Istoriapduriiromnetidincelemaivechitimpuripnastzi Giurescuconstantinc 1976 110808104328 Phpapp01

-
i to
40.
;
CONSTANTIN C. "GIURESCU
11.
!STORM PADURII
ROMANESTI.
-
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PINA ASTAZI

www.dacoromanica.ro
Lucrarea constituie o sintezi
istorici asupra pidurii romanesti, aritind dezvoltarea ei

din cele mai vechi timpuri
pIng astIzi, rolul ei de seami
In viata poporului roman, In
special In epoca etnogenezei
lui
si a luptelor pentru pis-
trarea
statului,
importano
economic si ecologici a p5cki-
rii, legitura dintre Odure si

toponimia tinkului carpatodanubian,
influenta
pdurii
asupra onomasticii etc.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
PADURII ROMANESTI
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PiNA ASTAZI
www.dacoromanica.ro
Supracoperta ;I coperta: KALAB FRANCISC
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
MEMBRU AL ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ISTORIA PADURII
ROMNE$T1
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PNA ASTAZI
Editia a doua, reva.zutd
i addugitc7
E
EDITURA CERES
BUCURE0-1
1976
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Prefata
7-8
I
Padurea carpato-danubiana in preistorie, in Dacia 0 in Dacia Romana

Padurea in epoca migratiilor. Rolul ei sub raportul continuitatii populatiei roma-
11
nice in tinutul carpato-danubian

Padurea romneasca In secolele XIVXVIII (Pina la primele legi silvice). Rolul
padurii in apararea tarii 0 ca loc de refugiu
29
Padurea parte constitutiva. a ocinei. Semnele de hotar in padure

Brani0ile
Paduri importante mentionate in izvoarele istorice
48
38
55
64
Tara Romaneasca 65-70; Transilvania 70-74; Moldova 74-84; Dobro-
gea 84-85
86
Obliga-tii fiscale in legatura cu padurea

Despre ferastraiele mecanice
Padurea romaneasca in epoca moderna 0 contemporana
Padurea in epoca moderna (1781-1918) 100-111; Padurea contemporana
(1919-1974)
100
Legislatia silvica.
Despre impaduriri
127
139
Fabrici de prelucrat lemnul
1.48
86
93
126
Fabrici de cherestea 1.48-157; Fabricile de hirtie 0 mucava 157-158; Fabrici
de chibrituri 158-159; Fabrici de mobile, placaj, furnir, placi aglomerate

0 fibrolemnoase 1.59-160; Alte fabrici 160-162
II
Padurea in cartografie
165
Comertul intern cu lemn, produse din lemn 0 alte produse ale padurii
182
Comertul intern cu lemn 0 produse din lemn 182-194; Me0eugari ai

lemnului 0 sate de lemnari specializati 194-204; Pretul lemnelor 204-218
Exportul de lemn 0 produse lemnoase
Plutele
0 plutritul
www.dacoromanica.ro
219
243
6 CUPRINSUL
Fructele padurii
VInatul din padurile noastre
Padurea 0 toponimia romaneasca
Numiri de taxi, regiuni 0 judete, tinuturi sau districte 278; Numiri de Urguri
sau orae 280; Numiri de sate 283
Padurea 0 onomastica
Padurea, heraldica 0 sfragistica
Padurea 0 creatia literal
Padurea 0 creatia artistica
Civilizatia romaneasca a lemnului
Perspective
251
258
277
302
315
321
326
340
356
358
359
An exa
Indice
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
Despre peklurea tinutului carpato-danubian s-a scris mult fi In tot felul ;

dovadd e faptul cei avem volume Intregi de bibliografie, cuprinziad numai titluri
de studii, cerceteiri fi articole. Nu exist bead, oricit ar peirea de curios, o sin.tez" istoria asupra pdurii romdneqti, care sei arate dezvoltarea ei din cele mai
vechi timpuri kind astzi, rolul ei de seam,ei in viata poporului roman, En special
En epoca etnogenezei lui fi a luptelor pentru pdstrarea statului, legeitura Entre
pddure f i toponimia tinutului carpato-danubian, influenta ei asupra onomasticii,
importanta economicei fi ecologicei a peidurii, felul cum s-a reflectat fi cum se
reflectei ea En literatura popularei ..,si cult, precum fi in arta romaneascei.
lndraznesc sel incerc o asemenea sintezei, dndu-mi din capul locului seama
de complexitatea ei qi de greutatile inerente oriceirei prime sinteze. Cred Inset' ca'
ea este neapeirat necesar, nu numai pentru a face suma celor cunoscute, dar fi,
pentru a ardta laturile mai putin cercetate, a indica problemele la care nu s-a
dat inca' un reispuns satisfeiciitor. Dupei mine vor face altii, desigur, mai bine.
Indreiznesc aceastd sintezei nanat de dragostea ce am fatei de peidure in genere
fi fat de peidurea romdneascei En special. Printre ceasurile fericite ale pieta

mele grit acelea petrecute in padure. Am vaut-o En toate anotiinpurile fi sub toate
aspectele ; am veizut-o primdvara, eind e Erica neagrei, dar and florile timpurii
viorelele, prlutele, floarea paftelui, se iau la intrecere cu floarea galbenei a

cornului. Am velzut-o vara, in, toatei splendoarea ei, cind pddurea de foioase are
toate nuantele de verde fi cind se coc fragii fi zmeura. M-a impresionat armonia de culori a codrului, toamna, de la ardmiul stejarilor la roful aprins
al cireilor seilbatici. & am veizut-o iarna, vuind sub criveit. Pe zeipada proaspeit
vulpile rofcate, stErnite din culcupri, se furifau ca nifte fleicari, iar sticletii multicolori ciuguleau de zor semintele cazute dintr-un ciulin Walt. Am vdzut peidurea
de brad, maiestoas, severei, pe cea de fag, filtrind lumina, pe cea de mesteadin,
gratioasei fi vesela fi am admirat, nu odatei, varietatea, frumusetea fi bogatia

peidurilor noastre, primitoare, In care omul se simte acasei, fatei de pddurea tdcutcl
fi trista a nordului sau Nei de iadul verde" al peidurilor ecuatoriale. Bine-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII ROMANESTI
cuvtntatei sa fie peidurea noastrei, care ne-a fost ca un [rate, ne-a adapostit, ne-a
ajutat sa traim fi set ne apiirdin. Dar noi, de vreun secol fi un sfert incoace,
n-am ftiut sei o cruteim afa cum se cuvine, s-o pdstram, nu numai ca o frumusete fi o avere, dar f i ca un izvor imens de seineitate. Am felcut grefeli multe
fi mari. Sei priveasca cineva ripile din atltea parti ale dealului fi muntelui
fi va Entelege vina noastrei. Am inceput s reparam in ultimul timp, dar ranile
se vindeca foarte incet f i cer timp indelungat.
Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei lucreiri.
Multumesc conducerii actuale fi trecute a Ministerului Economiei Forestiere
fi Materialelor de Constructii fi a Inspectoratului General de Stat al Silviculturii. Multumesc prietenilor cunoscutilor care au areitat interes pentru
aceasta lucrare, dindu-mi informatii, fotografii fi harti, sau facindu-mi sugestii ;
nu ma pot opri sei nu citez numele regretatului academician E mil Pop,
al inginerilor I. DumitriuTtranu, Valeriu Dinu, i Al.

Burnea, numele marilor vineitori fi literati I o n el Pop fi.C. Rosetti
Blilgnescu, numele prietenilor C. Mota, V. Dr 5.gut, Mihai

Guboglu fi Adrian Ghinescu. Ilustratii mi-au fost puse la dis-
pozitie ta mod gratios de conducerea Muzeului Satului din Bucurefti, a Muzeelor

din Cluj-Napoca, Sibiu, Sighet, Herefti
am numit pe Gheorge Foca,
Viorica Pascu, Cornel Irimie, Traian Nistor, Tancred

Banteanu de asemenea pe regretatul ambasador Nie ola e Vancea
maramurefanul. Ii asigur pe cei amintiti mai sus de recunoftinta mea, iar celor
plecati dintre noi le pdstrez o recunoscatoare fi pioasei amintire. In acelqi timp,
multumesc calduros Editurii Ceres pentru concursul dat in prezentarea grafted
a lucrdrii de fatd.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
PADUREA CARPATO-DANUBIANA IN PREISTORIE, IN DACIA

SI IN DACIA ROMANA
In aceste vechi epoci, piidurea carpato-danubiand era cu mult mai intinsd
Cind priveti muntii notri acoperiti cu pduri, fr s vrei te gindeti

la venicie ; mii de rInduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida
lor inttiare. Aa erau i pe vremea intemeierii Trii Romneti i a Moldovei,
aa cind Traian a strbtut cu legiunile sale In mima Daciei, aa cind antecesorii notri din epoca de piatr descopereau primele rudimente ale civilizatiei.
Ce tim despre pdurea tinutului carpato-danubian In vremurile neguroase ale preistoriei, apoi In vremea dacilor i In aceea a Daciei Romane ? Un
fapt e sigur: era mult mai intinset declt astzi, acoperea nu numai muntii, dar
i dealurile i o mare parte a chnpiei. Transilvania, al crei nume insui

implic6 existenta pdurilor mari ce o desprteau de vasta cimpie a Dunrii
i a Tisei, Moldova unde codrii uriai acopereau dealurile, coborInd Ora la
vrsarea Siretului .1 Prutului, Muntenia sau Tara Romneasc6 unde, cu excep-
tia Brganului i a stepei Burnazului, puteai s mergi de la munte Ora la

Dunre numai prin codri erau tdri de pddure, de codri uria0; oamenii erau
putini, iar pdurea imens. Un foarte bun cunoscdtor al pdurii, regretatul
Emil Po p, afirma c pmintul romanesc, trebuie s fi fost acoperit alt
data' In proportie de cam 60-70% cu pduri 1. Sint de prerea lui, cu precizarea cg cifra ultim de 70% mi se pare mai indicat decit prima.
Aproape tot tinutul carpato-danubian chiar i marginile celor dou
stepe ale getilor", actualul Wr.gan i actualul Bugeac era i este foarte
potrivit pentru pdure ; cind slut lsati s se dezvolte In voie, copacii i chiar
arbuOii ajugg la virste i dimensiuni impresionante. La Ghergani, la nordvest de Bucureti, a existat pin In 1956, cind a fost doborit de o furtun
raprasnick un stejar care avea 800 (opt sute) de ani, mai vechi decit lutemeierea Trii Romneti cu aproape un secol i jumtate 2 Tot dintr-un
2 Emil Pop, Pildurile i destinul nostru nalional, Sibiu, 1943, p. 17.
2 G. Potr a, Stejarul de la Ghergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957; Cons t. C.
Giur es e u, Istoria Bucuregtilor, Bucureti, 1967, p. 23. La 25 octombrie 1975 a fost
www.dacoromanica.ro
12
ISTORIA PADURIT ROMANFSTI
stejar falnic unul singur

a fost construita biserica
veche a mdndstirii Dintr-un lemn" din judetul Vilcea ; de aci i numele ei.
Traditia acestui fapt e inregistratd, impreund cu o
serie de alte tiri, intr-un

raport austriac, din 1727
decembrie 14, adresat din
Oltenia consiliului de rdzboi de la Viena ; raportul
OT,
adaugd aprecierea cA biserica e frumoasd 1. La Vizantea rdzeascd, in judetul Vrancea, exista in 1930 2
i exista i azi un ste-
t'
...
jar gros cruia localnicii

til
spun stejarul lui Stefan
`e,
cel Mare". Lingd Tismana

(judetul Gorj), la punctul
417/
r,
,.,
,
4..1747
V=
Fig. 1 Plop alb de grosime impresionant6 din parcul dendrologic Simeria

(Foto dr. ing. I. Dumitriu Tat. Aran u)
Nereaz, atrage atentia un

castan cu fructe comestibile
i cu o circumferintd. a trunchiului de peste ase metri 3.
Regele brazilor" de la Ti-
huta (jud. Bistrita-Ndsud),

un molid, are mai bine de doud sute de ani, i e concurat de bradul de pe valea
piriului Artagul aproape de Cheia (jud. Prahova), brad care are 62 de metri
tiat Cu drujba stejarul cel mai gros de la Ogrdzi, deasupra satului Cdrbuneti, judetul
Prahova, din vestita pgdure C6Iddruanca ce se intindea peste patru sate. Dimensiunile
stejarului: diametru la bazA 1,50 metri, InMtimea 28 de metri, virsta peste ase sute de
ani.
(Informatie profesor V. Georgesc u).

1 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci vol. II,
Bucureti, 1944, p. 216.

2 Cind 1-am vzut.
La mAn6stirea Cernica sint doi stejari arhicentenari, unul
linga biserica Sfintul Gheorghe i altul HITA biserica Sfintul Nicolae" (G ala Gala ct i o n, Prin fard foper5. tiparit6 postumf Bucure*ti, 1975, p. 152). Ambii stejari sint declarati Monumente ale naturii" (Idem, p. 153, nota 1). Vezi i poemul inchinat de Gala
Galac ti on stejarului de la biserica Sfintul Nicolae (Idem, p. 152-153).

3 P etr e Mihai Bacan u, in Romdnia Liberd din 15 octombrie 1972, p. 5;
acelni despre nucul de peste 400 de ani" de la poalele muntelui Arnota, in satul Bistrita
www.dacoromanica.ro
PADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE
13
2,50 m In diametru 4 ; aceeai dimensiune in ceca ce privWe

diametrul 2,50 m o d lucrarea oficial Notice sur la Roumanie pentru
unii stejari, brazi i fagi In 1867 1 Ulmul din Cimpulungul Moldovenesc, din
inAltime i
curtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada pirlul Morii, a de2Aqit apte sute
de ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului 2 In Bucureti sint
numeroi copaci
stejari, frasini seculari ; in curtea Casei Grddinilor",
In C4migiu, doi aluni turceti ating peste zece metri InAime 3. La tarmul
mrii, In pdurea Comarova (jud. Constanta) se all un stejar brum6riu, de
26 de metri inaltime i cu diametrul trunchiului de 70 de centimetri 4. *i
exemplele se pot upr 1nmu4i 5 (vezi fig. 1-7). Dar chiar i in cele doul stepe,
Oduri naturale izolate, la marginile lor, n-au lipsit. Aa e Odurea Chirana,
din judetul Ialomita, pAdure de stejar, de corn i alte esente 6, i p6durea
de stejar de la Frdti1e0i, din acelai judq, mentionat6 In timpul rdzboiului
din 1768-1774 7. Nu mai vorbim de perdelele de protecOe i de plantatiile
de salcim
stejarul stepei care reuesc perfect in once parte a stepei 8.
(judetul Wm.), nue care ar fi cel mai batrin... din tara noastra" (Roma' nia Libera' din
29 iunie 1974, p. 5.).
4 Romcinia Liberd din 19 iunie 1973, p. 5; Petre Mihai Baeanu, Hem din
21 iulie 1973. I. Popescu-Zeletin, in Revista Peulurilor, 8 (1956), p. 542-543 semnaleaza

un mad care a avut 62 de metri indltime, 2,40 metri in diametru si care a ars in 1946;
se afla in padurea Hartagul din ocolul silvic de la Nehoias (jud. Buzau). Semnaleaza de
asemenea un brad de 56 metri inaltime si 1,88 metri diametru, existent In 1937 in padurea Neculele din Rimnicul-Sarat si un alt brad de 48 metri inaltime si 1,84 metri diametru existent in 1938 in padurea Straja (ocolul silvic Straja) (Ibidem).
1 Paris, 1867, p. 81.
2 Coman Soya, in Romcinia Liberd din 17 februarie 1973, p. 5.
3 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23.
4 Marius Georgescu, in Romdnia Liberd din 31 august 1972, p. 5.
5 Astfel teiul si gorunul din hotarul localitatii Nadanova (judetul Mehedinti), aviad
fiecare un trunchi de peste trei metri in circumferinta (Petre Mihai Bacanu in Romdnia
Liberec din 17 octombrie 1972, p. 5); fagul imparatului" din raza comunei Arieseni (jud.
Alba), un adevgirat gigant (Acelasi, ibidem, nr. din 9 februarie 1973); stejarul impunator
din curtea scolii generale nr. 2 din Braila (C o n s t. C. Giuresc u, Istoricul oraplui
Bucuresti, 1968, pl. 3); stejarul secular circa 450 de ani existent linga Tighina in perioada interbelica (informatie Dr. M. Tanasese u), stejarul secular (Quercus robur L.) de pe strada Maior ontu din Focsani; tufanul Buzatului" de la Jiana
(judetul Mehedinti) cu un trunchi aviad doisprezece metri in eircumferinta si o virsta de
multe sute de ani (Petre Mihai Bacanu, in Ronzdnia Liberd din 7 februarie 1973, p. 5; alunul
urias de la Ionesti, intre Rimnicul Vilcea i Dragasani (idem, idem, din 5 iunie 1974) etc.
etc. Pentru diferitele monumente ale naturii din tara vezi si Emil Pop, N. Salageanu, Monumente ale naturii din Romemia, Bucuresti, 1965, 174 p. in 8, cu planse si o harta.
6 Informatie a inginerului A 1. B ur n ea; cf. Cons t. C. Giuresc u, Princi-
patele romdne la inceputul secolului al XIX-lea, Ducureti, 1957, p. 44. Va fi citata in cele
urmatoare sub forma: Principatele ronlne.

7 Vezi mai jos, p. 175.
Pentru padurile aviad intre 500 si 700 de ani vechime din judetul Romanati in
1843 vezi anexa, la p. 358.
www.dacoromanica.ro
ea=
f+4
rL.
P'
61_ .efirofe..
Fig. 2 Ulm uria* la Calafat, pe malul

Diametrul, 2,05 m; Inaltimea 43 m. Coroana are
diam.etrul de 28 m acoperti o suprafat de 616 m2
(Foto Mg. C r istian
S toiculescu)
www.dacoromanica.ro
Fig. 3 Brad alb in bazinul superior al Gilortului,

pe muhtele Rinca. Virsta circa 550 ani. taltimea
50,3 m
(Fotolug. Cristian Stoiculescu)
Fig. 4
Copac bAtrin
din padurea Letea, jud.
Tulcea
(Foto dr. tug, Dumitrlu Tataranu)
Fig. 5 Stejar brumariu de la Baileti, jud. Dolj.

Diametrul la taltimea pieptului 2,05 m; InAlfimea
31,75 m
(Foto Ing. CrIstian Stoiculescu)

www.dacoromanica.ro
Fig. 6
Salelm bAtrin In parcul dendrologic Simeria.
(Foto dr. ing. I. Dumitriu T Atiran u)
Fig. 7
Exemplar remarcabil de frasin,

silvic Branesti
Diametrul, 1,20 m; InAltimea 20 m
In ocolul
(Foto:dr. Ing. I. D m Itriu Titr an u)
www.dacoromanica.ro
Fig. 8
Zimbru colonizat in Parcul Trivaie Arge,

1969
(Foto dr. ing. I. D um I t r i u T &Wan u)
Fig. 9
Mistreti in Odure lama. E un vinat rilspindit din stufdriurile

Deltei pin4 in pddurile de molid ale muntilor
(Foto dr. ing.
www.dacoromanica.ro
I. Dumitriu TAtiranu)
Fig. 10. Cerb in muntii Neamtului, 1974

(Foto lug. Paul D ece I)
www.dacoromanica.ro
Fig. 11 - Capra neagr6 in masivul Retezatului, 1970

(Foto ing. Paul D ece i)
PADUREA CARPATO-DANUBIANA N ANTICHITATE
19
Un al doilea fapt e iarA0 sigur: in preistorie, de altfel ca i mai tirziu,

In epocile istorice, pdurea a fost de un mare ajutor populatiei de atunci,
sub raportul alimentatiei: mai intii prin vinatul su ; e cunoscutil doar zicala:
pdurea e casa 0 masa vinatului" o seam din animalele vitiate bourul,
zimbrul, ursul, mistretul, cerbul, c6prioara, iepurele asigurind carnea necesar
totdeodat, blnurile i pieile trebuitoare pentru imbrcilminte i incltminte. (vezi fig. 8-11). A poi prin fructele ei: alune, nuci, jir din tustrele
scotindu-se i ulei
dup aceea fragi, zmeurg, mure, afine, lacee, precum
fructele pduretilor care, lsate pia. toamna tirziu, cind cad singure, i
tinute i iarna in cask devin, In cele din urm, comestibile. Tn sfir0t, tot
soiul de ciuperci i bureti vineti de fag, de brad, glbiori, mintrci, rapt*,
ghebe, zbirciogi etc. precum i frunze leurda, ale crei foi, ca ale mrgritarului, sint excelente primvara, dragaveiul, Opdia, loboda sau tirul,
griuorul, tevia rdcini i seminte (chimionul, purul sau usturoiul slbatic), ca s nu mai amintim de petii piraielor de munte: astrvii, lipanii,
lostritele
acestea din urna, se gseau pin la inceputul secolului al XIXlea i in apele din Muntenia, aa cum ne aratil Dionisie Fotino
zgldvoacele,
boitenii (soretii), toatele sau zvirlugile etc.

Dac la alimente, la piei i la blnuri, adgogin lemnul pentru construetia bordeelor i caselor, pentru roc aci trebuie pomenit i lasca pentru
diverse unelte, precum i pentru plute i brci, acestea din wind constind
adesea dintr-un trunchi de copae scobit cu ajutorul toporului i al focului o
monoxil" de genul celei ce poate fi vzut in Muzeul Marinei din Constanta
atunci ne dm pe deplin seam de importanta
i Ina astzi pe unele blti 2
pe care a avut-o pdurea pentru strvechii /ocuitori ai tinuturilor noastre,
ca de altfel ai tuturor tinuturilor, in epoca preistoric.
In legaturd cu focul, trebuie s subliniem faptul al, pe ling6 cel obtinut
In mod natural, de la copacii aprin0 de trznet, oamenii preistoriei au izbutit
freeind repede i indelungat,
sa-1 obtia i pe alt cale, tot cu ajutorul
intre ele, dou lemne uscate, de duritate diferit: e aa-zisul foc viu" pe
care-I mai filceau ine ciobanii notri, la inceputul secolului prezent, i care
avea, dup credinta lor, i unele insu0ri magice 3.
Vezi lotopia TN Tram Acnciag III, Viena, 1818, p. 161-162.
2 Asemenea monoxile termenul inseamn dintr-un lemn" adicd dintr-un singur
trunchi de copac au fost utilizate de Alexandru Macedon cind a trecut Dui-area intr-o
noapte, cu armata sa (Vezi povestirea istoricului antic Arrian in Izvoare privind istoria
romtinilor, I, Bucuresti, 1964, p. 585). Le foloseau i soldalii lui Vlad Dracul in 1445,
asa cum ne aratd francezul W al er and de W awrin (Buletinul Conzisiei Istorice

a Romciniei, vol. VI, 1927, p. 109). 0 asemenea monoxild, din lemn de gorun, lungd de
aproape 12 m a fost gdsitd, la circa un metru i jumdtate adincime sub pdmint lingd satul
Rdpsig, pe valea Crisului Alb (ScEnteia din 28 noiembrie 1965, p. 2).
3 Dinu M oroian u, I. M. *tefan, Focul viu, Bucuresti, 1963, 486 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
20
ISTORIA PADURII ROMANE5TI
In anii 75-74 inainte de era noastrA, proconsulul Macedoniei, C. Scribo-
nius Curio, atinge, Cu armata sa, Durfrea, In fata Banatului dup alti
cerceatori In fga Olteniei sau a Teleormanului dar nu indriznete
treaa
s-a temut, dup6 spusa istoricului antic Florus, deintunecimea codrilor" ( C urio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit" ) 1
A Indaznit un alt general roman, Cornelius Fuscus, pe vremea impAratului
Domitian In anul 57, dar indrilzneala i-a fost funest: armata lui Decebal
l-a surprins In locuri grele, In mijlocul pdurilor, i, In lupta care a avut
loc, Fuscus a pierdut intreaga sa oaste, el Insui azind pe locul btliei 2
In timpul rdzboaielor dintre Traian i Decebal, in anii 101-102 i 105-106
ai erei noastre, regele dacilor a avut ca aliat pgdurea ; Columna ridicatI de
impArat la Roma arat in mai multe locuri pe daci luptind lingA pklure 3.
Jar istoricul antic Cassius Dio, care ne d detalii asupra rilzboaielor dintre
daci i romani, afirm c dup o lupt grea in Banat, In care ambele otiri
avusesea pierden, Decebal, spre a induce In eroare pe romani, a pus s se taie
copacii unei pAduri tinere la un stat de om i i-a camuflat Cu haine i arme
dacice, spre a da impresia, de departe, a mai are, in rezervl, Ina o Wire. 4
Cu greu ne putem face o imagine despre intinderea pdurilor acum dou
milenii. Unde se inalV azi Bucuretii erau pkluri Intinse i ele mergeau spre
miaztinoapte, incluzind viitorul codru al VIAsiei, pin dincolo de Ploieti,
unindu-se Cu pdurile dealurilor i, apoi, ale muntilorl Spre miazzi, ajungeau
nelntrerupt 'Anil la Dun6re unde se legau de pdurea de lunc a fluviului.

La fel In regiunea Teleormanului, al arui nume In limba cuman adia veche
turceasa Inseamn p'dure nebun" ; de comparat cu Deliormanul" din
sudul Dobrogei avind acelai inteles In turca mai noud, osmanlle. In locul
vestiIilor codri ai Teleormanului sint astAzi ogoare ; doar ici i colo: cite un
petec de Of:lure sau cite un stejar izolat, martor singuratic, amintete starea
de altidat. Banatul central i de rgsg.rit era acoperit de pduri; doar spre
apus se intindeau cimpia i blile provocate de revArsilrile Tisei i
bdIti pe care romanii le numeau album". Maramureul era In Intregime pAdu-
ros i Ora tirziu, In secolul al XIII-lea, Odurile lui au fost greu accesibile
formind o fortdreata natural 5. .Aceast imagine, de fortreata sau cetate,
i din cauza padurilor impenetrabile, o Intilnim la .difer4i scriitori strEni,
referindu-se atit la Transilvania, cit i la Moldova. Astfel, alAtorul Verancsics
1 F 1 o rus, In lzvoare privind istoria Romdniei, I, Bucureti, 1969, p. 522-523.
s Martial, In Izvoare privind istoria Romciniei, I, p. 437; Cassius Dio,

Ibidem, p. 638.
3 Vezi, de pilda, reliefurile 33, 53 (moartea lui Decebal linga copac), 110, 113, 116,
117 la Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste Romania.

4 lzvoare privind istoria Romiiniei, I, p. 687.
5 Radu Pop a, Tara Maramurefului in veacul al XIV-lea, Bucureti, 1970, p. 46.
www.dacoromanica.ro
PADUREA CARPATO-DANUBIAN IN ANTICHITATE
21
din secolul XVI afirmd c sultanul Soliman Magnificul cel ce a sfdrimat

statul ungar in lupta de la Mohacs (1526) i a ocupat apoi Buda
s-a temut
sd ocupe trile romane deoarece sint foarte bine apArate de muntii cei mai
abrupti, de pdurile cele mai grele de strdbiltut ..." Iar o descriere a Moldovei fdcutd de un anonim catolic In 1587 afirmd cd tara e acoperit cu dealuri
i pdduri i de aceea, fiind intdritd natural, s-a putut pdzi de invaziile i praddciunile tdtarilor" 2
in Dobrogea, pddurile de lingd Dundre i intinsul codru"
din partea de miazdnoapte au oferit locuri bune de addpost i de apdrare.
Este vreo deosebire, sub raportul componentei, a speciilor de arbori care
o alctuiau, intre pddurea din vremea dacilor i dacoromanilor i pdurea de
astzi ? In general, speciile au Minas acelea0, atit In ce prive0e r0noasele,
cit i foioasele i soiurile albatice de pomi, aa-zi0i pddureti3. Sint insd i
unele deosebiri. A existat, de pildd, in Dobrogea un soi de pin, din al cdrui
lemn locuitorii Histriei Ii fceau fclii pentru luminat ; faptul e consemnat
epigrafic, In inscriptia care confirmd hotarele i drepturile acestui ora 4.
Astzi, nu mai existd in Dobrogea amintitul soi de pin. Fe de altd parte,

tisa, frumosul arbore, cu lemn rou, greu i rezistent, se intilne0e din ce In
ce mai rar in pdurile noastre. Una din pricinile imputindrii lui este imprejurarea cd frunzele-i sint toxice pentru oi i cai, i de aceea ciobanii tiau
acest copac oriunde-1 intilneau. Fagul cre0ea altd datA i in alte regiuni decit
acelea in care se constatd azi. Sub formd de relict se mai and In nordul Dobrogei, la Luncavita 5, ca i In cimpia muntean, i anume la Snagov 6. S-au
adugat, in schimb, soiuri de arbori ca salchnul, cu nume turcesc, In secolul
al XVIII-lea 0, in vremea noastrd, plopul euramerican, cu cre0ere rapidd,

artarul canadian i stejarul Tofu, toti de origine americand.
S-au pdstrat in limba romand citiva termeni de origine dacicd in legturd
cu pddurea. Sint mai intii termenii generici copac, codru i bunget 7, ultimul
1 CdItitori strdini despre rile romeine, I, Bucureti, 1968, p. 418.
2 Idem, III, p. 200.
3 Ing. I. Dumitriu-Tatlranu. Arbori ;i arbu.gti forestieri fi ornamentali
cultivaii En R.P.R., BucurWi, 1960, p. 9. Pentru repartitia acestor specii pe zone, de la
munte Ora In silvostepA, vezi i Al. Rou, Geografia fizicd a Romdniei, Bucureti 1973,
433 p. in 8.
4 Aceasta inscriptie, descoperit de Vasile Parvan la Histria In 1914, e publicata
In Anal. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., s. 2 t. XXXVIII (1915-1916), p. 556-593.
Ing. I. Dumitriu-Ttitgranu
Suzana Ocskay, Pozijia
siste-
maticd gi originea fagilor de la Luncavila (Dobrogea de nord) In Revista pddurilor, 1-2,
1952, p. 25-31.
6 V. Petrescu, Fagii din pdclurea Snagovului gi originea lor spontand In Revista
Ridurilor, XXXIX (1927), 8, p. 431-439.
7 Cicerone Poghirc, Sur les lrnents de substrat du roumain In Dacoromania.
Jahrbuch fiir ostliche Latinitt, I (1973), Miinchen, p. 199-201; I. I. Russ u, Die autochtonen Elemente im Wortschatz der runainischen Dialekte, ibidem, p. 192-194.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII RONIANESTI
22
avind intelesul de pdure mare i deas ; pentru originea dacia a acestuia

din urm termen, vezi albanazul bunk care inseamna stejar 1 (Se tie c
limba albaneza se trage din limba iliricg, aceasta, la findu-i, fiind inrudit
cu limba tracic, deci cu cea dacic). E interesant de semnalat Ca' termenul
generic codru servete pentru a designa unele masive pduroase mari cum e
acela din nordul Dobrogei, cel din zona nord-vestic6 a Stmarului, in muntii
Fdget 2 i unele mari pduri moldovene. Cind, la 3 aprilie 1412, Alexandru
cel Bun druie0e slugei sale adevarate i credincioase" anume Coman un
loc s-i fac sat, hotarnica acestui loo precizeaz: di la fratin drept la
codru ... plaid Baeului, iar de la Piriul Alb in sus la codru" 3. E vorba
deci de codrul din vechiul tinut al Dorohoiului, de ling6 satul de azi Comneti. Pe de alt parte, Ion Neculce, relatind intr-o 0 samei de cuvinte o Intimplare din vremea lui Radu Mihnea, chid o fiic a acestuia a fugit din
cetatea Hirlului" cu iubitul ei, arat Ca' tinra pereche s-au ascuns In codru.
i au fcut Radu Vod n'vod de oameni i au gsit-o la mijlocul codrului,
la o fintin ce s cherna Fintina Cerbului, ling podul de lut" 4. Cronicarul
se refer la marele codru al Hirlului care se intindea pe zeci de kilometri.
Tot de la daci avem cuvintul brad 5 - In albanez breth. i nu-i o simpl
intimplare c' bradul e asociat la poporul roman cu diferite evenimente Insemnate ale vietii omului: cu cdstoria, bradul impodobit insotind cortegiul
sau fiind pus la casa mirilor Cu construirea casei el fixindu-se pe AIM'
acoperiplui atunci and acesta e gata cu moartea, iarai bradul Impodobit
Insotind cortegiul. De asemenea dacio este numele gorunului, aceast frumoas
specie de stejar. In sfirsit, in aceea0 categorie intr termenii curpen designind vrejii de vita' slbatick i domestic mugure (In albanez5. muguli)
i simbure (in albanez thumbul). Constatara wdar c motenirea dacicA In
legtur cu pdurea este apreciabil, mai ales and ne &dim la relativ putinii
termeni vreo sut aizeci care ni s-au pstrat din limba acestor strmoi.
1 I orgu I orda n, Toponimia romcinea,scd, Bucuresti, 1963, p. 69 si 425. Va
fi citata in cele urmatoare sub forma: Toponimia ronzdneascd ; I. I. Russ u, Limba
traco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1964, p. 204.
2 I. Iurasciuc, 0 tehnicd straveche de ()Elora, In Cibinium, 1967-1978, p. 179.
3 Mihai Cost achescu, Documente moldovenefti Enainte de ,,Stefan cel Mare,
I, Iasi, 1931, p. 97.
4 Ion Neculce, Letopisepil Tetra Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucu-
rest i,
1959, p. 16.
5 Cicerone Poghirc, loc. cit. Gheorghe Stanciu, In Magazin Istoric,
ianuarie 1974, p. 99 crede a termenul tapd, InsemnInd taietura In forma de pana",

facuta Cu toporul in trunchiul unui copac, In partea In care trebuie sa cada acesta, ar fi
de origine dacd. Termenul nu figureaza In dictionarele Tiktin si Candrea; e un termen
dialectal din regiunea muntoasa udata de !guile Dimbovita, Prahova si Teleajen.
www.dacoromanica.ro
PADUREA CARPATO-DANUBIANA. IN ANTI CHITATE
23
In privinta caselor dacilor, stiri pretioase ne da. Columna lui Traian ;

sint reprezentate pe acest monument case facute din birne sau lobde, asa
cum se fac i azi si mai ales se fceau In regiunile de munte ; acoperisurile,
ascutite, au &ma lesi, i sint alcatuite probabil din sindrile (vezi fig. 12-13).
lar gardurile, din scinduri ascutite la virf, slnt tot una cu gardurile de fambre
care se mai vedeau in primele decenii ale secolului nostru In satele de munte
Chiojdu Mare si Mic (judetele Prahova si Buzau) si se mai vad Inca In
diferite regiuni muntoase 1.
Multe din uneltele, vasele i mobilele de lemn care timp de doug milenii
au existat In casele tdranilor nostri unele exista i azi, iar celelalte se pot
vedea in muzeele etnografice ale tarii sint mostenite de la daci. Furca
grebla de lemn, fusul de tors, rischitoarea, sararita, scaunele mici si masa
rotunda', lavitele, drugul transversal de asigurat usa cea mai bung incuietoare blidele, putinile i putineiele, jugurile i resteiele, toate acestea si
Inca multe altele se faceau din lemnul pdurii i anume din soiurile diferite
de lemn, mai tari sau mai moi, mai dense sau mai usoare, dupa cum era
nevoie (vezi fig. 14-17).
Mult mai bogat este mostenirea latina. Multi dintre copacii padurii
poarta nume latine. Fagul (fagus), frasinul (fraxinus), ulmul (ulmus), cornul
(cornus), teiul (tilia), plopul (populus), arinul sau aninul (alnus), tufanul
(tufa), carpenul (carpinus), cerul (cerrus), artarul (*arciarius, din acer), singerul
(postverbal din a singera, sanguinare), salcia (salix, -cis), sorbul (sorbus),

socul (sambucus), zada (daeda). 2
O problema speciala pune numele generic peidure. Lingvistii 11 deriva, cu
ajutorul metatezei din latinul paludem (acuzativ, de la palus, paludis !) care
inseamna Ins balta." 3. De ce s-a ales ins acest termen, al carui inteles
este departe de acela al padurii, spre a se exprima notiunea de padure ? Oare
pentru c uneori pe marginea b1ii sint copaci (Weil, plopi)? i de ce nu
s-a utilizat termenul obisnuit sylva", mai ales ea avem In romaneste slbatic
care deriva din sylvaticus" ? Nu cumva padure are alta etimologie ? Nu cumva
sintem In fata unei mosteniri dacice, asa cum e cazul cu brad, copac, gorun,
codru, bunget ? Exist i alti termeni de origing dacica, terminati in -re, ca
nweare, strugure, mugure, viezure, Dui-14re 4, dar Cu accentul pe prima silaba.
Vez ..menea case si tambre reprezentate pe Columna Traiang, reliefurile I, XIX,
XLIII, LIV, LVI, LVII, LIX, LXIII.

2 Vezi Diclionarul limbii romdne moderne, Bucuresti, 1958, sub termenii respectivi.
Pentru singer, clam dealul Stngerif de ling5. Moreni, deci deal cu padure sau pAdurice existent sau fost5. de singe& Aci s-au dat lupte cu hitleritii la 25 August 1944
(Col. Florian Tuc 4, Inscriplii tn piatrd, Bucuresti, 1974, p. 57).

a Idem, sub pildure.
4 Vezi I. I. Russu, Limba traco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1967, p. 16.
www.dacoromanica.ro
71t
e.
,
74 "-.
el,
`4
44.
'
Fig. 12
Casa din Curtisoara, jud. Gorj. Circa 1800. La Muzeul Satului, Bucuresti
(Foto Muzeul Satulul)
.14
Fig. 13
Casd din Naruja, jud. Vrancea. inceputul secolulni al XIX-lea. La Muzeul

Satului, Bucuresti
(Foto Muzeul Satului)
www.dacoromanica.ro
Fig. 14
Tron din lemn de fag, zona Tirnava Mare. Secolul XIX-lea. Lungime 118 cm ; lAtime 79 cm ; InAltime 50 cm
Gin
Fig. 15 Scaune:
aScaun din leran de nuc, spatele din fag,
cioplit Cu barda. Comuna Turt, jud. Satu
Mare. b-Scaun cu spate, din lemn de nuc,
spatele de fag. Comuna Turt, jud. Satu Mare
(Foto Mu zeul Here.,ti)
www.dacoromanica.ro
Fig. 16 - Elidar din lemn de brad sculptat, crestat 0 pictat, 1779. Din Transilvania;
lungime 88 cm; Mime 13 cm; inaltime 50 cm
Fig. 17 - Plosa dub15. pentru tuicA. Jud. Maramurq
(Foto Muzeul HereW)
www.dacoromanica.ro
PADUREA CARPATO-DANUBIANA !N ANTICHITATE
27
In afar de numele de arbori de mai sus, tot de origine latn sint urmatoarele parti componente ale copacului: reidcicin (din radix, radicis), trunchi
(trunculus), scoargi (scortea), ramur (ramus), foaie (folia), [loare (flos,-ris),
fruct (fructus), sdmint (sementia), rnustat (mustacea), putregai din putred
(putridus), burete din boletis (= boletus), cucuruz, fructul bradului ; in limba
sard cocoriza, deci origine latin.; de aici, apoi numele porumbului, ai cOrui
stiuleti seamin Cu cucuruzii brazilor.
De asemenea latine, ca origine, sint colectivele, Cu sufixul -et (latin -etum)
vi anume: fdget (* fagetum), ulmet (Ulmetum: nume/e unui castru roman vi al
unei avezOri civile in Dobrogea, unde e azi Pantelimonul de sus, judetul

Tulcea) 1; brddet, rdAcina fiind dacic vi sufixul latin: caz tipic de rezultat
al amestecului dintre limba daca vi cea romana'; frilsinet 2 (fraxinetum);
socet 3, sorbet 4; cornet (cornetum) ; de la o asemenea pOdure de corn vi-a
luat numele manOstirea din judetul Vilcea. Diminutivul din cornet este corn."-
-t,el, padure micA de com., de unde numeroasele topice pe intreaga faV a

pmintului romnesc, Intre care Cornatelul de la Mostivte (judetul Ilfov)
ora v pe vremea lui Matei Basarab 5). Un alt colectiv e clinet, padure sau grup
de cani, ca O mlinet, pdure de mlini, ca vi slcet, pOdure de sOlcii. Notrn
de asemenea Nucet, iarAvi frecvent pe intreaga arie romneascil. Douli vechi
mAnstiri muntene s-au numit astfel: una in judatul Dimbovita, alta pe valea
Oltului; spre a nu se confunda vi fiindcg prima era mai veche, cea de a doua,
de pe Olt, vi-a schimbat numele in Cozia ; e ctitoria lui Mircea cel Batrin .
O caracteristic a pOdurii romnevti este frecventa pduretilor, adicA a
pomilor slbatici: meri, peri, pruni, cirevi vi scoruvi. Nu arareori, toamna,
vezi, in mijlocul pdurii de foioase
ava cum am vOzut pe valea Suvitei,
intre Cimpuri vi Soveja cite un mr mare, rotat, incrcat cu o mu4ime
de mere mici, rovii sau galbene. E o privelivte surprinztoare vi admirabil
In acelavi timp, tot ava ca vi privelivtea, primOvara, a cornului inflorit, pat.
1 Vezi V. PArva n, Cetatea Ulmetum, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist. s. 2,
t. XXXV (1912), p. 497-610; t. XXXVI (1913-1914), p. 245-328 i 329-420;

t. XXXVII (1914-1915), p. 265-304.
2 Vezi documentul muntean din 1537, iunie 18, prin care Radu Paisie intAreste
mAnAstirii Govora, filtre altele, o parte din FrAsinetul de cimpie" (Documente 13, XVI,
vol. II, p. 226-227).

3 In 1835, un sat Socetu, cu 61 de gospod6rii, in judetul Dimbovita (Principatele
romdne, p. 224).
2 Topic In fostul judet Vlaca (Toponimia romdneascd, p. 428).
5 Const. C. Giurescu, Un vechi oral al Tdrii Romdnefti: Corndlelul, Bucureti, 1957, 36 p. in 8 (Extras din Studii fi articole de istorie, II).
2 const. C. Giurescu, Doud monum,ente religioase din veacul al XIV-lea:

Nucetul sau Cozia din -Mea fi Nucetul din Dlmbovita, In Mitropolia Olteniei, XIII (1961)
1-4, p. 38-49.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RADURII ROMANESTI
28
galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit, sau privelistea
cirePor salbatici, cu frunzele roii, de un rou aprins toamna, ca aceia
de pe Suba, la poalele magurei OdobeOilor. Aceti padureti pe care unii
iubitori de oameni fi altoiesc citeodata, facindute ca alturi de cei obinuiti
ale caror fructe Iti strepezesc dintii, s gaseti, In mijlocul padurii, cite un mar
sau un par Cu fructe bune, aidoma celor din gradina explica multimea
topicelor peri : unul, de pilda, In Ilfov, altul in Transilvania, cu diminutivul
lor perior 1 - dar i peret, cu sufixul latin meri 2, scoruget sau padure
de scorui In codrul Scorugetului au cautat adapost Horia i Clora, la
sfiritul toamnei anului 1784, cu gindul sal reia, in primavara, mimarea.
Aadar, o puternica, predominant, motenire latina, In terminologia
privind padurea, paralel cu aceea privind agricultura, viticultura i creterea
vitelor 3.
1 Un sat Periforul al mAnlistirii Colma sub Mihai Viteazul: Monahia Irina Gavrilfi,
Danii fficute de Mihai Viteazul mdndstirii Cofuna Bucoodl, In Mitropolia Olteniei, XXIV
(1972), 9-10, p. 792 Satele Periforul i Stejariul, In judetul Mehedinti, in documentul
din 1627, ianuarie 10 (Documente B, vol. XXI, p. 306).

