bine curtate si
uscate. Rosturile pot fi acoperite dup aceea cu band autoadeziv de hrtie, care
protejeaz mai ales plcile neglazurate.

Pardoselile ntinse (mai mari de 36 m2) trebuie prevzute cu rosturi de

dilatatie. La rosturile de dilatatie se va folosi mastic flexibil sau profile speciale.
Rostul de dilatatie trebuie astfel alctuit nct s se evite aderenta pe 3
laturi. Rostul trebuie construit si dimensionat corespunztor.

Multe reclamatii apar datorit dimensiunii gresite a rostului.

Ltimea rostului trebuie s fie ntre 10 si 35 mm.
Regula: < 10 mm ltime .......... raport l:h =1:1
> 10 mm ltime .......... raport l:h =2:1

IV. Unlelte necesare pentru aplicarea plcilor ceramice:

1-Galeata plastic;
2-Racleta;
3-Bormasina;
4-Drisca zimtata;
5- Accesoriu
pentru amestecat;
6- Fir de trasat;
7- Ciocan cauciuc;
8- Burete;
9- Aparat de taiat
placi ceramice;

V.

Standarde si normative de referinta

STAS 233 80

Plci din faianta

peretilor interiori

Legea 10/1995

Calitatea in constructii

VI.

pentru

placarea

Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii ,

livrarea, depozitare, manipulare

Materialele principale folosite pentru placarea pardoselilor si placari cu faianta

sunt:
- Plci ceramice smaltuite;
- Adeziv sau mortar;
- Distantieri;
- Chituri pentru rosturi;
Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, declaratie de
conformitate i procesul verbal de recepie pe santier.
Depozitarea se face n locuri nchise, special amenajate, ferite de intemperii,
adezivii se vor depozita n ncperi cu umiditate (constant) redus.
n general, livrarea placajelor se face n cutii de carton (sau de lemn), care
trebuie manipulate cu grij pentru a se evita spargerea lor.

VII. Executarea lucrarilor, montarea, instalarea, asamblarea

Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor..
Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si
dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre i cptuelile la ui se face dup efectuarea
placajelor astfel ca pervazurile i cptuelile s acopere rostul dintre toc si
peretele placat.
Aplicarea plcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate,
pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe vertical
i 2mm/m pe orizontal, eventualele neregulariti neputnd depi 2mm/m.
Plcile de faianta se aplic pe suprafaa pregtit numai la nivelul priului de
ciment, grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru
placarea fcuta cu dreptarul pe orizontal / vertical i cu nivela cu bul de aer.
Dup montarea a 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitatea peretelui.
Dupa 5-6 ore de la montare, plcile se vor cura de mortar prin frecarea cu o
crp umezit.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea aplicrii
placajului i se va executa cu chit de rost cu burete i cu paclu de plastic. Dup o
or de la rostuire se terge suprafaa placajului cu crp umezit cu ap.
Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu
ancore galvanizate sau inoxidabile.

VIII. Controlul calitatii, abateri admise

Verificarea inainte de incepere lucrarilor
- Existenta procedurii tehnice de execuie pentru lucrri de placaje n
documentaia contractorului;
- Existena procesului verbal de recepie pentru stratul suport;
- Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori,
planee) sau a cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor
(evi pentru instalaii);
- Existena certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existena agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi;
- Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale;

Verificarea in timpul executiei lucrarilor

- Respectarea procedurii tehnice de execuie;
- Respectarea detaliilor de montaj;
- Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;
- Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;
- Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;
- Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;
- Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel
putin unul la 100 mp;
- Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Verificari la sfarsitul lucrarilor

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de
placaje. Nota: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind
aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este
necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa
finalizarea lucrarilor.
Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa
de 1/5, ex. 1m2 la fiecare 5m2;
Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista
eventuale deficiente care depasesc abaterile admisibile;

Abateri admise placaje interioare

Placaje din faianta

- Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului: 1mm/placa.
- Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plcilor: max. una la o placa pe o
suprafata de 4mmp.
- Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.
- Pete pe suprafata placajului: nu se admit.
- Latimea rosturilor dintre plci: perfect uniform.