2 Vezi asemenea topice In Toponimia romdneascd, p. 427.
3 Pentru aceste din urm4 domenii, vezi Cons t. C. Giur es c u, Dinu Gi ur ese u, Istoria Romdnilor, Bucureli, 1971, p. 141-144.
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR. ROLUL El SUB RAPORTUL

CONTINUITATII POPULATIEI ROMANICE IN TINUTUL
CARPATO-DANUBIAN
Nu retragerea la munte, ci retragerea la peiclure
()data cu parasirea Daciei de catre administratia i armata romana, o

noua perioada incepe in viata dacoromanilor. Marea majoritate a acestora,
adica taranii deci plugarii, pastorii, crescgtorii de vite 0 orapnimea
saraca i mijlocaqa meseriai, mici negustori au ramas pe loo; n-au
plecat decit cei bogati care, cu banii lor, puteau trai oriunde. S-a putut stabili
relativ upr un modus vivendi" Intre dacoromanii ram* pe loc i noii stapini
migratorii
deoarece aceOia din urma aveau nevoie de grinele fi produsele
animate ale celor dintii. Mai ales ca intre primii veniti In Dacia, au fost i
carpii adica dacii liberi din estul qi nordul Moldovei, rude bune, de singe, Cu
cei din fosta provincie romana. Oraele au avut mai mult de suferit, deoarece
ele atrggeau mai mult prin stralucirea i bogatia lor ; mu4i oraeni s-au retras
prin satele vecine ; au mai ramas Ina' unii in casele modeste qi in bordeiele
de la margine, aa cum arata sapaturile arheologice de la Alba Iulia, de la
Sarmizegetusa, de la Porolissum i din alte centre. Satele n-au avut prea
mult de suferit: tkanii 1i luau putinele lucruri i, mininduli oile i vitele
avutia principala intrau In pdurile vecine unde se adgposteau pint)."
treceau iureul, primul impact. Casele i bordeiele daca fusesera arse sau
risipite i le refaceau repede : lemn era din belpg iar muruiala nu lua
mult timp.
In indelungatul rastimp
circa un mileniu care separa parasirea Daciei
de formarea Statului Tarii Romneti sau Munteniei, pcidurea a jucat un rol
de ceipetenie in continuitatea populatiei romanice a stramoilor noqtri nemijlocild In stinga Dungrii, In tot tinutul carpato-danubian, de la Tisa
ping la tarmul marii. S-a vorbit mult i se vorbete Inca de retragerea la
munte", de adpostul pe care l-au oferit Carpatii In tot timpul acestui mileniu ;
trebuie s se precizeze insa ca muntele a fost insemnat in primul rind prin

peidurile sale care lnsemnau nu numai adapost, dar i, aa cum am aratat,
hrang variata. lar cum padurea acoperea nu numai muntii, dar i dealurile
www.dacoromanica.ro
30
ISTORIA RXDURII ROMANESTf
0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca' romanicii s-au putut pstra
deopotrivd i la deal i la yes. Este semnificativ faptul cd slavii migratorii
cei mai 'lumen* i din care o parte s-au aezat In tinutul carpato-danubian,
amestecindu-se prin cdsdtorii cu romanicii i fiind, in cele din urmd, asimilati
de cdtre acetia au dat numele de Vlas,.ca, adicd de tara Vlahilor sau romnilor unei regiuni de ces i anume pddurii uriae dintre stepa Bdrdganului
aceea a Burnazului. I-au zis ap, deoarece aici In acest tinut acoperit de
intinse pduri, strldtut de ape Colentina; Dimbovita, Argepl, Cilni0ea,
i presrat cu lacuri i bli Snagovul, CdIddruanii,
Pociovalitea etc.
Greaca, iazurile Colentinei i Mosti0ei etc. au gsit pe romanici, pe vlahi,
In mare numr, facind agriculturd in poieni, crescind vite, prinzind pe0e,
avind prisci, mori i iazuri i vinzind ce le prisosea in tIrguri 1. E foarte
probabil ca i celdlalt nume dat de slavi, Vldsia care se referd la pdurea sau
codrul intins de la nord de Bucure0i, sd aibd acela0 inteles, de tara a vlahilor ;
sub forma vlasi intilnim pe romni atit In documentele din Muntenia, clt
i in acelea din Peninsula Balcanicd 2 Addogdm apoi imprejurarea c i
In Transilvania de miazdzi e amintit In documentul din 1224 dat sa0lor,
pddurea romanilor 0 a pecenegilor" (sylva Blacorum ci Bissenorum" ) 3,
ardtind iard0 legdtura Mtre ai no0ri i pddure ; cIt despre pecenegi crescdtori de vite dar oameni de stepil e probabil c Indelungata conlocuire
Cu romnii circa trei veacuri i jumdtate i va fi deprins i pe ei cu
folosul pdurii in care se pot adposti nu numai oamenii dar i vitele
principala boglde i pentru ai no0ri, dar i pentru ei. kadar, nu retragerea
la munte, ci retragerea la pddure 4.
Vezi Cons t. C. G iur es c u, Formarea poporului roman, Craiova, 1973, p. 125.
A fost o eroare a comisiei de propuneri suprimarea numelui de Vlaca la ultima reformd
administrativa', intrucit acest nume este o dovada concludenta de existenta populatiei
romanice in cimpia munteand, in epoca venirii slavilor i a coabitdrii i asimilrii lor.
Eroarea se poate indrepta prin adaogirea numelui de Vlaca la acela de Ilfov, a5a incit
pe viitor, judetul sd se numeascd Ilfov-Victfca, Cu nume compus, dupti pilda judetelor
Cara-Severin i Bistrita-Ndsud (Vezi i cele ce am spus in privinta aceasta in Magazin
Istoric, VII (1973) 8, p. 31-32.
2 Astfel, in documentul din c. 1481 (rdspunsul dat de locuitorii din judetele Braila,
Buzau i Rimnicul-Sdrat lui Stefan cel Mare) rumdnii sint numiti vlasi (I. Bogdan, Brafovul, p. 282-284). Pentru vlasii din Peninsula Balcanica vezi N. Drdgan, Romanii in
veacurileXXIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Bucureti, 1933, p. 17-18, 616;
Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Bakanice in evul mediu, Bucureti, 1959,
p. 13, 24, 25, 55.
3 Documente privind istoria Romeiniei, C. vol. I, BucurWi, 1951, p. 209.
4 La finele secolului al XVI-lea, Giovanni Antonio Magini spune despre casele rom anilor a nu sint de piatrd i nici impodobite, cdci romanul se multumete sd stea In
case de valdtuci i sa traiascd in munti i in codri" (Ceileitori streiini, IV, p. 581). intrebarea lui H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricei, Bucureti, 1972, p. 64, dacd populatia
www.dacoromanica.ro
PADUREA nsi EPOCA MIGRATIILOR
31
Din conlocuirea cu
ii i asimilarea lor de cdtre inainta0i nqtri, a
r'mas in limba romnd o serie de termeni in legdturd cu pddurea. In primul
rind, clteva nume de copaci: stejar (bg. steier), girneat (granica, pronunt
granita), scortq (bg. skoruga), apoi cring (vechi slavul krongu), precum i
nume designind feluri de pdduri: 1) Bucovind care inseamnd pdure de

fag" i deriv. din buk" fag. Din acest nume comun
i documentele moldovene ale secolului al XV-lea amintesc adesea de bucovinele" din partea
de nord a tdrii
au fdcut austriacii, dup anexiunea din 1775, numele
propriu care a rmas pind astdzi. 2) Dambravd Insemnind pddure de stejar" ;
rdcina termenului e vechiul slay Ax,st. adicd stejar ; de aci se trage i numele
riului Dimbovita: apa stejarilor, care curge printre pdduri de stejar", i

apoi, de la ap, numele judetului ; de asemenea numele riului Dimbovnic.
3) Zeivoi Insemnind pdure de luncd, de pe marginea rlului. 4) Huciu, pAdure
deas, din ucraineanul hug6a, desi.

Din nurnele slay al arinului sau aninului, elha, s-a format adjectivul
elhov care insemna cu arini", arini", iar din elhov numele, romnesc,
libo, dat unui riu i apoi, de la rlu, judetului. La fel din numele slay al
artarului, kl6n, s-a format adjectivul klnov, de artar sau cu artar, de uncle
topicul rornanesc Cleanov, dup cum de la numele slay al cornului, drn
s-a format drnov, de corn, al cornului, de unde romnescul Dranov 2 Tot
aa, de la rugii de mure de pe malurile lui
In vechea slav tut Insemna mure
s-a format numele riului Tutova care s-a dat apoi judetului respectiv.
Ungurii spuneau arinului eger, de aci egeres, pAdurice de arini, de unde
topicul transilvnean Aghire, ; de asemenea egerbegy, arini, care a dat
Agirbiciul nostru 3.
De la ultimii migratori, pecenegii i cumanii, care au stat in tinuturile
noastre circa trei secole i jumdtate (circa 900circa 1241) a rdmas numele
pdurii mari care acoperea odinioard partea de sud-vest a Munteniei, T eleormanul (teli orman pdure nebund); de la pddure
luat numele
riul respectiv i apoi, la intemeierea statului, i judetul.
bdtinag s-a putut mentine In cImpia Trii Rom Aneti *i a Moldovei", oricit am admite
c s-ar fi adApostit i in ochiuri de pdure" e nejustificatd, deoarece nu e vorba de ochiuri
de padure" ci de masive imense ca acela dintre stepa Bardganului i aceea a Burnazului
sau de masivul teleormAnean, cel olLean i de Intin*ii codri moldoveni. De altfel, Stahl
admite continuitatea de-a lungul Dundrii (p. 64); de ce n-o admite de-a lungul riurilor
care strdbat amintitele masive?
2 Erau bucovine mari" care se Intindeau de la Carpati pind la Siret i o buco-
vind !ilia." de la Siret la Prut (H urmuzaki-DensuOan u, Documente, I, 2,

p. 485). intr-un document moldovean din 1518, citim, In legdturd Cu hotarnica satului
Mihuceni: dupd hotarul vechi, pe unde din veac au folosit, iar In bucovind clt vor putea
deschide i curati (Documente VI A, vol. I, p. 128-129).
2 Toponimia romdneasca , p. 52 i 357.
3 Idem, p. 50.
www.dacoromanica.ro
32
In toata aceasta perioad a migratiilor, de un mileniu, suprafata padurii

nu credem c s-a micorat rata de ceea ce era la p.'rasirea Daciei romane.
Populatia era Inca rara i. loe era destul. S-au facut, e adevarat unele curturi,
runcuri sau lazuri, jariti i arite, cu toporul, Cu securea, cu sapa i cu focul,
dar, In schimb, padurea s-a intins In unele locuri unde altadata erau ogoare
sau finete. N-avem documente scrise contemporane care sa ateste acest
dublu proces, dar exista termenii In limba i exista documente posterioare
care ne arata cum s-a procedat in privinta curAturi/or.
Runc e de origine latina (din runcus) i inseamna loe defriat din padure;
operatiunea se facea aadar inca din timpul Daciei romane i a continuat
i dupa parasirea ei. Prin documentul din 1560 aprilie 9, Alexandru Lpuneanu Intarete nepoatelor lui Hila andru ocina lor in care se cuprinde i
o a patra parte din Vagieti, parte din cara apa Trotuplui i cu poenile
anume Podena i Runcul, ce este terebejul [. curatura I] lor cari sint piste
apa Trotuplui .1 a patra parti din poeni Borilei".
Harta statistica din 1835,
intocmita pe baza recensamintului din 1828-1832 arata o serie Intreaga

de sate cu acest nume: astfel Runcul In judetul Arge, Runcu In judetele
Vilcea, Dimbovita i Buzu, Runcu-Rediu i Runcpru In Mehedinti 2 Laz
este de origina slava (din laz) 3 i are exact acelai Inteles ca i runc ; vechii
slavi care au coabitat cu dacoromanii i au fost, dupa citva timp, asimilati
de acetia, au practicat aadar i ei defriarea. La 16 septembrie 1628 are
loe o vinzare de ocia. la Coteti (judetul Rimnicul S'rat) i am dat i lazul
de la Guleti" (azi Goleti 1), citim In act 4. lar lntre I septembrie 1632 i
31 august 1633, mai multi moneni vind jupinului Neagu un lazu care iaste
mnastirea p acel lazu, s cheama acel lazu al Poaaii, drept bani 900" 5.
Aceeai harta statistica amintita mai sus india satul Lazurile din judetall
Dimbovita . Iar un act din Braov, datat 6/18 iulie 1840, referindu-se la
satul Simbata de Sus, arata c acum au lazuit (i)obagii i p'dure de 50
de cara de finu cu paguba curtii" 7. Curdturd i seiciiturd (seatura) sint termeni formati mai tirziu, dupa formarea limbii romne, i au acelai inteles
ca i runc i laz ; primul arat ca s-a curtit padurea, facindu-se loe de fineat
sau aratura ; cel de al doilea c s-a secat pdurea adia, tot aa, s-a curatit.
Dar sacatua (sectura) india. i tehnica special& Intrebuintat anume cojirea circular a copacilor pe o anumit ltime, asa incit circula-Va sevei
Documente, A, XVI, vol. II, p. 145.
2 Principatele ronuine, p. 211, 219, 224, 249 si 285.
3 Diclionarul limbii romdne mod,erne, sub laz.
4 Documente, B, XXII, p. 323-4.

5 ldem, XXIII, p. 613.
6 Principatele romdne ..., p. 223.
7 N. I or g a, Acte romdnefti f i cetepa
Bucuresti, 1932, p. 244.
www.dacoromanica.ro
PADUREA TN EPOCA MIGRATIILOR
33
se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" i apoi erau taiati, lemnul uscat putind fi Intrebuintat imediat pentru cherestea sau pentru
cordectionarea a tot felul de lucruri. La Inceputul secolului al XIX-lea existau
satele Curatura in judetele Mehedinti i Ia0 i Blidari Curdtura in Rimnicul
Srat, precum i Vasuiu (Sdatura ) i Pdrosu (Sdcdtura), ambele In Putna 1.
JariVe i arMei au o acceptiune specialL loe din Odure curd-tit prin foc,
arzindu-se copacii; e binecunoscut satul de podgorie Jaritea din fostul
tinut al Putnei, azi In judetail Vrancea.
Facem s urmeze acum o sam6 de documente din secolele XVXIX
privind actiunea de defriare ; ele ne lumineaz6 asupra felului cum se proceda
In lungul mileniu al migratiilor, deoarece procedeele erau acelea0, nu exista
alt tehnic6. La 15 aprilie 1498, Radu oel Mare int6rete nfdstirii Govora
livezi i din vadul Slatinei de /a Trestioar i din jos i din sus, cu livezile
i cu pgdurea, i eit este curtat In padure" 2. La 7 aprilie 1518, Neagoe Basarab intArete jupanului Danciul i altora o pklure la Aninoasa, fiinda
Danciul cu ai lui au cerut de la domnia mea aceast6 ocin, Odurea toat,
ca s'a curete acel loe cu foc i cu securea" 3. Printr-un act din 20 martie 1543,
dat In Bucure0i, Radu Paisie voievod Intdrete lui Mircea i feciorilor lui
s'd le fie mo0e la Poenile Zltarului" numele e semnificativ ; and a
cump'arat Mircea aceast6 mo0e, cu 750 de aspri, au fost plira de pdure
i de copaci i au curtit Mircea acea mo0e cu securea i cu tirnAcopul i
cu foc i cu mult sudoare i osteneal" 4. La 14 iulie 1538, la Tirgovite,
Radu Paisie voievod IntArete slugii sale Cana i fratilor acestuia ocin'd
in Nego0na, cinci pgrti de cilia', fiindc6 le este veche 0 dreaptg ocina dedin4 5 0 curAtit cu securea 0 cu foc i cu munc6 in ar00, Ine in zilele lui
Dan voievod cel bdtrin" 6. Sapte ani mai tirziu, la 6 iunie 1545, Mircea Ciobanul le-o Intre0e din nou, precizind eh' o stdpineau inch' din zilele fa'posatului Dan voievod ; i au cur`alat cu securea i cu sapa 0 cu focul In pdurea deas6 i tare" 7. 0 intArire similard d'a' Alexandru voievod, la 7 iunie
1571, lui Vladul 0 lui Baico 0 altora, pentru ocina lor din Poeni numele
e iar0 semnificativ lug loe de pdure", cumprat de bunicii lui Vladul
i Baico cu 500 de aspri. Si au curdtit-o cu securea i cu sapa 0 cu foc i
cu mult chin". 8. Un act similar este acela din 18 iulie 1587 prin care Mihnea
1 N. Iorg a, Acte romdnefti fi diem grecefti..., p. 189 i 261 Pentru s6cAtur" vezi
*i H. H. S tah 1, Paysages et peuplement rural en Roumanie, In Nouvelles tudes d'histoire,
III, 1965, p. 73.

2 Documente, B, vol. I, p. 460.
3 Idem, Veacul XVI, 1, p. 134.
4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 297.
5 Inseamn5. ocinl strArnwascA", moie mWenit din moi-strAmoi.
6 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 248 E vorba de Dan I (1384-1386).
7 Documente B Veacul XVI, vol. II, p. 328-329.
8 Idem, vol. IV, p. 27.
www.dacoromanica.ro
34
ISTORIA PDURZI ROMANESTI
voievod int'rind mn'stirilor Motn'u, Agaton i Ioan Bogoslovul ocina din
jurul lor, spune: Pentruc aceast6 mai sus zis ocia a fost ocin domneasc
si a fost Odure intreagh" i necurlat, ci au cuetat-o elug'rii de la mnstirile care sint mai sus zise, cu securile si cu foc i cu mult" trud" IatI
acum citeva documente moldovene. La 25 octombrie 1683 feciorii lui Stefan
Budgescul And lui Dima pircAlabul, intre altele, o curAtur de fin la Cremenet" 2, in actualul judet Vrancea. La 15 aprilie 1702, Neculai Vilcan
feciorii lui, veniti din Muntenia, se inteleg cu r'z'sii din N'ruja, ca, fkindu-si dou'a" bordeie la Chee, in Simion, s6 drn pe anu cite trii lii btuti
pe cite scturi i curAturi vom face, s' le pPtim cite seizci de parale pe
cite vom put descurca din pgdurea m'runt" 3. In loe de a curati sau a
lzui se mai intrebuinta citeodat si a destupa, dovad actul din 15 martie
1718, prin care Mihai Racovit voievod hotArAste lui Vasilie Danciul i fiului
acestuia s fie volnici
lima ale sale drepte ocini i mosii, a le destupa
din codru si a le opri de car toti rzesii; aceste mosii li se cuvin de pe Bodiman, unul din Mtrinii" satelor Poiana-Ndruja 4. Interesant si sub raportul inceputurilor m'ngstirii Agafton, este cartea domneasc' (lath' de
Grigore Ghica voievod, la 1 octombrie 1729, lui Agafton slastrul" care
au mers in codrul ce este pe locul domnscu la ocolul BotAsenilor si au curgtit pAdure i s-au Meut m'dstioar cu chilii i s-au pus pometi pe ling'
chilii". I se d si o poeni0", tot pe loc domnesc", 1111g sihAstria lui 5. De
asemenea interesant pentru faptul c arat6 cum o sealturg'" abandonat
devine iarsi pdure dup cit'va timp, este diata din 1863 a Mtrinului vrincean Poiad pentru o poiang cu fineat" pe Dealul Secturei. Avind eu
dreapt secaur' rcutl cu topor din codru meriu de taiaarat unchiasul
miu, din vremea robiei i apoi am l'sat-o si al doile iar a umplut-o pdure.
am zis fratilor mei s.' mergem s o secgm. Fratii i nepotii nu au vrut,
zicind: cine a seca pdure, va stpini. Apoi m-am sculat impreud cu feciorii
mei si am tgiat pgdure i i-am dat foc si am f'cut sec'turi de iznoavg din
pAdure mere, opt MI6, care aceast sec'tur' se numeste Dealul Seaturii".
fiindc eu am ars ochii i miinile
Arat hotarele ei i le face feciorilor
pir am fcut sec'tur'" 7.
2 Documente B. Veacul XVI B, vol. V, p. 316.
2 Aur el S av a, Documente putnene I, Focsani, 1929, p. 26.
Idem, p. 57; cf. Simion Iltrnea, Locuri Fi legende vrincene, Baclu, 1972, p. 143.
Aurel Sava, op. cit., I, p. 64.
5 N. I org a, Studii gi documente, V, p. 232.
Adicl de pe clnd Vrancea Inapuse pe nedrept In stapinirea marelui boier Rosnovanu, cu care vrIncenii au purtat un Indelungat i, pinl la urma, biruitor proces.
7 Simion HIrnea, op. cit., p. 125-126.
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR
35
Pentru Transilvania citdm scrisoarea In latinete din 1.549 august 7,

a lui Ilia Vod al Moldovei atre bistriOni cerindu-le s lase pe locuitorii
din Feldru, supuii si, s-i stpineasc6 pminturile pe care le-au avut din
vechime i s-i fac In pdurea deas curturi
In privinta jarivilor, citIm un act din 7 iulie 1526, Tirgovite, prin care
Radu de la Afumgi druiete lui Frtat clucer o bucat de loe din locul
domnesc; ca punct de hotar e indicat Jardtea" 2.

La 5 iunie 1560, Alexandru Lpuneanu intrete slugii sale Vasco
nite curAturi i cu prisaa i cu grdini, lug In pdure, In afar de cimp,
ce li-au curAtit ei (Vinzgtorii1) In ocina lor i le-au ars 3. Interesant e actul
din 20 martie 1584 prin care Petru *chiopul latrete lui Bratul pitar, intre
altele, In mijlocul bucovinei", adia a pdurii de fagi o poian." ce se numete Pojarna, pe Bic, i cu piraiele ei de moar", cumprat cu 160 de zloti
ttreti 4. Numele Pojarna arat a e vorba de o poian Melia de mina

omului, nu natural, dindu-se foc pdurii. lar la 26 aprilie 1632, logortul
Goran cumpr de la Anghel i Vlad 12 flci de ocin la Srcineti ins
spre Seatur flcile, la Jarte, unde i-au fost viia" 5.
Cit despre arfire, iat citeva zapise vrincene: La 20 decembrie 1736
Solomon Jipieanul dimpreun cu fratili su Mafteiu vinde o ari0., ci
chiam Aritele Jipienilor din pirlul Tojanilor, lui Ursu Gegea drept 1.6 lei
bani" 6. Tot Gegea cumpr, la 10 mai 1751, de la Ion Maftei, o ari0 ce se
cheam Arita Lung, din virful Tojanului pin in apa Tojanului i la vale
pia. In Zbala, cu 4 lei noi 7. La 2 aprilie 1.766, Ion Puflea cu femeia sa
arat c, vInzind lui Stefan Taful Ariita, s-a sculat nepotu-su Iftimie
i mergind la vornicul Carp, acesta i-a dat dreptate, obligind pe vinztori
sa intoara lui Tafulea pretul: trii capre cu ezi" 8. Uncheaul Mihul Dalica
i cu ginerele ski Cristea .1 cu alii recunosc, la 3 august 1.785, ca au mincat
ei Aria Jichienilor cu vitile lor", fiind aceast ari0 loc de coas" ; trebuie
deci sa plteasa stpinului aritei, preotului Neagu Gegea 9. La 18 Mai 1792,
se alege partea de ocin a lui Vasile sin Nicoara: Si i-am dat lui parte de la
1 Hur mu zaki-I or g a, Documente, XV, 1, p. 474: Queruntur nobis subditi
nostri de Feldra quomodo eadem eos ex iustius metis et pratis terminorum terrarum eorum,
id quod semper possederunt et ad eos concernent, eos prohibet ne quidquam iuris illic
habeant et se inde abstineant inter densam silvam si campum limpidare curaverunt".
8 Documente, A, XIV, vol. II, p. 153.

4 Documente A, XVI, vol. III, p. 239. Cf. Pojorfta, In judetul Suceava.
5 Documente B. XXIII, p. 553.
Aurel Sava, op. cit., I, p. 76.
7 Idem, p. 82.
8 Idem, p. 87.
Idem, p. 119.
www.dacoromanica.ro
36
vale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un act scris la
Birs0i, e amintit, In hotarul Topetilor, Fundu Ar0tii" 2 In Marele Dictionar Geografic, volumul I, aprut In 1898, slut nu mai putin de 47 (patruzeci i apte) de topice cu numele Arfita simplu sau compus (Aria Ascuns,
Ar0ta Baieescu, Aria Cretalui, Aria lui Toader etc.), o samil din ele
dup' numele celui ce Meuse aria. Relev'm ,,Aria pdure pe mo0a Sinuti, comun Tureatca, judetul Dorohoi" i Arita, pdure de fag pe mo0a
Probota, comuna Dolhasca judetul Suceava".

In Transilvania i, uneori, i dincoace de Carpati, in Moldova, se intrebuinteaz, In loc de curAturd, termenul oaf care vine din maghiarul ovas
(ayas) 3. Tara 0aului este deci tara curturii sau a runcului, din pricina
curAturilor fcute pe vremuri in marile pduri de aici. Faptul a. se Intrebuinteaz5 un termen maghiar, nu scade Ins intru nimic caracterul strvechi
romanesc al acestui tinut, dup cum nu scade caracterul italian al Lombardiei, numele ei, de origine germanic4, caracterul francez al Burgundiei
Normandiei, numele acestora, tot de origine germanic, sau, In sfir0t, caracterul romnesc al Transilvaniei, cind i se spune i Ardeal.
Toate aceste poiene fcute de mina omului runcuri, curturi, sk4turi, lazuri, jariti, ar0te serveau fie ca ogoare i finete, fie pentru a planta
vie, a face prisci, mori sau gr'dini cu pomi, a Intemeia vreun 1ca bisericesc sau locuiate care, lnmultindu-se, deveneau &Maine, i apoi sate. Iat
citeva documente In acest sens: La 30 aprilie 1555, Alexandru Lpuneanu
intre0e starostelui Pogan o poian sub Mgura, anume Poiana lui Nichifor,
cu moara pe Putna", cumpArat de la Zlate vtaf cu 100 de zloti tt'reti 4.
Mgura e Mgura Odobetilor, acoperit ping azi Cu o lntins p'dure de
stejar ; poiana fusese fAcut pentru a se ridica moarg pe ea. UrmeazA actul
din 13 aprilie 1560 care are i o valoare istoric': Alexandru L'puneanu
ddruie0e mnstirii sale 111ca satul Pop e0i, la obsir0a Vasluiului cu prigene i cu poenile", sat care a fost a Lupului biv paharnic, nepot Tutului
i pe care 1-a pierdut in vremea vicleniei sale, chid s-au ridicat domn asupra
capului domniei mele i cu alti vicleni, cind au i perit Intru vinovtiile sale" 5.
Tot In 1560, in luna mai, clugrul Marchel, pustnic In locul numit Tolici,
inchin. mnstirii Neamt, locul s'u de prisaca pe care singur 1-a curlat
Aur el Saya, op. cit. p. 126 Peticul e un plrlu ce se vars6 In Zaala, In
comuna NAruja.
Idem, p. 158. Pentru Arsita, coast de deal pe partea nordicg a satului Birsesti, ... pe vremuri acoperit de padure" cAreia oamenii i-au dat foc de si-au deschis
locuri de culturl, Odurea fiind frd valoare In acele vremuri" vezi Simion Hirnea, op. cit.
sub voce.
3 Toponimia romdneascd, p. 23.
4 Documente A, XVI, vol. II, p. 83.
3 ldem, XVI, vol. II, p. 150.
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR
37
Cu munca sa i a fcut i poian i singur a curtat" 5. Din 6 august 1.583
este hotarnica mnstirei Sucevita In care slut mentionate i poiene cu flneata". Dintre punctele de reper ale hotarnicei: la stina Ursului rediul
Sdcdrei poiana Mrului dealul Homorului ce este pentru vratec
unde iese drumul din pdure poiana lui Hirea ... la cornul Brdtelului"
La 15 mai 1.584, Teofan mitropolitul Sucevei ddruiete mnstirii Galata
nite chilii pe care le-am fcut eu ling mnstire i cu locul pe care 1-am
curtat cu oamenii i cu banii mei In p'durea intreag6 i deas i am Ingrdit
cu gard acele chilii i cu locul" 2. Urmeaz dou acte privind via ridicat
pe loe de pclure. Primul este din 1631 aprilie 17: Leon Toma intrete lui
Nedelco, Intre altele dou pogoane de pdure", cumpArate de la popa Saya
pentru 400 de aspri gata, s fac vie" 3. Cel de al doilea act, din 28 ianuarie
1632, este tot de la Leon Toma; el intrete mnstirii Dealul vinriciul

domnesc de pe ocina ei, Solomon, adogind totdeodat : oamenii care vor
fi slpat i vor fi Valet stejari In pdurea intreag, fie satul Glodeni sau alti
oameni ca s fac vie pe (Ada' mnstirii, tot s fie In pace" de zisul vinrici
domnesc 4. Ultimul act, din 1629, privete ogoarele sau holdele fcute pe
loe de pdure: Ion cel Schiop druiete mnstirii Cozia partea sa de ocin
din satul Voineasa pre nume 20 de holde din pdure" 5.
5 Documente A. XVI, vol. II, p. 151.

Idem, XVI, vol. III, p. 226-227.
2 Idem, XVI, vol. III, p. 255.
Documente B, XXIII, p. 366.
4 Idem, XXIII, p. 506-507.

5 Idem, XXII, p. 432.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII

(PINA LA PRIMELE LEGI SILVICE). ROLUL PADURII IN APARAREA
TARII SI CA LOC DE REFUGIU
Chid au fose leii in rara domniei mele, fara toatel
fugise in codri"
(Document din 26 septembrie 1617, de la Radu
Mihnea, voievodul Moldovei)
Rolul padurii In apfirarea rii i ea foe de refugiu. Ndurea a jucat
un rol important in luptele pentru aprarea trii, fiind un aliat de seam

al armatelor romne0i. Fat de superioritatea numericd obipuitd a armatelor
fie cele turce0i, fie cele ungare sau polone sau chiar cele ttre0i superioritate care nu permitea o lupt cu sorti de izbind pe cimp
deschis, unde disproportia de forte era imediat vizibil, marii notri voievozi au fAcut apel la sprijinul pdurii ; cu ajutorul acesteia, disproportia
de forte nu mai era vizibil. ; surpriza atacului devenea posibil, aprarea
mai uwar iar In caz de retragere, aceasta era protejat. Am reprodus mai
Inainte dou mrturii din secolul al XVI-lea artind in general rolul pdurii
adverse
In apararea trii; vom indica acum o seam de cazuri concrete care justific
afirmatia de mai sus.

Ne referim In primul rind la btlia decisiv de la Posada (1330), cea
care a asigurat independenta tinrului stat muntean intemeiat de Basarab I
Inceptorul dinastiei Basarabilor. Nu sint bine cunoscute cauzele care au
dus la rzboiul dintre voievodul muntean i Carol Robert, regele Ungariei;
se pare Ins c vinovati au fost doi sfetnici ai acestuia din urm care doreau s aib pentru ei tara lui Basarab sau mcar banatul de Severin. Rzboiul a lneeput toamna ; armata ungark Inaintind printr-o tar unde, dup
vechiul obicei, se fcuse pustiul in fata dumanului, nu se putea aproviziona ;
lneepu deci a suferi de foamea cea mare", dup ins0 expresia cronicii
ungure0i. Aa Incit, ajuns In fata cettii de la Arger e vorba de Curtea
de Argq regele trebui s dea ordinul de intoarcere. Aci, In drum spre
cash', pe chid armata ungarh se angajase intr-o vale lung i strima, cu coastele
repezi acoperite de pdure, osta0i lui Basarab, care ocupaser

Inchiseser cu kianturi i valuri de pmint atit ie0rea, eft i intrarea vii,
incepur s prvleasc6 bolovani i copaci tiati i s trag cu sgetile In
grmad. Prpdul a tinut patru zile (9-12 noiembrie 1330). A ckut atunci
www.dacoromanica.ro
IADUREA ROMANEASdi IN SECOLELE XIV-XVIII
39
multime nenumrat din ostasii lui Carol Robert ; s-a pierdut sigiliul regatului; regele 1nsui, ca s. scape, si-a schimbat hainele cu unul din credinciosii s'i i abia a putut iei asa, neobservat, din vlm'sagul acela. O prad
foarte bogat czu in mlinile ostasilor nostri. tim toate aceste am'nunte
dintr-o cronic ungar contemporan, numit Cronica pictatd de la Viena
(Chronicon Pictum Vindobonense); i se spune asa din cauza miniaturilor
care-i Impodobesc textul si din care dou' se refer chiar la lupt
Nu se stie sigur unde s-a dat aceast memorabil' btlie, care a dovedit
puterea noului stat romanesc si In acelasi timp i-a asigurat o dezvoltare
Unii istorici cred c6 ea a avut loe Intre Cimpulung si Bran, la punctul numit
Posada. Dar de la cetatea Arzesului", unde ajunsese armata ungark drumul
cel mai scurt de Intoarcere nu e prin Cimpulung, Bran si Brasov, ci prin
Lovistea i apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca lupta
fi avut loe pe aici, asadar Intre Curtea de Arges si Sibiu, probabil prin Lovistea.
O lupt asemnltoare a avut loe dui:4 cileva decenii, In timpul domniei
lui Vladislav I sau Vlaicu Vod'. Si de data aceasta, armata ungar a fost
cea care a atacat. In toamna anului 1368, dup. 13 octombrie, aceast armat,
alatuit, potrivit Cronicii lui loan de Kiikiill, din nobili", din secui
din multi ostasi dintre cei mai de seam", i comandat de voevodul Transilvaniei, Nicolae Lackfi, a trecut muntii spre a ataca din spate pe Vlaicu
care avea de infruntat o a doua armat ungar ce voia s treac Dun'rea 2
Impotriva armatei care cobora din munti, Vlaicu trimisese pe pirclabul
de Dimbovita, Dragomir. Acesta, dup' o prim ciocnire care-i fusese defavorabil, se retrage, atrglnd armata advers lntr-o regiune p'duroasa, cu
locuri tari. S &din aici cuvintul cronicii sus-amintite: Dar dupg aceea,
Inaintind fr grij mai departe prin pduri dese, clnd se Infundase pe
niste poteci foarte Inguste", Nicolae Lackfi" a fost atacat de multimea romnilor din pduri si din munti si a r'mas mort, Impreun cu vrednicul
brbat Petru, vice-voievodul su, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, castelanul Cettii de Balt, cu secuii Petru i Ladislau, brbati viteji, i cu alti
numero0 ostasi i nobili de seam. Si dupa ce ungurii, prsind oastea, d'.dur' dosul si o rupser la fug, ajungind prin locuri noroioase i mlstinoase...,
multi dintre ei fur ucisi de romani; numai citiva au scpat , cu mare primejdie pentru persoana lor i cu pagube In avut. Iar trupul voievodului
Nicolae, scotindu-1 cu lupt grea din mlinile romanilor, 1-au adus In Ungaria,
Chronicon Pictum V indobonense, In Scriptores .Rerum Hungaricarum, I, ed. G. I.
S chwandtner, Viena, 1746, p. 496-498.

2 Maria Holban, Contribujii la studiul raporturilor dintre Tara Romeineascd
Ungaria angevinit ..., In Studii f i materiale de istorie medie, vol. I (1956), p. 41-42.
www.dacoromanica.ro
40
s-1 inmormInteze la Strigoniu" 3. Nici locul btliei din 1.368 nu e cunoscut ;
In once caz, el este Intr-o regiune pduroas. din Muntenia, poate la limita
dealurilor cu cimpia, dat fiind urrarirea in locuri noroioase vi ml4tinoase".
Cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, povestind rzboiul lui
Baiazid cu Mircea cel Btrin nu se poate preciza dac e vorba de razboiul din 1394 sau de cel din 1.400 spune c dup ce Mircea a pus In sigurant femeile vi copiii in munti, dup aceea se lima vi dinsul cu armata pe
urma lui Baiazid prin pdurile de stejar ale trii, care slut multe vi acoper
in toate prtile tara, s nu fie uvor de umblat pentru duvmani vi nici lesne
de cucerit" 1.
A treia mare lupt dat la adpostul pdurii a fost aceea a lui Bogdan
voievod, tatAl lui Stefan cel Mare, Impotriva polonilor care voiau s readuc
domn in Moldova pe Alexandru voevod, devotat lor. Ea a avut loe, la 6 sep.
tembrie 1450, in codrul Crasnei, marea pclure ce se Intindea la sud de Vaslui,
In preajma localittii Crasna. Drumul pe care venea oastea polon trecea

prin aceast pdure; aci i-a avteptat oastea lui Bogdan. Iat ce povestevte
cronica moldovean: Deci chid au fost la mijlocul pdurii, fcut-au nval
oastea
lui Bogdan Vod la carde
levilor,
ci aprIndu-se levii,
abia
au scpat cu mult paguba, vi peire. Deci vrind s intre vi ceilalt oaste

leveasc, atuncea s-au ivit toata oastea lui Bogdan vod, cu multe steaguri
vi buciume vi fr clrime, mult pedestrime. Vzind aceasta, levii s-au
tocmit de rzboi vi au bAgat In mijloc pe Alexandru vod ... vi s-au btut
mai Inainte de apusul soarelui pina au Inoptat, perind de amindou prtile,
pin au nvlit vi gloatele de pedevtri, carii au fAcut la strimtoare mare moarte
In levi, tind cu coasele vinele cailor ; unde hatmanii levevti, vrind s Imbrbteze pre ai si, vi-au pus vi ei capetele, ales Piotru Odrivoz vi Nicolae Po-
raya vi Buciatskii" 2 Merit s fie subliniat precizarea cronicei privind

oastea lui Bogdan Voda: fr clrime, multe pedestrime". Calarimea nu era
de folos In lupta In pdure ; nu se putea mica uvor, nici desfAvura, iar un atac
grupat era imposibil din cauza copacilor. In schimb, pedestrimea, luptind la
adpost, trgind cu arcul aparati de trunchiurile copacilor, era redutabil

vi avea un net avantaj asupra adversarului. La lupta de la Crasna credem a a
luat parte gi fiul lui Bogdan, tinrul Stefan, care avea, dup vapte ani,
s ocupe tronul Moldovei; el ivi va aduce aminte de lupta din -Liner* cu pri3 Ioan de K ii k il II 6 (de Tirnave) In Scriptores Hungaricarum veteres ac genuini,
Tyrnaviae, ed. Schwandtner, 1765, pars I, p. 311-313.
1 Laonic Chalcocondi I, Expuneri istorice..., in romneste de Vasile Grecu,

Bucuresti, 1958,
p. 64 nota 2.
' Letopisetul Tcirii Moldooei pinci la Aron Vocki, ed. C. Giuresc u, Bucuresti,
1916, p. 38-39.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA tisr SECOLELE XIVXVIII
41
lejul rkboiului pe care-I va purta el Insui Cu polonii, in 1497, rdzboi in care

va aplica o metod similarg, devenitd. clasic.
Intr-adevr, reprezentativ pentru lupta in pdure este aceea din codrul
Cosminului, purtat de oastea lui Stefan cel Mare impotriva oastei lui loan
Albert, regele Poloniei. Acesta din mind intrase in Moldova cu ginduri dumnoase i asediase, dar MA succes, cetatea Sucevei. Stefan poruncise,
urmind vechiul obicei al pmintului nostru, sd se ascund proviziile i fura-
jul, iar ceea ce nu putuse fi ascuns, fusese ars. In acelai timp, fuseserd
inchise drumurile spre miazdnoapte, astfel cd alimente i nutre t nu puteau
sosi nici din Polonia. In curind, oastea lui loan Albert Incepu s sufere de
foame. Aa inch craiul fu bucuros s primeasa mijlocirea voievodului Transilvaniei
care sosise, Intre timp, cu 12 000 de oameni In ajutorul lui Stefan
spre a face pace. Ea se incheie, dar cu conditia lmurit ca polonii s se
retrag tot pe unde veniserg, iar nu prin alt parte, ca s nu fac alte stricAciuni. Pe unde venisera nu mai era insd nimic de mincat, astfel c ei trebuir s ja un alt drum, prin oraele Siret i Cernuti, drum care trecea prin
codrul Cozminului. Chid oastea polon fu In mijlocul pdurii, moldovenii
prvlied asupra ei copacii mninati asta lnseamn cd se tineau numai
intr-o margine a trunchiului, restul fusese tiat i-i atacar cu putere
(1497, octombrie 26). Neavind unde s fug, neputindu-se desfura din
pricina locului strimt, leii fur zdrobiti, ca odinioard ungurii lui Carol Robert. Regele putu, cu mare greutate, ad-0 facd. drum Odd' la Cernuti, unde
avu loe o nou luptd.; infrinti i de data acesta, putini dintre soldatii lui loan
Albert 1i mai vdzur rara. Prada luat de moldoveni fu enorm In ce
privete pe prizonieri traditia consemnat de loan Neculce In 0 samd de
cuvinte spune c Stefan ar fi poruncit B fie pui ad are mai multe locuri intinse pe care le-a semdnat apoi cu ghind i aa au crescut dumbravi pentru
pomenire ca sd nu se mai acoliseasa (s' se lege) de Moldova: Dumbrava
Roie la Botoani i Dumbrava Roie la Cotnar i Dumbrava Roie mai
gios de Roman" 2. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii; noi socotim
1 Pentru lupta din codrul Cozminului vezi Letopiselul anonim In Cronicile slavoromiine din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan, editie de P. P. P an ai t es c u, Bucureti, 1959, p. 21. Iata pasajul respectiv: Si la 19 ale lunii Octombrie, joi, s-a Intors
craiul lepsc i nu a pornit pe aceea*i cale pe care venise, ci a pornit pe alta cale, pe unde
era tara Intreaga. Deci s-a miniat Stefan voievod i a gonit pe urma lor cu otenii sai i
i i-a lovit, joi, luna
cu dou mii de turci. i i-a ajuns la marginea fagetului Cozminului
Octombrie 26 i ... a biruit atunci, domnul Stefan voievod i i-a batut. i apoi i-a gonit
prin fagetul Cozminului, omorindu-i i taindu-i i au fost luate toate schiptrele craiegli
au cazut acolo multi boieri i voievozi lei mari i a cazut acolo multa oaste i toate
tunurile cele mari, cu care batusera In cetatea Sucevii, au fost luate atunci i altele mici
i mai mici, multe, pe care nu este Cu puling a le nOra."
2 I o an Neculc e, Letopisetul Tdrii Moldopei, ed. Iorgu Iorgu, p. 11-12.
www.dacoromanica.ro
42
ISTORIA PXDURII ROMANESTI
flag c nimic nu ne impiedic s-o admitem. Detaliile pe care ni le d Neculce
asupra tratamentului la care eran supugi acei prizonieri nu par de loe a fi

inventate. Dealtfel, s-a arltat, nu demult, intr-un studiu, c numeroase
traditii din cele consemnate de Neculce corespund realittii istorice sau
au mcar un simbure de adevr 1
In urma luptei de la Baia (15 decembrie 1467), regele Ungariei Mateiag
Corvin, rnit in spate de o sgeat cu trei virfuri, a trebuit s se retrag.

In grabg.. Dar ajungind In munti, povestegte cronicarul polon Dlugosz
el afl drumul Inchis cu arbori tiati". Atunci el dete foc carelor i bagajelor
sale i ingrop cincizeci de tunuri ca s nu cad In nalinile moldovenilor 2.
Amintirea luptei din codrul Cosminului era inc6 vie In Polonia dup
aproape gapte decenii. Cind, in octombrie 1563 un detagament polon, condus
de Laski, care voise s. ajute pe Despot Vod, se retrage prin acelagi codru,
el e ingrijorat deoarece spune un izvor contemporan dinuia vie din
amintirea printilor lor marea infringere suferit de regele Ioan Albert al
Poloniei din partea moldovenilor condugi de Stefan, regele lor neinfricat
neobosit". Grija lui Laski e cu atit mai mare cu cit aflase c in amintitul
codru se taie pdurea i sint culcati la pmint copaci uria0 cu care s. fie
inchise drumurile i impiedicat. trecerea". Operatiunea aceasta se fcea
adaug izvorul fie din porunca lui Stefan Toma, care inlocuise la domnie
pe Despot, fie din propriul imbold al tranilor care lucran Cu insufletire
sirguint. Dar, de data aceasta, tragedia nu se repet: gratie msurilor pe
care le ja, Laski poate trece prin codru fr. pierden i 3.
Si In alt mare biruint a lui Stefan cel Mare, aceea de la Vaslui (ianuarie
1475), pdurea joac un rol insemnat. Locul ales de voievod era intr-o regiune
pduroas i avind intr-o coast o pdure de lunch', mlgtinoas. In dosul
acestei pduri a agezat Stefan un detagament, Cu trimbite i Burle, ca s
atrag pe dugman, intr-acolo, in mlagtin% Aga s-a i intimplat. Si In timp
ce oastea turceasc6 silea intr-acolo, luptind cu noroiul i impotmolindu-gi
tunurile, un corp de oaste moldovean, ascuns in pdurile vecine, a atacat
din flanc, iar un al treilea corp din spate, determinind retragerea lui Soliman
Hadimbul (Eunucul 1), retragere care s-a transformat in derut 4. Urmrirea
Const. C. Giurescu, Valoarea ictericia a tradiiiilor consemnate de loan Neculce, in Studii de folclor fi literatura, Bucuresti, 1967, p. 439-495.
2 Ieannis Dlugossi sea Longini Historias Polonicae, t. II, Leipzig, 1712, p. 418.
a Grazian i, in Calatori stra'ini despre 'apile romane, II, Bucuresti, 1970, p. 621.
Iat5. cum povesteste letopisetul lupta de la Vaslui: *tefan vod5. tocmise putini
oameni despre lunca Blrladului ca
amAgeascti cu buciume i Cu trimbite, dind semn
de razboi. Atuncea oastea turceasca intordndu-se la glasul buciumelor, i Impiedecindu-iapa si lunca, i acoperindu-i i negura, tAind lunca i sfArimind ca sa treac6 la glasul
bucinilor, iar5 dind5rAt *tefan Voda cu oastea tocmitl i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 zilei
unde niei era loe de a-si tocmire oastea, nici dela se Indireptare, ci asa, ei tu de sineIt5..
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE
xIvxviti
43
a durat patru zile, de marti pin vineri noaptea", pe un mare noroi", cum
arata letopisetul. Unii dintre fugan i s-au inecat in apa Siretului, altii in Dunre ;
pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s-a vzut o infringere mai dezastruoas.
O recunosc 1nii cronicarii turci. Astfel, unul dintre ei, Seadedin, spune:
Cei mai multi dintre soldatii islamici au murit
multi viteji au pierit pe
cimpul de btlie ; Hadimbul ... a scpat cu greu de la nenorocirea pieirii"
Tot ling6 o pdure i anume 11110 dumbrava de la Lipinfi sau Lipnic,
aproape de Nistru, are loo biruiata lui Stefan cel Mare asupra ttarilor care
veniser s prade Moldova (20 august 1470) 2 Iar la R'zboieni, unde lupta
s-a dat pe un platou impdurit, la rsrit de Valea ADA, ai novtri luptind cu
desradejde i fiind in cele din urm striviti literalmente stropviti" cum
spune eronica retragerea s-a fcut la adclpostul peiclurii, (26 iulie 1476) 3.
Semnificativ, pentru salvarea pe care o oferea pdurea in caz de retragere este episodul luptei de la Popricani intre drbanii lui Gheorghe
Stefan, noul domn al Moldovei, i cazacii lui Timuv Hmielnitki care aduceau
indrt pe Vasile Lupu. In acea lupt vzind atacul dvalnic al clretilor

cazaci, darabanii au plecat fuga de la vad (vadul Jijiei 1) la deal, spre rvi au cklzut
diu" ; i-au ajuns ins pre coasta Popricanilor clretii lui
acolo multe trupuri den bietii drlani. Altii, carii au hlkluit pin in rdiu,
vi-au scutit viata cu pdurea"
Si Mihai Viteazul a tinut searra de avantajul pe care il putea aduce
pdurea. La alugreni, in spatele pozitiei alese de domn, erau mici
acoperite de pduri, formind un adpost natural; in fat5, valea mlvtinoas
a Neajlovului; drumul ducea peste riu pe un pod de lemn, vi continua apoi
4.
indu-se, multi pierira, multi prinsi de pedestrime au fost, ce i pre aceia pro toti i-au taiat,
puscile /
unde apoi migle de cei morti au shins. Si multi pasi i sangeagi au perit
= tunurile 1 / le-au dobindit i steaguri mai mult de 100 au luat" (Letopiselul Teirii Moldovei pind la Aron Vodei, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 57-58.
Cronici turce.,sti privind leirile romdne, I, ed. Mihai Guboglu i Mustafa Mehmet,
2 Const. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, H, editia a IV-a, Bucuresti, 1943,

Lipnic deriva din termenul slay Lipneac" care inseamna padure de tei, teis.
Dumbrava venea la 5 km la sud de actualul sat Lipnic si la circa 8 km de Nistru:
D. Ur zic A, Beitdlia din Dumbrava de la Liping, Iasi 1937, p. 17-24 si 28; Al exandru V. Boldur, ,,Stefan cel Mare, voievod al Moldovei, 1970, p. 196.
p. 60.
3 Idem, p. 69 Cronicarul turc Seadedin, relatind preliminariile luptei de la Razboieni, arat5. ca Stefan cu ostasii si se tinea ascuns prin desisurile unui codru, a carui
intrare o astupase cu copaci uriai, asa Incit sultanul in zadar Il cauta, cad nu putea gasi
urmele..." .lar la sfirsitul luptei domnul Moldovei, iesind din padure pe o carare ascunsa"
se retrase la munte cu putini de ai sal". (A lexandru V. Boldu r, ,,Stefan cel Mare,
voievod al Moldovei, p. 213).
6 Miron Costin, Letopiseiul rdrii Moldovei, in Opere, editia P. P. Panaitescu,

Bucuresti, 1958, p. 146).
www.dacoromanica.ro
44
ISTORIA PADUA!' ROMANESTI
Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit sub formA
de coloank cu un front redus. In timp ce Mihai, in fruntea oastei sale, respinge
printr-un contra-atac fulgerAtor, pe turci, care trecuserk peste pod, un detaament de patru sute de soldati, sub comanda cApitanului Cocea, atacA,
protejati de pAduri, din spate. Turcii, cuprin0 de panicA, incep o retragere
dezordonatA, In care era s piar chiar Sinan pava, zvirlit de pe pod In mlafink daa nu-1 scpa, luindu-1 in spate, un veteran din Rumelia 1.
Tot in legAtur cu expeditia turceascA impotriva lui Mihai Viteazul,
relevAm citeva detalii privind pAdurea, gratie unui martor ocular, spaniolul
Diego Galn. AflAm de la acesta c' Sinan pava ordonase flotei de 4 fregate
de sub conducerea lui Mami pap &A coboare pe Dundre in jos ca s'A ja la bord
pe hanul tAtarilor ce venea &A ajute pe turci, han care se temea de primejdii/e pe care ar fi trebuit s'A le intimpine In numeroasele pAduri ce InfrumuseteazA tara aceasta". La intoarcere flota a fost vestit CA in amonte de
Silistra, romnii au pregAtit o ambuscadd, cu muschete i douAzeci de piese
de artilerie, intr-un des4 de copaci" ; de acolo s-a tras intr-adevAr asupra
galerelor, care avind pierden i 0 in primej die de a fi scufundate, s-au retras
In dosul unei insule spre malul drept al DunArii; apoi, dupA trei zile, au ajuns
la Rusciuk 2. Cit privete locul bAtAliei de la CAlugAreni, cronicarul turc Selaniki spune cA era foarte strimt, pAduros 0 mltinos" 3, alt cronicar turc
Naima aratA ea pdurea era de stejar", iar spaniolul Diego Galn o calificA
drept foarte deas6"; In aceast 'At:lure, adaog6 el, statea ascuns Mihai
cu putinii oameni de care dispunea i cu douAsprezece piese de artilerie" 4.
0 pretioas6 mArturie despre rolul pAdurii ca loo de adApost in timp de
rAzboi este mrturia unui iezuit, privind calamitltile din Moldova in 1.653.
Aceti oameni nenorociti, ingrijindu-se doar sA scape cu viat, au umplut
pAdurile, muntii i pe0erile, In aa fel, incit p'rea sA se fi adus In aceste
ascunziuri < adevArate > colonii i numai cei mai indrAzneti mai obinuiau
s ias6 de prin pAduri s'A-0 revadA casele pustiite". Oamenii sufereau i din
partea tilharilor care cercetau pAdurile 0 atacau oamenii ce se ascundeau
acolo" 5.
Tot in pAdure 0 anume in codrul Cotrocenilor 0-a aflat scApare in 1678

erban Cantacuzino pe care domnul In scaun, Gheorghe Duca, 11 simtise cA
vrea sA-i ja locul i hotArise sA-1 prind'A. Prevenit de soia lui Duca, ce-i era
ibovnicA", erban a fugit noaptea, impreung cu un nepot al sAu, ai trecind
1 Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romcinilor, Bucureti,

1971, p. 372.
2 Caltaori strecini, III, Bucureti, 1971, p. 525-526 si 528.

3 Cronici turcefti ... I, p. 371.
4 Cillatori strini, III, p. 529.
5 ldem, V, p. 501.
www.dacoromanica.ro
ADUREA ROMANEASCA. IN SECOLELE
45
apa DImbovitei, s-a ascuns la Cotroceni unde atunci era o mare i deasa
padure. A ezut trei zile ca s nu-i poata gasi urma cei trimii in toate
dupa el gonaci. Apoi, aflind de la casa lui ca s-au intors gonacii, atunci
iar noaptea, plecind din pdure, a doua zi dimineata au trecut Dunarea
pe la Giurgiu i s-a dus la Tarigrad" 1, de unde s-a Intors domn, Duca fiind
mutat in Moldova.
Relevam, In sfirit, rolul pe care-1 avea codrul Tigheciului, in lupta
de aparare impotriva tatarilor, rol pe care-1 subliniaza Dimitrie Cantemir
In Descriptio Moldaviae". Cealalta padure spune invatatul domn
qezata dincolo de Prut, la marginile Basarabiei i numita Tigheci are jur
imprejur aproape 30 de mile italiene. Ea este cel mai puternic bastion al
Moldovei contra scitilor / = tatarilorl / pe care acetia de mai multe ori au
Incercat, dar niciodata nu 1-au putut cuceri. Copacii grit totui atit de dei,
incit nici macar un om care merge pe jos nu poate inainta decit pe poteci
cunoscute doar celor din partea locului. Odinioara se aflau acolo mai mult
de douasprezece mii de locuitori, cei mai vajnici oteni din toata Moldova;
azi dupa atitea lupte i mceluri din amindou partile, au rmas de-abia
cloud' mii. Ei au o Invoiala cu tatarii din Bugeac, vecini cu ei, prin care s-au
legat sa le dea In fiecare an un anumit numar de trunchiuri, fiindca Basarabia
duce foarte mare lipsa de paduri. Aceasta invoiala ei o tin i astazi cu stric-
t* ; dar dacti ttarii vor s incalce conditiile i s ceara mai mult, ceea ce
nu se intimpla rar, se impotrivesc cu armele i adesea ies Invingatori" 2.
Chiar i cind luptau departe de tara, ostaii notri cautau sprijinul
padurii. Aa s-a Intimplat In 1422 cu detaamentul de calareti trimis In ajutor de Alexandru cel Bun regelui polon Vladislav Iagello In lupta acestuia
Impotriva Cavalerilor Teutoni care, dupa ce fusesera siliti sa paraseasca
Tara BIrsei, se stabilisera In Prusia Orientala. Detaamentul de moldoveni
e atacat In fata cetatii Marienburg de o armata mult mai numeroas. Ei se
retrag atunci In ordine, intr-o padure din apropiere unde descaleca i se dau
fiecare In dosul unui copac, ateptind cu arcurile pregatite, atacul teutonilor.
Cronicarul polon Dlugosz, relatind acest moment, adaoga ca moldovenii
intrasera In padure pentru ca, mai uor dupci obiceiul ci firea neamului lor,
Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. I or g a, Bucure*ti, 1902, p. 211.
2 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 110-111. Miron Costin In Letopiselul

Moldovei, da o alta imagine a codrului Tigheciului. Povestind navala din 1650 a
tatarilor, el afirma.: :
Codrului Chigheciului, la Falciu, loaste putina paguba au facut
tatarii atuncea, c tndata au nazuit la codriprul lor, ce au ei acolea, anume Chigheciul,

padure nu awa inalta In copaci, ca copacii foarte putini sintu, cum este deasa i ripoasa
i de spini mai multu decitt de altu lemnu crescuta. i se-au aparat chighecenii, de nu leau putut strica nemica tatarii". (Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucureti,
1958, p. 132). Daca in privinta desimii de nepatruns a codrului Tigheciului, ambii carturari sint de acord, ei difera in privinta copacilor inalti.
www.dacoromanica.ro
46
ISTORIA RXDURII ROMANESTI
s. lupte ca pedestrai, adapostiti de frunzi
i copaci" (,,equis desiliunt,
facilius, ut est nos et natura gentis tecti fronde et ligno, pedestres certaturi").
Cind teutonii, siguri de victorie, se npustesc asupra pdurii, sint primiti

de o ploaie deasa de sageti. Multi dintre atacatori cad ucii sau rniti, ceilalti
se retrag in dezordine, urmariti de moldoveni care iau, cu acest prilej, o prada
bogata. Astfel, continua acelai cronicar Dlugosz, Intr-un chip minunat,

moldovenii cu o ceat de putini oameni au batut o oaste mare a dumanului
i. s-au intors... invingatori i incarcati cu o prad uriaa" 1.
Padurile continua' sa serveasca drept loe de adapost in vremuri de razboi
sau de razmerita afar i In secolele XVII i XVIII. Avem o serie de marturii In sensul acesta. La 18 septembrie 1602, M. Sobieski, voievodul de Lublin, serie din tabara de pe Prut, linga Cernauti, regelui polon: Din cauza
acestor turburari tatarii in tara plus soldati poloni razvratiti. moldovenii s-au grupat in cete, iar codrii gat plini de ele" 2 Calatorul Johann Wilden, trecind prim Moldova In anul 1611, spune intre altele: Bietii tarani
parsesc pretutindeni satele i se ascund prin codrii cei mari" 3: pricina e
teama de tatari care tocmai In acel an ameninta Moldova. Interesanta e mr-
turia lui Miron Costin despre felul cum a reuit Vasile Lupu, pe and era
boier, dar avea ginduri de domnie, s scape de a fi pedepsit de catre Moise
Movila, noul domn, care 11 considera i pe el vinovat de tragica moarte a
lui Miron voda Barnowski, decapitat la Constantinopol. Moise trimisese,
Inca' nesosit in Moldova, trei boieri mari ca sa-1 prinda pe Vasile Lupu. Dar
acesta arat. Costin avindu tire de toate cite i se gatisa, au fugit den
Iai i in citeva dzile au fost tupilat aicea in tara pen paduri. Apoi pen Tara
Munteneasc au trecut In chipul negutitorescu la Tarigrad" 4.

Semnificative stilt cuvintele pe care marele vornic muntean le spune
In 1658 invatatului calugr Paul de Alep cu prilejul popasului acestuia in
partile noastre, insotind pe patriarhul Macarie: Tara noastra n-are castele,
Ii spune vornicul. Drept castele i fortarete avem aceti munti i paduri
impotriva carora nici un duman nu poate birui. Daca ar fi lost altfel, i daca
am fi avut cetati pe teritoriul nostru, Turcii de mult ne-ar fi scos din el" 5.
tot atit de semnificative sint i aprecierile caltorului englez Robert Bargrave care, strabatind Moldova pe valea Birladului, in octombrie 1652, arata
ca a mers vreo 12 ceasuri de-a lungul unei vai bogate; dealurile erau acoperite pe amindou partile cu paduri mindre, care sint refugiul batinailor
Dlugos z, Opera omnia, ed. Przezdiecki, t. XIII, p. 301-302.
2 CcIldtori strdini despre tdrile noastre, vol. IV, Bucureti, 1972, p. 250.
Idem, p. 351.
6 Miron Costin, Letopisetul Tdrii Moldovei, In Opere, ed. P. P. P anal tes c u, Bucureti, 1958, p. 105.
5 Paul de Alep In The travels of Macarius, ed. F. C. Belfour, vol. II, London
1836, p. 396.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII
47
impotriva n.v1iri1or dumane i i-au aprat, de fapt, impotriva ttarilor

cind au nvlit de curind In Moldova" 6.
La finele lui decembrie 1683, fiind Duca Vod la Domneti (Putna),
hatmanul Buhu a lncercat sA-i dea ajutor cu putina oaste ce avea.
aia,
In 2-3 rinduri dind nival, nemid. n-au isprvit, ca au sosit i azacii ; i el
fugind, 1-au gonit pin la Pufeti, la o pgdure. 8i acolo 1-au lsat de a-1 mai goni,
temindu-se i ei s aib acolo, intr-acia pdure, vro oaste supus s-i sminteasa. ; i s-au intors czacii inapoi i au incungiurat casa Duci Vod"
Foarte instructiv este memoriul, din 1697, al lui Nicol de Porta, functionar austriac, care fusese, in 1694, .1 in serviciul lui Constantin Duca, domnul Moldovei: Tara e cuprins de pduri i codri mari; intre pduri stau
semnate micile lor tirguri i sate i, dac sint vreunele in cimpia goal, apoi
sint vecine cu vreo padure unde se retrag i-i ingroap proviziile, uneltele
i tot ce au. Intrind vreo armat inamic, in intunericul din acele pduri
dese, n-are din ce subzista. In pduri nu se pot mica cleat putini i acetia
sint omoriti de trani care se ascund in ele i oblig6 pe inamic s se piard
In acele clmpii. Ei Ins bAtinaii ii pot purta de grij, deoarece au
In acele pduri multe mnstiri care le servesc drept locuri de adpost la
nevoie ; In timpul din urm, principele Trii Romneti i predecesorul su 2
au lnltat diferite asemenea mnstiri, In locuri potrivite, in chip de cetlti" 3.
Mentionm de asemenea ca in timpul rzboiului ruso-austriaco-turc din 1736
1739, nite refugiati din partea locului i chiar din Focani s-au ascuns in
ripile p'duroase ale Mgurii Odobetilor 4. Incheiem acest subcapitol privind
pdurea ca loe de refugiu i de adpost printr-un fapt din vremea primului
rzboi mondial. Prelungindu-se rzboiul, soldatii sirbi, croati, sloveni, dalmati,
romani i slovaci din armata austro-ungar au inceput sA dezerteze i
formeze in pduri .1 in munti detaamente inarmate, aa-zisele companii
verzi" sau cadrul verde" , detaamente sprijinite de steni care le procurau
alimente, bani i imbrcminte 8i in muntii i pdurile Transilvaniei a existat de asemenea un cadru verde", dui:4 cum a existat unul i in Carpatii
nordici, slovaci i galitieni" 5.
6 Caitori strdini, V, p. 487.
1 Cronica anonimd a Moldovei (1661-1729), ed. Dan Simonesc u, Bucuresti,
1975, p. 54.
2 AdicA Brincoveanu si Serban Cantacuzinol
3 N. I org a, Documente geografice, Bucuresti, 1900, p. 22-23.

COnst. C. Giur es c u, Istoricul podgorieiOdobeVilor, Bucuresti, 1969, p. 28-29.
t. Pascu, Const. C. Giurescu, I. Kovics, L. Vajda, Unele as-
pecte ale problemei agrare in monarhia austro-un gard la inceputul secolului al XX-lea (1900
1918 ), in Destr'dmarea monarhiei austro-ungare, Bucuresti, 1964, p. 85. O statistica

oficial5'. din 12 iunie 1918 a jandarmeriei maghiare aratl 38 000 dezertori in 1916, 81 811
In 1917 si 44 600 numai pentru primele trei luni ale anului 1918. (Idem, p. 85, nota 183).
www.dacoromanica.ro
PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI. SEMN ELE DE HOTAR

IN PADURE
Pa durea este parte constitutiva a ocinei ;
hota rnicii, copacii sint, foarte adesea, puncte de reper"
In satele de mosneni sau rzesi In care dreptul fiecdruia la pddure, la

ap, la cimp, la izlaz, era cunoscut teoretic, fiind exprimat in stinjeni sau lei
sau dramuri, dar nu era precizat pe teren, vinzdrile, cumpardrile sau intdririle
mentionau intotdeauna pddurea ca parte constitutivd a ocinei. Exist mii de acte
de felul acesta ; ne mArginim sd indicdm clteva. La 16 ianuarie 1592, stefan

voievod dd. In Bucuresti o carte domneascd lui Neagoe i sotiei acestuia Stana,
Intdrindu-le o cumpdrdturd la Fedelesoi, i anume partea de ocin a lui
Pdtrasco i partea fratelui sdu Stanciul, toat, licit se va alege din vatra
satului si din amp si din pddure si din apd si din dealul cu vie, de peste tot
hotarul", deoarece au cumpArat-o cu 3800 de aspri gata'. La 15 aprilie 1622,
un zapis prin care Moiseiu, fiul lui Grozav din Rdchitis vinde vornicului Du-
mitrasco o jumtate de bdtrin din Rdchitis si din Rchitoasa pe Zeletin ;

se precizeazd pdrtile constitutive ale ocinei vindute: din cImp, din pdure, cu
i cu finat cu Ice de moar;
sdpdturi
adica locuri curdtate In pAdure
pre-WI 8 galbeni 2. Din acelasi an 1622, septembrie 16 este actul prin care
Udriste paharnicul din Ompina vinde toatd partea lui de ocind din Peris,
insa dd peste tot satul a doosprezecea parte, din pdure, din cimpu, si din
ap i din moard", lui Hrizea vel vistier" drept 30 galbeni gata si drept 5
cold de grand" 3. Ond, la 8 iunie 1629, Ivasco vornic i cu 12 boieri hoarnicesc ocinile de la Hdresti ale lui Aslan vornic i Hrizea vornic, ei precizeazd :
am fcut doao impnleale, cimpul deosebi, pAdurea deosebi, apoi am potrivit
codrii, cimpul cu padurea"... dind la amIndoi i cimp i pAdure 4. Matei Basarab
2 Documente B, veacul XVI, vol. VI, p. 28.
5 Arhivele Statului Bucuresti, Ms. 573, f. 51.
3 Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 256, f. 235. Tot in Peris vinde, la 30 martie 1692,
;Aduva lui Matei clucerul, partea ei den cimpu, den al:, den pAdure, den helesteu, den
moara" mAnAstirii Radu Vod (Idem, f. 235-235 v.).
4 Documente B, XXII, p. 552-553.
www.dacoromanica.ro
PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI
49
intrqte la 3 aprilie 1635 monenilor din Turcineti (judetul Gorj), ocina lor
cu toate hotarele i Cu toate veniturile, din cimp i din pdure i din ap...,
din hotar pina in hotar, pe btrinele hotare i semne" 1. La 7 februarie 1732, in
tirgul Trotuplui, Mavric Grecul i fiicele lui vind lui Gligorcea biv jignicer
i sotiei acestuia Roxanda, partea lor de ocin din Drmneti (jud. Bac6u)
din vatra satului i din cimpu i dintr-ap cu loe de moar i din pdure i
din curatori i cu tot venitul" pe 45 galbeni de aur", dou vaci cu vitei
o iap 2.
La fel este i in Transilvania. Si aci pdurea, parte integrant a moiei,

este specificat In document laolalt cu celelalte prti constitutive ale ei,
deobicei indatd dup sate i locuri de arAtur i inainte de vii, livezi, finete
pescrii. Astfel la 1223, martie 30, cind Papa Honoroiu al 111-lea, la sub
protectia sa pe Margareta, fosta imprteas a Constantinopolului, i toat
averea acesteia, specificarea acestei averi prevede cetatea Kewe, moia Iladia,
din Banat .1 o serie de alte posesiuni impreun cu satele, pdurile, viile,

pescarille" 3. Iar in 1347, august 25, un act din Sintimbru privind mo0a Nuca
din comitatul Alba, precizeaz: impreun cu toate folosintele ei, i anume
cu sesiile, pminturile de arturg, pdurile, dumbrvile, livezile, finetele,
apele i locurile de pescuit" 4.
In documentul lui Matei Basarab amintit mai sus sint amintite btrinele
hotare i semne". Prin acestea din urm se intelegeau diferitele puncte de reper
fixate la hotrnicii: ele puteau fi pietre, uneori cu cenu4 sau crbuni dedesubtul lor, movile simple sau ingemnate i, foartea adesea, copaci insemnati
sau infierati, uneori fr semn, dar mari.

Cele mai vechi documente in care copacii servesc ca puncte de reper la
hotrnicii sint din Transilvania. In 1216, regele Andrei al II-lea druiete
comitelui Mere din S'Amar, un parnint numit Nichola, depinzind de cetatea
din Cenad. Hotarnica precizeazd: unde se all doi stejari mari", apoi de-a
lungul drumului linga un stejar mare" 5. Acelai rege druiete lui Dionisie
mare vistier, pentru credinta sa statornic, moia Suplac din Transilvania.
Citm din hotarnic: dou semne de hotar, dintre care unul de pmint, al
doilea un copas"... semnul de hotar se afl sub stejar", apoi se urch in partea
stinga intre doi fagi"... se coboarA la un plop" ; alt semn este in form de
cruce pe un copac"... sub copacul cel mare" 6. Intr-un act din 1256, mai 1,
1 A 1.
t ef ulesc u, Documente slavo-romdne relative la Gorj, Tirgu Jiului, 1908,
p. 466-467.
Documenta Historica Romanio,e, A. vol. XXI, Bucureti, 1971, p. 7. Se va cita in
cele uringtoare: Documenta.
3 Documente C. veacurile XI, XII, XIII, p. 197.

Idem, Veacul XIV, vol. IV. p. 393-394.
5 Documente C, Veacul XIXIII, vol. I, p. 159.
Documente C, Veacul XIXIII, vol. I, p. 233-234.
www.dacoromanica.ro
!STORM. PADURII ROMANE$TI
SO
dat In Oradea, cu privire la o moie din Bihor: Stejarii crestati cu securea...

cimpia care se chiama Insula cu corni" 1. Caracteristi este hotarnicia moiei
imleul Silvaniei din comitatul Crasna (azi In judetn1 Saki): la un stejar,

la dou semne de hotar... la un par, la doua semne de hotar, i prul lusui
este semn de hotar... la dou semne de hotar, din care unul este sub stejar...
sub un copac numit Jartan 2. Spre alte doua semne de hotar sub stejari...
doua semne mari de hotar sub copacii... la stejarul sub care este semnul de
botar... peste o creasta la dou semne de hotar din care unul este sub stejar...
linga pdurea Irswa sint doua semne de hotar sub stejar" 3. CIteodata punctele
de reper stilt formate din movile inconjurate de arbori", cum se arat intr-un
document din 1282 4, alteori de un arbore de obicei un stejar Inconjurat
de pamint cazul hotarniciei de la elimb'r, din 1339, februarie 17, cind comitele Nicolae de Talmaciu restituie acestui sat un pamint pe care-1 ocupase
pe nedrept. In hotarnic' se apune: linga un stejar care este imprejmuit de

jur Imprejur cu pamint" 5. *i se adaugg: Daca arde padurea accidental,
zicem noi, sau voit,
In scop de defriare
cei din Tlmaciu nu trebuie sa
intre dupa acea ardere In padure pentru paunat sau alte folosinte ; pe cei ce
ar intra, sa-i zalogeasca cei din *elimbar" 6.
Pe linga stejar, se folosesc ca puncte de reper i anini sau arini 7, carpeni 8,
salcii 9, plopi 10, paltini 11, nuci 12, peri 13 sau alti copaci i padureti. Ca semn
In copaci se facea in Transilvania adeseori o cruce. In earl de exemplul amin-
tit mai sus privind moia Suplac, iata un altul in hotarnica moiei Bercu
(judetul Satu Mare) din 1348 mai 24: hotarul trece printr-o padure mare,
1 Documente C. Veacul XII, vol. II, p. 17.
2 Editorii documentului nu explica termenul Jartan.
3 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 28-30.

4 Documente, C., Veacul XIII, vol. II, p. 236.
5 Idem, vol. III, p. 502.
6 Ibidem.
7 Document din 1350, martie 3: arin cu doua virfuri" (Documente C. Veacul XIV,
vol. IV, p. 531).
6 Ibidem: la un carpen".
9 Document din 1295 martie 20: trei semne vechi dintre care doll& slut In nite
salcii" (Documente C, Veacul XIII, vol. II p. 410-411); document din 1332, aprilie 10:
spre un copac sau salcie care are doua ramuri", apoi semnul de hotar aflator sub o sal-
cie" (Idem, Veacul XIV, vol. III, p. 264-266).

10 Document din 1341 septembrie 29: ling un plop" (Idem, Veacul XIV, vol. IV,
p. 55-58).
11 'bidem.
12 Document din 1347 mai 27: doi nuci" (Idem, vol. IV, p. 363).
13 Document din 1334, iulie 9: la un par" (Idem, vol. III, p. 326-7); document
din rastimpul 1350 martie 8-1358 dup5. 31 martie: la un par numit parul lui Neman
unde i In jurul carui pom se Impreuna hotarele celor trei moii" (Idem vol. IV, p. 533).
www.dacoromanica.ro
51
spre apus, printre nite semne de hotar fcute in copaci, insemnati cu

cruce" 1.
In Moldova, la hotrniciile domneti, fierul cu care se insemnau copacii

avea forma unui cap de bour ; se utilizau insd i alto semne ; in Muntenia se
intrebuintau uneori litere sau figuri geometrice simple. Facem s urmeze citeva
documente trei din ele inedite , referitoare la copacii infierati cu bour
sau alte semne. Cit'm frith hotarnica mnstirii Voronet, dup ce Stefan
cel Mare ii adngase o selite numit Poiana ; documentul este din 26 noiembrie
1490, dat la Suceava i precizeaz astfel hotarul: incepind de la Moldova,

In dreptul Voronetului... peste drumul mare i peste pdure, la gura izvorului,
la un carpen insemnat, de aici pe izvor in sus la virful dealului la un brad

insemnat... de aici pe sub costi la un brad lnsemnat, intre dou6 zpodii,
de aici drept la un tei, pe care este un bour, care este ling6 drum, unde iese
drumul din pdure, de aici drept la izvorul Homorului, la un arin insemnat,
de aici pe izvor in jos pin unde iese izvorul din pdure, i peste Humor la un
plop insemnat, de aici pe sub pdure i peste captul pdurii la un fag insemnat
care este aproape de drumul mare, unde iese drumul din pdure" 2.
lath' acum actul din 1668 iulie 21 prin care Ilia Alexandru, voievodul
Moldovei, intrete mnstiri de la Topolit un loe de codru anume Toliciol",
danie de la Alexadru vod carele au fost mai de mult". Hotarul s" inciepe
citim in act din poiana Cretoaia pe prihoditea Toliciolui dirept pin in
movila Cireului... i de acolo pre piciorul lui Ciolpan din buor in buor" 3.
Cu privire la hotrnicia moiei Cucetii din Tutova, se arat in documentul
din 8 iulie 1779 a. s-au pus boor"... prin copaci... intr-un mr tinr... intru
un cere... i boor la un stejar" 4. Din acelai an i aceeai zi e documentul
privitor la hot'rnicia moiei Oboga pe care vistierul Gheorghit Argetoianul
o primise ca zestre, hot'rnicie care se face pe temeiul alteia mai vechi, din 1700.
Iat cum descrie aceasta din urin' hotarul: din apa Oltetului pre din sus de
crivinita cea de MO Oltet, prin surptura in stejariul cel infierat, la deal
prin lunc6 in gura vilcelii cei dintre poienite, prin capul cerilor 5, pe vilcea
1 Documente C., Veacul XIV, vol. IV, p. 441.
2 Documente A, Veacul XV, vol. 2, p. 146.
3 T. G. Bula t, Documentele ma'ndstirii V dratec, p. 24. Ciolpan, aci nume

topic, insemnind partea de jos a dealului sau muntelui Ciolpan, e un termen in legtitura
cu padurea: inseamna un trunchi de arbore, fard crengi, ramas in ptimint"; de asemenea
arbore rupt de vint" (Dicgonarul limbii romdne moderne, sub voce).
4 Academie, Documente, CLXXXV/324 Pe planul moiei Filipeni (atunci in
tinutul Tecuci, apoi in tinutul Bacau, unde este i azi), plan ridicat intre 1810 i 1822
de catre Ionita Sandu Sturdza, viitorul domn, grit facuti, la patru copaci, cite un cap de
bour *i scris alaturi copaci ca boor" (Academie, Cabinetul de harti, B XLII/2).
Intr-o hotarnicie din 1689 aprilie 2, a moiei Cioroiasu a
5 Stejarii numiti ceri.
manastirii Bucovat, printre punctele de reper este si la cerul cel mare in Riga" (Pr.
D. Balna, Documente ...in Mitropolia Olteniei, XXV (1973), 3-4, p. 271).
www.dacoromanica.ro
52
ISTORIA PADURII ROMANE$TI
la deal ping In drum, in copacii cei Infiergi, pe supt obrejle, inainte de pisc,
iar in copacii cei infiera%i... ping In poiana Ocheglului... pin' in copaciul
Infierat... ping in obiria Rumnii" (sic!) 1. Pe temeiul acestei hotarnice, se
face hotarnica nou, din 1779, din care extragem: ping in marginea 144H
ce-i cu cgtina unde s-au infierat doi frasini i de aci drept peste baltd In plopul
infierat... In gura vilcelii... unde s-au infierat un pgr i un cer", apoi la Orn4a infieratd unde s-au pus i piatrg... la girnita cu 3 fiar" 2.
Citeodatg, la hotgrnicii se indicau numai copacii sau pomii, Mil sl se
mentioneze cg au fost infierati. Aa de pildg In actul din 1528 noiembrie 10,
dat In Tirgovite pentru o ocing a mAngstirii Arge: pin la fagul de la Soci3... pin la fag < pin pleaa plopului >... pin la fagul Secar... pe valea Cireului... in mgrul lui Sacarg'... ping la anini... ping in dud" 4. Tot aa In documentul din mai 1531 de la Vlad voievod prin care intgrete mgrastirii
Cutlumuz de la muntele Athos ocinile sale ; in hotarnica satului sgu HIrteti
ggsim: la teiul cel mare... strabate lunca la frasinul cel mare" 5.i iargi in
hotarnica din 1628 aprilie 23 a bgltilor mgnstirii Viforita, de la Vdrgti i
1 Se repeta mai jos: obirsii Rumanii".
Facem sg urmeze si hotgrnicia, din 1727
septembrie 6, a mosiei SAcuiul si a selistei Bucoviciorul, stgpinite de mangstirea Buco2 Academie, Documente, CCCLXXI/222
vat: S-au insgmnat un car intr-o vilcea ... s-au pus piatra la o &nip, in marginea
drumului ... ping la o &nip ..., unde am pus piatrg ... s-au insemnat un frasin. *i de
aicea inainte, fiind pricing, au luat Badea Viriceanul mosneanul traista cu pgmint de au
pus-o in spinare si au mers ... pa unde au stiut el ping in vadul Focsei ... ping in suvita
Bobrei ... la o salcie. Aicea au lgpadat traista cu pgmint jos ... pe padina Spinisorului
unde s-au flcut semn intr-un stejar drept tufele Albului ... si s-au insamnat un copaci ...
la un stejdrel s-au pus piatrg... la muchia Rastocii unde s-au curat doi ulmi si un stejar
si s-au pus piatr ... la un stejar insamnat unde s-au insemnat un stejar si s-au pus
piiatrg" (Pr. D. B 6,1 a s a, Documente, In Mitropolia Olteniei, XXV (1973), 3-4, p. 272
273). In hotarnica din 1695, iulie 21, a pgrtii lui Cornea BrAiloiu vel ban din Birsesti (judetail Vilcea), e mentionat ca punct de reper gorunul cel mare semnat" (C o n s t. C.
Giur esc u, Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 198).
3 Echivalentul lui Socet.
4 Documente B. Veacul XVI, vol. II, p. 58.
5 Idem, p. 98. Iatg si alte exempla in care copacul, caracterizat prin mgrimea lui
sau altg particularitate, serveste drept punct de reper la hotarnicie: 1) La 3 august 1571,
Alexandru, voievodul 'Dili Romnesti, tntgreste mai multor mosneni, o cumpgrAturg
a lor in satul Comanesti: *i hotarul lor sd se stie: de la stejarul patru frati, pe drum ping
la piscul Cu goruni ... la stejarul bgtrin ... ping in Poiana pgrtisitg ... si iar la stejarul patru
frati" (Documente B, veacul XVI, vol. IV, p. 39); 2) Acealasi Alexandru voievod intgreste, in ianuarie 1575, lui Dan, fratilor acestuia si altora un loc de pgdure" lingg apa
Snagovului, cumpgrAturg; puncte de reper in hotarnicg: si pina la fagul lui Sucald si
pe drumul Perisului" Se adaugg apoi: *i incg sg se stie cg au cumpgrat acei oameni mai
sus-zisi padurea, de au sgpat si au ars pgdurea Cu foc" (Documente B, veacul XVI, vol. IV,
p, 152); 3) La 20 aprilie 1626, hotarnica unei ocini la IarosIgvesti: din marginea iazului
In sus, pre la fagul cel mare" (Documente B, vol. XXI, p. 92).
www.dacoromanica.ro
53
Gurguiati (judetul Ialomita): pe gira Stajariului In sus, de la Sticleanu pInd

la Dundre, si in jos pe rogoz, pind la Varanghel si de acolo, din gopac In copac,
si de acolo pe cimp, din movild In movild" 1.

Pddurea serveste adesea, In documentele noastre vechi, ca element de
determinare a asezcirii satului; se spune cd satul este sub pdure" sau sub
codru" sau In dumbravd" sau Impotriva paduricii" etc. Ddm citeva exemple
In acest sens. La 29 ianuarie 1434, *tefan, voievodul Moldovei, ddruieste
boierului su Blaj si fratilor acestuia Domocu Stolnic si Iacob patru sate
pe Crasna, dintre care unul mai jos sub pddure unde este Pavel Bulgarul" 2.
Tot *tefan, Impreund cu fratele sdu Me, intresc la 17 iulie 1436, lui Vancea
logofnul satele lui, Intre care unul ling Bic, de cealaltd parte pe valea ce
cade Impotriva Chesenaului lui Albas, la fintina unde este Selistea Otdrascd,
Impotriva pdduricii" 3. *tefan cel Mare cumprd cu 500 de zloti ttdreti,
la 16 martie 1490, de la urmasii lui Harman, un sat anume Voitinul unde a fost
casa tatdlui lor Hrman si a unchiului lor lateo, uncle iese Voitinul din pddure
si din poieni, unde a fost nandstirea lor si fineala lor cea veche, sub codru"
04 ddruiete ctitoriei sale, mAndstirea Putna 4. Tot stefan cel Mare intdreste,
la 14 martie 1497 vinzarea a dou sate: Puteni In Dumbravd" si un alt sat
la marginea Dumbrdvii, unde au fost Muntenii Puteni" 5. Doi ani i jumdtate
mai tirziu, la 22 septembrie 1499, *tefan miluieste o slugd" a sa cu doao sate
supt codru anume Cervacintii si alt sat anume arba" 6. Din acelasi an, la
15 noiembrie, e amintit satul unde a fost ZIrnd, sub codru" 7. In sfirsit,
la 24 martie 1559, Alexandru Lpusneanu Intdreste lui Ion Diac, sotiei lui
si fratilor lui jumdtate de sat din Oglinzi, ce este sub pdure, In tinutul
Neamtului", cumpdrat cu 370 de zlo-ti Otdresti 8
Unele asezdri omeneti datoresc pddurii dezvoltarea lor. Asa cum Ottawa,
capitala Canadei, este o creatie a vastei pAduri canadiene 9, tot asa, pdstrind
proportiile, citeva aezdri de la noi isi datoresc cresterea lor pddurii, mai exact
intreprinderilor legate de pddure. E cazul Mdnecilor-Ungureni (judetul Prahove), care s-au dezvoltat s'i au devenit ores datorit, In primul rind, fabricii
1 Documente B, XXII, p. 116.
2 M. Costachescu, Documente, I, p. 374-375.

3 Idem, I, p. 459-460.
4 Documente A, Veacul XV, vol II, p. 140.
5 Idem, p. 270.
6 Idem, p. 290.
7 Idem, p. 291.
a Documente A, Veacul XVI, vol II, p. 119.

8 Donald Creighton, Canada's first Century 1867-1967, Toronto,1970,p.1.
www.dacoromanica.ro
54
de cherestea din localitate ; e cazul de asemenea al Nehoiului (judetul Buz6u)

unde e aceeai situatie ; e cazul Brezo iului de pe valea Lotrului (judetul VIlcea).
In jurul unui sau unor herdstraie s-a format cu timpul un ntun, apoi un
sat ; aa s-a Intimplat in Vrancea, unde exist6 azi satul Herdstru care in
1835 se numea Vetreti i avea 70 de gospoddrii 1, la f el in Bufteni (judetul
Prahova) care dintr-un loc unde se depozitau butenii a devenit azi un ora.
La fe! In marginea Bucuretilor unde HerAstrgul era in 1835 un atun cu

5-20 de case 2, azi formind un colt pitoresc al capitalei.
1 Cons t. C. Giurescu, Principatele romdne, p. 262.

2 Idem, p. 244.
www.dacoromanica.ro
BRANI TILE
Legea" branistei, amintitd pe vremea lui Matei
Basarab, dovedegte cd aceastd instituge era stritveche gi Pcea parte din obiceiul peimintului"
Branistile erau locuri oprite sau rezervate, in care nimeni n-avea voie s
intre spre a tla lemne, a cosi fin, a paste vitele, a vina, a prinde peste sau a
culege fructele pdurii, fr voia prealabil a stpinului. Cine contravenea,
cine cAlca legea" branistei, era pedepsit i pedeapsa varia, de la confiscarea
carului cu boi, a securei, a uneltelor de vinat i pescuit si a hainelor pink' la
tierea miinii i chiar pin la spinzurgoare. Cuvintul branifte e de origine
veche slavon ; vine de la verbul braniti care inseamn a opri"; termenul e
asadar strvechi, din timpul conlocuirii romno-slave, si se intilneste in

tustrele trile romAnesti, in Muntenia, in Moldova si in Transilvania. Dar
branistea ca institutie e mult mai veche ; au avut-o, desigur, daco-romanii
probabil, dacogeIii.
Branistele erau de mai multe feluri, dup stpinul respectiv: domnesti,
mnstiresti i boieresti, iarsuprafata lor varia. In genere, branistile domnesti
erau cele mai intinse.
In Tara RomAneasca, domnia avea mai multe branisti; credem Ca' ele
erau vechi, din secolul al XIV-lea, contemporane cu intemeierea statului.
Existau slujbasi sau dregatori domnesti speciali, numiti breiniftari care pzeau
branistile i pedepseau pe cei ce le inclcau. O braniste domneasc se afla in
judetul Ialomita, In regiunea vrsrii riului cu acelasi nume si a bltdi Borcea.
Brnistarii de ad sint pomeniti de care Radu cel Frumos in documentul din
1.5 ianuarie 1467, prin care intreste mnstirii Cozia, bltile dunrene de la
Spatul pina la gura Ialomitei, &Amite de Mircea cel Btrin. Voievodul precizeaz:
nimeni altul s nu se amestece, nici pircAlabii Flocilor, nici brAnistari, nici nimeni altul dintre boierii i dintre dregtorii domniei mele" 1.
Balta Ialomitei avea toate elementele esentiale ale unei branisti: pa-dure
In lunca Dunrii, deci lemn, vinat i fructe ale pdurii, cursuri de al:a,
I Documente, B. I, p. 224.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PrIDURII ROMANIESTI
56
deci pescuit, ima i fineata pentru vite mari i oi, precum i locuri de
prisaca.
O alta branite domneasca era la Slatina, pe Olt. La 4 septembrie 1495,

pe cind se afla In ctitoria sa, manastirea Glavacioc (judetul Vlara), el ii ddruiete acesteia branitea domniei mele de la Slatina". In acelai timp, el aaza
pe Tatul de la Ninteti vataf" sau branitar" ca sa-mi pazeti acea branite
i sa-mi pazeti acei stupi". Tatul va striga in tirg, la Slatina, sa auda once
om c am dat-o domnia mea sfintei manstiri" i ca el Tatul o pazete 1. Dania
lui Vlad Calugarul este confirmata de fiul ski Radu cel Mare, la 20 iunie
1507; domnul Ii intarete branitea de la Slatina, cit este loc domnesc, pentru
c a daruit-o parintele domniei mele sfintei manastiri" 2. Urmeaza o hit:66re
similara, la 30 iulie 1512, de la Neagoe Basarab 3. O a treia branite dom-
neasca era linga oraul Buzau. Aflm de ea din actul domnesc, datat
govite, 8 septembrie 1525, prin care Radu de la Afumati daruiete episcopiei
de Buzu Intre altele, i din branitea domneasc' cite 4 care de lemne pe

fiecare luna" 4. Dania de care de lemne s-a transformat frisa chiar In timpul
domniei lui Radu de la Afumati in dania unei bucali de branite domneasca,
deoarece Radu Paisie, intr-un act din rastimpul 1536-1540, adresindu-se
judetului i celor 12 pirgari din tirgul Buzaului, le ordona sa mearga, Inpreun
cu episcopul de Buzau, la branite, s'a cercetati ori pe unde a dat raposatul

Radu voievod... s puneti semne peste tot. i acum sa fie volnic parintele
episcop s-i apere branitea". Cine va taja lemne, episcopul sa-i faca dojana
i pedeaps." 5. Ulterior, printr-un document din 1569, februarie 14, Alexandru
voievod Intarete pe arhiepiscopul chir Atanasie al Buzaului s-i apere branitea care se numete Cringul Tirgului"
e Cringul de azi de lingl ora
i nimeni sa nu cuteze... sa intre s'a taie lemne sau s treaca hotarele cu plugul.
voi clucerilor adaug' domnul
nici un amestec s'a nu aveti, nici...
intrati sa taiati lemne, ci numai clnd va trebui pentru morile domniei mele" 6
O a patra branite domneasca era In judetul Vlara, In preajma satului care
i astazi se cheama Brnitari 7. La 4 noiembrie 1588, Mihnea voevod intarete
lui Stoica i Ivan i copiilor lor ocina la Branitari" 8.
1 Documenta B, I, p. 416.
2 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 42-43.

a Idem, p. 84-85.
4 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 191.

5 Idem, vol. II, p. 204.
7 In 1628, iulie 7, Alexandru Bias, voievod confirmA lui Stan si Stroe, ambii din BrMstari, judetul Vlasca, ocina lor de acolo (C. Giurescu, Despre rumcini,In Studii de istorie
sociald, Bucuresti, 1943, p. 143-144). In harta din 1835 &hin satul BrAnistari, cu 76 de
gospodArii, si tot hl Vlasca, satul Branistea, cu 53 de gospodAri (Principatele romdne).
Documente B, Veacul XVI, vol. V, p. 379.
www.dacoromanica.ro
BRANI$TILE
57
$i In Moldova au fost braniti domneti i anume aidoma celor din Tara

RoMneasca, inca de la intemeierea statului. O dovada o constituie i mentiunea, intr-un act din 4 august 1400, de la Alexandru cel Bun, a podului lui
Dragomir Braniteriul" 1. Cea mai insemnata era cea de la Bohotin, la sud-est
de Iai, Intinzindu-se pe o suprafat considerabil, in tinuturile Iai i Flciu.
In cuprinsul acestei braniti se afla satul Cozia 2 unde Alexandru cel Bun a
primit pe calatorul francez Guillebert de Lannoy in 1421. Se afla de asemenea
Tutora, pe Prut, pina unde puteau sui vasele mai mari i unde a fost adesea
tabar de otiri ca, de pild, In 1711. Serie Neculce In letopisetul sa'u: Atunce
Seremet / generalul rus! / i cu Dumitramo Voda / Cantemirl /, din branite,
de la Totora, dac-au oblicit c-i imparatul in Iai / Petru cel Marel f, au lasat
oastea i au marsu la imparat de s-au impreunat". Branitea Bohotinului
cuprindea numeroase prisci, finete excelente, paduri i cursuri de apa. $i
unii mari dregatori aveau prisaci in aceasta branite, pe locuri druite de domn,
cum este, de pilda, Coste Or, care, la rindu-i, o daruiete manstirii Moldovita. La 1 ianuarie 1453, Alexandru voievod confirma Moldovitei dania,
In branitea noastra, la Bohotin, la izvor, pe 'Marca" 3. Se vede ca pe acest
piriu erau locuri bune de prisaca, deoarece Stefan cel Mare da manastirii
Neamt, intre altele, o prisac in branitea noastr de la Bohotin, la gura

Ttarcei" 4. lar mai tirziu, la 12 mai 1546, din Hui, Petru Rare, da qi el,
Mitropoliei din jos, din tirgul Romanului", intre altele, un loe de prisac
In branite, la obiria Bohotinului" 5. Cei ce pazeau branitea 1i faceau venituri serioase, dovada acel pan Pavel Scripca braniter" se poate sa fi fost
chiar din branitea Bohotinului cdruia Petru Rareli intarete, la 1 aprilie
1528, din Hui, o jumtate de sat cumprat cu 180 de zloti tatareti 6. O
alta mare branite domneasc a fost pe cursul inferior al Siretului, aproape

de yarsare, in judetul Covurlui. Amintirea ei s-a pastrat in numele satului de
azi Branitea. Harta din 1835 arata ci satul $erbeti, din aceeai regiune,
1 Documente A, Veacurile XIVXV, p. 10.
2 incercarea de a vedea In Cozial" din relatia lui Guillebert de Lanoy numele Sucevei, incercare mentinut5 In Cdldtori strd ini despre tarde romane, vol. I, Bucuresti, 1968,
p. 50 si 61 n-are nici un temei. Francezul spune limpede c5. 1-a 1ntllnit pe voievod h un
sien villaige nomin Cozial", deci Intr-un sat, ceea ce nu se potriveste in nici un caz cu
Suceava, dar se potriveste foarte bine cu satul Cozia din branistea Bohotinului. Vezi si
Const.C. Giurescu, Intilnirea lui Guillebert de Lannoy cu Alexandru cel Bun,In Rep.
1st. Rom., IV (1934), p. 286-7. Satul Cozia se afla pe phlul Cu acelasi nume; tot In braniste era si Capul Piscului (Vezi documentele din 1454, ianuarie 1 si 1455 august 20 in
Documente A, XIVXV. I, p. 268 si 281).
a Documente A, XIVXV, vol. I, p. 255.

4 Idem, XVI, vol. I, p. 37.
5 Idem, vol. I, p. 501.
Idem, p. 290. 0 nou tntarire la 25 martie 1529 (Idem, p. 318).
www.dacoromanica.ro
58
ISTORIA. PIDURII R0MANE5TI
avea ca al doilea nume, Branitea, fiind totdeodatA i statie de pot 1. lar

un document din 1598, decembrie 15, pomenete de branitea de la Lozova,
tot In aceeai regiune 2 Prin urmare, branitea aceasta domneascA, de la hotarul de miazAzi al Moldovei, cuprindea mai multe sate i era mArginitA de
Siret, cu lunca i pdurile lui.
Numeroase erau branitile bisericii, apartinind diferitelor mAnstiri sau
episcopiilor i mitropoliilor. Astfel, in Tara RomAneascA, era branitea m6nAstirii Tismana, in cuprinsul creia, de la sat In sus ptn la munti, nimenea
nu avea voie s pescuiascA sau s-i tie vitele la punat fdra voia mAnAstirii 3.
Un secol i ceva mai tirziu, la 15 aprilie 1533, Vlad Voievod IntArete mAnAs-
tirii Arge, s apere branitea din PiiatrA, de ling6 FlAminze0i, de sus, cit
tine moia mAnAstirii, pin in hotarul Albetilor i s'a' apere riul, sA nu vineze
nimeni pe0e... i pAdurea de am1ndoud laturile de riu pida' in hotarul Albe-
tilor. Deci, nime sA nu indrazneascA a chica mcar o urmA sau s'A' vineze
pete ; iar de s-ar ispiti cineva s'A tae pAdurea sau a vina peOele... acelui om
i se va t'Ala mina" 4. Mai drasticA e sanctiunea pentru cei ce ar indrani sA
se atinga de branitile mngstirii Cozia in satele ei CArAreni i Lumineni, de
la balta Borcei. Iat ce citim in hrisovul prin care Vlad vodA VintilA II dA,
la 27 decembrie 1534, mAnAstirii: oricite bran4ti sint pe acele ocine ale
sfintei mAngstiri, nimeni sA nu indrzneasc sA taie nici o nuia sau sA ia vreun
copac, cAci pe acel om domnia mea 11 voi spinzura de acel copac"5. Petru voievod
intArete, la 17 mai <1560-1568> mAngstirii Cutlumuz de la Muntele Athos
s6-i apere branitea de la Giurgiu" ; nimeni s nu indrAzneascA s taie

sau s'A strice" 6. Cum ajunsese Cutlumuzul s aibg o branite la Giurgiu?
Probabil CA aceastA bran4te apartinuse vreunei mAnstiri
poate mAnAstirii
Strugalea, amintite in vremea lui Mircea cel Bdtrin7 i prin inchinarea

acelei mAnAstiri ctre Cutlumuz, ajunsese In stApinirea acestui ultim lca.
Tot la Dunre, la bala" avea branite i mAnAstirea Vier (Viero). La 12
ianuarie 1590, Mihnea voievod ii intrete partea de ocinA a Borcioaiei din
CrAciani" ; sluga egumenului va apAra branitea de la balt, cit va fi partea
Borcioaiei. lar cine se va incumeta sA taie numai o nuia, el s6-1 batA i s-1
prade" 5. Important pentru regimul juridic al branitei este documentul din
1 Principatele rometne, p. 221-222.
2 Documente A, veacul XVI, vol. IV, p. 241.
2 Documenta B, vol. I, p. 70-71; poruna donineasa din 1406, noiembrie 23.
5 Idem, P. 169-170.
7 Documenta B, vol. I, p. 75-76.
2 Idem, vol. V, p. 424. O intArire a branitei manIstirii Vier de atre stefan
voievod la 9 ianuarie 1592 (Idem, vol. VI, p. 28).
www.dacoromanica.ro
BRANI$T1LE
59
30 mai 1.646 prin care Matei Basarab Intrind mnstirii Radu-Vod din
Bucureti ocina ei de la Ciumernicu, intre Dudeti, Irdcdreti i Popetii
Conduratu, ordon s'a' nu se ating6 nimeni de ea mcar ce om va fi". Iar
pe cine vor prinde clcind i cosind moia mnstirii i tind pdurea, s fie
ia carul Cu boi i scurea i s-i fac mare certare",
volnici / clugrii /
dupg cum era legea" branitei. Ba inc, adaug vod: unul ca acela bine s
tie cd de mare prad va fi i btaie" 1 Aceste sanctiuni severe loveau, in
primul rind, in tirgovetii sraci care, in iernile atit de aspre ale Bucuretilor,
ar fi indr'znit s taie vreun lemn din p'durea mnstirii latifundiare. Faptul
c' domnul se referd la legea" branitei dovedete c aceast institutie era
strveche i fAcea parte din obiceiul pmintului" transmis prin viu grai, din
generatie in generatie. Tot la o branite a m'nstirii Radu Vod, dar din

partea dealului, in preajma Viforitei (judetul Dimbovita), se refer un interesant document inedit din 1649, februarie 28. lata' cuprinsul lui: Adec
noi aceti slujitori care sintem la steagul lui Coman iuzbaa i la al lui Ptraco iuzbaa, care l'cuim la Viforita, scriem .1 mrturisim cu acest al nostru
zapis c s' fie de mare credint'd la mina egumenului de la Sfinta Troit 2 pentru
c' am fost greit noi de am fost tlat o branite a sfintii lui. Apoi sfintiia lui
s-au miniiat ce au trimes la noi de ne-au adus de i-am sttut de fat'd innaintea
judecdtii de ne-au judecat i am rmas noi de lege pentru c'd am fost greit
noi de am tiat branitea. Apoi sfiniia sa printele ne-au certat de aceast
greeal. lar de acum inainte am fcut zapis la mina printelui, de vom mai
t'dia branitea sau s o drm'm 3, s' fim inchinati ughi 100 domneti 4. Si
aeest zapis 1-am M'out de inaintea jupinului Loiz clucer, ispravnec scaunului
Bucuretilor i a lui Lepdat c'pitanul i a lui Damaschin vornec, a Simei
c'pitanul i al Hamzi arma i a lui Neculai arma i a lui Constandin C'pitan
i alti multi boieri. Si pentru creding pusu-ne-am i pecetile" 5.

In ce privete branitile mnstirilor moldovene, cit'dm mai intii branitea
mnstirii de alug'rite de la Vingori (tinutul Neamt). Printr-un act din

1560, decembrie 21, Alexandru Lpuneanu intrete acestei mnstiri locul
din prejurul mnstirii, loe de dou'd aruncturi de sgeat in toate prtile,

precum a insemnat sluga noastr credincioas Mlaiu vornic de gloat. Si
1 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23-24.
2 Era hramul i primul nume al mInAstirii care apoi s-a numit Radu Vod, dupl
cel de al doilea ctitor al ei, Radu Mihnea.
AdicA de vor darima frunz pentru oi, t6ind crci din copaci.
4 Adica s plAteasa o amend6 de o sut de galbeni unguresti.
5 Arh. St. Bucuresti, ms. 256, f. 340-340 v Amintim, potrivit unui document
din 1787 iulie 8, mosiia Branistea a mAnAstirii Domniti Blasi" (G. P o tr a, Tezaurul
documentar al judelului Dlmbovila (1418-1800), Bucuresti, 1972, p. 857-858). Mosia se
afla In judetul Dimbovita ; numele ei arat el a fost aici o braniste, probabil boiereasca.
www.dacoromanica.ro
60
dac vor afla tdind lemne sau once pe locul lor, ele (cdlugdritele s aibd
voie sd ja de la acel om cite 4 boj" Citrn de asemenea, branitea mndstirii
Bistrita. La 3 septembrie 1633, Moise Moghil Ii intdrete branitea ei veche",
dup uricul lui Stefan voievod cel bdtrin" adicd Stefan ce! Mare. Sint amin-
tite ca puncte de reper, la Poienite dinspre Hitioana", i doud poieni" la

Ceahldu i la Chiiajd". Si nimeni acolo s nu pasc oi sau s prindd pete
sau sd taie lemne in pddure ori nuiele sau sd culeagd hamei sau alune sau
atice ar fi", fdrd tirea cAlugdrilor. Altfel, cAlugrii s'a' ja ce vor avea asupra
lor" 2. Mentionarea hameiului printre produsele pAdurii aratd cA fabricarea
berii continua in Moldova, in secolul al XVII-lea. La 1 noiembrie 1756, in-
tdrind mdndstirii de clugrite Gircina un loe den hotarul tirgului Pietrii",

Scarlat Grigore Ghica voievod arat cA hotarnica acestui loe a fost Vcutd
In timpul domniei tatAlui sdu de catre Costin Darie biv vel stolnic, incepindu-se hotarul din poarta branitii Bistrita in gios pind lingd piscul Borgochianului" 3. Ceea ce inseamnd cd locul de unde incepe branitea indndstirii
Bistrita era marcat printr-o poart. La 4 septembrie 1633, din Iai, Moise
Moghild intdrete mAndstirii Pingrati posesiunile ei, intre care o prisacd in
branite, la capdtul de jos al branitei, pe Bohotin, la Hdrneiur adicd la locul
unde cretea abundent hameiul 4. Branitea pomenia aci e branitea domneasc
de la Bohotin. Mdndstirea Pingdrati, ca i mndstirea Neamt, mdndstirea

Moldovita, i, mai inainte, boierul Coste Ord, aveau aci, prin voie i danie
domneasc priski bogate, favorizate de finetele intinse. Si mitropolia Sucevii ii avea branitile ei. Una, cuprinzind i o prisa* era la Bacu, dincolo
de viile bcduanilor. La 7 mai 1632, Alexandru Ilia i-o intdrete, poruncind
totdeodatd ca nimeni sd nu indrdzneascd a merge acolo sd pascd vitele sau
s'A taie lemne sau nuiele sau sA facd alt lucru in acea pddure. lar cine se va
afla tdind lemne sau umblind cu vitele adauga domnul sd se ja de la el
tot ce va fi avind, numai sd-1 !ase gol" 5. In aceeai regiune a viilor de la Bacdu
ii avea o branite, cu prisacd, i episcopul de Roman, Atanasie. Scutind-o

de dajdie, la 28 decembrie 1.621, voevodul Stefan Toma hotdrdte totdeodat
cd nimeni n-are voie s taie nuiele i sd pascd vite in pdurea de ling prisacd;
celui ce va cuteza, sA i se ja tot ce va avea la el i
base cu pielea" 6.
Documente A, XVI, vol. II, p. 156-157.
Documenta A, vol. XXI, p. 478 O 1nt6rire anterioara de la Alexandru
la 7 ianuarie 1621, pentru aceeasi braniste, arat a ea se mArginea cu branistea mAnastirii TazlAu (Catalogul documentelor moldovenegti din Arhiva istoricd centralil a Statului,
vol. II, Bucuresti, 1959, p. 13, nr. 1).

3 T. B u 1 a t, Documentele mdnistirii Vdratec, (1497-1836), Chisindu, 1939, p. 52.
4 Documenta, A, vol. XXI, p. 482.
5 Idem, p. 98.
Catalogul documentelor moldovenegti, II, p. 24, nr. 52.
www.dacoromanica.ro
BRAN1$TILE
61
In afar de branivtile domnevti vi mkastirevti, erau branivtile boierevti,

din satele aflate In stApInirea lor. Se pot da exemple numeroase ; citrn citeva
dintre ele. La 27 m. ai 1510, Vlad voievod cel TinAr IntArevte lui jupan Neagoe
al lui DrAghici vi copiilor lui vi nepotilor lui, intre altele, satele, Pricopul
vi Ruvetul tot vi cu amindou branivtile lor i... revtii toti vi cu morile sale
vi cu branivtile sale" 2. La 27 februarie 1516, Neagoe Basarab Intgrevte lui
Harvat vel logofdt vi copiilor lui partea lui Drgulici din satul Cruvovul,
toat vi cu branivtea", parte cumpArat6 cu 1 400 de aspri 3. Foarte interesant
nu numai pentru metionarea branivtilor din sate, dar i a seirii, este actul din
16 iulie 1538 dat din Tirgovivte de Radu Paisie dregtorilor sdi jupan Drghici
s'Atar vi fratelui acestuia Udrivte vel vistier i fiilor lor, intrindu-le satul
MArginenii... vi cu Poienile srii vi sarea de la Mislea vi Ruvetul jumtate vi
cu toate branivtile vi Cscioarele toate vi Cu branivtile... vi din Tiha jumtate
vi din ap vi din Odure" 4. Mihnea voievod, care mai pe urm" s-a turcit spre
a-vi sc6pa viata, inarevte, la 26 ianuarie 1590, jupInitei Stoica ocin6 in mai
multe sate care au vi vii vi livezi vi branivte ; satele sint: 1) Tomeani (vi din
branivte") 2) Sventevti (vi din branivte") 3) Coteana (vi din branivte")

4) Epotevti (vi din branivte") 5. Acelavi voievod, la 15 ianuarie 1591, IntArevte
lui Ion logofAtul cu fratii lui vi cu feciorii lor ocin6 la Scianii din Prahova ;
Intre altele, partea Slavnii din funea de jos toatd, oricIta s'A va alege den epa
vi din pAdure vi din cImpu vi cu pometul vi cu branivtea vi din dealul cu viile" 8
Ciara, de asemenea, un document din 25 februarie 1598, de la Mihai Viteazul,
prin care-i Int6revte popii Tudoran din Cimpulung ocing In TiOneti, cumpgrat de la divervi ; intre altele, o branivte de la Radul al lui Uli pentru
245 de aspri gata" 7.
Pentru incheiere, pomenim cartea domneascA, din 1628 februarie 28,
prin care Alexandru Voievod intrevte lui Socol paharnicul din Cornteni
ocina vi branivtea lui din satul Clici, s nu lase pre nimenilea s tae branivtea,
frvtirea lui Socol paharnic... Iar pre care om va prinde... tAind branivtea,
s fie volnici oamenii lui sl le ja sacurile, cum au fost legea" 8.
Dar nu numai domnii, mAnAstirile vi boierii aveau branivti ; le Intilnim
vi In sapinirea unor movneni care, din pricina greutatilor !vi pierd libertatea,
vinzindu-se rumAni. E cazul lui Leca din Studena care, la 26 februarie 1627,
Documentul e rupt.
2 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 60.
Idem, p. 114.
4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 249-250.
5 Idem, vol. V, p. 428.
Idem, vol. VI, p. 3.

7 Idem, p. 308.
Documente B., vol. XXII, p. 34.
www.dacoromanica.ro
62
se vinde rumin lui Ghiuriti cpitanul de Frsinet, lmpreun cu toat ocina

sa din cimpu si cu viile i cu slistea satului i cu belesteu i cu braniste",
pentru 4 000 de aspri gata" 1
Pentru branistile din satele transilvnene, citm un interesant act din
23 aprilie 1.772: Eu birul de Poiana Mrului Todor, impreun cu giurati/i/
cu toti steni/i/ dm cartea noastrd... la mina mrii sale domnului nostru
Dumitrache precum pentru paduria cea oprit ne-am legat cu mare leggur,
precum de acum inainte mai mult in pdurea acea lemne nu vom tia, ci vom
tinea oprit". Iar dac vor tia f.'r stirea curtii, nu numai s pltim paguba
pdurii, ci i birsag s dm, dup cum va fi articusul tri/i/". Iscleste Todor
bir'ul, Dragomir pirgar, Mielusel jitar, Sandru egumen; scrie popa loan
Enoiul 2. Pduri oprite" adic6 branisti intilnim in Transilvania din cele mai
vechi timpuri. Faptul rezult din imprejurarea c sint amintiti pdurarii"
care le pzesc. Astfel, in documentul din 1.181 sint pomeniti doi pdurari pe
mosia Tur si un pdurar pe mosia Cheke, intre Some i Tisa 3. In tara Fgrasului erau numeroase pduri oprite, nu numai de fag si stejar, unde se ingrsau porci, dar si de brad 4.
De la aceste numeroase branisti rspindite in diferite p'rti ale trii,
si-au luat numele o seam de sate. In afar de acela din Vlasca si de ce! din
Covurlui, amintite mai inainte, mai sunt mentionate In harta din 1.835 satul
Branivea" cu 125 de gospodrii deci sat de mijloc in judetul Dimbovita 3, satul Branifti" cu 43 de gospodrii sat mic in Dolj 6j iarsi
Branisti", cu 108 gospodrii tot sat de mijloc in Mehedinti 7. In Mol1 Documente B, vol. XXI, p. 191. Iatd alte citeva documente pomenind branisti
in sate: 1) 1630, mai 18. Leon Vodd intdreste 21/2 pogoane de vie in dealul BAdenilor...
pe piscul Ddrei, In branistea Cdnurestilor" (Documenta B, vol. XXIII, p. 184) 2) 1630,
octombrie 12. Se vinde o vie din Coada Gmenii, cu braniste cu tot" lui Gheorghe postelnicul din Pitesti (Documenta B, vol. XXIII, p. 282). 3) 1631 octombrie 3. Leon Vodd
Intdreste jupinesei Ivana i sotului ei Stanciu 1/2 din Studina ce sd chiamd Arvtestilor,
de In cimpu, de In apd, de In braniste si de preste tot hotarul i cu dijma i cu tot venitul"
(Documenta B, vol. XXIII, p. 459).
2 N. Iorga, Acte romdnefti gi citeva grecefti din arhivele companiei de comert oriental din Braov, Vdlenii de Munte, 1932, p. 34-35.
O veche braniste a fost In secolul
al XIV-lea, dacd nu mai Inainte, In satul Urdsei din Tara Fdgarasului; ea a determinat chiar
numele satului care, intr-un act, pdstrat numai in traducere, de la Mircea ce! Bdtrin, din
rdstimpul 1390-1400, apare ca satul Branistea Urdsei" (Documenta B, vol. I, p. 31).

3 Documente C, Veacul XI, XII, XIII, vol. I, p. 8.
4 D. Pr oda n, Urbariile Trii Fgraului, 1(1601-1650), Bucuresti, 1970, p. 51-52.
5 Principatele romane, p. 222.
Idem, p. 225.
7 Idem, p. 246. Cu privire la acesta din urmd, vezi i hotarlrea Laltului Divan,
din 22 ianuarie 1834, In privinta venitului mosiilor Drincea i Branistea, arendate de postelnicul Gh. Vlaston din Cusmir (Inaltul Divan, 1831-1847, Bucuresti, 1958, nr. 409).
www.dacoromanica.ro
BRANI$TILE
63
dova se intilne0e un sat Brniteri" Intr-un uric de la Petru Rare, din

1529 1
Merit s fie semnalat faptul cA numele branitei este i acela a cloud

obligatii fiscale: una In legtur Cu datoria tirgovetilor din Iai de a transporta
cu carele finul din branitea domneasa de la Bohotin. Aceast obligatie e

trecut in documentul din 20 decembrie 1.700 sub numele de carele de branite" ; de obicei frig in celelalte documente, sub forma prescurtat branitea".
De fapt, ea nu se presta numai de ieeni, dar i de locuitorii altor tirguri.

La 28 decembrie 1756, Constantin Racovit scutete pe poslunicii episcopiei
de Roman, care slut sat vldicese, dar nu tirg" de diferite slujbe .1 de cei
care-i string branite lui vel comis din pre la trguri" 2. In cazul celorlalte
tirguri i, poate, de la un moment dat, i pentru Iai e probabil ca
aceast slujba" sau muna s se fi transformat tot intr-o dare in bani ; felul
in care e redactat documentul de mai sus, cu branitea care se stringe" ca
birul, ne duce la aceast concluzie. A doua obligatie este o dare pe pivnite
adia pe butur, aa cum ne arat documentul din 30 iulie 1718 prin care
Mihai Racovit voevod scutete o pivnit a iezuitilor din Iai. El d' ordin
in consecint care cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul, branitea, locul agesc .1 alte dri ce slut asupra pivnitelor de aice din Ei" 3.
Dintr-un alt act moldovenesc, din 1769, rezult cA branitea se ridica la 3 lei
pe butea de butur 4. De ce s-a dat numele de branite" acestei dri pe Mutur e mai greu de rspuns. Bnuim a la inceput i circiumarii erau
ca i ceilali tirgoveti, s dea care de branite" i a pe uring s-a convenit
s se transforme aceast obligatie Intr-o dare pe Mutur, rminind ins6

vechea denumire.
N. I org a, Studii ci Documente, VI, p. 151. AstAzi, exist5. sate cu numele BraIntlInim braniti
nitea, In judetele Arge, Bistrita-Nas5.ud, DImbovita, Dolj, Galati.
(}i In secolul XIX; ele poart5 numele de opriturti de p6dure"; vezi cazul pAdurii de pe
moia Bucov a vornicului Grigore Filipescu, In documentul din 1832, ianuarie 27 (Arh.
St. Buc., Ms. 704, p. 151), comunicat de profesorul V. Ge or gesc u.
2 COnst. C. Giurescu, Istoria romdnilor, III, 2, p. 703.

Idem, p. 670. Pentru semnificatia tuturor acestor dan, idem, p. 669-671 i 680.
4 Arhiva Romdneascd, I, 1860, p. 149.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE MENTIONATE IN IZVOARELE ISTORICE

Striivechile numiri Vlafca" i Vldsia" stnt dovada
peremptorie a continuitalii elementului romanic
cimpia Titrii Romdnefti
Am shins la un loe, in acest capitol, cileva nume de pduri mai Insemnate de pe fata pmintului rom Anesc. HArtile ne dau unele indicatiiI; la acestea
trebuie sA adAuggin pe acelea ale documentelor, ale cronicilor, precum

indicatiile diferitilor cAlAtori care au strAbtut tinuturile noastre. Le vom
grupa pe tAri: 1) Muntenia sau Tara Rom AneascA, inclusiv Oltenia 2) Transilvania, inclusiv Maramuresul, Crisana i Banatul 3) Moldova, in intinderea
ei veche, din vremea lui Stefan cel Mare 4) Dobrogea. Iar in cuprinsul fiecArei
tdri, vom da stirile In ordinea cronologic, Incepind cu cele mai vechi. Dar,
mai inainte, citeva stiri despre padurile noastre In general. In 1573, francezul
Blaise de Vigenre InfAtiseazA astfel Moldova: Este o tail muntoas

ImpAduritA, i deci foarte puternicA i anevoioas" <de strMtut >2. Negustorul italian Bartolomeu Locadello, trecind prin Muntenia In 1641, spune cA
Ora are cimpii intinse i pAduri nesfIrsite" 3, elvetianul Franz Sulzer, secretar al voievodului Alexandru Ipsilanti (1774-1762), aratA cA malurile
rhirilor navigabile din Tara RomAneasc6 i chiar acelea ale DunArii au pduri
atit de bune IncIt arborii lor, de inAltimea catargelor, nu numai cA usureazA
construirea de vase In tail, dar pot constitui si o ramurA de comer t excelent" 4. In sfirsit, francezul Lejeune, prelucrind cartea consulului austriac
Raicevich, are urmAtoarele rinduri despre pAdurile muntene: Se intline.sc
peste tot, atit In chnpii eft si In vAi i in munti, pduri imense, arbori foarte
Inalti si care sint de cea mai mare utilitate pentru nevoile societAtii. Cel mai
de seamA este stejarul, din soiul cel mai bun, care slujeste la construirea nAvilor
Vezi mai jos, p. 165-181.
2 CcIldtori strdini despre Jrile romeine, II, p. 641.
3 Idem, V, p. 34.
4 Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, p. 442-443.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE IN MUNTENIA
65
i la tot ceea ce cere un lemn tare i compact. Sint stejari care au un diametru
de cloud sau trei picioare 1, drepti i de o Inaltime uriaa" 2.
TARA RomA'NEAscX. Daca nu tim exact In ce parte, pe malul sting al

Dunrii, erau codrii Intunecati care 1-au facut In anii 75-74 i.e.n. pe generalul
roman Caius Scribonius Curio, biruitor al dardanilor, s se retraga, este in

schimb, foarte probabil ca InfrIngerea celuilalt general roman, Cornelius
Fuscus, In vremea lui Decebal, a avut loe in padurile muntene sau oltene,
pe valea Oltului sau a Jiului. Din timpul conlocuirii dacoromanilor cu slavii
0 a asimilarii acestora din urma de &Are primii dateaza, dupa cum am aratat
mai inainte, numirile Vlafca Ora romanilor 0 Vleisia. Daca In privinta
celui dintii, cercetatorii sint unanimi asupra intelesului acestui topic, In privinta Vlasiei, exist' dou pareri: una, potrivit creia, Vlasia vine tot de la
vlah, adic romanic, roman, ca 0 Vlara 3, cealalta care o contesta sau o
pune In legatura cu slavicul les = padure 0 o explica prin expresia vles =
la padure 4. Mi se pare putin probabila aceasta de a doua etimologie ; In once
caz, un fapt e sigur: Vlasia e un vechi nume de padure, cel mai vechi nu numai din cimpia munteana, dar de pe toat fata pamintului romanesc i a fost
dat intinsului codru de la nord de Bucure0i 5, codru care, In epoca fanariotilor (1716-1821), ajunsese un temut adapost al hutilor i haiducilor ; de atunci
zicala: Se fur ca In codul Vlasiei" ; tot de atunci topicele Fintina hotilor"

0 Valea Comoarei" afltoare in cuprinsul actualei statiuni experimentale
silvice i a gradinii dendrologice de la kilometrul 31,200 pe oseaua BucureSiPloie0i 6. De felul cum arata codrul Vlasiei In unels parti ale lui, in secolul al
I Un picior are intre 0,3047944 m si 0,324839 m, dupl WA, deci stejari cu diametru
de circa 65 si de circa 67 centimetri (piciorul francez).

2 J. M. Lejeun e, Voyage en Valachie et en Moldavie, Paris, 1822, p. 17-18.
3 Vezi mai sus, p. 30.
4 Vezi Toponimia romeineascii, p. 305 Explicatia aceasta nu mi se pare valabil
si fiinda gAsesc un munte Vldsia In hotarnica satului Closani, fAcuta de Tudor Vladimirescu, hotarnica In care se spune limpede di acest munte padure nu are" (D. DrImb5.,
Hotarnicul Tudor Vlculimirescu, p. 588).
5 Pentru intinderea codrului Vldsiei vezi documentul din ianuarie 1803 la V. A.

Ur ech i a, Istoria reminder, XI, p. 96. El arata ca puncte de priveghere a codrului,
la pod la Pascani", la Ferbinti, la Turloaia, la Moara Sdracg, la C5Iddrusani si la Racotesti"; aci vor fi repartizati cei 40 de slujitori ai polcovniciei de VlAsia. Autostrada
BucurestiPitesti strabate partea de vest a codrului V16siei, pe distant de citiva kilometri. Nu e o piidure de copaci inalti, dar e deasd, 1:4:lure de foioase, cu arbori de 9-10
metri indltime.
6 Cele doua topice mi-au fost comunicate de dr. Th. B5.15.nicA Despre Odurile
din partea de nord a judetului Ilfov, o descriere ruseascA din 1770 afirmli a ele dau
lemn pentru facerea cortibillor si a altor constructii" (Academie, Ms. 5 224, f. 274). Despre aceasta descriere vezi C. *erb a n, Un memoriu de la sfirfitul secolului al XVIII-lea
privitor la Tara Bonuineascd, in S.M.I.M., III, 1959, p. 379-384.
www.dacoromanica.ro
66
XVIII-lea, ne putem da seama privind fragmentele ramase (padurea de la

Cciulati, frasinii i stejarii din parcul Academiei de la Caciulati, paclurea de
la Snagov, cea de la Cldruani etc.).

Ceva mai nou cleat Vlsia e numele Intinsei paduri din Teleorman; el
Inseamna, aa cum am aratat mai inainte, padure nebuna" In sensul de
pdure mare i a fost dat de catre migratorii pcenego-cumani in timpul indelungatei lor convieturi circa trei secole i jumatate (circa 900-1241)
Cu Inaintaii notri. Urme ale vechii pduri se pastreaza In topicul Pilduretu,
numele unei sfori de moie din judetul Teleorman, amintita documentar la
5 august 1.836 1, i In numele a trei sate (dou Pcidureti i unul Pildurefti).
Un deosebit interes prezinta numele padurii Brazda din judetul Olt,
intre Timpenii de Sus i Mierleti ; ea se numete astfel de la Brazda lui Novae
care o stralate 2. Aceasta. brazda" un fost val roman din vremea lui
Constantin cel Mare pornete de la Durare, din judetul Mehedinti, i,
mergind spre rasarit, trece printr-o suma de paduri, In cuprinsul crora ea
s-a pastrat muIt mai bine decit pe terenul agricol unde a fost aproape nivelat.
In judetul Mehedinti, ea trece prin padurea Dobra 3 i prin Padurea Noua"
sau Purcaret, In Dolj ea strlate padurile 9tiubei, Tufanul Popii, Terpezita,
Teif, Episcopiei i Schitului, iar In judetul Olt Peidurea Piscopiei i pe la

marginea de sud a p'durii Calugereasca 4. Faptul ca. brazda " trece printratitea paduri ne face s credem c macar unele din ele daca nu toate nu
existau In momentul cind ea a fost tras. Caci cum putea fi eficace un val prin
mijlocul padurilor unde vizibilitatea era foarte redusa, ca sa nu zicem nula,
Ingaduind atacul prin surprindere ? Probabil aceste paduri au crescut In secolele
de dup Constantin cel Mare. Aa s-ar explica i. prezenta padurii Scriotea
din Teleorman prin care trece limes transalutanus" 5, acel val roman de la
rasrit de 0/t, care pornind de la Dunare i indreptindu-se spre nord-nordest, raspundea In Carpati la Ruck.
Din vremea lui Mircea cel Batrin (1386-1418) cunoatem dou nume
de pduri. E frith Brddetul din judetul Arge, in legatura cu care st numele
schitului omonim, ctitoria voievodului i a sotiei sale Mara . E apoi pdclurea
cea mare" din Vlara, la vest de 14111 Arge, lmpotriva adica In fata
inaltul Divan 1831-1847, Bucuresti, 1958, p. 168, nr. 631 O alt1 mosie Pridurelii
in Muscel,
In Vim, la 1839 (Idem, p. 440, nr. 1839), o a treia, cu acelasi nume
la 1841, iunie 20, amintind judetul cu acelasi nume de odinioara (Idem, p. 265, nr. 959).
2 D. Tudo r, Oltenia romand, editia a treia, Bucuresti, 1968, p. 255.
Idem, p. 252. In aceasta pklure, brazda este inalt de 2 metri, lata de 10,30
metri, cu santul adinc de 2 metri i lat de 8,70 metri." (Ibidem).
4 Idem, p. 252-255 si p. 238.

5 Idem, p. 262.
6 Cons t. C. Giur es c u, Istoria romdnilor, I, editia a cincea, p. 494-495.
www.dacoromanica.ro
67
Bucanilor", pdure in mijlocul cgreia se afla ingnstirea Blagovetenia adicg

Buna Vestire. La 23 august 1437, din Tirgovite, Vlad Dracul intrete acestei
mgngstiri, existente din timpul pgrintelui sgu Mircea cel Barin, jumdtate
din satul Bolintinul 1 Minstirea a dispgrut, inch' din a doua jumgtate a seco-
lului al XVII-lea, dar satele Bucanii i Bolintinul acesta din uring pe

cale de a deveni ora esistg i azi. Nu mai exist ins decit partial padurea
cea mare" care era o parte din intinsele pduri ale judetului Vlara, ale tgrii
romanilor" 2. In prima jumatate a secolului al XVI-lea e mentionatg in cronic pgdurea de lingg Craiova, la apus de Jiu, pgdure care tinea i cerbi
i alte vinaturi mai mari". Cu prilejul unei vintori, organizate in aceast
pdure, a fost ucis, prin vicleug, voievodul Vlad Vintilg de la Slatina in
1535 3. Probabil in continuarea acetei paduri va fi fost aceea a mgngstirii
Bucovt, pgdure de stejar i de fag, despre care avem tire dintr-un document
oltean inedit, din 19 iunie 1779. Ni se spune anume c dirvarii boiereti i caimgcgmeti" adic oameni de serviciu ai boierilor i ai bgniei Craiovei merg
i tae padurea de ghindg i de jir, ce iaste... peste Jii" a amintitei mngstiri
In 1632, Paul Strassburgh, trimisul regelui Suediei, in drum
spre Constantinopol, e primit de Leon vod, domnul Tgrii Romaneti i

insotit ping la Vgcgreti. La popasul de aici cu ospt i Cu exercitii i intreceri
cavalereti, trimbitele i tobele rgsunau in pdurile apropiate i-n codrul

vecin" povestete Strassburgh 5. Nu ni se dg numele codrului, dar bgnuim
cg i se va fi zis codrul Vgcgretilor, aa cum, dup citeva decenii, in a doua
jumgtate a secolului al XVII-lea, documentele pomenesc de codrii Grozeiveftilor, Cotrocenilor i Lupe$tilor". Erau codrii mari de stejar, cu copaci falnici,
avind trunchiuri groase i coroane bogate, adev'grati voievozi ai pdurii.

In codrul Cotrocenilor a zidit in 1679 8erban Cantacuzino mngstirea cu
acelai nume ; tot aci, intr-o poiang, s-a ridicat in 1744 biserica Sf. Elefterie
(vechi 1). 8i iargi, in acelai codru, au ggsit tinerii feciori ai lui Alexandru
Ipsilanti (1774-1782), un izvor pe care 1-au captat i caruia i s-a zis, de aceea,
pe urmg, fintina beizadelelor" 6 Codrul Cotrocenilor cobora ping in lunca

Dimbovitei, pe malul drept ; frumosul col de la Sf. Elefterie, cu stejari uriai,
cu grdini i vii, era unul din locurile de plimbare ale bucuretenilor la in1 I. Ionascu, Vechimea mandstirii din plidurea cea mare de la Bolintin, In Rey.
Ist. Rom., VII (1937), P. 323-336. Expresia pAdurea cea mare" se af16 In documentul
din 1437 august 23 (Documenta B, I, P. 153).
2 Vezi mai sus p. 30.
3 Radu Popescu, Istorille domnilor Tara Romdnegti, ed. Constant Gre-
c esc u, Bucuresti, 1963, p. 45. Vezi i mai jos, p. 259.

4 Arh. St. Bucuresti, ms. 443, f. 206.
5 Ceildtori strdini, V, Bucuresti, 1973, p. 65.
Const. C. Giurescu, Istoria Bucuregtilor, p. 21.
www.dacoromanica.ro
68
ceputul secolului al XIX-lea: ne-o spune caltorul Ludwig von Stirmer

Din nefericire, stejarii au fost tiati, catre 1835; lipsa lor o va regreta adinc,
mai tirziu, unul din strainii care au iubit oraul nostru, Ulysse de Marsillac 2.
De alta factura i mult mai mic era Cringul Procopoaiei, de pe malul sting
al Dimbovitei; el se intindea 'rare Calea Plevnei de mai tirziu pe atunci
Podul de pamint i riu 'Ana prin dreptul actualei Facultti de Drept 3.
Numele li venea de la stapina locului, pomenita i in cintecele bucuretene, a
carei casa, Cu parter qi etaj, pe Podul de Pamint, se mai vedea Inca la finele
secolului al XIX-lea.
Loe de plimbare pentru bucuretenii de la finele epocii fanariote, era i
Cringul Heritstritului, al carui nume atesta, prezenta aici, odinioard, a unui
herastrau, m4cat desigur de apa Colentinei, unde copacii padurilor vecine
erau transformati in scinduri, lati, podini, ipci i alto soiuri de cherestea.
Padurea Pustnicul era ceva mai departe, in estul Bucuretilor, pe malul
baltii Pasarea, in fata manastirii cu acelai nume. I s-a zis ap de la vreun
pustnic care-0 durase Mica singuratic in mijlocul padurii.
Un document din 22 februarie 1697, din timpul lui Constantin Brincoveanu, amintete de padurile Cimpulungului, Mddului, Rucetrului fi Dragoslavelor. Ele furnizau catarge pentru antierul naval din Giurgiu 4. 0 buna
parte din aceasta lemnarie era transportata pe apa, pe Dimbovita, alta parte
Cu carele; iarna, cind inghatau apele, se utilizau sanii 5.
O foarte interesanta tire despre padurea de la Polovragi, din Oltenia
(judetul Gorj), aflm in raportul din 1.727 decembrie, din timpul ocupatiei
austriace, trimis de administratorul Tige consiliului de razboi de la Viena.
Referindu-se la numita padure, ai carei copaci, groi, se inalt mindri, spune
ca romanii localnici o numesc Romanii" deoarece exista traditia cA ar fi
fost sadita de catre romani 6. Nimic nu ne Impiedica sA acceptm temeinicia
acestei traditii. In vremea noastra merita sa fie pomenita padurea de stejar
de la Metrgineanca (judetul Prahova) unde, in zilele de 30-31 august 1944,
s-au dat lupte cu hitleritii care au fost infrinti 7.
Const. C. Giurescu, lstoria Bucureftilor, p. 390.
Ibidem.
Idem, p. 23; D. Cas ell i, Cringul Procopoaiei, in Gazeta Municipalii, IV (1935),

nr. 201.
4 N. Iorg a, Studii ci documente, V, p. 374; repartitia catargelor era urmAtoarea:
Dragoslavele i RucArul cite 15 bucAti, Cimpulungul i MAtAul impreund 45 de bucAti.
5 Condica vistieriei lui Constantin Brincoveanu, editia C. Aricesc u, Bucureti,
1873, p. 192.
C. Giuresc u, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, Bucureti,
1944, p. 215; cf. vol. I, p. 381. A. Armbruste r,
Romanitcaea romcinilor, Bucu-
reti, 1972, p. 224, nota 28, acceptA aceastA traditie.
7 Colonel Florian TucA, Inscriptii in piatrd, Bucureti, 1974, p. 60.
www.dacoromanica.ro
69
atre finele secolului al XVIII-lea, cind se iau de care oficialitate primele

msuri de protejare sau crutare ale pdurilor (vezi mai jos, p. 127), se Inmultesc documentele In acest sens. Citm astfel, din 5 septembrie 1795, pitacul
de aprare a dumbravei din Poiana (pe riul Ialomita, la vest de Slobozia)

de a nu se taia copaci dintr-Insa 1.
In hotarnica Closanilor, fAcut de Tudor Vladimirescu, la 15 iulie 1818,
este amintitti i pdurea Closanilor" 2.
Numele pdurii Rtioasa din nord-vestul Bucurestilor, se explia prin

aspectul copacilor ei, multi dintre ei avInd pe coaja lor un fel de muschi care
le d un aspect nenatural, bolnvicios. AtIt pdurea, clt i satul cu acelasi
nume, format din 72 de gospodrii, slut trecute In harta din 1835 3.
Cit e de vechi numele pdurii Ciuta, din judetul Buz6u, nume determinat
de slbticiunea respectiv? Probabil foarte vechi, dat Intr-o vreme clnd

cerbii i ciutele abundau In aceast Intins pdure de-a lungul creia mergi
ceasuri de-a rindul. Cit e de vechi numele pdurii Corbi din plaiul Nucsoara
al judetului de odinioar Muscel, azi In judetul Arge, pdure care avea la
Inceputul secolului nostru 17 530 de hectare ?4 Probabil, ca si al Ciutei, foarte
vechi.
at e de veche Pcidurea Domnectscd din DImbovita, al crei nume s-a

pstrat pe de o parte In hanul sau cIrciuma din apropierea ei, han mentionat
In harta statistic din 1835, pe de alt parte In satul Adunatii ot Pcidurea
Domneascd, cu 35 de gospodrii, mentionat In aceeasi hartA 5 ? Dup prerea
noastr, foarte vechi, de la finele veacului al XIV-lea, chid capitalatrii incepe
s alterneze lntre Arge i Tirgoviste, In apropierea areia se afla atIt numita
pdure, clt i Helefteul domnesc de la Nucet.
Fr ca sA citeze anume pduri, dar caracteristice pentru Intinderea

frumusetea pdurilor .Trii Romanesti i Moldovei, slut mrturiile a doi
strini din prima jumtate a secolului al XIX-lea. Prima e mrturia francezului Bois le Comte, care a zbovit la noi la Inceputul epocii Regulamentului
Organic. Intr-un memoriu al su, din 11 mai 1834, citim: Muntii Valahiei
produc... o mare cantitate de lemn de constructie. PAdurile care la noi
In Franta nu mai ocup cleat o septime a teritoriului, ocup aci o treime.
O estimatie foarte incomplet i cu totul partial, fcut de rusi, a constatat,

V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, VI, p. 380.
2 D. Dritinba, Hotarnicul Tudor Vladimirescu ..., p. 587.
3 Principatele romne, p. 245. La 2 august 1832 un ordin al inaltului divan sA
se facg o cercetare, cu carte de blestem, pentru venitul pgdurii Snagovului 4i al cringului
de la Sicrita precum si al ogrzii de tufani" (Inaltul Divan 1831-1847, Bucuresti, 1958,
p. 46 nr. 137).
4 Marele Dictionar Geografic, IV, Bucuresti, 1901, p. 647.
5 Principatele rormine, p. 46, 160, 222 si 224.
www.dacoromanica.ro
70
pe o suprafalA dat un num'br aproape egal de stejari si de brazi, proprii pentru

nevoile marinei" 1-. Cea de-a doua marturie apartine tot unui francez, consulul
Guroult, care, din Iasi, la 12 aprilie 1848, serie ministrului Lamartine, la

Paris: Intreaga parte Invecinat muntilor este acoperit de pbduri magnifice, compuse din esentele cele mai potrivite nevoilor marinei si constructiilor,
ca stejarul, bradul, frasinul".

Pe valea Prahovei, intre Busteni si Azuga, era un loe numit Codru
Adinc"; traditia locala stie de haiducul Pletea care atinea calea aci, carelor
si negustorilor ce treceau spre sau dinspre Brasov. Sub munte este si azi
Poiana lui Pletea" 2 Amintim, In sfirsit de Lunca frumoas" de ling6

Pirscov, in judetul Buzu e vorba de lunca riului Bugu care urma s
se arendeze, impreuna cu Mosia PIrscov, In 18623.
TRANSILVANIA nu este numai, cum o arat numele, tara de dincolo de
pkluri" si anume de p6clurile Muntilor Apuseni cu prelungirile lor atit spre
miazbinoapte, eft si spre miaz'zi, ci este ea ingsi, in bun6 parte, o lar de
Oduri. Multimea acestora, acoperind muntii inconjurbitori si dealurile interioare, au observat-o o seara de c616-tori strini care au still:A-tut tara. In
1583, francezul Jacques Bongars, care coborind din prtile Somesului, a Lrecu:.
plin Turda, Alba-Iulia, Sibiu, FIgras si Brasov, serie: Transilvania este o

provincie bogatb. In vin si grille, toatA numai dealuri, inconjurate de munti
1nalti s'i de pkluri, ca de un parapet" 4. lar italianul Giovanni Antonio Maghti, In lucrarea sa Geografia cio Descrittione Unicersale della Terra, ap6rut6
In 1598 la Venetia, afirnA: Transilvania are codri mari si pduri nesfirsite

In tare se af1 zimbri, bivoli, elani, capricorni", cerbi de o mArime imeng,
2 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 338-9.
2 Informatie data de Adrian Ghinesc u, originar din Poiana Tapului. Tot
acesta mi-a spus ca: a) Pe stinga Prahovei, pe un platou, la Zamora (Buteni) erau stejari groi; dintr-un asemenea stejar s-a facut crucea de pomenire pentru Toma Albulet,
stapinul hanului de la Slon, care a pierit in focul ce i-a distrus hanul la 1848, Old cu trecerea armatelor tariste in Transilvania. Aceste armate au fost conduse de doi frati Proca
din Bran-Sohodol, care le-au scos in spatele taberii ungare de la Timi. Aceste fapte i-au
fost povestite lui Adrian Ghinescu in 1913 de batrinul Neagoe Conte care avea 12 ani in 1848.
Pentru hanul de la Slon, numit in harta din 1835, Slon de Piatrd i situat intro Buteni
i Poiana Tapului, vezi Cons t. C. Giur es c u, Principatele romdne, p. 160 b) Sub

muntii Jepii Mici, intre Urlatori" era o padure de mesteceni i multi plopi e vorba de
specia de plop de munte ( Populus tremula) p6dure numita Plopii rudarilor" sau
Poienile rudarilor" din pricina rudarilor tigani care veneau aci sa lucreze, din lemn de
plop, albii i alte vase.
a Monitorulu jaral oficial din 22 februarie 1862, p. 166.
4 Cdldtori strdini..., III, Bucureti, 1971, p. 159.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE IN TRANSILVANIA
71
rii, jderi..., uri deosebiti de cei obinuiti... pasri de munte i de pdure,

oimi de o specie rar... puni slbatici, g'ini, coco0 de pdure" 1.
La inceputul secolului al XIII-lea, exista in sudul Transilvaniei o intins
pdure numit Peidurea romanilor ci pecenegilor" (Sylva Blacorum et Bissenorum") 2 Paralelismul cu pdurea din Vlaca i din Teleorman, de la sud
de Carpati, este izbitoare. Aadar, i in Transilvania era un tinut de pdure,
locuit de romni, ca i in Vlaca; i aci neamul vechi turcesc al pecenegilor
s-a deprins cu pdurea, cum s-a deprins i in Teleorman.
Documentele cancelariei regale au o serie de nume de p'duri din secolele
XIIXVI, cele mai multe din ele in ungurete, dar unele avind i echivalent
romnesc sau fiind chiar traduse din romnete. Astfel la 1181 e amintit
pdurea cea lung6" (ad longam silvam") in regiunea riului Some3, iar
In circa 1202-1.203 pAdurea numit. Silva", in regiunea Tirnavelor 4. Apar
dota fgeturi: unul in 1223, fgetul numit Nogebik ling riul Arpa 5,
cellalt in 1228, cind, in hotarnica moiei Suplac, gsim mentionat pdurea
de fag care se chiam Madadbiki" 6 O pdure foarte Intins, anume Keykus,
e amintit intr-o diplom din 1231, de la regele Andrei al II-lea. Cea mai
mare parte a acestei pduri citim in act se afl intre cele dou riuri
adic Lpu i Some, iar ala parte se afl ling6 riul Some, spre pdurea
Ardud" 7, Aceasta din urm era de asemenea o pdure uriarf, de stejar, in
care erau adui aa cum aflin din actele secolului al XVI-lea mii de
mascuri la ingrApt 8. Tot din 1231, de la acelai rege, este diploma care amintete o padure cu numele Finteus, scoas de sub atirnarea cettii S'Amar" 9.
Prima men-Pune despre pAdurea Maramureplui este in diploma din 31 decembrie 1271 prin care regele Stefan intrete privilegiile oaspetilor" din
satul Kirihaza, de lingA Tisa, in comitatul Ugocea; se spune, intre altele:
le-am mai ingduit ca incepind de la hotarele pmintului lor i ptn la intriturile pdurii Maramureplui s aiM voie s pescuiasca once fel de pete
In Tisa" 1 Aci, in Maramure, documente din secolul al XVI-lea pomenesc
de pdurea neagrA" i, apoi, mai precis, de pdurea neagra cea mare" prin
care trebuie s intelegem pdurea mare de brad. Astfel in documentul din 3
1 Calcitori straini..., vol IV, p. 584.
2 Vezi documentul din 1224 in Documente C, vol. I, p. 209.
3 Documente C. Veacurile XIXIII, vol. I, p. 7.

4 Idem, p. 21.
5 Idem, p. 200.
Idem, p. 234.
Vezi mai jos, p. 251.
Idem, vol. II, p. 145.
www.dacoromanica.ro
72
iunie 1448 prin care Iancu de Hunedoara, guvernatorul tarii, ddruievte lui
Mihail, fiul lui Tatul, i lui Bogdan din Jalova, pentru vitejia aratata mai
ales in luptele contra turcilor, moiiIe Craciunevti, Bocicou i Lunca, inclusiv
toate pertinentele lor anume ogoare lucrate i nelucrate, pavuni, paduri vi
In deosebi padurea neagra" 1 La 20 iunie 1450, se face hotarnicirea moviei Borva ; unul din punctele de reper este padurea mare numita Padurea neagra" 2
Tot intr-o hotarnica, din< 30 martie >1296, a pamintului Gimbut, din
Oldie Luduvului, cairn: la capatul de sus al pddurii numite Ana" 3. 0 alta.
Padure lunga", linga satul Minarade, aproape de Blaj, apare in hotarnica
din 13 iulie 1.347 a satului Since14. Nu mai putin de trei paduri i anume
Padurea Veche", Padurea de fagi" i Padurea de margine" sint mentionate in hotarnica din 5 august 1347 a satului Diviciori din imprejurimile
Gherlei (judetul Cluj) 5. La o judecata din 1 aprilie 151.5 a castelanului de
Fagarav e amintita o padure de stejar intre hotarele aceleiavi posesiuni
Zwnyogzeg, pe care o numesc Cu un alt nume Stejari" 6.
In iunie 1583, francezul Bongars, amintit mai sus, arata cum vi-a continuat drumul la rasarit de Fagarav: am mers prin paduri drum de o leghe.
Am dormit la Sercaia, tirg al domnilor din Bravov", dupa care a mers trei
leghe mari prin paduri i prin munti numiti Pcidurea yS'erceiii" 7. 0 alta padure
vestita, care a dat numele ei i muntilor respectivi, e aratata la 50 de kilo-
metri de Oradea de un izvor istoric al secolului al XVII-lea: Pcidurea Craiului 8; pentru comparatie trimitem la topicul Virful lui Crai, munte in Carpatii Meridionali, In judetul Prahova, vi la frumosul munte Piatra Craiului,
In aceiavi Carpati.
Constantin Brincoveanu avea in Tara Fagaravului o padure de fag la

satul Berivoi vi o frumoasa pdure de stejar la Somartin (Cincul Mare)9.
Un codru transilvan de care e legat sfirvitul lui Horia, al lui Clovca, e
codrul Scorcigetului din Muntii Albacului, nu departe de riul Somev. Numele
1 I oan Mihalyi de Apa, Diplome maramuregene, Sighet, 1900, p. 335:

terris scilicet arabilibus cultis et incultis, pratis, silvis et signanter silva Feketheerdew
vocata".
2 Idem, p. 351-352: inter magnas silvas Feketheerdew nominatas".
4 Documente C, Veacul XIV, vol. IV, p. 378-379.
5 Idem, p. 387-390.
6 Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV, 1, p. 228.

7 Cithitori str ini..., III, p. 159.
8 I. Puca iVirgil Maxim, 0 lucrare necunoscutii privind istoria Transilvaniei la mijlocul secolului XVII, in Rev. Arh. XLIX vol. XXXIV, 1, Bucureti, 1972,
p. 136.
9 M. Sofronie, Aspecte privind relaliile dintre Tara Romeineascei f i Transilvania
In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, In Studii fi comuniciiri, 14, Sibiu, 1969, p. 375.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE !N TRANSILVANIA
73
ii vine, aa cum am artat, de la scoruii care abundau in acest codru. Retrai

aci, intr-un loc tainic, in mijlocul codrului, la inceputul iernii anului 1784,
Cu gindul sa reia In primvar, micarea, ei au fost prini de ctanele impd-
rdteti crora le indicaser ascunzdtoarea nite trdatori insetati de bani

(autorittile puseser un premiu de 300 de galbeni pentru prinderea cpeteniilor rscoalei !) 1.
0 alt pdure intins era in comitatul Crasnei ; de ea se foloseau, in 1785-6,
iobagii din aptesprezece sate care-i spuneau codru" sau, uneori, i codru
de aram" 2.
Cele mai intinse pduri, proportional cu suprafata, erau in Maramure.
Pentru exploatarea lor, administratia austriac a infiintat, in 1773, cinci

centre forestiere aducind coloniti din Zips. In 1900 pdurile maramureene
ocupau 55% din suprafata comitatului 3.
Intinse erau i pdurile din teritoriul fostului regiment grniceresc de la
Nsud. Dm, ca exemplu, pe acele ale comunei Poiana Ilvei, numite mai
inainte Siniosif. In 1868, locuitorii acestei localitti st'pineau In comun

urmAtoare pduri comunale in suprafat totala de 2 974 de iugre i 920 de
stinjeni ptrati, pduri ale cror nume intereseaz6 atit toponimia, cit i
onomastica: 1) Dosul Feldrihanilor, ling6 pmintul Macaveilor 2) Prihod la
dealul Robului 3) In Husadi 4) Sectura Cretului, Dosul Muinenilor 5)
Dosul Ursului (Preluca Ursului) 6) Preluca lui Maxim 7) Valea Strugarului
(lingd Martian Lupacu) 8) Fata Strugarului (ling Maftei Buta) 9) Fata
Strugarului (ling6 Ion Gain) 10) Fundu Vaii Strugarului (ling Ift. Ureche
i P. Rus) 11) Dosul lui Macarie (sub Beinova) 12) Mujderime i Coplea
13) Dosul Guzului 14) Valea lui Gezune, Valea lui Hornu i Coasta Viorelelor
15) Valea Natului 16) Dosul Ineutului 4 17) Dealul Fget i Dealul Balot 5.
AlAturi de aceste pduri mai erau i altele, proprietatea particular: 1) Virful
Rou 2) Dealul Scoruplui 3) Balota 4) In Ciungi 5) Beinu (pidure de frasin)
6) Codercic (pdure de molid) 7) Valea Strugarului (era noapte de pdure

de molid i brad, care se intindea i peste Sectura Cretului") 8) Gura Racelui
9) Prihod la Dealul Robului 10) Dosul Muinenilor 11) Preluca Ursului 12)
Pojarnita 13) Mujderime 14) Coplea 15) Valea lui HornAu 16) Valea Natului
1 VeziNiculae Densuianu, Revolulia lui Horia tn Transilvania gi Ungaria,
1284-1785, Bucureti, 1884, p. 412-418.
2 Liviu Botezan, Contribuiii la studiul problemei agrare din comitatul Transil-
vaniei in perioada 1785-1820 (tea de doctorat) ms., 1970, p. 133.

3 Al. Filipacu, Istoria Maramuregului, Bucureti,1940,p.154;Radu Popa
Tara Maramuregului En veacul al XIV-lea, Bucureti 1970, p. 36.
4 Diminutiv de la Ineu, frumosul munte din regiune.
5 $tef an Buzil A, Monografia comunei Stniosif, Bistrita, 1910, p. 347, 271-273
i passim. (Lucrare comunicat5 de Ionel Pop al arui neam se trage din aceast comun5).
www.dacoromanica.ro
74
17) PurcgreI 18) Izvorul Oii 19) Virful Arinului 20) Valea FAtaciunii. i stefan
Buzilg, din a cgrui lucrare am luat numele pgdurilor de mai sus, comenteaz:
In adevgr, mari codri au trebuit s fie pe aici, and Gherasim Feldrihan a

putut afla i pupa un zimbru in marginea satului, pe Gruiet, iar la familia
Lungul a mers ursul i a zdrobit stupii"
Pentru vremea noastr mentionm pgdurea Dcirneiu, situat In bazinul
riului Bisca Mare, pdure de molid .1 brad, tinind vinat mare 2, apoi pidurea
Ceirbunarilor, de stejar i fag, lingg Blaj 3, pgdurea Meteheia, de stejar, tot
ling Blaj, codrul de molid Seicuieul, linga izvorul Lpunei 4 i pdurea

Rdzoare, intre Sf. Gheorghe i Miercurea Ciucului; la marginea ei s-au dat
lupte la 7 septembrie 1.944 5.
Mention6m, in sfirit, pgdurea Mocear din apropiere de Reghin pentru
faptul ctt peste trei sute din arborii ei au virste intre 650-720 de ani" 8.
In Banat erau grit i azi intinsele pgduri 88 668 de hectare
care au intrat in componeata domeniilor Reitei 7. Apoi pdurile din muntii
Semenicului i Poiana Ruscgi. Aidoma pgdurilor fondului grniceresc din prtile Bistritei-Msudului, skit aici pgdurile fondului graniceresc
bgngtean. Semnalm, in sfirit, pdurea din regiunea Portilor de fier, bogat
In elemente sudice, submediteranee, avind i tis i viV slbatic51 (Vitis
silvestris ) 8, mojdrean, liliac, crpiniV, alun turcesc etc.
MOLDOVA. Dacg s-ar adeveri etimologia numelui Moldova, propus
de unii filologi, anume din molid ova 9, atunci insgi numele tgrii ne-ar.
trimite la pdurile de rginoase care acopereau muntii i prtile dinspre
miazgnoapte. Pe de altg. parte, Insgi trad4ia intemeierii, cu bourul vinat
de Drago, trimite tot la intinsele pgduri moldovene, tinind vinat mare 10.
Primele nume de pg.duri apar in vremea lui Alexandru cel Bun. La 6
iulie 1413, voievodul druiete soacrei sale, doamnei Anastasia, Cotmanul
.; Op. cit., p. 346.
2 Aci a fost impucat in 1933 un cerb capital (Carpalii, I (1933), 12, p. 37).
I on el P o p, Poienita ielelor, Bucureti, 1974, p. 68.
4 Idem, p. 174-175.
5 Col. Florian Tuck Inscriptii in piatrii, p. 113-119.

Petre Mihai B5.canu, In .Rometnia Liberd din 22 iulie 1973, p. 5.
7 Vezi Monografia pecdurilor Societ4ii An. Uzinele de fier gi domeniile de Reg*"
Oravita, 1924, 39 p. in 16.

I.
Z. Lupe, *t. Purcelean, V. Leandru, in Atlasul complex Porgle
de fier", Bucureti, 1973, p. 166.

9 Pentru aceast etimologie vezi Toponimia romdneascd, p. 478.
in Cronicile slavo-romdne..., publicate de
" Traditia intemeierii in Cronica
editia,
Ion Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, p. 159-160 i in Letopiselul Tdrii Moldovei
C. Giurescu, Bucureti, 1916, p. 6.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE nsT MOLDOVA
75
Cu trei caune cu toate locurile ce tin de ele, ptn sub satul Valeva, apoi
spre Valeva pina la Odurea care se chiam.' Dumbrava" situatg. in Bucovina de miazg-noapte. Acelasi voievod 1nt6reste, la 28 decembrie 1428, ocina
fiilor lui Ivan vornic si da mngstirii lor, de la Humor, trei sate sub Dumbrava InalO", dumbrav situaO in tinutul Dorohoiului 2. A treia dumbrav6
e mentionaO in actul din 15 iunie 1431 prin care Alexandru cel Bun intreste lui pan Cupcici vornicul satele lui; in hotarnica acestor sate, se precizeaz5. : iar de la Ciuhru in jos pinb.' la Dumbrava Rotund" .3 Amintim,
insfirsit, de dumbrava de la Lipnic (Lipinti) aproape de Nistru, unde stefan
cel Mare a srrimat pe Otari la 20 august 1470.
Arturi de dumbOvi sint bucovinele" adica pgdurile de fagi. In actul
din 1412 (tratatul de la Lublau) sint amintite bucovinele cele mari" si bucovina cea mic6" ambele in nordul Orii 4. Miron Costin, in lucrarea sa in
limba polon6 Cronica prior Moldovei i Munteniei" are un subcapitol
despre riurile care izvoresc din pklurile de fagi" ale Moldovei; e vorba
de afluenti ai Siretului i ai Prutului, ca Birladul, Vasluiul, Ialanul, Simila etc.5.
In leg6tuO cu luptele purtate la adspostul pAdurii am arnintit mai

inainte de Codrul Crasnei unde Bogdan voievod, tatal lui tefan cel Mare,
a repurtat o stOlucit4 biruinO in 1450. Din timpul lui *tefan insusi e amintit Lunca cea Mare" a Siretului, in tara de Jos, pina unde ajunge pOdind,
in 1481, o armat6 munteana in unire cu turcii 6. Despre biruinta din Codrul
Cozminului, in 1497, avem i mrturia cronicarului polon Al. Guagnin care
arat'd c pe cind oastea craiului loan Albert mergea prin mijlocul unei p6duri dese aireia din vechime fi spun, de la fag, bucoving, unde copacii erau
intinati7 de moldoveni, aceast oaste a fost loviO i nimicit, pierzind
multi prizonieri 8. Dumbrava Rosie" de la Cotnari e amintiO nu numai de
Neculce, care citeaO i celelalte DumbOvi Rosii" de la Botosani si Roman,
dar si de un zapis din 1673 prin care Gheorghe cel Barba vinde un loe de
prisac6 pe Valea PriOcilor, supt Dumbrava Rosie din jos de prisaca dumisale Frincului" 9.
1 Documente A, vol. I, p. 31.
2 Mihai Costachescu, Documente, I, p. 233-235.

a Idem, I, p. 317.
4 Vezi Hurmuzaki-Densuiann, Documente, I, 2,p. 485.

5 Miron Costi n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 216.
Cons t. C. Giuresc u, Istoria Romdnilor, II, editia a patra, Bucureti, 1943,
p. 71. Lunca Mere" era Lunca Siretului In partea de nord a tinutului Putna i In cea
de sud a tinutului Bacn.
7 AdicA tliati OLA aproape de coaj, astfel c la cea dintli izbitur, se prabueau.
Cronica Sarmatiae Europae, Cracovia, 1611, p. 115-116.
9 Gh. lingureanu, Gh. Aughel, C. Botez, Cronica Cotnarilor, Bucureti, 1971, p. 51.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RXDURII ROMANESTI
76
Din 1.532 avem prima mentiune despre Codrul Tigheciului. La 28 februarie din Vaslui, Petru Rare intrete nepoatelor lui Duma i loan, anume
Salta 0 Marena, ocina lor, cu uric de la Stefan cel Tinr, dou parti din
selitea Cociurihani la captul codrului Chigheciului", pe vechile hotare,
pe unde au folosit din veac" 1. De la acest codru i-a luat numele tinutul
Chigheaci" amintit intr-un document din 1.546 mai 11 2 i intr-altul din 1.548
aprilie 5 3. Miron Costin referindu-se in Poema PolonA" la acest tinut, spune
c a fost rpit de turci, numai o prticica a lui rminind la Moldova, anume
pAdurea de fagi" 4. Mai multe lmuriri asupra codrului Tigheciului ne d
Miron Costin in Letopisol su. Relatind nvala ttarilor i a cazacilor, in
1650 0 prada pe care au fcut-o trii, cronicarul adauga: Iar Codrul Chighe-
ciului la Flciu foarte putina pagub au fcut ttarii atuncea, c5. indat
au nzuit la codriorul lor, ce au ei acolea, anume Chigheciul ; 1:6:lure nu
aea inalt In copaci, ca copacii foarte putin sintu, cum este deasd i ripoas
0 de spini mai mult decit de alt lemnil crescuta. Si s-au apArat chighecenii,
de nu le-au putut strica nemic6 ttarii "5. Dimitrie Cantemir in Descriptio
Moldaviae d o descriere a codrului Tigheciului in parte convergentA, in parte
ins divergent fat de aceea a lui Miron Costin. El arat mai intii c6 acest
codru are aproape 30 de mile italiene" de jur imprejur, adaugA apoi: copacii, dei inalti, stilt totui atit de dei inch nici mcar un om care merge
pe jos nu poate inainta decit pe poteci cunoscute doar celor din partea locului". Mai inainte erau peste 12 000 locuitori, cei mai vajnici oteni din
toat Moldova" ; acum adia. in 1.716 dup atitea lupte 0 mceluri,
au rmas de abia doug mii". Ei au o invoial ca ttarii din Bugeac, vecini
cu ei, prin care s-au legat s le dea in fiecare an un anumit numr de trunchiuri de copaci, fiinda. Basarabia duce foarte mare lips de pduri. Aceast
Invoial ei o tin 0 astzi cu strictete"; dac4 ins ttarii cer mai mult, ei se
impotrivesc cu armele 0 adesea ies invingnori" 6 Cantemir crede chiar ca
In tinutul Tigheciului a fost o republic" adic o formatie prestatal, asemenea acelora din Vrancea 0 din Cimpulungul moldovenesc 7. Sub raportul
militar, tighecenii ascultau de Cpitanul de Codru" care e pomenit in

Cronica Ghiculetilor sub anul 1.729 8. Reedinta lui nu era !rig chiar in co1 Documente A, Veacul XVI, vol. I, p. 340-341.
2 Idem, p. 499.
3 Idem, p. 571.
4 Mir on C os tin, Opere, ed. P. P. P a n ai t e s cu, Bucureti, 1958, p. 240.

5 Idem, p. 132.
6 Descriptio Moldaviae, editia 1973, p. 111.
7 Idem, p. 302-303.
8 Cronica Ghiculeftilor, editia Nestor Camariano i Ariadna Camari an o-C iora n, Bucureti, 1965, p. 307.
www.dacoromanica.ro
PADuRi IMPORTANTE IN MOLDOVA
77
drul Tigheciului, ci In tirgul

1; ca rang ierarhic venea indat.' dup.
vel dpitanul de Iai 2
mai gsim pomenit intr-o carte domneascA din
1743, de la Constantin Mavrocordat 3 Intr-un act din 20 noiembrie 1756 4
precum i in alte documente. Codrul Tigheciului e infaliat clar In harta
lui F. L. Giissefeld Charte von der Moldau und Walachey" tipria la Nttrnberg In 1785. El se intinde intre Valia Strimba" la nord i hotarul de miazzi al linutului Flciu, la sud, intre Prut, la vest, i dincolo de hotarul Bugeacului, mai ales in portiunea nordic", la est. Lungimea acestui codru,
de la nord-est la sud-est este, pe harta amintit, de circa 60 (aizeci) de kilometri 5. Intr-o hart greceasca a Moldovei, tipArit. la Viena in 1804, codrul
Tigheciului se intinde spre nord numai pin la riul Srata care vine spre
miazAzi de Valea Strimb5. iar spre sud pin la riul Tigheciu, trecind in
partea superioari a acestui riu i spre est de el 6.

Codrul Tigheciului e pomenit i In toamna anului 1727, cind, in octombrie, incepe o tulburare a atarilor din Bugeac. Pentru potolirea ei intervine
i Grigore Ghica, domnul Moldovei, cu oastea lui. El plead. din Iai, trece
au mers la codrul
codrul" la ScInteia, apoi, prin Flciu, trece Prutul.
Chighieciului
povestete Neculce
de-au dzut acolo vro doao-trei s.pt6mini
i cit au Adzut in codru, fin, grAunt,4 tot de la ttari au mincat
toata oastea. i la purcesu, au pus de-au flcut i o movil. mare In codru,
ca s rmiie de pomenire" 7. Cronica Ghiculetilor adaug.: Iar codrenii
din codrul Tighedului, vlzind c marele vizir i hanul s-au apropiat cu
lor, s-au dus Indat Inaintea hanului de s-au inchinat i cu aceasta au scapat
de prdare i de robire "e. Movilei din codru aflm tot din Cronica Ghi-
i-ar rmas numele de Movila lui Grigore Vod."3.

Tot in vremea lui Petru Rare avem pomenit qi Codrul cel Mare". La
19 ianuarie 1536, din Suceava, voievodul Intrete slugei" sale Buzatul
vataf i sotiei acestuia Armanca un sat mai sus de Codrul cel Mare anume
satul Mceanii ce s. numete Mihailetii, cumptirat cu 860 de zloti ttreti O. Acest codru era, credem, In Tara de Jos; incepea in nordul tinutului
culetilor
iMelchisede c, Cronica Hufilor, Bucureti, 1869, p. 254-255.

2 Idem, p. 47-48.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 254-255.
5 Atlasul Dimiincescu, f. 151.
Ibidem.
7 Ion Neculce, Letopisetul Trii Moldovei, ed. I orgu Iorda n, Bucure0i, 1959,
p. 306-307.
Cronica Ghiculegtilor, ed. Nestor Camariano i Ariadna Cama-
rian o-C i oran, Bucureti, 1965, p. 107.
9 Idem, p. 277.
" Documente A, Veacul XVI, vol. I, p. 385. Satul Maceanii`r exist6 i astazi, ca
numele foarte putin schimbat, Mdcifeni ca sat component al comunei Corni, in judetul
Galati. Vezi Judelele Romdniei Socialiste, Bucureti, 1972, p. 273.
www.dacoromanica.ro
78
Covurlui i In vestul tinutului Tecuci, cuprindea tinutul, ulterior desfiintat,
al Horincei vi se intindea spre miaznoapte In tinutul Tutovei, trecind mult

dincolo de Birlad. Pe bung dreptate i se daduse numele de Codrul cel Mare".
Din aceeavi domnie este vi hrisovul, datat 1543, prin care voievodul
intarevte manastirii Pobrata, intre altele, mlajetul de la Vleni, mai sus de
Radeani", in care nu va avea voie nimeni sa taie lemne fra vtirea egumenului. Celor ce vor contraveni poruncii domnevti, li se va lua i carul
bou
i securea"
Citeva vtiri despre padurile Basarabiei spre finele secolului al XVI-lea.
In 1585, francezul Franois de Pavie, senior de Fourquevaulx, strabate

Moldova dintre Nistru i Prut
, venind de la Cetatea Alba, i mergind spre

Iavi pe la Tutora. Iara ce relateaza el: De asemenea i padurile ne ofereau
noaptea vInatori tot atit de plcute de mistreti vi de urvi pe care li pindeam
din virful copacilor cu archebuzele de care 1i Meuse rost fiecare dintre noi
la Creman" (Akkerman = Cetatea Alba). i daca popasul nostru se afla
linga padure, atunci aprindeam un foc mare in cerc In mijlocul cruia puneam
caruta noastra cu noi culcati sub ea pe saltelele noastre" 2

Pentru o pat:lure mare din nordul Basarabiei poate cea de la miazazi
de Hotin, poate codrii Orheiului exista marturia din 1587, a unei solii
ungurevti care, plecata de la Suceava, se indreapta saspre pmintul Rusiei". Solia trece Prut ul: Dupa ce am trecut riul arata un membru al
ei ni s-a ivit in fata o padure foarte mare pe care trebuia s-o strabatern,
dar fiindca acea pa'dure era foarte de temut, In parte din cauza cazacilor,
In parte din a tatarilo r, iar in parte din a romanilor care nu erau nici cu unii,
nici cu alii <vi> c are svirveau acolo jafuri", solia obtine o garda de cinci
localnici i cu totii, bine armati, strabat padurea i ajung cu bine peste Nistru 3.
Daca aceste doua mrturii ale strainilor nu arata numele pdurilor strahaute, avem In schimb o indicatie precisa din timpul lui Vasile Lupul pentru tinutul Soroca. La 17 septembrie 1646, voda* Intarevte mnastirii Golae
(Golial) din Iavi posesiunile ei intre care satul Cerevnovatul, cu loe de priski vi de finete i cu livezi i cu un rediu ce se numevte Cerevnovt" 4.
Important pentru padurile, curaturile, branivtile vi toponimia Putnei
vi a Vrancei este hrisovul din 8 ianuarie 1648 dat de Vasile Lupul manastirii
Dobromira de la Soveja la obirvia Dobromirului, prin care-i intrevte muntii
Zboinile i Clabuciul, pina in Lepva i Lepva in jos unde se impreung. cu
1 Documente A, Veacul XVI, vol. I p. 407 - 408.
2 Cilleitori strclini, vol. III, Bucureti, 1971, p. 181.
3 Idem p. 217.
4 Paul Mihail, Alte acte rormInefti de la Constantinopol (1578-1820), II, in
Anuarul Institutului de istorie gi arheologie A. D. Xenopol", IX (1972), p. 459.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE IN MOLDOVA
79
hotarul Tulnicilor, i In Cain i in Suita i 114chitiul 1" i mai multe locuri

de branite din obiria Suitei i din curmlura Sovejei pin4 in valea Boului,
cu tot cimpul Sovejei i cu toatI curnurile, cump4rate de Matei voevod

/ Basarabl / cu 800 (opt sute) de galbeni; de asemenea un loe numit Runcul,
cumpArat de R4ducanul mare comis din Tara Romaneasc5. cu 40 de galbeni
i o poian4 mare pe Cremenet d6ruit rnnstirii de Ion Tiple i feciorul lui

Condrat. "2
In tinutul Putnei, la hotarul cu Tara Romneasc, era i marea p6dure
de stejar de pe Mdgura Odobegilor. Acoperind cea mai mare parte a acestei
mguri, mrginit5. la poale de vii, ad4postind in cuprinsul ei o sam4 de schituri Babele, Buluc, Tarnita, Scinteia, C4p6tanul i mngstirea Miera
padurea aceasta, important4 i prin toponimia ei documentele amintesc
de Plaiul bourilor 3
era i un loe de refugiu in ceasurile de cump6n4.
Astfel in timpul rkboiului din 1.736-1739 dintre rui i austrieci de o parte,

turci de cealalt, locuitorii din imprejurimi i chiar din Focani s-au ascuns
aici: un act posterior cu citiva ani, cuprinde mrturia unui Ion Gigitul
care arat6 a la vreme tulburrii" au fost in bejenii in Mdgura, mistuiti
In nite ripi"
Letopisetul lui Miron Costin amintete de Codrii Cdpoteftilor, de la
apus de Iai. Cind au n4v4lit tgarii impreun6 cu cazacii, in 1.651, Vasile
Lupu au pornit pre doamna depreun4 cu casele boierilor pen frinturile
codrilor, pe la apoteti, spre Cetatea Neamtului. Iar i singur adaugI
n-au Iinut multe dzile scaunul, ce s-au mutat din Iai in nete
poieni a codrului, ce-i dzicu Codrii Cpotetilor i s-au aklzat acolea in
Letopisetul
codru cu curtea" 5. Aceti codrii se intindeau in tinutul Cirlignurii care

venea Oda' aproape de Iai 6. Tot acelai drum spre apus 1-a apucat i detaamentul unguresc venit cu Gheorghe Stefan, cind a auzit c. Vasile Lupu,
pe care-1 Mtuse i silise s4 se retragg, se reintoarce cu ajutor az6cesc de la
ginerele s'u Timu Hmielnitchi. Si-au pornit i el toata pedestrimea ce avea,
nmti i cu pucile, pe la Codrul C4poteti1or, pre Cobile, dirept la potica
Oituzului"
7.
1 Azi RAchitaul
2 Arh. Stat. Bucureti, ms. 656, 1'. 4 y
vene.,sti,
5. Rezumat In Catalogul documentelor moldo-
II, p. 390, nr. 1996.
Cons t. C. Giur es c u, Istoricul podgoriei Odobegti, Bucureti, 1969, p. 28.

4 Idem, p. 28-29.
Mir o n C ostin, Letopisetul Tdrii Moldovei, in Opere, ed. cit., p. 133.
6 Principatele romdne, p. 55 Un sat CApoteti, cu 55 de gospodlrii, era i in
tinutul Putnei prin 1830 (Idem, p. 260).
7 Miron Costin, op. cit., p. 145.
www.dacoromanica.ro
80
ISTORIA PADURII ROMANESTi
Intre timp, pind sd reocupe Vasile Lupu scaunul, au pradat cAzacii

codrii Iavilor, de la drumul CApotvtilor ping aproape de Hui, vi scoaserd
fArd numr vita" 1.
Tot spre apus de Iavi, vi anume inainte de a ajunge la apa Moldovei,
era pAdurea de la Motca ; aidoma VIAsiei din Tara Rom Aneascd, ea ajunsese
BA fie cunoscutd spre sfirvitul epocii fanariote vi in prima jumdtate a seco-
lului al XIX-lea, ca sediu al tilharilor vi hotilor.

0 altd pAdure mare, pe vremea lui Vasile Lupu, era Codrul Ghenghii
din tinutul Tutovei. La 14 octombrie 1652, mai multi rAzAvi vi anume Petrivor din TApIdoni, Vrabie iuzba vi altdi din Milevti vi Saya Rogojan din
GrAdinari d'druiesc mAndstirii lui Adam, cdpitanul, chiar in ziva sfintirii
ei, o ocind In Codrul Ghenghii, hotarul Osiacilor, in valea Brabdnului, in
pAdure meree, pentru pomenirea lor 2. De la care Ghenghea mare dregAtor, rdzAv local, haiduc vi-a luat numele codrul, nu se poate preciza
deocamdatA. N-ar fi insd singurul caz and o pAdure e numitA dupd o persoand; dovad, pddurea Bdnesei" din hotarul Bucurevtilor.
Codrul litrlului era unul din cele mari ale Moldovei 3 vi-a luat numele
de la Tirgul HirlAului; In cuprinsul codrului erau, in secolul al XVII-lea,
centre pentru producerea potavului" sau potasei caustice, prin arderea
indbuvitA a unor soiuri de copaci. Pentru detalii, vezi capitolul special privind aceastA indeletnicire. In codrul HirlAului a avut loc, In timpul uneia
din domniile lui Radu Mihnea (1616-1619 vi 1623-1626), o IntImplare
romanticd terminatd tragic. Povestevte Neculce: Avind Radul Vodd o
fatd din trupul lui, sa fie fugit cu o slugA, ievind pre o fereastrA din curtile
domnevti din cetatea Hirlului vi s-au ascuns In codru. Si au fcut Radul
Vod ravod de oameni v'i au gdsit-o la mijlocul codrului, la o fintInd ce s
cheamd FIntina Cerbului, lingd podul4 de lut. Deci pre slugd 1-au omorit i-au
tAiat capul, iar pre dinsa au dat-o la cAlugArie, de-au cdlugArit-o". 4 Dimitrie Cantemir pomenevte In Descriptio Moldaviae5 de pddurile foarte
dese" care se aflau In partea de apus a tinutului Fdlciu, pdduri in cuprinsul
cArora, oamenii trimivi de el au dat de nivte temelii de ziduri vi de turnuri
din cArAmidA arsd".
Codrul lafilor se intindea spre miazdzi de ora, pe o distantA de zeci

de kilometri, intrind v'i in tinutul Vasluiului; din pricind cd avea In mijlocul lui vi mAnAstirea Birnova, ctitoria lui Miron VodA Barnowski (1626
1 Miron Costin, op. cit., p. 146.
' Arh. Stat., M5nAstirea Adam, pachetul II, documentul 5; Catalogul documentelor
moldovenefti, II, p. 434, nr. 2262.
3 Vezi i mai jos, p. 176.

4 Ion Necul c e, Letopiseful Tarii. Moldovei, ed. cit., p. 16.
5 Editia 1973, p. 77.
www.dacoromanica.ro
81
i se mai spunea uneori i codrul Birnovei. In august 1672, Hun vameul daruiete manastirii de la Buciumi, intre altele poiana lui Tigan,
In codrul Iaului, pi apa Vasluietului" 1. In decembrie 1713, Mihai Racovita voievod druiete lui Andrei pisar o bucata din locul domnesc in codrul Eilor, unde au trimis pi Grigora cu Cucoran vornic de poarta i Vasili
Popa i Ion vataf di au hotarit de call toate hotarale. i sa incepi hotaru
din virfu dialului pistie apa Vasluiului, unde au aflat trii buore in trii fete
unde s-au fost inpreunat alte hotara cu hotarul domnesc" 2 La 25 februarie
1746, o noua cercetare in legatura cu dania facuta de Mihai Racovita lui
Andrei pisar unguresc" din locul domnesc din Codrul Iailor". Se ridica
1629),
acum Ora de care feciorii lui Bogdaproste, raza de Popeti, din tinutul
Vasluiului, cum ea la hotarnicia din timpul lui Mihai Racovit n-a fost nimeni
dintre raz'ai i ea li s-a imprejurat locul Popetilor" 3. Se face deci o noug.
cercetare i hotarnicire. Ni s-a pastrat relatarea unui calator strain caruia

i-au trebuit aproape trei zile (12-14 decembrie 1612) ca sa strabata acest
uria codru. Plecind din Vaslui, povestete el la 12 <decembrie> am urmat
mai departe pe o mare ploaie ; am intrat lntr-o pdure mare, in care am petrecut noaptea, calatorind mereu pe mare vint i ploaie. La 13, in ziva de
Sf. Lucia, de asemenea am mers prin padurea amintita care e foarte mare;
drumurile sint foarte rele incit nici ase perechi de boi nu puteau trage o
caryta ; am stat toata noaptea in padurea aceea, fara nimio de mincare i
tare infricoati de lupi, care urlau grozav. La 14<decembrie> am mers
tot prin padurea amintit. Seara am ieit < din ea> i am poposit noaptea
la marginea acelei paduri" 4. Dar tot despre acest codru iata i o alta descriere, din 12 octombrie 1652, toamna, chid ruginete frunza copacilor: Am
trecut printr-o pdure mindra de copaci falnici, cu lastari pe dedesupt i
pe deasupra umbrita de crengi, resfirate in bolta mareata, avind, ici, i colo,
boschete de diferite forme, ca i cind ar fi fost aezate de meteug omenesc
i nu de natura, i udate de numeroase izvoare; totul alctuind un laca

potrivit pentru eremitii retrai prin paduri "5.
1 Academie, ms. 827, f. 6 v 7.
2 Idem, f. 7.
3 Idem, f. 5 v. 6.
4 Chlcitori stretini, vol. IV, p. 360-361. Din 1786, noiembrie 30 este o insemnare
de cheltuielile ce s-au cheltuit Cu drumul din codru Iasului: plata ghiundelicurilor/ = 1)
zi de lucru 2) salahor ; vezi L. *aineanu, op. cit. II, p. 56 / ... 1907 ghiundelicuri ... toporasii,
oamenii cu tinjali, zapcii, sarea pentru lucratori" (N. I or g a, Documente f i cercetliri asupra
istoriei financiare f i economice, Bucuresti, 1902, p. 7). Madar, stapinirea avea grija totusi
de intretinerea drumului prin codrul Iasilor, drum principal de legaturd cu Galatii.

5 Idem, vol. V, p. 488 Din aceeasi vreme, iarna 1652-1653, este marturia lui
Paul de Alep care strabate codrul mergInd de la Scinteia la Iasi. Drumul, strimt si
numai pentru un car, e marginit de padure s'i inspira o extrema teama (The travels of
Macarius, ed. F. C. B elf ou r, I, London, 1836, p. 48).
www.dacoromanica.ro
82
Ion Neculce, n Letopisetul su, amintevte, in leg6turI cu domnia lui

Petriceicu vod, de doi codri din nordul Moldovei, unul la sud de Prut, intre
satele TaTrdeni vi Iubnevti vi tirgul Cerautilor, celglalt la nord de Prut
vi anume intre Hotin vi satul Toporuti. Iat pasajele respective: 1) Petriceicu vod, dui:4 ce s-a intors in 1672 de la Hotin, a trecut Prutul pe la
Zalucie i au mrsu la satul lui la TtrAveni i dela Tharveni au luat
pre supt codru asupra Iubnevtilor intru intimpinarea levilor" 2) Petriceicu
Vod, fiind pAr'sit de care boieri de Miron Costin i de altii precum
i de cApitani au trecut codrul intru intimpinarea levilor de la IuMnevti

spre Cernuti" 2. Petriceicu von.' impreun6 cu Grigore Ghica, domnulTa'rii
Romnevti au purees... in gios spre Prut, iar leii, avteptind s le mai vie
oaste pre urma, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Toporutilor intru
intimpinarea ceielalte oti ce vinie denspre Sneatin" 3.
Despre codrul Herfei, din preajma tirgului cu acelavi nume, ne d tire
tot Neculce. Povestind fuga boierilor in timpul ultimei domnii a lui Gheorghe
Duca Vod, in anul 1681, cronicarul spune: Atunce fugit-au multi boieri
vi mazili de groaza lui pentr-alte Vdri, de s-au pustiit cagle. Tudosie Dubu
vel sp6tar au fugit lntr-o noapte din tirgu din Iei in Tara Leveasc6. Avijdere vi Sevin Zmucil6 vel medelnicer, i cu frate sau Gheorghit5. postelnicul.
Si i-au agiunsu gonavii lepcani in codrul Hertei vi s-au b'alut cu dinvii vi
nu le-au putut strica nemich*" 4.
Acelavi cronicar amintete vi de dumbrava din tinutul Putnei. In 1683,
tutors de la asediul, fdr succes, al Vienei, Gheorghe Duca s-a dus, cu
oameni pe Hugh' dinsul, la Domneti, in Putna, unde avea avezare, vi
a trimis dup ajutor la Focani unde se afla doamna. I-a venit ajutor intradevAr, in cap cu hatmanul vi cu ginerele lui vod: Purces-au cu totii din
Zaruti vi au mgrsu de noapte in cornul Dumbrvii, drept Domnevti...

Si dac6 s-au felcut dzu6, s-au apropietu prin arini, Hugh' sat, pe din gios de
curte, intr-o ripd" 5. Dar n-a folosit la nimic, Duca fiind luat prizonier de
un podghiaz de levi. Dumbrava, mare vi vestit, era cea din lunca Siretului.
Pretioas6 este mrturia suedezului Erasm Henric Schneider de Weismantel care a zaovit in Moldova prin anii 1713-1714. El vorbete cu admiratie de incomparabilele Oduri de fagi" numite de romAni bucovine",
paduri care strbat tara in lung vi in lat". In afar6 de fag, esenta domi1
I o n Neculce, Letopiseful rii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, p. 49.
2 Idem, p. 53
3 Idem, p. 49.
Idem, p. 71.
5 Idem, p. 79.
www.dacoromanica.ro
83
nant, aceste pduri mai au stejari, tei i cei mai frumo0 meri, peri, pruni,
cirei, viini, aluni, corni i alti pomi de felul acesta puratori de fructe" 1.
Un raport diplomatic francez, din 11 iunie 1798, citeaz, pentru lemnul
de constructie, patru codri imenpi": Codrul Btcului, dintre Prut i. Nistru,
Codrul Ia,cilor, Codrul Hertel; i Codrul din Emprejurimile Pietrei-Neamt 2.
Acesta din urma era In special furnizorul butenilor i al cherestelei de export, deoarece ei se puteau transporta cu upurint5, sub form de plute, pe
Bistrita i apoi pe Siret pa' la Galati, de unde, pe Dunre, i pe Mare, luau
calea Constantinopolului i a celorlalte porturi. Din cauz c imperiul otoman era un mare client pentru cheresteaua noastr casele Constantinopolului ca i multe din navele marinei sultanului erau construite cu lemn
romnesc
negustorii turci de cherestea stteau in numr apreciabil la
Piatra-Neamt, unde contractau partizi importante de lemnrie. Pe vremea

lu Cuza Vod s ajunge chiar la un conflict cu aceti negustor turci care
slut arestati i trebuie interventii repetate ale oficialittii din Constantinopol,
precum i ale reprezentantului nostru la Poart, Costache Negri, spre a fi
eliberati 3.
In codrii Bicului era vestit, In deosebi pdurea de la Corneti, in tinutul Lpunei, pdure care adpostea vinat mare.
Si in tinutul Bacului erau pduri mari; una din ele era pdurea de
la Grozefti. La 29 ianuarie stil nou 1873 Baligot de Beyne, fostul secretar al
lui Cuza Vod, serie acestuia din urm', pe atunci in exil la Florenta, c este
de vInzare mo0a Grozeti, a lui Negroponte, cu cele 5-6 000 de flci de

pdure ceea ce inseamn 7 000-8 400 de hectare i cu sticlriile
fiintate de Negroponte, la pretul global de 53 000-54 000 de ducati 4 adic6
galbeni olandezi, valorInd 32 de lei vechi unul 5. Amintim de asemenea intinsa pdure Balica, de pe teritoriul comunelor Bogdneti i Tirgul Valea
Rea 6. SA aminteascg ea de numele hatmanului Balica, personaj istoric ?

Tot in Bacau e pklurea Pralea, unde s-au dat lupte violente in 1917.
Textul publicat de N. Iorga, in Revista Istoricli XVI (1930) p. 13.
2 Hurmuzak i, Documente, Suplimentul I, vol. II, p. 186. Pentru codrul Bicului vezi i Traian Ulea, Amintiri de vtniftoare, Bucureti, 1969, passim. Consulul francez
Peyssonel, un bun cunoscator al comertului din bazinul Marii Negre, pomenete In lucrarea
sa Observations sur le commerce de la Mer B Noire, redactata in 1760 (vezi pagina 82 a
lucrarii1), dar tipdrita In 1787, la Amsterdam, de padurile de la Rezina, de la Scinteia,

de la Vaslui i mai multe altele" pentru lemnul de constructie i pentru catarge (p. 278
279).
3 Vezi Cons t. C. Giuresc u, V iala fi opera lui Cuza Vodcl, editia a doua,
Bucure*ti, 1970, p. 120-121.

4 Academie, Arhiva Cuza, vol. L, f. 360-361 v.
5 Pretul ar fi fost deci de 1 696 000-1 728 000 lei vechi, suma importanta.
6 Mamie Diclionar Geografic, I, p. 215.
www.dacoromanica.ro
84
Mentiond'm i citeva paduri din tinutul Putnei, partea de ves vi de deal.
Sint mai Intii padurile din zona de luptd a anului 1917 vi anume: Rdzoare
unde s-au dat lupte crincene In ziva de 6 august Cdlini i Prisaca, tustrele In regiunea Mardvevti 1. Este apoi pAdurea cea mare de la Anghelefti
care Incepe In Putna i continud In Bacau.
Din ceilalti codri istorici ai Moldovei, socotim cd meritd s fie pomeniti codrul de la Sldtioara de pe muntele Rardu codru secular, azi rezervatie naturald codrii de la Baisa, spre Botovani, codrii Dobroviiplui,
In judetul Vaslui, cu vechea ctitorie a lui Stefan cel Mare, pAdurea
de la Ilicecti, in Bucovina, fare Suceava i Paltinoasa, avind In mijloc un
frumos motel.
DOBROGEA. Dac nu putem localiza exact pdurea de pin din care-vi
fceau, acum doud mii de ani, locuitorii Histriei fchii pentru luminat 2
bnuim Ins c va fi fost pe dealurile Bevtepe 3, eventual pe unul din grindurile Deltei In schimb avem informatii asupra pddurilor mai noi de pe celeavi
grinduri ca i asupra codrului" din nordul Dobrogei. Harta din 1835 aratd
pdurea de pe grindul Letea 4; e o pdure de stejar , amestecatd i cu alte
esente i cu liane, vi sdlbaticti vi plante mediteraneene. O padure asem.d-
nAtoare este vi In insula Pdcuiul lui Soare, in aval de Ostrov, pe Dundrea

Veche, unde se all ruinele ceatii bizantine ridicate In secolul al X-lea, Intre
anii 971 vi 976. Gdsim In aceast pddure calini, singeri, ulmi, peri pdureti,
viini sdlbatici, vita slbatic, mdcevi i alte esente caracteristice Dobrogei 5.
Asemndtoare sint pdurile de pe grindurile maritime (havmacuri) ale Deltei i anume de pe Hamacul lui Benea, Hafmacul lui Ivancenco i Ildsmdcica ca bursuci. Crevte aci plopul alb, cenuviu i tremurAtor, stejarul, frasinul,
aninul i visa sdlbaticd 13.
Codrul", intinsa pdure din nordul Dobrogei, a prezentat o deosebitd

importantd pentru populatia romanin, apoi romdneascd, dintre Dui-1'4re
Marea .Neagr. A fost un loe de adpost al dicienilor", romnii bvtinavi
dobrogeni, ca vi al celor ref ugiati din Tara Romaneascgi vi Moldova. Padure
de stejar, frasin, corn, ulm, dar avind i tei mult de aceea apicultur a
luat dezvoltare in regiune i exportul de ceard prin Vicina, pe locul jsaccei
2 Vezi General N. I onesc u, Generalul Eremia Grigorescu, Bucuresti, 1967,

p. 78.
2 Pentru aceste fachii vezi V. Prvan, Histria IV, In An. Acad. Rom. Mem. Sect.
Ist., s. 2., t. XXXVIII (1915-1916) p. 572.
3 Informatie H. Grumazesc u.
4 Principatele romdne, p. 36.
5 VeziPetre Diaconu, Dumitru Vilceanu,Pcicuiul lui Soare. Cetatea
bizantind I, Bucuresti, 1972, p. 12.

Colectiv, Cercetdri forestiere i ,cinegetice In Delta Dunilrii, Bucuresti, 1965, p. 55
70.
www.dacoromanica.ro
PADURI IMPORTANTE IN DOBROGEA
85
de azi, e constatat documentar Inc. in 1281 1 ea a fost exploatata, in

timpul dominatiei turcevti (1417-1877) de &are locuitorii satelor vecine
care aduceau la Babadag i la Constanta cherestea 2. In partea de miaznoapte a Codrului", in preajma Niculitelului cel vestit pentru vinul su
pentru vechea sa avezare mnstireasc5.3, se afl o cettuie, bine ap'rat
din trei prti de vi adinci, cu pante greu accesibile i avind imprejur adpostul pdurii din care nu lipsesc cornu i alunii, cu fructe comestibile 4.
Pdurea din aceast jumItate de miaznoapte a Codrului" pldure ce se
intinde pe dealurile Taita, al Cadiului, al Fierului, al Gilmelor, pe teritoriul
comunelor Luncavita, Balabancea, Nicolitel vi al oravu/ui Isaccea, poart
numele de Pidurea Mare" 5.
Codrul dobrogean e infiltivat intr-o nou editie a hrtii din 1738 privind
rzboiul ruso-turc 6.
Pentru afectiunea arltat de romani dobrogeni codrului lor sint semnificative cuvintele lui Ion Ionescu in articolul su tiprit in Romnia Literar "din 8 ianuarie 1855. Iat ce spune el: Romnii sint avezati la poalele
codrilor vi pe malul apelor, cci lor le place umbra de codru verde vi rcoarea
de apl limpede; la alt loe sA nu-i cauti, cA nu-i gsevti" 7.
Alte pduri dobrogene sint cele de la Negureni-Beineasa i Talalmanu,
din judetul Constanta, pduri de foioase, cu predominanta stejarului; de
asemenea, pdurea din Cheile Albegilor, ling6 granita de miazzi, unde
fondul autohton, cu esente specifice Dobrogei i cu unele de caracter mediteranean, a fost mrit prin plantatii noi, de plop. Notm i pAdurea de la
Murfatlar, de tuf i stejar, completat cu salcim.
Dup 1878, s-au fAcut plantatii de salcim in Dobrogea, in partea de
miazAzi a ei, lipsit de pduri. Citm, astfel, plantatia de la Negru-Vodd
mai inainte Cara Omer de 800 de hectare vi cea de la Comorova, aproape
de malul Mrii, la nord de Mangalia, de peste 1 000 de hectare 8. Ultima
are irisa i alte esente, de pild stejar.
Vezi G. I. BrAtianu, Vicina I. Contributions A l'histoire de la domination
byzantine et du commerce genois en Dobrogea in Acadmie .Roumaine, Bulletin de la Section
Historique, t. X, Bucuresti, 1923, p. 188; Cons t. C. Giuresc u, Le commerce sur le
territoire de la Moldavie pendant la domination tartare, in Nouvelles tudes d'Histoire, Bucuresti, 1965, p. 55-70.
2 Vezi mai jos, p. 182
3 De aceea Niculielul s-a mai numit i Monaster" i Mangstiriste" (Principatele
romeine, p. 96). Pentru martini crestini ingropati la Niculitel vezi Victor Baumann, Bazilica
cu martyricon" din epoca romanitalii tirzii descoperitd la Niculiiel (jud. Tulcea), in Bul.
Mon. Ist., 41 (1972), 2, p. 17-26.

4 P. Diaconu, Despre datarea circumvalatiei" fi a bisericii treflate" de la
In S.CI.V., 23 (1972), 2, p. 307-319.
5 Marele Dictionar Geografic, IV, p. 645.
6 Atlasul Dimeincescu, f. 124.
7 Romdnia Literard, Iasi, 1855, nr. din 8 ianuarie 1855, p. 14.
8 Ing. I o an Barb u, Dobrogea cinegeticd, in Vindtorul f i pescarul sportiv din ianua-
rie 1971, p. 19-20.
www.dacoromanica.ro
OBLIGATII FISCALE IN LEGATURA CU PADUREA

Au existat in Wile romdnegti obligaiii fiscale cult
En ce privefte lemnul pliclurii cit fi vinatul ei
Ocupind o suprafat considerabil 0 fiind una din bogtiile trii, era

normal ca s existe, din capul locului, anumite obligatii fiscale in legturg
cu pdurea. Unele din aceste obligatii priveau nevoile curtii domneti, altele
interesul general al locuitorilor.
In Tara Romnease prima referinta la asemenea obligatii se all In

documentul din 141.7-1.418 prin care Mihail, fiul i coregentul lui Mircea
cel B'trIn, intrete mnstirilor Cozia i Cotmeana zece case de oameni
din TIrgovi0e, scutiti de d''ri 0 slujbe, intre care 0 de costitul flnului, de
lemne (wT Apkg), de crturi 0 de once podvoade... avind ca obligatii

numai birul 0 oastea 0 s.' lucreze la moar, iar alt nimio s6 nu aib. amestec cu oraqul" 1. Termenul slav AfniK este tradus de editori recentd ai actelor Trii Romneti din secolele XIVXV in dou feluri: clnd prin copaci
astfel, de pild, in actul de mai sus 0 In cel din 1431 noiembrie 17 2
Ind prin lemne" In actul din 1441, iunie 30 3. Traducerile vechi romneti din secolele XVIIIXIX, redau termenul slay prin lemne": astfel
In traducerile documentelor din 1.443 ianuarie 9 4 0 1445 5. Credem el e pre-
ferabil s fie tradus In actele mentionate anterior, prin lemne": este obligatia pe care o aveau nu numai locuitorii satelor, dar qi ai oraelor cazul
TIrgovitei de a aproviziona cu lemne de ars eventual 0 cu lemne de
esente diferite din care se faceau tot felul de unelte i vase curtea dom1 Documente B, vol. I, p. 83-84.
2 Id,em, I, p. 133-134. Tot asa In documentele din 1445 august 7 (Idem, I, p. 173
174) si 1473, mai 7, (Id,em, I, p. 238-239). Ultimul document din secolul al XV In care
stilt amintite lemnele" e din 1488 aprilie 17, de la Vlad CAlug6rul pentru manastirea
Cozia (Idem, I, p. 338-340).
3 Idem, I, p. 165-166.
4 Idem, I, p. 167
5 Idem, I, P. 172.
www.dacoromanica.ro
OBLIGATII FISCALE IN LEGATURA CU PADUREA
87
neasca din capital., diferitele aezri domneti din sate in podgorie, la

balta cetatile, de la hotar sau din interiorul trii, i reedintele pirdlabilor
adica ale cirmuitorilor judetelor. In Transilvania, carul de lemne sau sania
de lemne este una din obligatiile iobagilor (care aveau boi i car); se dAdea
de obicei in preajma Craciunului; intr-un car trebuiau s. intre 52 de prajini
lungi; dad nu puteau sA le aduc intr-un singur transport, fAceau douA
sau chiar trei Aceast indatorire putea fi rAscumprata, in unele cazuri,
Cu bani; aa se explica de ce pe domeniul Soimuplui, la 1514, sint mentionati banii lemnelor" 2 Iobagii din satele i tirgurile care depindeau de
cetatea Hunedoarei trebuiau sa dea, pe linga obinuitul car de lemne din
preajma Craciunului, i scoarta de stejar", aceasta din urm5. servind la
tabAcitul pieilor. Obligatia scoartei" o gAsim documentata pentru satul
Sinmartin i pentru tirgurile ManAtur i Sude 3. lar cei din satulSugya",
depinzind de asemenea de cetatea Hunedoarei, dadeau, pus deasupra lemnelor din car, i un mald'ar de fin" (unum humerale;de feno super ligna") 4.
In Oltenia, administratia austriaca a propus, la 14 noiembrie 1728, ca,
aa cum e precizata m'asura In ce privete griul .1 orzul, sA se precizeze i
mAsura In privinta lemnelor. Acestea trebuie s'a fie suficiente pentru ,,ase
luni de iarna" (pro sex hybernalibus mensibus") 5. Aceeai administratie,
In acelai raport, adresat Vienei, arAta ca stApInii de pAduri taie lemne de
constructie, de -d'izare i de foc, fgr s'A presteze ceva autoritAtii 6, uitind
ins. cl pentru lemnele vEndute , de once fel, se platea vama, fie in tirguri,
fie la hotare, daca se exporta.

In ce privete vinatul padurii, locuitorii satelor transilvAnene erau
obligati sa dea stapinului moiei respective blAni de jder cea mai pretioasa blan a tinutului carpato-danubian i, in unele cazuri i alte
piei i trofee vinatoreti. Astfel, din documentul cu data 1.138, septembrie 3,
aflam cA locuitorii din Transilvania trebuiau sA dea anual manastirii Dumis (azi in R. P. UngarA) dougzeci de blani de jder, o pide de urs tsi un corn
de bour 7.
Pentru obligatia de a aproviziona cu lemne de constructie sau cu checuvint mai nou, de origine turceasca exista termenul teilpi (de
re,stea
I D. Pr oda n, Iobdgia in Transilvania in secolul al XVI-Iea, vol. I, Bucuresti,
1967, p. 244.
2 Ibidem.
Iosif Patachi, Domeniul Hunedoara la inceputul secolului al XVI-lea, p.
LIXLX.
4 Idem, p. 151.
5 Const. Giurescu, Material pentru letona Olteniei supt austriaci, vol. II,
Bucuresti, 1944, p. 296-297.
6 Idem, H, p. 292.
7 Documente C. Veacul XI, XII, XIII, Bucuresti, 1951, p. 3, cf. p. 192 si Veacul
XIII, vol. II, p. 468
www.dacoromanica.ro
88
la tlpile" sau tlpoaiele" care se aezau la temelia caselor. Primul document care amintete aceast a doua obligatie fiscal este din 1424, februarie 28,
de la Dan al II-lea; voievodul intrete mnstirilor Cozia i Cotmeana

zece case de oameni din Tirgovite, scutiti de d'ri i slujbe, intre care de
fin, de tlpi i de toate angariile" (adic6 de toate muncile). In textul slav
al documentului, obligatia e redat prin termenul TaARH 1. Al doilea document care amintete tlpile", din 1429, mai 15 , dat In Arge, s-a Ostrat
numai In traducere veche romneasc6; originalul nu mai exist6. Traducerea
red6 pe TaAOH prin cherestea" 2, ceea ce e admisibil deoarece, sub acest
termen generic, se intelegeau toate felurile de lemn de constructie ; aadar
i tlpile. De data aceasta, sint scutiti de toate &Lile i slujbele fa t de dom-
nie locuitorii satelor Modruzetii i Crpetii apartinind boierului Stroe

cu fratii i nepotii lui, lui David cu fratii i nepotii lui i altora. De unde
rezult c la obligatia Vlpilor" adic6 a tierii stejarilor, a confectiodrii
ziselor alpi" i a transportului lor erau supui atit locuitorii satelor cit
aceia ai oraelor.
C existau dou6 obligatii deosebite, lemnele" de o parte, Vlpile" de alta,
rezult ciar din documentul cu data 1445, august 7, dat In Tirgovite, prin
care Vlad Draculintrete lui Badea Ciutin i fiilor si ocin6 la Malul de Sus
i la Zloteti, scutindu-i de toate drile i slujbele lntre care de lemne, de

tlpi, de cositul finului" 3. Aceeai formul6, indicind simultan ambele
In leg6tur6 cu p'durea, gsim i In actele ulterioare din 1451, iulie 4, 1451,
august 55, 1452, august 56, 1472 mai 17v. Ultimul document din secolul
al XV-lea pomenind Vlpile" este din 1499, ianuarie 25, de la Radu cel Mare
aire Mnstirea Govora, scutindu-i satul Glodul de slujbe5.

Obligatia de a furniza cherestea adic lemdrie lucrat din fer6strau
sau bard. i bile" sau lemnrie nelucrat6, buc6ti cilindrice din trunchiul
de brad cojit 9 se mentine i In secolul al XVII-lea, atit In Muntenia cit i In
Moldova. La 30 octombrie 1630, Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului,
confirm6 Inchinarea atre biserica sfintului Mormlnt din Ierusalim a satului

Poieni al M6n6stirii Sf. Gheorghe din Bucureti, sat schtit de toate d6rile
slujbele, tare care de p6unat, de lemne, de scInduri, de lucru domnesc"".
1 Documente C, I, p. 102-103.
2 Idem, I, p. 125-126.
3 Idem, I, p. 173-174.
4 Idem, I, p. 179-180.
5 Idem, I, p. 184-185.
6 Idem, I, p. 189-190.
7 Idem, I, p. 238-239.
Idem, I, p. 472-473.
Se pare ea denumirea de bile" vine tocmai din cauza formei rotunde, cilindrice,
a segmentului de trunchi de brad.
19 Documenta B, XXIII, p. 276.
www.dacoromanica.ro
OBLIGATII FISCALE IX LEGATURA CU PADUREA
89
Iar in Moldova, la 12 ianuarie 1676, voievodul Antonie Ruset scutete pe oame-
uii ce vor veni in siliptea Cretepti, pe Lohan (tinutul Flciu) al Episcopiei

de Hui, de dri i slujbe, timp de un an, intre altele, de care de jold i de
bile i de eici"1. Alturi Iris& de obligatia de a preda cherestea, mai era, in
secolul al XVII-lea i aceea de a lucra aceast cherestea pentru nevoile domniei.
Aa interpream documentul din 1645 prin care Vasile Lupu apr pe vecinii
i poslunicii Episcopiei Huilor de angarii, poruncind oltuzului i pirgarilor
de Hui a nu-i Invlui la podvoade, la olkrii, la teslrii 2 sau alte mincturi
ale tirgului" 3.
O a treia obligatie, contind tot printre angariile" sau muncile la care erau
supui locuitorii era aceea a facerii de poteci. La 9 ianuarie 1498, din Tirgovite,
Radu cel mare scutete satele Bahna, Virful Vladului ri Clecevtul, ale mns-
tirii Tismana, de toate slujbele i drile, mari i mici, intre care nici poteci
s nu fac" (HH
noTELITE Aa He
LIHHHT) 4. Credem c aceast obligatie privea
In primul rind potecile prin padure unde drumetii se puteau orienta mai greu
i, deci, rtci mai uor ; in cimp deschis, orientarea era mult mai lesne. Aceeai
obligaVe o gsim i in documentul din 27 martie 1505, tot de la Radu cel Mare:
voievodul scutete pe vecinii (rumnii I) care se vor aduna sau se ala in Topeti,
satul mnstirii Tismana, de toate slujbele i drile, mari si mici ; futre 3 altele
nici poteci s nu fac" 5.

In secolul al XVI-lea, constatm o noug obligatie, de data aceasta in
bani, nu in munc5.: e vorba de aspri de lup" la care sint indatorati locuitorii
satelor. La 19 martie 1533, Vlad voievod acordd mnstirii Tismana scutire
pe trei ani pentru toti locuitorii care se vor stringe la satul ei Bistretul, din
lunca Dunrii. Ei nu vor avea s dea nici aspri de oimi, nici de lupi, nici de
fin, nici de cai, nici gleat, numai birul 86-1 plteascki oaste a mare s'a'
fac6"6. Dac asprii de oimi sint in schimbul obligatiei de a procura oimii
se practica i la noi vintoarea cu oimul i
necesari vingtorilor domneti
mai ales vinstorilor sultanului pe ling cai de rasa trimiteam la Istanbul
i oimi invdtati sau dresati asprii de lupi" erau in schimbul obligaVei de
a vina un numr de lupi, atit pentru a micora pagubele pe care aceti rpitori,
m'a mai numeroi atunci, la aduceau in turmele, cirezile i preucile locuitorilor cit ii pentru blnile lor care serveau fie a cptui mAntile, fie spre a tine
locul covoarelor i scoartelor.
1 Episcopul Melchisedec, Cronica Hufilor, Bucuresti, 1869, p. 54-55.

a Termenul vine de la teslii, unealt a dulgherului si a dogarului; are tis lat si coadd
scurt.
3 Episcopul Melchisedec, op. cit. p. 69.

4 Idem, I, p. 472-473.
5 Idem, I, p. 458-459.
www.dacoromanica.ro
90
DacA asprii de goimi" erau pltiti de majoritatea satelor, erau Ina gi

unele sate din regiunea muntelui gi a dealului care trebuiau sa procure ingigi
goimii, in primul rind goimii tineri spre a putea fi dresaIi pentru vingoare.
Aceast obligatie e cunoscut in documentele secolului al XVI I-lea sub numele
de cuib de goim". La 31 iulie 1629, Alexandru Iliag, domnul Trii Romnegti,
scutegte satele Climnegti din Vilcea, Jiblea i Brdateni din Arge de obligaIia cuibului de goim. S fie de acum inainte zice domnul in pace i
slobod de &Are toti mai marii domniei mele carii vor umbla pentru goimii
imprteti d-acuma inainte, pentru un cuibu de goimu ce i-au fost scris goiPentruc au venit oameni den ceste sate aici inaintea domnii mele
de s-au jluit gi au spus cum i-au fost scris goimarii gi pre ei un cuibu de goimu
i n-au fost niciodat cuibu de goimu la dingii. i au adeverit domnia mea
cum la ei n-au fost cuibu ci i-au scris Vri d. lucru". Deci am scos gi de la
catastih din visteria, ca s nu aib val de goimari niciodat."1.
Din scindurile, catargele gi alt cherestea pe care o Mceau stenii,trebuiau
s plteasc6 dijm care, in general, era una din zece. In Transilvania, castelanii de la Bran luau de la iobagii din satele ce Iineau de cetate dijm din sariduri2. In Moldova, tranii din satele de pe malurile Bistritei ddeau un catarg din
zece stpinilor pdurilor, aga cum ne arata documentul din 1757, ianuarie 15 3.
In Tara Romneasc a fost pe vremea lui Brincoveanu, o dare special

numit dajdea cherestelii" care, impreun." cu birul geicilor", se stringea
de la tqi contribuabilii pentru a acopen i cheltuielile gantierului naval turcesc
de la Giurgiu. In 1696 dajdea cherestelii, perceput la 24 decembrie, insumeazt. 5 691 de talen, in timp ce birul geicilor e de 1.4 018 talen. In 1694
rindueala lemnelor" tot una cu dajdea cherestelii reprezentase 7 200
de talen, iar birul geicilor, numit gi biru.1 lui Ali paga" dui:4 numele comandan-
tului antierului care era totodat i comandantul cettii,
36 91.2
talen.
Ceea ce inseamn. laolalt 44 112 talen i adic mai bine de 88 de pungi de bani,
o sum. important
Constatm in Muntenia in secolul al XVII-lea o dare numit. gorgtina

din codru" ; ea se lua asupra mascurilor care erau ingrAgqi in padurile de
1 Documenta B, vol. XXII, p. 626; Cornel Tamas, Contributii la cunoo,sterea
unor obligagi feudale : cuibul de foimi, in Contributii istorice, Craiova, 1972, p. 140. fri
judetul Prahova, in 1864, satul 5oimari, spre est de Ghitioara de Sus (vezi harta Tdrii
Romanesti, publicata in 1864, sub Cuza Vodd, IX, 3).
2 Titus Hasdeu i Jenica Noaghia, Domeniul ceteigi Bran in secolele

XIV XVI, in Cumidava, IV (1970), p. 76.
3 Radu Rosett i, Peimintul, stenii i stdpinii in Moldova, Bucuresti,
p. 322 nota.
4 Const. C. Giurescu,
secolele .XV
1907,
Contributii la istoria tiintei i1 tehnicii romdnefti in

inceputul secolului XIX, Bucuresti, 1973, p. 109-110.
www.dacoromanica.ro
OBLIGATII FISCALE INT LEGXTUR CU ADUREA
91
stejar i fag, Cu grind i jir. La 2 decembrie 1636, Matei Basarab autorizA pe

alugrii mndstirii Mislea din judetul Prahova s'a"-i ja ... gortina din codru
du pre ocina mnstirii de la satu Cornul i de la Brebu, de la tot omul care nu
va fi ocina lui, mcar fie boeriu au ro au alra au cpitan au slujitor au slugi
domneti au oroani au trani, de la tot omul s ja gortin cum au fost legea
i obiceiul vechi i de nimeni opreal s n-aib6"1. Rezult din acest document
a era bine cunoscut cuantumul gortinei i a aceast dare era veche i avea
caracter de lege. Desigur ea este anterioar Intemeierii statului, ca i dijma
din petele pescuit. 0 dare similar era In Transilvania; cuantumul ei a variat
dup timp i loc 2.
In ce privete vama pltit pentru cheresteaua exportat n-avem informatii speciale privitoare la epoca veche. Este sigur a se plaea varn, dup
toate probabilittile trei la sut, ca i pentru alte mrfuri; dar cheresteaua
nu e specificat In tarifele vamale din vremea lui Mircea ce! 136trIn i a urmailor lui, cum nu e specificat nici grlul, nici sarea, nici vinul. Ceea ce nu Inseamn
a nu se exportau ; dovad pentru sare e mrturia lui Vlad Dracul lnsui,

potrivit aruia pentru fiecare piatr din cetatea Giurgiului pe care o construise Mircea cel Btrin, piatr adus de pe malul drept al Dunrii, el a dat
un bolovan adic' un bloc de Bares. In ce privete cheresteaua, e mrturia
indirect, turceasa, din regulamentele pentru oraele Constanta, Mangalia
i. Babadag, amintit anterior 4; din moment ce administratia turceasa din
Dobrogea lua vam a-tit pentru cheresteaua destinat Constantinopolului, clt
i pentru cea care se desfAcea pe loc (vama intern sau mica a firgului 1), e
normal ca o vam similar s se fi luat i de administratia romneasa. 8tiri
precise, In privinta aceasta, avem pentru o epoa mai tIrzie .1 anume pentru
secolul XVIII.
Un aspect interesant, nerelevat pin acum, este acela care privete birul
stenilor din locurile pduroase, infundate" adia fr c'i de acces ware ;

acest bir este mai mic prin aceea c se socotesc mai multi steni la un lude"
adia la o unitate contribuabil. Ni s-a pstrat un ordin al vistieriei Trii
RomAneti, datat 1819 < octombrie decembrie > i adresat ispravnicilor
de Dolj, artindu-se a In plile Hamrdiia d Jos qi d'a. Sus ... socotindu-se ca nite "arid da pdure, locuri infundate" ca i In plasa Gilortu vor fi
1 Arhivele Statului Bucureti, ms. 466, f. 9-9 v.
2 Vezi mai jos, la capitolul Fructele peidurii.
3 Vezi mArturia lui Waler and de Wawri n, participant la expeditia pe

DunAre din 1445, la N. Iorga, Walerand de Wawrin fi romdnii, In Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, vol. VI, 1927, p. 132: Car il/ Vlad Dracul 1 / disoit ancores qu'il n'y avoit
pierre au dit, chastel quy n'eust coust it sondit pre une pierre de sel, quy se prent
en roches ou pays de Vallaquie, comme on fait par decha les cailleaux s qarrieres".
4 Vezi i mai jos, p. 182.
www.dacoromanica.ro
92
cei (IA frunte patru pg lude, cei de mijloc cite 6 si cei (1 coadA cite 8"1. Se
stia pinA acum cA atenii de la hotare si cei de pe drumurile mari sau sleaurile
IArii, pe unde se miscau ostile si mergeau solii si olAcarii, beneficiau de o reducere a birului ; se adaugA acum si categoria celor care trAlau in locuri de pAdure
infundate.
SemnalAm, in sfirsit, c5. In epoca Regulamentului Organic exista drep-
tul pentru guvernul tArii de a percepe o dijmA de zece la sutA din lemnul
ce se exploata din pAdurile mAndstiresti. 0 stim dintr-o telegramA adresatA
la 11 iulie stil nou 1860 de care Mihail KogAlniceanu, prim ministru al Moldovei, lui Vod. Cuza, arAtind cA lemnul provenind din aceast dijm6 este
destinat lucrArilor publice si cA asa s-a procedat sub domnia lui Mihail Sturdza
(1834-1849); el adaug si detaliul cA agentul din Iasi al Angliei, consulul

Churchill un antecesor al marelui om de stat britanic aproba acest drept
al guvernului, in timp ce consulul rus Eberhardt 11 dezaprobA 2
2 I. Cojocaru, Documente privitoare la economia prii .Romcinefti 1800-1850,

Vol. I, p. 213.
C. G i u2 Academie, Arhiva Cuza Voclii, vol. XLIX, f. 191-191 IT; cf. Cons t.
r esc u, Viala Fi opera lui Cuza Yodel, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 152.
www.dacoromanica.ro
DESPRE FERASTRAIELE MECANICE
In 1868 se aflau numai pe apa Putnei (Vrancea)

peste o sutd" de ferdstraie mecanice, mifcate de puterea apei
Stiri documentare despre ferdstraie mecanice, mivcate de puterea apei,

n-avem inainte de secolul al XVI-lea, ceea ce ins nu exclude intrebuintarea
lor vi In secolul sau secolele anterioare, In special In Transilvania, care se pare
c a avut un primat, sub acest raport, asupra Moldovei vi Trii Romnevti.
Ne referim, enuntind aceasta, la o Insemnare din 1.9 mai 1559, din socotelile
Bravovului, in care se arat. cd" s-au trimis la Alexandru Lpuvneanu doi
oameni din Skele pentru ca sd-i instaleze un ferdstrAul. Sdcelele erau vi

atunci, ca vi astzi, locuite mai ales de romani; din rIndurilor lor vi-a recrutat
deci domnul Moldovei mevterii care i-au avezat ferstrdul. Urmeazd o a cloud
vtirea din 30 noiembrie 1560, din aceleavi socoteli bravovene, amintind pe un
Michael Pauli" dupd nume un sas care, la cererea aceluiavi Lpuvneanu, i-a instalat ferdstraie 2. In sfirvit, potrivit celei de a treia vtiri, din 16
decembrie 1560 vi In urma repetatelor cereri ale lui Ltipuvneanu, judele Bravovului a dispus s se facd toate instrumentele" necesare pentru opt ferstraie,
In valoare de 108 florini3; se adaugd cd s-a platit vi lui Cristofor ferstrdierul,
pentru calculele In legtur cu aceste instrumente, 29 de aspri 4. Pe de alt
parte, cam In aceeavi vreme, constatm mori de scinduri" adica ferdstraie

mecanice pe mai multe domenii In Transilvania, ca, de pild, pe domeniul
1 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 800: erectum molam serrariam" Stirea dintr-un document din <1564-1568), aprilie 5, privitor la locuitorii satului Sohodol, delingd
Baia de Aramd, care au scos din ptidurile dinspre hotarul Transilvaniei sindrile si scoarte
si toate ce le-au trebuit" nu ne ingAduie sa precizdm dad( ei au utilizat un ferdstrgiu
mecanic sau, asa cum banuim noi, mijloacele traditionale: topor, bardd, cutitoaie etc.
(Documente B veacul XVI, vol. III p. 188). De aici si numele de toporafi, pe care II
au uneori acesti lucrAtori ai lemnului (vezi, de pildd, actul inedit din 16 ianuarie 1800
la Academie, Documente romdnefti, CLXII/251) sau acela de bdrdafi.
2 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 804: qui ibidem molas serarum instruxit".
3 lbidem,: ad octo serrarum molas universa instrumenta".

4 lbidem.
www.dacoromanica.ro
94
'STOMA PADURII ROMANE$TI
Branului, precum i la Tohani i Zrneti
Faptul pe care ne intemeiem
afirmind c ferstraiele mecanice au putut exista cu secole inainte de prima mentiune documentar este c mecanismul lor nu difer fundamental de mecanismul morii de al* atit doar Ca' energia uvoiului de ap, in loc s fie transfor-
mat In micare circular, orizontal, ca la moard, e transformat in micare

vertical, de ridicare i coborire, alternativ.
Termenul ferstrau", popular, herstru", deriv, dup afirmatiile

lingvitilor, dintr-un maghiar fiirsz" care are la baz maghiarul faresz,
cu acelai Inteles ca termenul romAn 2. Observm lns ea din faresz avem in
limba romang din Transilvania fireaz"-ul, Cu exact acelai inteles. De ce s-a
format .1 un al doilea termen romnesc ferstru", diferit de fireaz ? Pe de
alt parte, mai exist in limba romAng i un alt termen de specialitate, joagr,
derivind din ssescul Zager (in german: Sager), cu intelesul dublu: 1) ferstru mare, de mink micat de doi oameni, pentru tiatul butenilor sau lemnelor metri 2) ferdstraul micat de apd3.
In secolul al XVII-lea, tirile despre ferstraie devin mai numeroase.

Citm mai tali citeva din Transilvania. In instructiile, in 52 de articole,
date de principele Gheorghe Rkoczi I inainte de 1634 provizorului adicg
administratorului domeniului Fgraului se prevede, intre altele:
aib grija morilor de scinduri, adica a ferestraielor de ap. Thatul scindurilor
s nu inceteze din negrije. Unde nu se pot tia scinduri de brad, s se taie de
fag, de paltin, de tei, de stejar i de altele, cit mai multe. De asemenea, s
se Lc eft mai mult indril, doage, pari de vie, cercuri i alte ustensile de
lemn necesare"4. In domeniul Fgraului erau dou ferstraie de ap ale
unul la Sebe la care s-au gsit 300 de trunchiuri sau buteni i unul
la Porumbacul de Sus ; in 1653 era unul i la Breaza 5. Morarii" acestor mori
de scinduri", in 1637, erau cu totii romni6. In 1648, la ferstrul din Porumbacul de Sus erau 978 de scinduri de brad de diferite tipuri, 50 de stejar,
precum i 6 trunchi care atunci s tiau7. La Fagra, in 1632 erau 950 de
scinduri, iar In 1637, 1 825 scinduri plus o cantitate de 8 800 de indrile 8.
1 David Prodan, Iobeigia En Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. I, Bucureti, 1967, p. 365.
2 I. A. C an dre a, Diclionarul enciclopedic Cartea Romtineascei" sub feres(t)iiu";

Diclionarul limb ii romdne moderne, sub ferdstrau".
3 Diclionarul limbii romane moderne, sub joagAr.
4 Urbariile Tara Fligiirqului, vol. I, 1601-1650, editate de Acad. D. Pr odan
Cu Liviu Ursutiu .1 Maria Ursutiu, Bucureti, 1970, p. 10.

5 Urbariile, p. 60.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
8 Idem, p. 99.
www.dacoromanica.ro
95
In Moldova, la 23 septembrie 1634, Teodor logofatul cere bistritenilor,

In numele voievodului Vasile Lupu, ferastraie cu care se. taie arborii" i
ale lucruril. Nu se poate preciza daca e vorba de joagare sau de ferstraie
mecanice. In schimb, un document din 1637, aprilie 4, amintete de 4 herestei
In apa Oituzului" la satul Grozti al logofatului Dumitru Buhu 2 ; un altul,
tot din 1637, se refera la ferastraiele de pe apa Bohotimului, apartinind aceluiai mare dregator3. In 1660 gasim amintit ferdstraul de pe apa Jijiei, al velmedelnicerului Nicolae Buhu4, din aceeai familie, care se vede ca se ocupa
cu negotul, eventual cu exportul de cherestea.
Dimitrie Cantemir pune In 1716 In fruntea articolelor exportate din Mol-
dova lemnul" i anume stejarul, cornul, bradu15. Este evident ea' o parte
din acest lemn era sub forma de cherestea, tiata la ferastraie/e mecanice,
alt parte exportindu-se sub forma de buteni i catarge, formind plute, lar o
a treia parte ca cioplitura, din topor i bard.
De la finele secolului al XVIII-lea, i anume din 8 mai 1798 avemtiri
despre moiile brincoveneti de la Simbta de Sus, in Tara Fgaraului, i de
la Poiana Mrului, cu mari fierastraie, munti, paduri, circiume" etc.
La inceputul secolului alXIX-lea se inmultesc tirile despre ferstraiele
mecanice instalate pe apele moldovene. lata citeva din aceste tiri, provenind
din documente inedite, referitoare, la ferastraiele de pe apele moiei manastirii Slatina i de pe alte ape. La 7 august, 1.803, Ionita Gina din satul Borca
se leag sa dea anual numitei mnstirii cite un jder bun blana cea mai
pretuita din Ora noastra pentru ca i-a dat voie s-i facA un herstrau"
pe apa Borcii de pe moia manstiriii. In anul urmtor, la 1.0 mai, mai mulfi
coproprietari vind vel vornicului Dumitrache Bogdan jumatate din, herstraul
lor de pe apa Nechidului, din stilpul" Punga, In satul Mastacani.. Ispravnicia
tinutului Neamt, legalizeaza tranzactia. ,La 27 martie 1805, Filaret, egumenul
manstirii Slatina, d voie capitanului Grigore de la Ocolul. Muntelui s-i
faca herstraie pe apa Neagra afluent al Bistritei dret rasplata lpentru
1 N. I or g a, Documente romdnegti din arhivele Bistrilei, I, Bucuresti, 1899, p. XCV.
2 Acad. Documente , CDXXV/7.
3 Idem, CDXXV/7.
Idem, LXXXI/75; cf. St. Olteanu, Const. Serban, Megtegugurile...,

p. 147. In indicele numelor de persoane i locuri al documentelor moldovenesti plra la
1625, indice alatuit de cercetatorul stiintific principal Al. Gonta, nu se gAseste nici un
topic FergstrAu sau HeastrAu.
5 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 74-77.
Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV, 2, p. 1810, nr. 3459.
7 Acad. Documente romdnegti, CLXXXVI/304.
3 Idem, CDXLIII/71, Stilpul" are ad Intelesul de hotarul" sau cutul" adicl

o anumit6 parte a satului.
www.dacoromanica.ro
96
ISTORIA PAIDURII ROMANESTI
serviciile Mute mntistiriii. Un caz similar constatm la H august 1812

cind, printr-un zapis, egumenul aceleiavi mnstiri autoriz pe cpitanul
Simeon ca, drept rAsplat pentru serviciile aduse mnstirii, s-vi poat
face un herstru In Suha Mare, pe movia mnstirii cu Indatorirea Ins de a
da zeciuial din cheresteaua fIcut5.2. Avadar, Intocmai cum cineva putea
planteze vie sau livadA pe pmIntul altuia, dlnd zeciuial, sau Ea-0 facA locuint
pltind embatic, tot ava putea s instaleze vi un herAstru, pltind zeciuial

sau dijm. O alt spet este Inftivat prin actul din 3 februarie prin care
mndstirea Slatina autorig pe apitanul Simion Novitchi

dem, cu cel din 1812
tot una, cre-
s-vi fac un herstru pe apa Suha Mare, de pe movia
mnstirii, cu conditia ca, dupl zece ani, herstrul s rmIn al mnstirii.

Prin urmare, vechea Invoial care prevedea zeciuial pe timp nedeterminat este
inlocuit printr-una mu care nu mai prevede zeciuialA, ci indatorirea de

a ceda herstrul mnstirii dup zece ani3. Citeodat, zeciuiala e pltit sub
alt form, cazul prevzut In zapisul din 23 aprilie 1.813 prin care vtaful
Gavrilavcu Constantinovici se oblig a da In fiecare an mnstirii Slatina
cite 35 de ocale de cear ca embatic pentru herstrul ce vi-a fcut, cu proprie
cheltuiald, pe movia Mlinii a mnistirii4. Tot In 1813, locuitorii din Hangu,
Incheie un contract obligIndu-se s. duc la Piatra Neamt 2 000 de plute de
dulapi i s. taie la ferstraiele lor scinduri pe care &A le aduc de asemenea cu
plutele la Piatra Neamt5.
Valoarea lemnului Incepe sA creascA. .Ava se explic porunca dat de
Scarlat Callimah voievod ispravnicilor de Neamt ca s oblige pe locuitorii

moviei Hangu a domnitei Ralu Cantacuzino s nu mai taie cherestea i scinduri din codrul de pe acea movie. Ava se explic i lnvoiala, din 14 aprilie
1821, intervenit Intre un loan Obreja i mnstirea Slatina. loan Obreja
adeverez
citim In zapis prin aceast scrisoare a mea la sfinta mnAstire
Slatina prin care s face vtiut c5. mi s-au dat voe s fac un herst.u7 pe moviie
sfintei mnstiri, In apa Suha, cu Indatorire ca din toat cheresteaoa ce se

va tia la acest herevteu8 s dau la mnstire din zece bucti dot* nefiind
msA volnic s taiu frasin i teiu, iar alt feliu de lemn snt slobod. i Wind acest
Acad. Documente rominefti, CLXXXVII/259.
2 Idem, CLXXXVI/243.
3 Idem, CLXXXVI/244.
4 Idem, CLXXXVII/85. Vezi i zapisul din 17 octombrie 1813 al aceluiasi numit
acum Gavril Costandinovici prin care se declarl multumit cu intelegerea intervenit
la 23 aprilie acelasi an (Idem, CLXXXVI/200).
5
I. Vladutiu, Etnografia Vii Bistrilei, Zona Bicaz, p. 247-248.

Acad. Documente romdnesti, CLV/67.
7 Sic !
3 Sic !
www.dacoromanica.ro
97
pomenit heresul, voi fi volnic a-1 stpini in pace i nesuprat de cAtre mn's-
tire" atit el cif, i fiul su. Dupd moartea fiului ins, ferstrul va reveni
mnstirii. Obreja se indatoreaz6 de asemena s nu poat vinde altuia acest
ferstru2. Notm i zapisul din 26 aprilie 1823 prin care mnstirea Slatina
druiete cpitanului Simion Novitchi cele douzeci de flci de loe ce a curtit
din codru imprejurul herstrului de pe Suha Mare3. Curtirea" insemna
c numitul cApitan a tiat toti copacii de pe suprafata artat aproape

douzeci i nou de hectare i i-a transformat in cherestea la herstrul
lui; mare trecere a avut el la mnstire, pentru ca aceasta, la urm, s-i
i terenul curtit".
dea
In harta statisticg rush' a Principatelor, ridicat in intervalul 1828-1832

i publicat In 1835, slut notate ferstraie in Moldova numai In tinuturile
Suceava i Bacu. In cel dintii se arat dou fergstraie pe piriul Suha Mare,
unul pe 111ca i altul pe Ricuta 4. In cel de al doilea slut patru ferstraie,
din care trei pe riul Sulta, un afluent al Trotuplui, la sud-vest de satul

Sulita i unul la sud-vest de satul Mnstirea Cain 5. Si in Vrancea au fost
feestraie. Harta nu le arat, dar numele cel de al doilea al satului Veatreti,
Herasteu (70 de gospodrii) o dovedete 6. Aceeai trebuie s fi fost situatia
In toate judetele de munte, numai c ferstraiele, fiind chiar in cuprinsul
satelor, nu au mai fost indicate 7. Dealtfel, din alte izvoare aflrn de existenta
acestor ferAstraie in diferite prti ale regiunii muntoase. Stim, de pild, c.
la Bistricioara erau nu mai putin de 25 de ferstraie 8. lar In 1838 schitul
Hangu avea 17 fefstraie 9. Dup informatiile oficiale, erau In 1848-1849,
In cele patru judete de munte: Suceava, Neamt, Bacu i Putna 367 de fellstraie, 92 de piue de sumane, 25 de dirste i o teag 1. Cifrele credem ca
sint inferioare realittii de oarece numai in tinutul Bacului, In 1848, functionau
1 Sic!
2 Acad. Documente romcineoi, CLXXXVII/86.
3 Idem, CLXXXVI/249. Pentru ferastraiele de pe Suha Mare vezi
1) Scrisoarea
din 19 decembrie 1830, a parintelui Filaret Apamias catre Teodorit, dichiul manastirii
Slatina (Idem, CLXXXVI/202); 2) invoiala, din 16 decembrie 1832, intre Ileana vaduva
rasposatului capitan Simion Novitchi, si dichiul manastirii Slatina (Idem, CLXXXVI/
254).
4 C o ns t. C. Giurescu, Principatele romdne ... p. 157.

5 Idem, p. 215, . Tot in tinutul Bacau e satul Herestreu, Cu 25 de gospodarii (Ident,
p. 213).
6 Marele Dictionar Geografic al Romdniei, III, Bucuresti, 1900, P. 702 arata a in

comuna Hertistrdul din plasa Vrancea, judetul Putna, erau, la acea data, patru piue si
sase ferastraie. 0 vale din partea locului poart si ea numele de Herastrau (lbidem).
7 Const. C. Giurescu, Principatele romdne, p. 157.

V
9 Ibidem.
8
Etnografia V dii
..., p. 248.
20 Gh. Platon, Dorneniul feudal din Moldova in preajma revolugei de la 1848,

Iasi, 1973, p. 16-17.
www.dacoromanica.ro
98
242 de ferastraie 1, iar o singura steaza pentru patru judete de munte e de

neinchipuit. Despre multimea ferastraielor din partea muntoas a tinutului
Putna aflam o stire pretioasa In monografia lui Ion Ionescu de la Brad despre
agricultura acestui tinut. El afirma ca, In 1838, se aflau, numai pe apa Putnei,
peste o sute de ferstraie care taiau, In medie, cite 60 pina la 80 de dulapi"
zilnic 2.
In Tara Romaneasca, un herastrau e semnalat Intr-un document din 1701,
aprilie 27: voievodul Constantin Brincoveanu autoriza pe lmputernicitul

manastirii Cotroceni s ridice pe oamenii citi s vor afla pe mosiia Sf. manastiri de la Cristaneti, ca sa mearga s dreaga helesteul de la fierastraul undi
s-au stricat" 3. Asadar, In afara de ferastraiele instalate pe piraiele de munte,
unde cadena de apa era usor de realizat existau si ferastraie instalate Intocmai ca si morile la capatul din aval al unui helevteu. Satul Cristnesti poate
fi sau cel din judetal Arge 4, sau cel din judetul Rimnicul Srat 5 sau mai
probabil cel din marginea Bucurestilor, Inglobat ulterior In ora 6 In acest
ultim caz, ferstrul este predecesorul celui existent, la inceputul secolului al
XIX-lea, pe apa Colentinei, In partea de miazanoapte a Capitalei, la locul
numit azi Herastrau. Kreuchely, consulul prusian din capitala Tarii Romanesti, seria la 11 noiembrie 1827, ministrului su la Berlin Intre altele, c
Herastrau e plimbarea favorita a lumii bune din Bucuresti" 7. In jurul ferastrului de aici s-a format, treptat, o mic avezare ; ea figureaz sub numele
de Heresteu, In harta statistica rus. din 1835, ca avind intre 5 i 20 de gospodrii. La 14 iulie 1801, Damaschin, egumenul manastirii Sinaia, se plinge
voievodului Alexandru Moruzi, c arendaul mosiei Comarnic au pus i face
hierstrau de cherestea In moiia manastirii", fr voia legiuita 8. lar
la 23 aprilie 1.807, egumenul manastirii Margineni vinde popii Vasile din Tesila
un vad de herastrau pe apa Dragomireasa" ; cumparatorul va face herastrau,

dind In schimb 30 de lei pe an manstirii 9. FaV de aceste marturii si de altele,
fata de Intinderea padurilor muntene si de expor tul de lemn In imperiul

L. B oic u, Industria En Moldova Entre anii 1848 .,si 1864, in volumul Dezvoltarea
economicd a Moldovei 1848-1864, p. 198, indicind ca izvor Arh. St. Iasi, tr. 1772,
op. 2020, nr. 16593.
2 Agricultura in judclul Putna, Bucuresti, 1869, p. 48-49. De aceea mi se pare
sub realitate si cifra de 608 ferastraie pentru intreaga tara datA de P. S. Aurelian, Industrii
derivate din vegetale, In G. Zane, Teste, din literatura economicd En Romcinia, sec. XIX,
3 Documente privind relaiile agrare in veacul al XVIII, vol. I, Bucuresti, 1961,
p. 189.
4 Documente B, Indice, p. 29.
5 Idem, veacul XVII, p. 39.

6 Documente B, Indice, p. 29.
7 Hurmuzaki-Iorga, Documente, X, p. 432.
Documente privitoare la economia Tdrii Romdnefti 1800-1850 vol. I, Bucuresti,

1958, p. 67.
9 Idem, p. 74-75.
www.dacoromanica.ro
99
otoman, ni se pare necorespunzgtoare realittii afirmatia lui Dionisie Fotino,

In 1818, cum c in toat Tara Romaneascd abia s-au infiintat de putini ani,
5-6 mori / fergstraie / pentru tiatul scindurilor, si acestea cu mult neingrijire" 1. La 27 august 1838, un Berh se asociaz6 cu Grigore Perieteanu spre a
face un herstru pe apa Slnicului, pe mosia Loptari 2 Mai erau multe

altele pe diferitele riuri si piraie din partea muntoas si deluroas a Trii
Romnesti, unele vechi, dar n-avem stiri asupra lor. Un herstru era la
hotarul cu Moldova, pe Milcov, in judetul Rimnicul-Srat, in comuna Andreiasi 3; de la el isi luase numele si fostul pichet de granit, numrul 9 4.
In a doua jumnate a secolului al XIX-lea, vechile ferstraie mecanice

miscate de uvoiul apei, incep s fie inlocuite prin ferstraie moderne, miscate
de motoare cu abur. Cu ele incepe o nou faz., in exploatarea pdurilor (vezi
capitolul Fabrici de cherestea si de prelucrare a lemnului).
I G. Z a n e, Texte din literatura economicet ..., p. 8.

2 Acad. Documente romdnefti, CCXLVI/42.
2 Marele Diciionar Geografic al Romdniei, III, p. 702.
4 Ibident.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA

CONTEMPORANA
Supra fata pfidurii romezneti s-a micforat In epoca
moderne f i contemporanif cu circa 3 800000 ((rei
milioane opt sute de mii) de hectare
PADUREA hi EPOCA MODERNA (1781-1918). Considerm ca epoch' moderna
In istoria pdurii romaneti epoca al carei inceput 11 formeaza primele rinduieli

oficiale privind exploatarea i pastrarea padurii din anii 1781 in Transilvania, 1786 In Bucovina, 1792 In Moldova i 1793 In Muntenia aadar
finele secolului al optsprezecelea i al carei sfirit coincide cu sfiritul primului
razboi mondial (1918). Aceasta epoca, de aproximativ un veac i un sfert,

se poate imparti In dou perioade : prima pina la inceperea exploatarii intensive,
Cu ajutorul fabricilor, dispunind de numeroase gatere actionate de puterea

aburului ; cea de a doua, de atunci inainte. In prima perioada lucreaza ferdstraiele mecanice, mirate de puterea apei ; dei numarul lor crete constant
In Romania erau, In 1867, dupa datele oficiale, 608 (ase sute opt) asemenea
ferstraie tind fiecare circa 40 (patruzeci) de scinduri pe zi
totui puterea
lor de taiere nu depaete pe aceea de refacere a padurii, aa melt echilibrul

sub acest raport, putea fi mentinut. A intervenit rasa un alt element care a
stricat echilibrul in defavoarea padurii: defripirile din regiunea de yes, de deal
i chiar de munte, spre a se obtine teren de cultura, ogoare pentru agricultura In plina dezvoltare i pentru pasuni i finete. Se tie c prin tratatul
de la Adrianopol (1829) se asigurase libertatea navigatiei pe Dunare i Marea
Neagra, precum i libertatea comertmlui. Urmarea a fost o cerere din ce in ce
mai mare pentru grinele romaneti care, de blind calitate i ieftine, sint tot
mai solicitate pe piata Europei apusene. Productia de grine romneti crete ;
ogoarele se Inmultesc in detrimentul pdurii. Defriarile se accentueaza ;
fenomenul e pus In lumina de toti cei ce au cercetat problema. K. Mihalik
de Hodocin, profesor la Academia Mihaileana, scrie In 1840 ca iconomia padurilor" de pe Valea Bistritei se afla in cea mai trista stare. Prin necumpatata
1 Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son conomie rurale,
industrielle et commerciale, Paris, 1867, p. 80.
www.dacoromanica.ro
PADURPA ROMANEASCA TN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA
101
exporta-tie a lemnului, prin numeroasele i peste analoghie ferestrei, toath'

Valea cea mare a Bistritei cu a ei laturalnice VA se vede stirpit de lemne" 1
El adaoga apoi: Spre a mai lati locurile de paunat pentru oi i vite albe se
aprind inadins Intregi paduri de mai multe sute de falci i In acest chip, In putine
ceasuri, se pierd cei mai frumoi copaci, rodul de sute de ani" 2 0 constatare
i mai dureroas6 face botanistul strain Charles Guebhard in 1849, relevind

distrugerea progresiva a pdurilor care altadata acopereau aproape totalitatea solului in Moldova de Jos i care nu mai ocupa azi decit o minima
parte. Aceasta despadurire este motivata de unii proprietari prin nevoia de
ogoare, dar la cei mai multi intervine specula, dat fiind c pretul lemnului
de constructie i de foc se ridica din an in an Intr-o progresie extraordinara'.
cum nu exista nici o grija pentru reimpdurire, cum se las6, dimpotriva,
s pasca vitele in paduri aproape tot anul i mai ales primvara, ceea ce aduce
cel mai mare prejudiciu tinerelor lastare, e in afara de indoiala ca in vreo doua-
zeci de ani nu va mai ramine un pogon de pdure In toata Moldova de Jos,

care nu va mai oferi ochiului decit stepe goale i aride" 3. Ion Ionescu de la
Brad, In monografia consacrata agriculturii din judetul Mehedinti, dupa ce
arat ca in 1859 totalul padurilor din acest judet era de 225 620 de pogoane
din care 21 744 pogoane frunte", 72 639 mijloc" i 136 237 tufi", adauga
insa: Padurele necontenit se defr4eaza, astfel intinderea indicata la 1859
nu mai este acum in 1867" 4. El cere apoi s nu se mai defrieze la munte
asupra esului i dealului, prin urmare, nu are obiectii
doarece parnamin-
tul e splat apoi de ploi i rdmine numai stinca goal 5. In expunerea de

motive a codului silvic din 8 aprilie 1910, se releva faptul c padurile de
incetul cu incetul au disparut cu desavirsire 6 din cauza wrintelor
cimp
Cu care s-au permis defrierile"7. Iar in vremea celui de al doilea razboi mondial,
marele cunoscator i iubitor al padurii care a fost Emil Pop scria: Acum
150-200 de ani se intindea pe dealurile i colinele moldovene i muntene o

imens zon5 de stejeri. Ea este astazi ca i desfiintata". Una din cele cloud
cauze ale acestei situatii de fapt cauza principald, deoarece a doua cauza
Observatii asupra strii pcidurilor din Valea Bistritei de Sus, Iasi, 1840, p. 7.
2 Idem, p. 8.
3 Charles Guebhard, Notice gographique et botanique sur la Moldavie,
pour servir d'introduction it la flore de ce pays, Genve, 1849, p. 6-7 (Izvor semnalat de
dr. Paul PgiltAnea).
4 I On Ionese u, Agricultura romiincl din judeful Mehedinli, Bucuresti, 1868,

p. 130-131.
5 Idem, p. 128-129.
6 Sic! Exagerare pro causa ! Dar nu foarte departe de adevilr and ne gindim la urjaele p6cluri care acopereau inc4 acum dou secole cimpia munteana i olteana.
7 Codul lcgislaiei silvice, Rlmnicul-S5rat, 1931, p. 41.
www.dacoromanica.ro
102
podurile" adica pavajele cilor principale ale oraplor noastre a disprut

pe la 1835-1840 a fost, dupa Pop, exportul de grine Apdar, la finele
primei perioade din istoria moderna a pklurii rornAnqti se constat5 un dezechilibru In situatia acestei paduri, o micprare a domeniului forestier in folosul
agriculturii. Ca exemplu ne poate servi cazul padurilor moldovene Intr-un in-
terval de patru ani. In 1837 aceste psduri grit evaluate la 399 254 de falci
cele mai bogate tinuturi In failure fiind Bacaul cu 94 530 falci, Neamtail
cu 86 403 i Suceava cu 79 386 pentru ca In 1841 ele sa reprezinte numai
375 730 de falci 2. 0 scddere apdar de 23 794 de falci sau circa 34 000 de hectare in interval de 4 ani. Oricit ar fi de relative statisticile vremii 3, faptul ca'
cifrele slot date din acela0 izvor de aceea0 autoritate ne face s admitem
scgderea ca certa, ea ridicindu-se numai pentru Moldova la 8 500 (opt mii
cinci sute) de hectare anual.
Dezechilibrul se va accentua considerabil In perioada a doua cind actioneaza marile fabrici de exploatare a lemnului. Acum exploatarea devine, aa
cum s-a spus pe drept cuvInt, devastare 4. Dac p1n acum atentia exploatatorilor se lndreptase asupra padurilor de es i de deal, acum ea se Indreapta
asupra imenselor paduri ale regiunii muntoase. Ca exemplu tipic de felul
salbatic In care s-a lucrat pot servi pa.durile mopenilor din Vrancea. Aci
primele exploatari s-au facut de catre Societatea anonimal Forestiera Romn" de sub conducerea baronilor Groedl. Ea a achizitionat la preturi micu concursul citorva mopeni frunnime putem sa le numim derizorii
tqi adevarate cozi de topor pdurile cele mai frumoase ale Vrancei.
La fel au procedat celelalte societati anonime TiOta", Carpati" i Contele
Armin Miker. Numele acelora0 mopeni frunta0 revin i In contractele Incheiate de aceste societati 5. Apdar o prima spoliere, In detrimentul masei mo-1 Emil Po p, Pdurile fi destinul nostru national, p. 18-19. *i Pierre Deffontaines,
op. cit., p. 32 consider& cA agricultura reprezintA principalul inamic al padurii", HT&
Ins& ca opozitia dintre ele O. fie constantA, ba fdcind chiar loe, uneori, unei actiuni cumplimentare.
2 D. R. R usesc u,
Cestiunea impeiduririlor artificiale In Rominia, Bucuresti,
1906, p. 268-269.
3 Cit stilt de relative statisticile moldovene, inainte de organizarea lor stiintifia

de cAtre Martian, sub Cuza Vod6, rezult si din comparatia suprafetelor de paduri in and
1851-1860. (D. R. Rusescu, op. cit., p. 271). Un alt exemplu este in legatur Cu anul
mi1840. In timp ce o statistic& indica o suprafatA de 403 430 de fdlci, deci mai mult
rare! cleat in 1837 (I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentul organic, p. 587
care ins& (16 gresit cifra de 403 010 Mel), o all statisticd, mai aproape de adev&r, d numai
376 529 Did, deci mai putin Cu 26 901 Mid, i apropriindu-se de cifra de 375 730 de Mich
indicat& mai sus pentru anul 1841 (Anale Parlamentare, XI, II, p. 926-929).
4 G. D. B elinsk y, Pdurile mofnenevi din Vrancea, in Revista ptidurilor,
XXXIV (1922), P. 72.
5 Idem, p. 73.
www.dacoromanica.ro
PADUREA RomANEAscA IN EPOCA MODERNA 51 CONTEMPORANA
Fig. 18
103
Deal ravinat; efectul tiuierii ptidurii far socoteal si a neimpAduririi

(Foto dr. ing. V aleriu Din u)
nenilor care e frustrat, neprimind decit o minima parte a pretalui real. Dar
paguba cea mai mare este in felul In care se face exploatarea, taindu-se
ne/uindu-se nici un fel de msura In vederea reimpduririi. Toate aceste sociefati pornesc din capul locului cu gindul c vor pierde garantiile depuse pentru
impadurire garantii care variaza filtre 40 si 60 lei de hectar
deoarece
costul efectiv al impduririi este in jurul a 200 de lei de hectar. Realizeaz

deci, nefcind reimpaduririle
de trei ori mai mult decit garantia depus.
Rezultatul final al acestui procedeu este asa cum constata inginerul silvic
G. Belinsky In 1922
o suprafata de circa 15 000 (cincisprezece mii ) de hectare, In raza comunelor Coza-Tulnici-Negrilesti-Birsesti-Poiana-Nruja, de
teren despadurit, pe care nu se &este un arbore... ripi, torenti, terenuri

miscatoare" 1 (vezi fig. 18). Rezultat datorit nu numai lcomiei fr margini
a societatilor exploatatoare, dar si nepriceperii mosnenilor i necinstei citorva
din fruntasii acestora. Priduri care mii de ani au dainuit pe muntii Vrancei
crora acest colt de tara le datoreste numele ski 2, au disparut in urma

unei exploatari slbatice in mai putin de patru decenii. E caracteristic i dureros cuvintul pe care I-a rostit batrinul Ion Tatu din Popesti in primvara
G. D. Belinsky- Padurile ntofnenefti din Vrancea in Revista PcIdurilor
XXXIV (1922), p. 70.
2 Const. C. Giurescu, Despre Vrancea, in Revista Istorial Ronzoinei IV, (1934),
p. 280-283.
www.dacoromanica.ro
104
lui 1974, la virsta de o suta de ani: Cind eram fecior, padurea era pina-n poarta
ograzii. Azi mergi o zi s-i incerci cararea" 1. Acelai lucru s-a petrecut i In
alte prti muntoase chiar daca exploatarea n-a avut caracter atit de salbatic,
de fra scrupule, ca in Vrancea. Aqa, de pilda, pe va/ea Prahovei, muntele

Rinovu a fost golit de tot ce era arbore rainos. S-a taiat fail mil." ; in
unele locuri au ramas stincile pleuve cu desavirire" 2 S-a -CAM pe valea
Lotrului, s-a taiat in muntii Buzaului 3, s-a taiat in Transilvania. In Maramure, ca dealtfel In mai toate locurile s-au exploatat In special rinoasele,
0, in primul rind, molidul, acest splendid arbore, locul lui fiind luat de fag 4.
Doar toponimia amintete de prezenta alta data a rainoaselor in locuri
unde azi ele nu mai exista in Maramure 5.
In aceasta epoca moderna, pentru intensificarea exploatarii pdurilor i
sub influenta tehnicienilor straini s-au introdus ulucile sau jilipurile. Acestea
slut jgheaburi din lemn, cu un fund mai lat
inima"
i doua margini
oblice
argelele" , pe care butenii aluneca la vale (vezi fig. 19); pentru
ca alunecarea s fie mai rapida, se ud ulucul cu apa care ingheata, tiatul
copacilor pentru cherestea facindu-se iarna 6 Din Orinduiala" de la 1786
ar rezulta ca ulucul sau jilipul nu era cunoscut la acea data in Bucovina; de
aceea, la pontul 12 se descrie un asemenea jilip 7, ceea ce n-ar fi fost necesar
daca el era bine cunoscut. In apusul i in centrul Europei, se intrebuinta mai
dinainte 8.
Dup operatdunea tierii copacilor in padure, aa. 'nett ei s cada numai

la deal", operatiune la care, In epoca feudala se folosea toporul, iar in epoca
moderna s-a adaugat beschia sau fireazul, urma cepuritul lor, adica tierea
cepurilor tot cu toporul, apoi cojital de scoarta iari cu toporul i curmatul
trunchiului la dimensiunea cerutd. Venea apoi corhdnitul, adica scoaterea
trunchiurilor de la locurile unde au fost tdiate la locul de incarcare. Cioata
sau partea inferioar a trunchiului, ramasa in pamint numita i pociumb
se cojea 9.
1Cons t. Zlibu t, in Rometnia Liberd din 5 aprilie 1974, p. 1.
5 G. StAtescu, O ascensiune siloic pe, valea Prahovei, in Revista padurilor,
I (1886), p. 51.

4 Emil Pop, Contributii la istoria peidurilor din nordul Transilvaniei, in Buletinul
grdinii botanice fi a Illuzeitlui botanic de la Universitatea din Cluj la Tirnisoara, vol. XXII
(1942), p. 109.
5 Idem; astfel topicele Brazi", Virful Brazilor", Valea Brazilor" etc.

6 I. VIAdutiu, Etnografia romemeascd, p. 258.
7 Orinduiald, ed. cit., p. 47-48.
8 P. Deffontaines, op. cit., p. 108-109.
9 I. VIAduti u, op. cit., p. 253; Ortnduialet, ed. cit., p. 33.
www.dacoromanica.ro
tAt.,
Fig. 19
Jilip pe valea Prigoanei, In muntii Sebesului, pentru transportul bustenilor, 1958

(Foto ing. P aul D ece i)
www.dacoromanica.ro
106
E greu de dat o cifg, chiar aproximativg, a micor6rii domeniului forestier rom&nesc in intervalul 1781-1918. Tinind seam de defrigrile masive ins
din regiunea de es i de deal precum i de tierile din munti, credem ca cifra
de 2 500 000 hectare nu e exagerat. Contemporanii acestei epoci sint extrem
de ingrijorati de felul cum se taie pdurile, de imputinarea lor. Francezul
Lejeune, in lucrarea sa, aprut in 1828, relevA, potrivit celor spuse lui de
atre munteni 0 moldoveni, scderea suprafetei pdurilor fat de ce era mai
inainte 1. Stenii din Hoghiug sat in regiunea Braovului relev i ei,
intr-o scrisoare putin posterioar anului 1809, c pAdurile s-au rrit" 2.

Alexandru loan Cuza era adinc ingrijat de felul cum se devastau pdurile de
pe bunurile mnstireti 3. Ion Ionescu de la Brad, in lucrarea sa asupra agriculturii din judetul Dorohoi, tiprit in 1866, dui:a ce constat c6 pdurile
s-au rrit 0 s-au imputinat i aici foarte mult", recomand infiintarea de

plantatii de protectde pe culmile dealurilor dinspre Prut 4, iar P.S. Aurelian,
viitorul preedinte al Consiliului de minitri, alarmat de accentuarea procesului de defriare, cerea intocmirea unei legi pentru aprarea pdurilor, ca 0
a unei legi pentru aprarea apelor 5. aci intre despdurirea fr socoteala
0 stricarea regimului apelor devenite torentiale i splind humusid fertii de
pe coastele muntilor 0 dealurilor e o string legtur.
Fat; de accelerarea defrigrilor, cu urmrile lor negative, i determinate
tocmai de aceste urmri, constatAm ing i o serie de msuri i initiative in
sens pozitiv, pentru aprarea pdurii. E vorba in primul rind de ordonantele
sau finduielile date spre finele secolului al XVIII-lea de autoritatea supe-
rioara de stat, ordonante amintite anterior i care au mai mult o valoare

teoretica de deziderate, decit una practich', ele neimpiedicind efectiv, mai
ales in Muntenia 0 Moldova, micprarea domeniului forestier. In 1843 se voteaz5. in Moldova o lege pentru crutarea 0 exploatarea pdurilor de pe moOile mnstireti, bisericeti, ale aegmintelor obteti, ale ocnelor 0 de pe
mo0ile puse sub epitropie, completat de o a doua lege din martie 1844. Dar,
1 Lejeune, op. cit., p. 20.

2 N. Iorga, Acte romdnefti qi citeva grecesti din arhivele companiei de comert oriental
din. Bragov, Vlenii de Munte, 1932, p. 202. Pentru anul 1857, potrivit cadastrului,
din totalul suprafetei Transilvaniei, de 8 273 325 de iugAre si 1 266 de prAjini pAtrate,
pAdurile reprezentau 3 568 008 iugAre deci un procent de 43,1% (E. A. Biel z, op. cit.,
p. 246). Fat& de aceast situatie, suprafata ocupatA de pAdure in 1918 e in sadere.
3 Vezi scrisoarea trimisl la 11/23 martie 1865 primului ministru C. Bosianu, In-care
vorbeste de jaful continuu practicat In pddurile statului". (Academie, Arhiva Cuza Voda,
vol. LII, p. 433-440).

4 Ion Ion esc u, Agricultura ronzdna' din judeiul Dorohoi, Bucuresti, 1866, p. 53
si 148;M. Motoc,M.Botzan si C. Haret, Imbunittatirile funciare, in Istoria gtiintelor agricole, ms., 1974, p. 95.
5 M. MO tOC, M. Botzan si C. Haret, op.
www.dacoromanica.ro
cit., p. 95.
PADUREA nomANEAsa. nsr EPOCA MODERNA $1 CONTEMPORANA
107
din cauza opozitiei Rusiei tariste, exercitat prin consulul ei de la Ia0, legea
nu putu fi aplicat manstirilor lnchinate. Pe de alta parte, vornicul bisericesc, care veghea la aplicarea legii, nu se putea amesteca In gospodria manastirilor cu soboare, cum erau Neamtul, Secul, Varatecul, Agapia etc., aa
Inch, rezultatele legii full reduse. Tot In aceasta epoca Incepe invdpnintul
forestier, are loc constituirea de parcuri dendrologice i de greidini botanices
precum i Infiintarea de societdri i de reviste avind ca scop raspindirea cunotintelor In legatura cu fiinta padurii 0 cu apararea ei. Incununarea tuturor
acestor masuri i initiative vor fi codurile silvice (vezi capitolul special Legislatia silvicd; ea cuprinde i analiza primelor rinduieli de la sfir0tul secolului
al XVIII-lea).
Sub raportul Invatamintului forestier, semnalam ca. prima coala de silvicultura a luat fiinta la Sibiu, in 1817, director al ei fiind silvicultorul S. Guilleaume iar profesor de botanica farmacistul Peter Sigerus ; cursurile durau
trei ani 1 In proiectul de reorganizare din 1843 a invatamIntului moldovenesc se prevedeau materii ordinare, obligatorii, 0 materii extraordinare, Impartite In trei categorii: tiintele politehnice arhitectura hidraulica, mecanic, astronomie populara
tiintele economice
0 intre acestea din
urma economia cimpului", chimia" 0 Varga pddurilor" i tiintele filologice
greaca, franceza, germana, rusa 2. E prima data and pdurile constituie
obiect de InvatmInt dincoace de Carpati. Un pas mai departe este Infiintarea colii din Bucure0i, In 1851, avind ca profesori trei silvicultori francezi;
elevii erau In numr de 15. coala n-a durat lima cleat, pin In 1853 and
profesorii francezi s-au reIntors In Franja 3. Nici coala silvica superioar tuftintata In 1860 prin struinta lui Mihail Rhnniceanu, primul silvicultor roman,
n-a durat mai mult 4. Intre 1862 0 1883 silvicultura a fost predata la coala
de agricultur' mai frith. la Pantelimon, pin 1n 1867, 0 apoi la cea de la
Herastrau. A urmat coala de silvicultura de pe lInga Ministerul de Domenii,
Intre 1883 i 1886, revenindu-se iar ca materie la coala de agricultura, pentru
ca abia In 1893 s se Infiinteze coala propie de silvicultura, la Brane0i, judetul Ilfov, coala care, din 1901 Inainte, a primit numai bacalaureati. In
sfir0t, incepind de la 23 septembrie 1923, Invatraintul silvic superior a fost
Incadrat In coala Politehnica din Bucureti, iar dupa al doilea razboi mondial s-a creat Facultatea de silvicultura 5.
In Moldova s-a Infiintat o coala de silvicultura In 1859 la TIrgul Neam-
tului (judetul Neamt) 6; ea nu dura' mult lush' 0 dupa unirea definitiva a

1 D. IvAnesc u, Din istoria silvicultura romdnega, Bucuresti, 1972, p. 304.
Domniile romdne sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915,
2 I. C. Filitt i,
P. 607.
3 D. IvAnescu, op.
cit., p. 305.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
V. A. Ur e chi a, Istoria gcoalelor, vol. III, Bucuresti, 1894, p. 230; Cons t.

C. Giuresc u, Viaja gi opera lui Cuza Vodd, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 425.
www.dacoromanica.ro
108
Principatelor i unificarea lor administrativ, nu mai rmase decit cea din

Bucuresti. Dar paralel cu invatAmintul din tard, se trimit tineri la specializare
In Franta, la scoala national forestier din Nancy. Revista pdurilor" anunta
In 1886 c6 In acel an s-au intors in tar dup ce au absolvit studiile de specia-
litate la Nancy, sase tineri, dindu-le numele Petraru, Ndejde, Obogeanu,

Bantas, Klein si Boiarolu" i urindu-le succes in viitoarea carier 1. In intervalul 1855-1905, au urmat aceast scoald nu mai putin de 81 de studentd
romani, aproape jurntate din silvicultorii nostri cu studii superioare 2
Dragostea i interesul fat de pdure au determinat i intemeierea de
parcuri dendrologice si de grdini botanice. Cel mai vechi parc dendrologic
de pe fata pmintului romanesc este cel de la Simeria, infiintat pe la mijlocul
secolului al XVIII-lea, intr-o pdure natural din lunca Muresului, unde,

treptat, au fost plantati tot felul de arbori europeni i extraeuropeni 3. Are o
suprafat de 70 de hectare si cuprinde descendenti din cel mai vechi saleim
din tug, adus din Franta 4 i plantati aici, in a doua jumatate a secolului
al XVIII-lea, (vezi fig. 6) asa cum ne arat un manuscris din 1860 5. Tot in
acest parc se afl i o magnolia, cu frunze uriase si cu flori la fe!, cit o tipsie" 6
Se pot vedea aci i exemplare remarcabile de ulm, atingind dimensiuni record:
120 de centimetri diametru si 32 de metri inltime 7. Dintre arborii americani,
sint de semnalat chiparosul californian, artarul de Canada, catalpa mare,

ienuperul de Virginia, vita de Canada 8. Din cele 560 de uniati existente in
parcul dendrologic sau arboretum"-ul din Simeria, 10% sint europene, 16%
eurasiatice, 35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine horticol
numai 3% din alte continente 8.
Un frumos pare dendrologic a fost i cel inceput la Pechea (judetul Covurlui) pe mosia sa, de &are Dimitrie Moruzi care avea isapte sere ingrijite
de un grdinar neamt. In 1842, Moruzi a chemat din Franta un specialist

In botanica ; acesta a sosit la Pechea, unde a stat un an si jurratate, consemnindu-si constatrile i impresiile. El ne spune cA, impreuna cu: Moruzi,
fAcusem planul unei vaste grdini botanice trebuind s cuprindd arborii,

arbustii i plantele cele mai remarcabile ale Moldovei ; incepusem deja prin
1 Revista padurilor, I (1886), p. 27.
cit., p. 306.
3 Ing. S t. R a d u, Ing. A. Hule a, Arboretumul Simeria. Ghid-Album, Bucureti,
1964, 55 p. i 64 planp In 40 mic.
2 D. IyAnescu, opt.
4 Informatie inginer Dumitriu-T taran u.

3 Ing. S t. R ad u, Ing. A. H ule a,
op. cit.,
6 Informatie ing. Dumitriu-TatAranu.
p. 7.
7 Ing. S t. R a d u, Ing. A. H ule a, op. cit., p. 18.

Ibidem.
9 Idem, p. 23.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA
109
tr-o plantatie de citeva mii de arbori divervi, toti indigeni, cind circa optsprezece luni dupd sosirea mea la Pechea, un atac de apoplexie fulgerdtoare a
rdpit pe acest print familiei sale" 1 Prin moartea lui Moruzi i plecarea francezului, lucrdrile au incetat. S-a infiintat insd, in 1856,1a Iai, prin stdruinta
cu cheltuiala medicului Anastasie Ftu, o grdind botanicd, avind aproximativ 2 500 de specii 2 Cea din Bucurevti, inauguratd in timpul domniei
lui Cuza la 5 decembrie 1860, vi-a avut sediul mai intli pe un teren de lingd
actuala grAdind botanicd, apoi in fata Universittii, spre a fi mutatd i mdrit,
in 1885-1890, pe locul unde i astdzi se afld, in lunca vi pe dealul Cotrocenilor 3. Nu poate fi trecut cu vederea parcul Cipnigiului, din cuprinsul Bucurevtilor, parc a crui realizare a inceput in 1845, a continuat in, 1851-1852
vi a mers mereu, infrumusetindu-se, pind in zilele noastre. El cuprinde arbori
autohtoni i exotici 4. Mentiondm, in sfirvit, i doud mari parcuri particulare
din secolul al XIX-lea, cu copaci vechi autohtoni i anume parcul de la

Tintava i cel de la Buftea, ambele in imprejurimile Bucurevtilor. Cel dintii,
pe movia BAlenilor, avea o intreagd retea subterand de tevi vi o serie de guri
de apd pentru stropitul lui 5. Cel de al doilea, pe movia tirbeilor, era situat
pe malul unuia din lacurile formate de riul Colentina, lacul Buftea
Tot in epoca modernd i anume la inceputul secolului al XX-lea cad vi
primele Incercdri de a se constitui rezervatii naturale. In 1907, administratiei
Fondului bisericesc din Bucovina i se cere de catre Ministerul din Viena al
agriculturii i domeniilor s fac propuneri de rezervatii naturale. Adminis6.
tratia a rdspuns indicind pdurea secular de la SlAtioara, de pe Muntele

Rardu i pdurea Putna. Hotdrirea definitivd se va lua ins numai in 1925,
de &are autoritatea romneascd din Bucurevti.
Un moment important pentru propagarea in masele poporului a problemelor i solutiilor privind pddurea a fost infiintarea, in 1886, a societdtii Pro-
gresul silvic" la Bucurevti. Initiativa a fost luatd de un grup de 46 de membri

fondatori, silvicultori i proprietari de pdduri". Statutele cuprindeau 42 de
articole, articolul al doilea precizind scopul societtii. El era: a) A lupta

pentru rdspindirea ideilor vtiintei moderne asupra ingrijirii, conservrii
exploatrii pddurilor tdrii precum i pentru prosperitatea in genere a vtiintei
silvice. b) A lucra pentru explorarea bogtiilor pddurevti din tard. e) A discuta vi propune mdsurile necesare relative la dezvoltarea industriei lemnoase,
Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova, Bucureti, 1947,

p. 30.
2 Istoria Romdniei in date, p. 201; Adina Arsenescu, The Society of Physicians and Naturalists of Iassy, Bucureti, 1973, p. 153 (Extras din Noesis I).
3 Const. C. Giurescu, Istoria BucureFtilor, p. 397.
4 Idem, p. 392-3.
5 Idem, p. 395.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
110
relative la vinat i pisciculturg, precum i la stabilirea regimului apelor.

d) A tine In curent pe membrii societtii i publicul interesat in genere cu
progresele ce realizeag In celelalte tri economia forestier. e) A Incuraja
pe tinerii slrguitori i talentati care se destin carierii silvice" 1. Ca mijloace
pentru realizarea scopului se prevedea publicarea unei reviste numite Re-
vista pdurilor", organizarea de conferinte publice, acordarea de premii

pentru lucrrile originale asupra economiei forestiere a trii i instituirea de
misiuni stiintifice pentru explorarea produselor pduresti si a derivatelor
lor". Societatea, al cArei comitet initial de administratie era alatuit din
tot ce era reprezentativ in domeniul silvic 2, a desfsurat o activitate meritorie: revista a aprut de indat, in 1886, si a avut o viat indelungat, constituind azi un adevrat tezaur pentru istoria silviculturii romnesti. S-au
tdnut conferinte, au fost sprijiniti tinerii meritorii care se consacrau stiintei
pdurilor. Un singur lucru esential n-a putut trig face societatea: s impiedice
exploatarea prdalnicti a pdurilor romanesti de ctre societlile cu firm

romneascA dar conducere strin, sA opreasc devastarea muntilor Vrancei
defrisarea stejretelor din cimpiile i dealurile muntene i moldovene.
Tot In 1.886 se preconizeaz de ctre silvicultorul A. Eustatiu Infiintarea unei
Case a pdclurilor unde s se strIng6 amenzile i despAgubirile civile ce se sincaseag In urma delictelor silvice, sumele strinse 86 fie destinate pentru dezvoItarea i propsirea pdurilor supuse regimului silvic 3. Casa s-a infiintat in
1910. Sub raportul administrativ, epoca modern a vzut constituirea, trep-
tat, a organismului care a preluat administrarea pdurilor statului si a vegheat la aplicarea legii privind pdurea in general. La Inceput, n-au fost functionari cu atributii pur silvice. Cind s-au infiintat primele pepiniere prin
doi din inspectorii agricoli aveau
lege la 1. septembrie 1862, de fapt In 1.864
intre atributiile lor si pe aceea de a se ocupa cu impdurirea locurilor sterpe"
si de a vizita odat pe an... pepinierele forestiere" 4. La infiintarea, in 1883,
a ministerului agriculturii, industriei, comertului i domeniilor, s-a prevAzut,
prin articolul 17 al legii, cA serviciul exterior al pdurilor, compus din inipectori, subinspectori, guarzi generali i agenti secundan i este Insrcinat cu
1 Revista ',Murder, I (1886), p. 18-25.
Printre membrii fondatori i ai consiliului de administratie, aldturi de personaje
politice si de suprafatd, ca baron B. Belu", I. Kalinderu si C. F. Robesc u, eran
specialisticaA.Eustatiu, Ioan P.Chihaia, G. StAn escu,C.Oldrescu,

N. R. Danilescu, Al. Moraru, C. Orescu, C. Panaitescu, N. G. Popovici, I. C. Eleuterescu,.
3 A. E. Eustati u, Casa padurilor, in Revista ',Murder, I (1886), p. 14-16.
4 D. R. Rusesc u, Cestiunea Impaduririlor artificiale in Ronulnia, Bucuisti,
1906, p. 162-163. Chiar oficialitatea noastrd recunoaste, In 1867, cd slut putine

paduri care sd fie supuse unui amenjament regulat. Statul si citiva particulari abia tncep
sd reguleze tdierea pddurii Intr-un mod sistematic" (Notice sur la Roumanie, Paris, 1867,
p. 77-78).
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA TN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA
111
lucrrile privitoare la exploatarea, pstrarea i inmultirea pdurile statuDeci numai pdurile statului, de celelalte nu se amintete. Exploatarea
padurilor statului este rasa' defectuoasa; faptul rezulta i din tabloul cifrei
lui"
incasarilor pe intervalul 1882-1886. Daca In anul bugetar 1883-1884 Ce

scad la 951 000 lei, apoi in 1884-1885 scad catastrofal la 340 000, pentru ca
In 1885-1886 sa inregistreze 653 000 lei 2. Personalul calificat era in numar
mic, de aceea, la inceput, in materie de pepiniere i impduriri, s-a facut apel
i la specialiti straini, francezi in spet 3. Abia In 1887 se creeaza la Ministerul Domeniilor o direcfia silvia, in frunte cu Daniel Patrulius, inspector
silvic 4. Aceast directie se va dezvolta, va crete ca numar de functionari
ca atributii in urma noului cod silvic din 1910, dar abia dupa 23 august 1944,
o dat cu creterea lntelegerii despre insemnatatea padurii i a importaatei
pe care o prezinta lemnul In economia nationala, se va ajunge la infiintarea
unui minister al economiei forestiere.
Rezurnind istoria padurii romneti In epoca moderna', constatam ca
suprafata forestier este In continua sceidere, ea s-au defriat multe pduri
i ea a in,
de es i de deal stejariprile avind cel mai mult de suferit
ceput o exploatare salbatica a padurilor de munte, taindu-se In primul rind
rainoasele. Scaderea domeniului forestier se explica' pe de o parte prin nevoia
de ogoare noi pentru agricultura i de paune pentru creterea vitelor, pe
de alta parte i mai ales prin dorinta de citig mare i rapid a societatilor capitaliste de exploatare a padurilor. S-a produs, evident, i reacia: au
Inceput, In aceeai epoca moderna, sa se ja insuri pentru apararea i gospodrirea padurii, pentru impdurirea terenurilor unde fusesera alt data piduri
i care se degradasera Intre timp tocmai din cauza taierilor nechibzuite. Totdeodata, s-au alcdtuit coduri silvice i s-a constituit un corp de special4ti
.1 tehnicieni spre a se asigura aplicarea acestor coduri. Dar opera de restaurare e inceata i limitata; ea nu poate acopen i pagubele produse. Soldul acestei
epoci este, in privinta p'durii, un sold puternic debitor: romnul n-a fost
frate bun cu codrul, ci un frate vitreg care abia intr-un tirziu a inceput s-i
dea seama de purtarea sa nedreapta i pgubitoare sie Insui
5.
D. R. Rusescu, Cestiunea tmpeiduririlor artificiale En Romtnia, p. 181.

2 Revista pit durilor, 1887, p. 226.
3 D. R. Rusesc u, Cestiunea impaduririlor, p. 179-180; cf. p. 311.
4 Revista pdclurilor, 1887, p. 221.
5 Regretatul Emil Po p, In conferinta sa Pddurile i destinul nostru

rostit in timpul celui de al doilea rdzboi mondial, spunea urmdtoarele: Ambianta silvestrA este un factor constructiv i deci mereu necesar pentru sufletul romAnesc ... Tot
ce Ocatuim prin devastarea pAdurilor este In paguba noastrl; once oper6 de ameliorare
prevedere silvicl, o facem In intregime in folosul nostru" (Sibiu, 1943, p. 14 i 16).
www.dacoromanica.ro
112
V.467`.7'
PADUREA CONTEMPO-
UP'
RANA (1919-1974). Potrivit

statisticii forestiere publicate In 1931 erau In Romania,
In 1929, 7 134 200 hect6re
din
trm
l.
care
2 053 691
hee-
tare apartineau
statului,
1 921 530 particularilor, dar
administrate de stat, 217 880
comunelor i stabilimentelor
publice, iar 2 941 099 proprietarilor particulari cu
administratie proprie 1. Pe
provincii istorice, aceasta
op
suprafata se rep artiza astf el :
Transilvania 3 534 621 hectare, vechiulregat 2 885 692,

Bucovina 494 694 i Basarabia 219 1.93 hectare 2.
Aceste cifre nu exprima lug
.
rr
realitatea, deoarece ea cuprinde i locuri unde a fost

mai inainte padure, dar care,
In momentul alcatuirii statisticii, nu mai reprezentau

Fig. 20 Arboret de molid, de mare productivitate, cleat terenuri despadurite
sau degradate. Intr-adevar,
pe valea Lotrului, 1952
(Foto ing. Paul Dece i)
aceeai statistica, socotind
esentele iar nu suprafetele
da urmtorul rezultat: rainoase 1 614 719 hectare (vezi fig. 20-22), fag
2 452 751, stejar mare 1 548 774, ulm, frasin 84 901, foioase tari 459 387,
foioase lemn moale 287 943 hectare. Total : 6 448 475 de hectare 3, deci o
1 D. DrImb 5, Etude physique et micanique du bois roumain, Nancy, 1932, p. 19.
Idem, p. 20. Constatam, in ce priveste Transilvania, ca exista o diferenta fntre
statistica maghiara, antebelica, i c,ea romand. Prima da o suprafata de 3 792 927 hectare,
pe cind cea de a doua de 3 534 621 hectare, deci Cu 258 306 hectare mai putin (D. DrImb a,
op. cit., p. 14). Diferenta se explica prin faptul ca statistica romana e posterioara, din 1929,
deci inregistreaza scaderea intervenita intre timp.
3 Ibidem. Tinind seama de aceasta suprafata de 6 448 475 de hectare, Romania ocupa
In 1938 locul al nourilea dupa suprafata medie de padure pe cap de lcuitor si al patruspre-
zecelea dupa procentul suprafetei de padure in raport cu suprafata totala a tarii. Din
totalul padurilor europene, Romania detine 2,4% , in timp ce U.R.S.S. (partea de la vest
www.dacoromanica.ro
Fig. 21
Pdure de brad in masivul Ceahl.u. Se vede marginea

superioar6 a padurii, 1958
(Foto ing. Paul Dece I)
-.
Fig. 22 - Plantatie tinarti de brad
(Foto Institutul de Cereetirl i Amenajirl Sllvice)
www.dacoromanica.ro
114
diferenrd in minus fatd de totalul domeniului forestier, indicat de aceea,si statisticd, de 685 725 de hectare.
Pe de alta parte, dispunem de o alta statistica, cvasicontemporana, i

anume de aceea care figureaza in expunerea de motive la legea pentru administrarea pdurilor, din 25 aprilie 1930. Potrivit acestei de a doua statistici,
existau paduri In suprafata de 6 486 471 de hectare
totalul fata de prima
statistica e superior cu 37 996 de hectare ; pe categorii de proprietari, acest
total se imparte astfel : Statul 1 942 000 hectare aadar cu 111 691 de hectare mai putin fata de prima statistica domeniile coroanei 66 492 de hectare, comunele i judetele 681 197, eforiile i fundatiile 125 628, bisericile
i fondurile religioase 467 605, composesoratele 655 707, monenii i rzii
450 566, particulari i societati anonime 2 097 276 de hectare 2 Pe procente,
ultima categorie venea pe locul intii, cu 32,4%, urmata de stat, cu 29,9%,
apoi de comune-judete i de composesorate, cu 10,5%, respectiv 10,1%3
etc.
Exista, in sfirit, o a treia statistica, aceea a Anuarului Statistic pe 1972

care considera fondul forestier total", ca fiind de 6 476 000 de hectare in
1938, de 6 487 000 in 1948 i de 6 313 000 in 1971, areitind deci o saidere de
163 000 de hectare, in timp de 33 de ani 4. Se face frig i aici o deosebire intre
fondul forestier" i suprafata padurilor", aceasta suprafata trecind de la

5 955 000 hectare In 1938 la 5 897 000 hectare in 1971, deci o scadere de 58 000
de hectare In acelai interval de 33 de ani 5. Dat fiind ca la I decembrie 1918
unirea cu Transilvania
suprafata padurilor era de 7 248 985 hectare,
reprezentind 24,5% din suprafata totala a trii 6,i ea' in 1938 padurile reprezentau numai 5955 000 hectare, rezulta c in acest interval de 20 de ani pddurile s-au micforat cu 1 283 985 de hectare. Aceast dureroasa concluzie
este foarte apropiata de aceea a mult regretatului Emil Pop, fost preedinte
al sectiei de biologie a Academiei Republicii Socialiste Romania i un foarte
bun cunoscator al pdurii romaneti, care, Intr-un studiu publicat in 1943,
arata ea' din 1920 Ora in 1935, in 16 ani, s-au taiat aproximativ 1 280 000 ha
de Urali 53%, Finlanda 9%, Suedia 8%, Germania 4%, Franta 3,5%, Polonia 3%, Iugoslavia 2,8% i Norvegia 2,5% (V. Sabd u, Cultura fi exploatarea poldurilor, In Enciclopedia Romeiniei, III, p. 449).
Codul legislaiei silvice, vol. I, p. 646.
2 Ibidem.
3 In expunerea de motive aceste doud din urmd categorii slut trecute in mod greit
Cu un procent egal de 10,1%; In realitate pdurile comunelor i judetelor reprezintd
10,5%, suprafata lor, de 681 197 de hectare fiind mai mare declt aceea a composesoratelor
care au 655 707 hectare.
4 Anuarul statistic al Republicii Socialists Romdnia pe 1972, p. 317.
5 Ibidem.
6 Expunerea de motive a legii din 1930, sus mentionate, In Codul legislaiei silvice,
I, p. 644-645.
www.dacoromanica.ro
PADVREA ROMANEASCA IM EPOCA MODERNA Er CONTEMPORANA
115
aproape 1/5 din Intreg patrimoniul nostru pduros. Cu lmi neatinse pin atunc
care au infiorat chiar i pe economitii i silvicultorii streini, observatoli" 1
Cum s-a putut ajunge la o asemenea situalie fr precedent, care ilustreaz o gospodrie prdalnica i o lips total de prevedere, de ignorare a
intereselor viitorimii, atit In ce privete statul, eft i particularii? Cauza principal a fost reforma agrarci de dup primul rzboi mondial, reform prin
care s-a luat din domeniul forestier o suprafal4 de 1 168 345 de hectare pentru
satisfacerea nevoilor de ima i chiar de teren agricol al celor improprietriti 2.
Trebuia oare luat neaprat aceasta suprafat din domeniul forestier ? DacA
ar fi existat o conceptie ciar, f and amentai tiintific, in privinta imaurilor,
dug s-ar fi pus accentul pe cultivarea plantelor furaj ere lucerna, trifoiul,
iarba de Sudan
daa. aceste imauri nu s-ar fi transformat In ptrloage,
pline, multe din ele, de scaieti i ciulini, este sigur cA suprafga luat asupra
pdurii ar fi fost mult mai mic. Diferenta Intre I 283 985 de hectare pierderea total i 1 168 345 eft reprezint aplicarea reformei agrare, adic6
115 640 de hectare sint rezultatul exploatrii de care marile societti ano-
nime care, atunci cind puteau eluda obligatia reimpduririi suprafetelor

exploatate, o fceau fr nici un fel de scrupul
Dar mai este Inca' un aspect, nu mai putin dureros. S-au tiat In acest
rstimp dintre cele dou rzboaie mondiale, r4inoasele in primul rind i
3.
In mod abuziv molidul" 4. Proportia r4inoaselor In exportul nostru de lemn
a mers crescind pin In 1935, molidul intrind intr-un procent de aproape

80% 5. Reproducem o alt concluzie a lui Emil Popp, din aceeai lucrare publicat in 1943: Avem trista reputatie de a fi tara celor mai multe ferestrae
In raport cu capacitatea pdurilor noastre de rinoase. Cea mai mare fabric
de cherestea din lume, cu 27 de gatere, se gsete la Tlmaci", IMO. Sibiu,
In timp ce fabrica Molotov, din taigaua siberian, are numai 24 de gatere
Rzboiul al doilea mondial i reforma agrar din 1945 au contribuit de asemenea la micorarea fondului forestier, dar in proportii mult mai mici cleat
6.
au flcut-o primul rzboi mondial i reforma agrara ce i-a urmat. Scderea

suprafetei fondului forestier se poate observa In foarte multe locuri. Astfel,
pe teritoriul comunei viticole Coteti (judetul Vrancea), in timp ce In 1890
E mil P o p, Padurile si destinul nostru nalional, Sibiu, 1943, p. 19. Michel
Dev8z e, op. cit., p. 102 apreciaza scaderea domeniului nostru forestier In perioada
interbelicd la poate un milion de hectare".
3 Dr. Val eriu Din u, Der rumeinische Wald, Bucuresti, 1933, p. 29.
3 Vezi, in privinta aceasta, si mai sus, p. 102-103.
4 Emil Pop, Padurile Fi destinul nostru nalional, p. 22.
5 Ibidetn.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
116
fondul forestier reprezenta 48%, in 1939 el este de 40,5% pentru ca in 1971

nu mai fie cleat de 24,8% 1, aadar o scadere, In ultimii 32 de ani, de 38,8%.
La sud-est de Rimnicul Sarat, padurile coborau ping. la Caiata: s-au defriat Intre timp, raminind din ele doar doua cringuri: Cringul Ursului i Cringul Meiului 2 PIlcul de ulmi groi aveau circa o sut de ani in 1916
care
ocupau fare unul i cloud hectare la Stupina (azi In judetul Vrancea), unde
era conacul Bagdat, a fost ras 3. La Urluia, in sudul Dobrogei, o fat intreag
de deal a fost defriata era padure de stejar
i defriata a r'mas: doar
tufe mici ici i colo, amintesc de existenta de alta data a padurii. Plantatia
de salcim i diferite foioase de la nord de Mangalia, de la Comarova, a fost
defripta In lungul ei pe o latime de citeva zeci de metri pentru a face loe
ferate de pe litoral. Alte plantatii de salclin din Ba'r:dgan au fost desfiintate,
neintelegindu-se rostul lor. Exemplele se pot uor inmulti pe toata fata pamintului romdnesc ; ele ilustreaza toate micorarea statornic a domeniului forestier.
S-a continuat in toata perioada interbelica o consumatie nejustificata
i nepermisa de lemn, indeosebi fag, dar i, In proportii mai mici, cer
nita, ca lemn de foc. In 1929, padurile statului aveau o productie anuala de
1 636 000 metri cubi de lemn de lucru i 3 892 000 adica mai mult decIt
dublu (exact 2,38) lemn de foc 4. Abia spre sfiritul perioadei interbelice
a inceput sd se actioneze In vederea utilizarii mai accentuate a celorlalte combustibile, carbuni, brichete, gaz metan, actiune care s-a dezvoltat mult dui:4
23 august 1944 i mai ales din 1948 inainte, cind s-a ajuns la o pretaire corespunzatoare a materialului nobil care este lemnul.
Din punct de vedere administrativ, s-au incercat, In perioada dintre

cele dou razboaie mondiale, mai multe forme. S-a continuat forma anterioard,
prin directia silvic a Ministerului agriculturii i domeniilor, s-a experimentat
i forma de regie autonoma CAPS"-ul spre a se reveni, la urma, tot

la administrare,a directa, prin minister. Dar aceste Incercari n-au impiedicat
ca patrimoniul forestier al Varii s scada, ca dezechilibrul intre taiere i cota
anuala de' cretere a padurii sa continue.
In noua perioadd, de dupd" nationalizare, o dat cu importanta din ce
in ce mai mare pe care o ja lemnul, i administratia crete in Insemnatate,
pin se ajunge la formarea unui Minister al economiei forestiere, cu o serie
de directii, potrivit cu complexitatea exploatarii pd'durilor i a prelucrarii
1 Prof. Pe tre Ripean u, Dezvoltarea economicez, in volumul CoteFti 500 de ani
de esistentel, BacZiu, 1972, p. 50.
2 Informatie, Dr. G h. T tran u, la 31 octombrie 1972.

3 Idem.
4 D. Drmb, op. cit., p. 21.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA 51 CONTEMPORANA
materialului lemnos, directii

intre care una priveste vinatul
i pescuitul in apele de munte.
Sub raportul replantrilor
sau reimpduririlor, s-au con-
117
VIM
tinuat, in parte, mai ales in

primii ani dup Unire, practicile vechi. Societtile anonime
nu si-au indeplinit intotdeauna
obligatiile, preferind s renunt, e
la garantiile depuse 1 Dar,
incepind din 1934, se observii

o imbuntlire a situatiei ; actiunea de reimpdurire, sub
supravegherea statului, face
progrese, asa incit, spre finele
perioadei interbelice, se poate
vorbi de un inceput de redresare a situatiei 2 (vezi fig. 23).
0 intensificare puternic a actiunii de reimpdurire se produce ins abia dup nationalizare. Se creeaz pepiniere mari,
douzeci i cinci la numr,
...21,A614
avind suprafata varlind intre Fig. 23 Culturi In benzi pentru fixarea soluIui
30 si 100 de hectare fiecare, pe terenuri Cu Inceput de degradare. Milgura
Rodnei, 1962
Cu o productie de puieti mult
(Foto ing. Paul Done i)
superioar pepinierelor anterioare 3. Se planteazd diferite esente in aliniamente de-a lungul drumurilor
plopi piramidali i euramericani, frasini, nuci etc. In 1960, suprafata reimpdurit se ridic la 78 649 de hectare 4, dar in 1970 ea nu este decit de 52 679 de hec-
tare 5, deci o scklere de 25 970 de hectare. In ce priveste impduririle in teren

degradat, ele ating 8 171 de hectare in 1962 spre a scdea ins la 1 701 hectare in 1970 6 In total, in intervalul 1948-1973, asadar in timp de 25 de ani,
s-a impAdurit o suprafat de peste 1,3 milioane hectare, in cadrul acestei

Vezi mai sus, p. 103.
2 Emil Pop, Pcidurile i destinul nostru national, p. 20.

3 Mihai Suder, Economia forestierd in Romdnia, p. 15.
Anuarul statistic al Romdniei, 1971, p. 466-467.
Ibidem.
6 lbidem.
www.dacoromanica.ro
118
I STORIA PADURII ROMANESTI
actiuni dindu-se prioritate plantgrii celor peste 700 mii hectare suprafate
despadurite, preluate dupa anul 1948" 1 Problema aceasta a reimpaduririi
atit a terenurilor cu paduri exploatate cit i a terenurilor degradate este de
cea mai mare importanta nu numai pentru tara noastrg, dar pentru toate
tarile cu domeniu forestier, din Europa i din celelalte continente. Se cauta
pretutindeni esente repede crescatoare i care s dea in acelai timp o masa
de lemn indicata nu numai pentru celuloza necesar hirtiei, dar i pentru
lucru. Problema refacerii pgdurilor a aurului verde" cum i se mai spune
prin comparatie cu aurul negru" sau petrolul se pune cu o deosebita stringent pretutindeni; nerezolvarea ei, depairea continua prin taiere a cotei
de refacere a padurii, depgire care se urmeazd de atta vreme, poate sg duca
intr-un viitor previzibil, debe indepartat, la o eriza a lemnului i a hirtiei,
similara crizei petrolului 2.
Impgdurirea e necesara i dintr-alta pricing. Pe terenurile unde pgdurea
s-a taiat i nu s-a efectuat replantarea, apa de ploaie nu mai e oprita in scurgerea ei, capata un caracter torential i mina la vale stratul de humus de la
fata pgmintului ; coastele dealurilor i muntdlor se ravineaza i devin, dupa
citva timp, terenuri degradate i bazine torentiale. Daca pe vgi se afi lacuri
de acumulare in slujba uzinelor hidroelectrice, aceste lacuri, treptat-treptat, se
colmateaza, pamintul spalat de pe coastele dealurilor depunindu-se la fundul
lor. In citiva ani, un asemenea lac cu o capacitate de 6 milioane metri cubi a
devenit colmatat in proportie de o treime 3.Singura solutie este reimpadurirea
rara intirziere a tuturor suprafetelor de pe care s-a tgiat pdurea i a terenurilor degradate i gospodarirea rationala a padurilor existente in aceste bazine.
Problema esentiala care se pune astazi este realizarea unui echilibru

constant intre cota anuald de taiere a piidurii ci aceea de creftere a ei, prin cre-
tere intelegindu-se numai creterea naturalg, util, valorificabila, afarg de

impgduriri. De vreun seco! i un sfert incoace, taiem mai mult decit permite
creterea anuala: rezultatul este o continua' ingustare a patrimoniului forestier,
o micorare a suprafetei lui, o micorare a motenirii pe care o lasam urmailor notri. De vreo suta douazeci i cinci de ani i chiar in ultimele decenii,
mineam din fond, in loe s ne multumim cu rodul lui anual. Este o gospodarirei
Vasile Patilinet, Padurile, in Tribuna Romaniei, II (1973), nr. 14 din

1
iunie, p. 4.
2 Vezi, In privinta aceasta, i Catinca Musca n, l'aclueca fi ftiinla in Romania

Libera din 13 august 1972 i Ion Dan, Aurul verde" la cota preocupcleilor, In Romnia
Libera din 29 iulie 1974.
3 Vezi discutia organizatl de Romdnia Libera cu cei mai de seam5. specialiti ai notri
in domeniul apelor, discutie publicat in num6ru1 din 18 iulie 1973, p. 2.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA. IN EPOCA MODERNA
51
CONTEN1PORANA
119
greit 0 egoist, care va avea consecinte dureroase. Dar ni se va obiecta:

populatia a crescut continuu, a fost nevoie de tot mai mult teren agricol i
de Aune, de aceea a trebuit s ingustm pdurea. Obiectia nu este intemeiat:
nu acesta a fost motivul, ci dorinta de clstig rapid si cit mai mare in regimul
capitalist i lipsa de coordonare, de proportionalizare intre productie i consum
in regimul socialist, prin consum intelegindu-se atit exportul cit i aprovizionarea fabricilor noastre de prelucrare a lemnului 0 acoperirea nevoilor populatiei In lemn de constructde, de lucru i de foc.Prevederile Programului
national de conservare i dezvoltare a fondului forestier, in perioada 1976
2010, interzic tierea pdurii peste creterea ei anual, neadmitindu-se nici un
fel de exceptie. Numai In felul acesta se poate asigura viitorul patrimoniului
nostru forestier, numai astfel punem bazele unei economii forestiere gridtoase. La consfluirea pe tail a silvicultorilor, in octombrie 1974, prwdintele Republicii Socialiste Romania, tovar6011 Nicolae Ceauescu, a spus-o
limpede i rspicat: Set nu mai admitem sub nici un motiv tiiieri mai mari
cleat cele normale, set asigureim o crestere corespunzettoare, anualei a fondului
forestier" 1 Patriotismul luminat i spiritul de prevedere al preedintelui
Republicii Socialiste Romania a determinat elaborarea legii respective i

aplicarea acestei legi cu toat fermitatea, fr nici o abatere.
Un pas inainte s-a fcut dup unirea cu Transilvania prin constituirea
de rezervatii q,i parcuri naturale. Am artat ca problema se pusese inch' in
1907 cind administratia Fondului Bisericesc din Bucovina, Intrebat fiind,
propusese ca rezervatii naturale padurile seculare Sltioara i Puma. Hotrirea
s-a luat ing numai In 1925, cind, prin decizie ministerial, a fost declarat
ca rezervatie naturald pdurea Sltioara, in intindere de 671,11 hectare. In
1931, i s-a redus suprafata la 295,28 hectare, adugindu-i-se Irish' 292,92
hectare pe muntele Giumalu 2 Aezat pe versantul sud-estic al masivului Raru, In regiunea cea mai pitoreasca a Carpatilor bucovineni, pdurea
Sltioara, alctuit din arbori seculari, monumentali, tine i vinat frumos :
ri0, coco0 de munte, mistreti etc
Din cauza vInatului abuziv i a braconajului, o sum dintre podoabele
pdurilor i muntilor notri, ca risul, cerbul, capra neagra, ursul, cocoul
de munte, cocoul de mesteacn se imputinaser considerabil i erau, unele
3.
1 Romania Liberd din 10 octombrie 1974, p. 3.
2 Ing. I. Poclitaru, Situaga Fi importanja actuald a pdurii seculare Sidtioara" In Codrii Bucovinei, IV (1933-1934), p. 3-11. Potrivit listei oficiale de rezervatii
forestiere si complexe, alatuite de V a 1. Puscariu si N. Tomiu c, rezervatia de

la SlItioara are actualmente (1974) 609 (ase sute notfa) hectare.
3 Idem, p. 8.
www.dacoromanica.ro
120
din ele, chiar In primejdie de a disprea 1, aa cum dispruserg, In secolele

trecute, zimbrul, bourul, brebul, plotunul. De aceea, s-au luat msuri ca vinatul unor specii s nu fie admis decit pe bazg de autorizatie special, acordat de minister, iar pe de alt parte s se creeze rezervalii, parcuri naturale
parcuri dendrologice unde atit arborii cit i vinatul s fie ocrotiti prin lege ;
citeva din aceste parcuri i rezervatii au luat fiint in perioada interbelicA,
majoritatea dateaz ins din perioada de dup al doilea rzboi mondial.

Nu putem indica aci toate aceste rezervatii i parcuri sint In numr de
257 (dou sute cincizeci iapte) din care o bun parte forestiere i complexe 2;
ne vom mrgini la cele mai insemnate. In frunte vine parcul national Retezat,
de 20 000 (douaeci de mii) de hectare, de caracter complex, cuprinzind pduri, goluri alpine, lacuri pe locurile vechilor ghetari, faun i flor. A fost
decretat parc national in 1935, in urma unei intense 0 argumentate propagande 3. Vin apoi rezervatiile complexe Muntele Cozia, de 5 547 de hectare,
In judetul Vilcea, In apropierea localittilor Climneti-Sltrucel ; Feigiira,s
( Moldovanu-Capra), cuprinzind virful cel mai inalt al Carpatilor romneti,
la nord de localitatea Arefu ; trei rezervatii complexe Bucegi, de 3 849,8
hectare In zona Sinaia-Buteni-Azuga, 2 050,3 hectare in zona Moroieni i
1. 839,9 hectare, ling localittile Bran-Zrnqti, Lacul Snagov, de 1. 727 de
hectare 0 Domogled, In Banat, aproape de Mile Herculane, cu o suprafat
de 1 132 de hectare, avind i aluni turceti i castani cu fructe comestibile,
precum i arbori i arbu0i fcind tranzitia spre flora mediteranee.Tot in Banat
e rezervatia complex. lzvoarele Nerei-Beufnita, de 3 368 de hectare, ling6
Sasca Montang. In Transilvania, citm rezervatiile complexe Lacul RopCheile Bicazului, de 960,8 hectare, din apropierea oraplui Gheorghieni,
defileul Cr4ului Repede, de 147 de hectare, lingl Vadul Criului, i Pietrosul
Rodnei, de 3 068 de hectare ling hotarul sud-estic al Maramureplui, localittile cele mai apropiate fiind Bora-Moisei. In Moldova, mentionm rezervatiile complexe Ceahldul-Polita ca crini, de 3 489 de hectare, i Cheile Bicazului, de 2 219 hectare.
Ca rezervatii pur forestiere, In afar de codrii seculari de la Sleitioara
i V alea Putnei-Giumaldu, amintite anterior, notm codrul secular Glodeanu,
de 528 de hectare, in valea Doftanei, judetul Prahova, pdurea seculara

Vezi, in privinta aceasta, revista Carpagi, articolele lui I onel Po p, A I. B or za
C.Rosetti-BAlanescu,*tef an Boer,Lt. colonel Roland Schneider-Snyder, A. Comia, I. Philipovicz, E. Botezat, Lucaciu

-R a 1 z.
Vezi-le in lista indicat mai sus, p. 119, in nota 2; ele cuprind nu numai rezervatii forestiere i complexe, dar i botanice, zoologice, geologice , speologice etc.
3 Vezi de pilda articolul lui A I. B or z a, Retezatul, viitorul parc nagonal al Romliniei, in Carpaiii, I
(1933), 12, p. 2-8.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA
121
Bogata din zona oraului Rupea (judetul Braov), pdurea Latorita, de 650
hectare, in zona Mlaia, judetul Vilcea fgetul de la Dragomirna, de 131
de hectare, in judetul Suceava, pdurile Frasinu i Spdtaru, de 153,20 i
respectiv 164,40 hectare (in judetul Buzu) Luncavita de 154,20 hectare i
Letea de 298,70 hectare In judetul Tulcea (vezi fig. 4, 24, 25), Dumbrdveni,
de 359 hectare i Canaraua Fetei, de 168 hectare, in judetul Constanta.
O mentiune special merit parcurile dendrologice de la MihdieVi, 69,2
hectare, in judetal Arge, de la Hemeitq, 48,5 hectare, i Dofteana, din judelail
Bacgu. Ele fac cumpn, de partea aceasta a Carpatilor, parcului dendrologic de la Simeria, cruia i s-a adugat, din februarie 1965, rezervatda tiintific de la Dosul Laurului (Gura Hont, judetul Arad), In suprafat de 28,7
hectare i Grdina dendrologic a Facultldi de silvicultur din Brafov. Pe
ling bogatele colec-tii de arbori autohtoni i exotici, aceste parcuri se caracterizeazd i prin semintele forestiere selectionate pe care le produc pentru
pepiniere ca i prin puieii ornamentali de rinoase
Credem c ar fi foarte indicat ca printre parcurile naturale ale trii
1.
fie cuprins i Mdgura Odobeftilor, cu intinsa ei pdure de stejar i cu muntele
Riuul (Raiul cel mititel!) de pe valea Milcovului. De asemenea pdurea

de stejar de la Cotmeana (judetul Arge), considerat drept una din cele mai
frumoase p'duri ale trii, poate cea mai frumoas pdure de stejar. O dovad
a interesului crescind ce se arat lemnului In vremea noastr este i infiin-tarea In 1967 a Muzeului lemnului la Cimpulung Moldovenesc 2.
inainte
existau sectii cu exponate de lemn la diferitele muzee etnografice din tar

dm ca exemple sectdile respective ale muzeelor din Cluj, Iai, Sibiu i
Sighet, precum i Muzeul satului din Bucureti, dar acum, pentru prima dat,
un muzeu este consacrat exclusiv lemnului. Avind peste o mie nou sute de
exponate, Intre care o colectie de roti cioplite dintr-o singur bucat de

lemn" 3 precum i un car vechi de circa patru sute de ani, folosit la transpor1 Pentru parcul dendrologic de la Hemeius care e totdeodatil i statie experimentar silvica, precum si pentru pdurea secular Bogata, vezi i notele lui P e t r e Mihai Bcan u, In Romdnia Libera din 26 noiembrie 1972 si 20 aprilie 1973; vezi i articolul aceluiasi inainte ca natura sd moard, In Romdnia Libera' din 28 februarie 1973,
iinde totalul rezervatiilor naturale, la Inceputul anului 1973 este apreciat la 120 000 de
hectare. Referitor la parcul de la Hemeius, vezi si nota lui C. Azoitii din Romtinia
Liberd din 9 mai 1974 unde se da cifra de 700 (sapte sute) de specii de arbori si se releva
incercArile de aclimatizare a pinului de zandr, originar din California, si a chiparosului
de Oregon.
2 La Inceput, In 1936, muzeul, Infiintat de profesorul Ion *t e f uria c, a avut

un caracter general etnografic, cuprinend i ceramicd, tesilturi, pielrie, arme etc. in
1967 Ins a devenit Muzeul lemnului, cu profil exclusiv.
3 P e tr e Mihai BAcan u, In Romdnia Liber din 13 septembrie 1973, p. 7.
www.dacoromanica.ro
Fig. 24
Pridure la Letea, in delta Dun6rii, jud. Tulcea. in fald, o dun de nisip
(Foto Institutul de CercetAri 1 Amenajari Silvice)
Fig. 25 Copaci in pdurea

Letea, din delta Dunrii, jud.
Tulcea
(Foto dr. ing. L D umitr lu T
taranu)
www.dacoromanica.ro
PADuREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA
123
tul vinului singurul exemplar de acest fel pstrat Oda' azi 1, Muzeul din
Cimpulungul Moldovenesc este nu numai un element de atractie turistica,
dar si un important mijloc de documentare pentru civilizatia lemnului"
care a dominat secole de-a rindul viata rural in tinutul carpato-danubian.
Si la Muzeul etnografic din Sighet, obiectelor din lemn le este rezervat un
amplu spatiu.
La Muzeul Vii Teleajenului din Cheia (judetul Prahova) este i o sec.tie
de boli si dunatori ai pdurilor" infatisind: 1) bacterioze (cancer), 2) gale,
3) insecte, 4) ciuperci, 5) licheni. Dintre insecte sint infatisate: viespea lemnului de rasinoase, croitorul mare, croitorul mic, croitorul albastru al fagului, inelarul, catelul frasinului, gindacul rosu al frunzei plopului, carabusul 2. Dintre ciuperci sint expuse ghebele si iasca, dintre licheni, matreata
bradului.
Dintre bolle care afecteaza copacii, o deosebita gravitate prezinta aceea
a ulmului, nu numai la noi, dar in intreaga Europa. Ulinii se usuca; incercarile
fcute Oda' acum de a combate aceast boala n-au dat rezultate. Pentru alte
boli ale copacilor s-a recurs, in ultimele trei decenii, la stropiri sau prafuiri
din avion; ele prezint avantajul, pe de o parte, ca pot acopen i suprafete
mari, pe de alta, ca ating virfurile copacilor care, altfel, ar fi greu accesibile.
Un aspect care se cuvine neaparat sa fie relevat este tmbundtcitirea situatiei
muncitorilor de p 'Mare. Daca In perioada 1919-1944 grija fata de conditiile

au fost
In care lucra si traia muncitorul forestier era pe un plan secundar
si unele exceptii3 lucrurile se schimM simtitor dup 23 August 1944 si
radical dup./ nationalizarea padurilor. imbunatatirile privesc atit conditiile
de trai cit i felul de lucru. Se fac cabane prevazute cu paturi, saltele, paturi,
cearafuri, perne i cu sobe, precum i bucatarii care pregatesc mincare calda.
Sub raportul lucrului, se introduc ferastraiele mecanice portative, care uureaza considerabil munca tierii copacilor, fcuta mai inainte cu securea
Elena Crding, Muzeul lemnului din Cimpulung Moldovenesc, In Contemporanul din 3 noiembrie 1972, p. 8.
2 Aceste insecte pot provoca pagube considerabile. In 1895, cdlugdrita" (Limantria
monacha) a distrus In jurul Niirenbergului, In R. F. Germania, mai bine de 40 000 de
hectare de pin. In Boemia, aceea5i insectd a atacat In regiunea Sumana pldurile pe 0
suprafata de 507 000 hectare, din care a distrus 106 000 hectare. Litre cele cloud rdzboaie
mondiale au fost multe asemenea atacuri In Europa vesticd i centrald (P ierre De f..
f ontaine s, op. cit., p. 156). Pentru ddundtori, vezi M. Arsenesc u, I. Ceian u,
Al.Fratian, Gr. Iliescu, T. Popescu, A. Simionescu, Depistarea gi prog-
noza tnmu4irii ddundtorilor forestieri, Ducure0i, 1966, 180 P. In 8.

3 Vezi mai jos, p. 150 i 152 Muncitorii locuiau In colibe din rdzlogi" addposturi rudimentare, fAr paturi, sau In colibe bordne0i" de tipul celor ale lucrAtorilor
din Borp. In ase sau opt colturi, adaposturi mai durabile, dar tot fdrd paturi. Vezi
I. Vladutiu, Zona Bicaz ..., p. 265.
www.dacoromanica.ro
124
joagdrul, se introduc funiculare pentru scosul butenilor de la locul de recoltare, precum i tractoare i camioane pentru transportul pe drumurile forestiere. Productivitatea muncii crete, ca i specializarea, scade In schimb efortul,
mai inainte istovitor, al muncitorului. Trebuie subliniatd Insemndtatea noilor
drumuri forestiere. Ele deschid bazinele forestiere infundate, care mai inainte
nu aveau drumuri de acces, din care cauzd arborii btrini, czuti din pricina
virstei i furtunilor, putrezeau pe loc, pierzindu-se astfel insemnate cantitti
de materie lemnoas de calitate, in special fag, molid i brad 1.
O alt caracteristic a exploatrii forestiere din ultimele decenii este

sporirea cantitatii de lemn de lucru din masa totald lemnoas. Dacd in 1951
procentul era de 49,1%, aadar nerealizindu-se nici mcar jumtate din totalul
masei lemnoase, In 1965 procentul a crescut la 70% 2, pentru ca in anii urmdtori el s' creasc i mai mult tinzind spre 75%. Pe exente, creterea a fost
la fag de la 27,2% In 1951 la 63% In 1965, la stejar de la 44,9% la 60,2%, iar
la alte specii, inferioare, de la 7,6% la 51,7% 3. S-a schimbat i ponderea, pe
esente, in volumul net comerciabil al masei lemnoase exploatate. Astfel rdsinoasele care In 1950 reprezentau 35,5%, scad in 1966 la 32,2% s ne
amintim ca in perioada interbelic ele reprezentau majoritatea absolut, iar
la export pin la 80% ; crqte, In schimb, ponderea fagului, de la 41,5%

la 43,5%, a stejarului de la 8,5% la 9,2%, iar a diverselor specii de la 14,5%
la 15,1% In acelai interval 4.
Cu totul remarcabild este dezvoltarea pe care o iau fabricile de prelucrat
lemnul. O bund parte din cei peste zece miliarde lei pe care i-a investit statul
In rstimpul 1948-1965 au servit la construirea acestor fabrici. In 1966,

cifra investit in dezvoltarea industriei forestiere a fost de circa 1,6 miliarde
lei 4. Principiul de bazd de la care s-a plecat este sporirea considerabild a
valorii lemnului prelucrat fatA de cel neprelucrat, principiu care se aplicg dealtfel la toate materiile prime. In loo s exportgm cherestea, e mult mai avantajos sa export:4m hirtie, mobila, panel, furnir, instrumente muzicale,
brituri, 066 aglomerate i fibrolemnoase etc. Un alt principiu, de care nu se
tinuse seama mai inainte, este c4 nimic nu trebuie pierdut din masa lemnoas,
ca' totul chiar cr'cile cele mai mici poate fi i trebuie utilizat. De aci
au rezultat fabricile de placi de lemn aglomerat i cele de prci fibrolemnoase,
Ing. Mihai Sude r, Economia forestierti, p. 23 Dad. in 1950 se transportau cu mijloace mecanice 57,4% din materialul lemnos iar cu atelaje (boj i cai) 30%,
In 1966 procentul celor dintii s-a ridicat la 97,4%, iar al celor de-al doilea a sdizut la 0,6%,
adica la foarte putin. (Idem, p. 26).

ldem, p. 27.
3 lbidem.
4 lbidem, p. 30-31.
5 lug. M. Sude r,
op. cit., p. 10.
www.dacoromanica.ro
PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA $1 CONTEMPORANA
125
Cu varianta lor cea mai notia: piaci fibrolemnoase melaminate pe ambele

parti, realizate la Combinatul pentru exploatarea i industrializarea lemnului
din Suceava Pentru detalii asupra fabricilor de tiat i prelucrat lemnul
in perioada 1919-1974 trimit la capitolul special. 0 deosebit atentie s-a
dat invatamintului forestier. In perioada interbelick atentia s-a indreptat
pentru asigurarea unei pregtiri universitare viitorilor ingineri silvici. O data
cu transformarea vechii coli de poduri i osele in Scoala Politehnica, s-a
infiintat, in cadrul acesteia din urm, i o sectie de silvicultura, urmrind pregatirea viitorilor ingineri silvici 2. Dar dezvoltarea i diversificarea cea mai
mare a avut loc dupa 23 August 1.944 cind s-a infiintat o Facultate de silvicultura, actualmente cu sediul la Braov, i s-a creat o serie de coli secundare, profesionale i tehnice, cu profil silvic, pentru pregatirea muncitorilor calificad i a cadrelor medii, maitri i tehnicieni. S-au infiintat astfel
4 licee forestiere pentru cele 4 specialitati: silvicultur, exploatare, transporturi i constructii forestiere, industrializarea lemnului, apoi 21 de coli profesionale, 17 coli tehnice de maitri
intre ele cea de la Codlea i 10 coli
pentru personalul tehnic. In aceste coli s-au pregatit lucratorii calificati
i maitrii pentru fabricile de cherestea, de parchete, de placaje i furnire,
de placi aglomerate i de placi fibrolemnoase, de instrumente muzicale i
de ambarcalduni, de mobila, creioane i chibrituri, de budane i butoaie,
precum i tehnicienii necesari pentru construirea de drumuri forestiere. In
total, din aceste co1i, de la infiintarea lor i ping in anul 1966, au ieit 13 233
de muncitori calificati i 3 078 de maitri i tehnicieni
Avind o temeinica pregatire de specialitate i o indelungata experienta,
silvicultorii romani slut solicitati i in afara hotarelor tarii. La Bucureti
a avut loc, fare 7 .1 14 august 1972, a doua sesiune a subcomitetului ministerial mixt romno-iranian de cooperare economica i tehnic in domeniul
forestier i al industriei lemnului. Cu acest prilej s-a semnat un memorandum
care constata progresul realizat in construirea complexului iranian de industrializare de la Neka, cu colaborarea specialitilor romni4. Pe de alta parte, in
cursul anului 1973, mai multi cercetatori tiintifici ai Institutului de cercetare,
3.
proiectare i documentare silvic din Bucureti au participat la actiuni de

specialitate in Asia i Africa. Astfel, in Republica Democrat Populara a
Vezi nota lui Pe tre Mihai Bdcanu in Romcinia Liberii din 9 februarie
1973, p. 5.
2 Pentru o categorie de cadre medii, mentiondm scoala de brigadieri de vindtoare
Infiintatd. la Sighet, prin legea vindtorii din 1921; cursurile durau doi ani (G h. Nedic
op. cit., p. 710). *coala n-a durat insd, desfiintindu-se dupd prima serie.
3 Ing. Mihai Su de r, op. cit., p. 78. Pentru grupul velar forestier" de la

Sighet, vezi Maramurq 1921-1971, plana respectivd.
4 Vezi Scinteia din 15 august 1972, p. 5, nota Semnarea unui memorandum privind
cooperarea romano-iranianci In domeniul industriei lemnului.
www.dacoromanica.ro
126
ISTORIA PADIJRII ROMANESTI
Yemenului (sudul Arabiei) s-a aflat ca expert Eugen Costin in vederea unei
campanii de imp adurire a terenurilor aride. Un alt expert, Alexandru Clonaru, s-a deplasat in Irak spre a acorda asistent tehnica i tiintifica in acVunea de cultivare a speciilor de arbori repede crescatori, in primul rind a
plopilor
In mai multe tari din Africa Centrala intre care Republica
Zair, Republica Nigeria, Republica. Guineea au fost chemati mai multi
cercetatori ai Institutului sus-amintit pentru a determina, pe de o parte,

productia padurilor ce urmeaza sa furnizeze materia prima a fabricilor de
prelucrare a lemnului din -tarile respective, i pentru a indica, pe de alta, modul
de regenerare a padurilor ce urmeaza sa fie exploatate 2 In Republica Algeriana
democratica i popular 0 In Republica Zair predau cadre didactice ale Fa-
cultatii de silvicultura i exploatari forestiere din Braov.
1 Romdnia Libera din 8 aprilie 1973, p. 3, nota Faima fcolii romdnefti de silvicultura.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
Prima reglementare oficial a regimului pdurilor
pe teritoriul carpato-danubian, este cea din Tran-
silvania, In 1781, urmat de cea din Bucovina,

In 1786, apoi de cea din Moldova, in 1792, fi de
cea din Muntenia, In 1793
Legislatia silvica este o realizare a epocii moderne. Cit vreme padurile

au fost numeroase i intinse, iar oamenii putini, nu s-a simtit nevoia sa se
reglementeze utilizarea padurii. Sdtenii luau lemne de constructie, pentru
a-0 face casele, lemne de foe, ha i lemne pentru vinzare, stapinul padurii
multumindu-se sa primeasca din acestea din urmid, dijma adic, in general,
a zecea parte. Prima incercare de reglementare pe care o cunosc bineinteles in afar de cele privind branitele sau pdurile oprite este aceea cuprins in hotrirea slimului" sau conventului de la Focani, din 29 mai 1706,
unde o comisie mixta, de dregatori munteni i moldoveni, decide cu privire
la pricinile de hotar. Printre padurile ce sint pe locul Moldovii citim in
documentl
de acum innainte muntenii s nu mai treac la pdurile Moldovii,
dacd n-or ingdui moldovenii ea este cu cale ; daca nu le va fi cu voe, s-i

opreasca afar. Numai and s vor pute tocmi cu stapinii pdurilor, atunce
s marg s tae iar nevrindu
ingaduiasca, sa nu mai marga s tac lemnu
din padurile lor". De fapt, nu e atit o reglementare, eft precizarea unui principiu similar celui ce regenta branitea: nimeni nu poate taia fr' voia stapinului padurii deci fr intelegerea prealabil cu acesta.
Prima reglementare oficial a regimului pdurilor pe teritoriul carpatodanubian este cea din Transilvania, in 1781, urmata de cea din Bucovina,
In 1786, apoi de cea din Diloldova, in 1792, i din Muntenia in 1793; in Dobrogea
ea are loe abia in 1870. Reglementarea privind pdurile Transilvaniei este

opera regimului austriac din timpul imparatului Iosif al II-lea 2 Dar dupa
1 Academie, Documente roma'nefti, LXXIV/35 Slim este un cuvint de origine 0tarascg. Vezi Cons t. C. Giuresc u, Introducere la Vita Constantini Cantemyri, ed.
Radu Alb al a, Bucuresti, 1973 p. XXI.

2 ina din 1703 existA un plan pentru cercetarea pAdurilor din Transilvania de cdtre
trimiii impArAtesti din Viena spre a constata componenta acestor pAduri, ce lemn de
constructie si de foc cuprind, precum si ce pAduri de stejar stilt pentru ingilsarea
www.dacoromanica.ro
128
ISTORIA PADuRii ROMANE$TI
moartea acestuia se edicteaz, in 1791, legi care prevad c dreptul de propietate asupra paclurei apartine numai movierilor ; ele dau acestora din urm
posibilitatea sa revendice padurile satelor de tarani 1 Reglementarea privind
padurile din Bucovina s-a tiparit in nemtevte i in romanevte, versiunea
romana purtind titlul Orindueala de pdure" 2 Are 12 ponturi" sau capitole; in pontul intli se prevede In ce chip trebuie dup rinduial
tie padurile in buna rinduiala, s s haznuiasc i sa sa tae". Se formuleaza
ideea ca movinavul de pacluri... e datoriu pe tot anul atita lemne sa taie
dentr-insa, pe citu paclurea intr-un an poate sa deae; iar. amintrele Wind,
apoi greveavte impotriva rinduielii vi aduce pe urmatorii sau movtenitorii sal
la lips de lemnu" 3. Se introduce as:adar notiunea de amenajament, care sa
garanteze refacerea padurii, notiune dezvoltat In pontul doi. In pontul trei
sInt Infativate soiurile de copaci vi ce s face" din lemnu lor. Pontul patru:
stringerea semintelor de pdure, pastrarea i semanatul lor". Pontul cinci:
neces:tatea padurarilor buni i cu vtiinta". In pontul vase, despre evitarea
grevelilor i primejdiilor: incendiile de pduri, ruperea coajei de pe copaci,
drmatul de frunze la oi i capre, greblatul mu. Fhiului de pe copaci. Pontul
vapte: porunca de oprire pentru capre i oi". Pontul opt: pentru steclarii,
Mile de fier i facerea potajului sau fierturile de cenuve. Pontul noud: pentru
padurile tirgurilor vi... razavevti". Pontul zece: pentru pduri bisericevti
pentru stricatorii
sau ctitorevti". Pontul unsprezece: Pedepse
calcatorii de paduri". Pontul doisprezece: taetura padurilor la munti 4.
Foarte interesante grit definitiile pe care le da Orindueala" la diferitele
esente sau soiuri de copaci, artind vi la ce sint buni. Dam citeva exemple:
Larisul sau precum unii zicu sorbul este cel mai bun soiu de lemnu de munte...
da cel mai bunu lemnu de cherestea, traievte mult In apa vi la uscat vi este
foarte bunu de tot lucrul de gospodarii, de uvtori vi de lemnu de ferestrii
vi de pari de vie... Acest copaciu d ceale mai bune catarturi de corabii care
mascurilor (H urmuzaki-Iorg a, Documente, XV, 2, p. 1498).
Pentru regulamentul
turcesc privind padurile din Dobrogea vezi Vasile Sabau Evolutia economiei forestiere in
-Romcinia, Bucurqti, 1946, p. 285-288.

A. Csetri i St. Imreh, Asupra relaiiilor de proprietate feudala in Ttransilvania (1750-1848) in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, IX (1966), p. 119.
2 S-a retiparit de G h. T. Kirileanu sub titlul Cel mai vechi cod silvic roma'nesc.
Orindueala de pildure pentru Bucovina data de imparatul losif al II-lea in 1786, publicata
cu o mica introducere i un indice de , Bucureti, 1908, 56 p. in 8.

a Idem, p. 11.
4 Idem, p. 4-5 lard cum imparte Orindueala" esentele padurilor de foioase:
Pddurile Cu frunza lata sint alcatuite de lemnu virtosu i lemnu moale; supt lemnu virtos s intaleage: stajariul, frasinul, fagul, paltinul, jugastrul, ulmul, mesteacanul i arinul.
Lemnu moale este teiul, plopu negru, plopul, alunul, salcea" (p. 16).
Sid pentru uori.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
129
prea bine se pltescu de neguttorii, cei ce neguttoresc pe mare" 1. Stejarul
e de trei fealuri: adec4 stjariul de cimpu sau vratec, stdjariul de iarr

i stjariul pietrosu sau de munte". Cel dintii este pentru buntatea i darurile
alese ce are... cel mai trainic, ata la treaba otenetilor cornil, cum i la toate
alte zidiri in ap i pe uscat" 2. Ghinda se coace la finele lui octombrie; trebuie strins numai dup ce, de coapta ce este, cade" 3. In ce privete frasinul
pentru burtatea lui i de trainic ce este, mai c.. vine deopotriv stjariului.
El este bunu la fealiu de fealiu de zidiri pe uscatu i in ap, dar mai virtosu
de grinzi i grindeaiuri este foarte bun... Frunza lui d o sngtoas hran

Teiul are frumoas inltime... lemnul lui este foarte bunu pentru
multe fealuri de vase i unealte trebuincioase la gospodrie, cum i pentru
sAptorii de icoane i la lemnu ; iar coaja lui cea denluntru e bun de funi/i/
sau de papure i rogojini" 3. Fagul... de cherestea nu-i bunu... fus d cel
mai bunu lemnu de arsu i s poate prea bine lua la lucru rotresc, la tre-aba
sau lemnu de moar i la alte vase de lemnu. Cind lemnul acesta s fie totdeauna in ap, atuncia este foarte trainicu i s face ca fierul de tare ; drept.
aciasta la lucruri i zidiri ce s facu ca s steae in ape, la prampoi cei mai
de jos i la tlpi de lAptoace bine s are... Jiru s stringe la sfiritul lui octomvrie i dintr-insu facu acolo bunu oloiu" 6. Tisa care la acea parte de loe s.
da' foarte raru, s numr aijderea filtre leamnu de munte. Este peste m'sur indesatd i se potrivete la floare cu lemnu perjului" 7. In sfirit, in ce
privete plopul negra, din toate leamnele cu frunz6 lat este cel mai prost,
fiindcg nice de focu nu-i bun". Se fac totui din el, covli, scafe, talgere
de vite" 4.
In ce privete epoca tlerii lemnului in pdure, Orindueala" precizeaz oh' ea este iarna i anume lemnul pentru cherestea in decembrie i
cofe" 8.
1.0rinduealcl, p. 19
De fapt, sorbul e alta esenta decit laricele. Pentru diferitele
specii de arbori i caracteristicile lor, a se consulta urmatoarele lucrari: 1) D. Drimb
Etude physique et mcanique du bois roumain, Nancy, 1932, V -I- 247 p. in 8; 2) I. D u-
mitriu Tataranu, S. Pacovschi, Al. Beldie, Z. Spirchez, Ar-
bori f i arbufti forestieri qi ornamentali cultivai In R.P.R., Bucureti, 1960, 811 p. in 8';
3) Ing. Dr. A t. Haralam b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, Bucureti, 1963,
778 p. in 8. 0 serie de informatii utile i la E. A. Bi el z, Handbuch der Landeskunde Siebenbargen, Sibiu, 1857, VIII -I- 613 p. El indica , de pilda, doud feluri de stejar in Transilvania, i cinci feluri de tei (Tilia argentea, parvifolia, grandifolia, cordifolia, Nigua).
5 Orinduealii p. 16.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 17.
5 Idem, p. 18-19.
6 Ideal, p. 17.
7 Idern, p. 21.
8 Idem, p. 19.
www.dacoromanica.ro
130
ianuarie, iar pentru foc si In februarie
Daca Ins lemnul urmeaza sti fie

atunci el se taie In lunile mai, iunie si iulie adica atunci cInd e plin de
seva acest lemn trebuie Insa i cojit 2
In acelasi an 1786 clnd se dadea OrIndueala", i anume prin ordonanta
din 29 aprilie, Impratul Iosif al II-lea Infiinta Fondul bisericesc ortodox

roman din Bucovina" care grupa totte pdurile manastirilor din noua provincie i urma s fie administrat In mod deosebit 3. Erau paduri seculare In
care molidul ocupa primul lor: 107 973 hectare adica 47,87% din total. Urma
bradul cu 58 742 hectare (26,07%), fagul cu 43 244 hectare (19,19%), carpenul
c u 6 197 hectare (2,75%) si stejarul cu 2 704 hectare (1,20%), restul de 2,92%
fiind reprezentat de alte esente 4. Fondul a fost gospodrit cu grija; In 1875
s-a introdus un regulament silvic care se aplica deja din 1872 In Galitia ;
s-au Infiintat ocoale silvice ; In 1922, numrul lor se ridica la 32 6. In ce priveste exploatarea p'durilor, ea s-a fcut la Inceput cu ajutorul ferestraelor
miscate de ap' ; In 1834 erau 29 de asemenea ferestrae 7. Exploatarea s-a intensificat odat cu Infiintarea fabricilor de cherestea, cea dintli fiind aceea a
Societatii pe actiuni Philip si Charles Goetz, din Cernautd, cu zece gatere 8.
Treptat, societatea a Infiintat fabrici In alte centre si anume la Vatra Dornei,
Iacobeni, Gura Humorului, Rusii Moldovitei si Brodina 9. S-a adaogat apoi
O nou societE.te Bucovina".
Intrucitva similara organizrii date padurilor fondului religionar din
Bucovina a fost organizarea Incepind din 1890, a padurilor satelor de unde
s-au recrutat regimentele graniceresti imperiale i anume acelea din regiunea
Bistrita-Nsud, regiunea Sibiu-Orlat si din regiunea Banatului. In regiunea
Bistrita-Nsaud, de pilda, padurile grniceresti, apartinlnd la 44 de comune
aveau o suprafat de 147 043,42 hectare 10, ceea ce revine In medie la circa
3 342 hectare de comuna. Pina In 1890 administratia acestor paduri a fost
Abata pe seama comunelor respective, ceca ce a dus, dupa afirmatia unui
cunosctor, la devastarea padurilor pe scar Intima" 11. O lege ungara din
Ortnduiala, p. 12.
2 Idem, p. 146.
3 Silyill Dimitrovici. Istoricul fi organizalia padurilor Fondului Bisericesc

Ortodox-Romdn din Bucovina, Cernuti, 1922, p. 7-8.
4 Idem, p. 30.
5 Idem, p. 10.
9 Idem, p. 17.
7 Idem, p. 11.
Idem, p. 34.
9 Ibidem.
79 *t. Demetrescu-Gtrbovi, Padurile graniceregti din judeful Nasaud,
In Revista Padurilor, LVIII (1936),
2,
p. 148.
11 Idem, p. 153.
www.dacoromanica.ro
LE GI SLATIA SILVICA
13$
189 a prevgzut administrarea pAclurilor printr-o directie silvic6 specialr

directie care s-a pstrat pia. in 1926, and a luat fiint o nou organizare
numit Regna (= Regimenul de granit Nsud) inlocuit ea insi la
1 octombrie 1933, in urma unei gospodrii defectuoase: peste 25 de milioane
deficit, prin administratia exercitat de Casa Autonom a pdurilor statului"1.
In ce privete averea comunittii grnicereti din Banat, Cu sediul in Caransebe, ea se alatuia din pedari, poieni, puni i goluri de munte in intinderea total de 251 919 de iugre i dintr-o serie de cldiri i terenuri
Caransebm Bile Herculane, Ohaba Bistra, Teregova, Orova i Bozovici 2.
In Moldova, la 28 noembrie 1792, voievodul Alexandru Moruzi intrete
anaforaua pentru codru, rdiuri, dumbrvi i lunci" 3, anafora care este
urmat, la 28 noembrie 1794, de un aezmint intitulat Ponturile in ce chip,
s-au hotrit cu sfatul de obOe pentru paza dumbrvilor, a rdiurilor, a luncilor i a codrilor merei" 4. Pentru justificarea ponturilor" se spune in introducere c din pricin eh' s-a tiat fr socoteal, multe dumbrvi i. pduri i
codrii merei au rmas mai cimpi precum este tiut i vzut de toti, c6 intii
la tinutul Sorocgi e.0 fost nite dumbrvi ca nite codrii, i acum mai nici
se cunosc unde au fost ; asemenea i la tinutul Covurluiului, au fost citiva
codri merei, care era foarte de trebuint ; cdci cind era vreo poronc vrednic
de graire, ca s se dea din tara aceasta cherestea pentru trebuinta Tarigradului
sau pe la sarhaturi, acolo se gsia. i prea Cu inlesnire se pogora la schele,
iar acum au rmas cimp ; numai abia se cunosc ciritei; i asemenea au rrnas
i alte pduri mari i lunci de pe la tinuturi". Aadar, este nevoie s se ia
anumite msuri pentru a se pstra pdurile in fiint. Ponturile, in numr
de 6 prevAd mai intli ca s fie oprire de a nu s strica rdiurile i dumbrvile supt niciun feliu de nume, ci stpinii moOilor s le apere i s le pzeascA". Dac cineva tae lemn de cherestea, sau pari, haraci, bete pentru
cercuri, nuiele, trebuie 0,6 dea zeciuial stpinului pdurii. Dac4 ins stenii
taie cherestea pentru a-vi lace case pe moia pe care s-au aezat sau pentru
biseric, slut scutiti de zeciuial. Nu se pot tia pomi" adic pdureti pentru
lemne de foc sau ori pentru ce trebuint alta." Se pot tia Ins, i fr
a se da zeciuial spini, porumbei, ctini i alti spini." Nimeni n-are voie
s bage turma de mascuri la jir sau ghind fr invoiald prealabil Cu stat. Demetrescu-Girbovi, Peidurile greinicerevi din judejul Miseiud, p.155.
Pentru regimul silvic In pAdurile grdnicereti vezi V. Salo u, op. cit., p. 187-222.
Ce este comunitatea de apere greinicereascei din Caransebeg, Lugoj, 1944, p. 11
Padurile propriu-zise ocupd o suprafatd de 216 068,24 iugAre (Ibidem).
3 Academie, manuscrisul romanesc 95, f. 91-95 (numerotatie veche p. 179-187).
4 Idem, manuscrisul romdnesc 91, f. 76 v 77 v (numerotatie veche p. 138-140).
Vezi i R. Rosett i, PcImintul, setenii f i steipinii In Moldova, t. I. De la origini ptna
la Regulamentul Organic, Bucureti, 1907, p. 478-483.
www.dacoromanica.ro
112
ISTORIA RILDURII ROMANESTI
pinul pgdurii. Din lemnele luate pentru arsu in foc" de cAtre sgteni i anume
din copacii ce vor fi cgzut,i la pgmint", s nu se supere cu zgciuial'"

Aceastg reglementare care Insemna o IngrAdire i o micorare a vechiului
regim privind pg.durile, In special in ce privete sgtenii clgcai, este reinnoitg
la 29 decembrie 1794 2 $i aezrnintul agrar pe care-I d acelai voievod,
la 3/15 ianuarie 1805, in 22 de ponturi, inseamn o restringere a dreptului
de folosintg a sgtenilor clgcai asupra fineOlor, pgunilor i pgdurilor 3. In
privinta acestora din urmg se prevede, prin pontul ase, ca dou care de
lemne de foc sg aduc pe tot anul la aezarea stgpinului moiei fiete care
stgtean care va avea carul i boii sai" ; cei ce n-au car i boi s nu se
supere" ; e o obligaIie similarg aceleia care exista de mult vreme In Transilvania. Condica de legi a lui loan Vodg Caragea (1818) prevede i ea intre
ohligaiile clcaului, pe aceea de a aduce de Cr'ciun un car de lemne de
la pgdure la casa stgpinului moiei sau In alt loc, la distang de maximum
ase ceasuri 4, obligalie mai redus fatg. de aezAmintul din 1805.
Legea moldoveang din 1843 pentru crutarea pgdurilor a stabilit regulile
dupg care urma sg se facg exploatarea pdurilor mngstireti, exploatare
care ping atunci era un prilej de abuzuri i de citiguri ilicite. Noile reguli
sint luate in cea mai mare parte, din codul silvic francez 5. Padurile mdngstirilor inchinate i neinchinLte, reprezentau o suprafaV considerabild ; in Mun-
tenia ele totalizau 694 525 de pogoane, deci aproape un sfert din totalul de
2 802 977,5 pogoane cit insumau bunurile mangstireti 6.
In Tara Romneascg, reprezentantii tgrAnimii in Comisia improprietgTirii, la 1848, propuseser sg se dea stenilor de la munte i celor cu meteug,
cite 8 pogoane i anume: o jumgtate de pogon loe de mg, doug pogoane i

jumgtate islaz, un pogon i jumgtate loe de argturg, cloud pogoane pcidure i
un pogon i jumtate fineaVI 7. Nu s-a ajuns atunci la nici un rezultat, comisia
fiind dizolvatg chiar de guvernul revolqionar, dar In 1851, prin mgsurile de
ordin agrar luate trei ani dupg revolu0e, s-a admis punatul vitelor in pgduri
1 Academie, ms. rom. 95, f. 179-187.
2Idem, ms. rom. 91, f. 138-141.
3 Vezi textul asezamtntului la Radu Rosett i, Pdmintul, stenii f i
stlipiniti
In Moldova, I, Bucuresti, 1907, p. 488-496; pontul VI la p. 492.

4 Legiuirea Caragea. Editie criticd, Bucuresti, 1955, p. 44 ;Cons t. C. Giuresc u,
Legiuirea lui Caragea. Un anteproiect necunoscut, Bucuresti, 1923, p. 55.
5 Vezi expunerea de motive la Codul Silvio roman din 8 aprilie 1910, In Codul
legislatiei silvice, ed. cit., vol. I, p. 39.
Analele statistice, Bucuresti, 1861, P. 70-71.
7 Vezi G. Z a n e, Texte..., p. 424.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
133
precum i luarea de lemne pentru trebuintele taranilor 1. Dac din punct de
vedere social, aceste msuri insemnau o Imbunttire a situatiei Omnilor,

sub raportul conservrii pdurilor, ele vor avea urmri nefavorabile. Sub
Cuza, In timpul guvernului N. Kretzulescu (iunie 1862 octombrie 1863),
se iau msuri pentru reorganizarea colii de Silvicultur gi se hotrgte Infiintarea de pepiniere silvice pe domeniile Statului 2 Nu se ajunge Ing la
alctuirea unui Cod silvic, aga cum se alatuise un Cod civil gi un Cod penal.
Cu prilejul Intocmirii Legii rurale din 1864, printre modificrile introduse la
Consiliul de Stat, in cele dou gedinte din 11/23 gi 12/24 august 1864, unele
stilt favorabile trnimii se scade cuantumul despAgubirii gi se lungegte termenul de achitare iar altele proprietarilor partea expropriat
nu poate trece de dou treimi din suprafata mogiei dar pddurile nu intrd
En aceastei socoteald" 3. Prin aceast ultim dispozitie erau avantajati In special
proprietarii de la munte gi deal, unde pdurile erau mai numeroase. Legea

rural mai prevedea c dreptul la pdure al satenilor se pastreaza neatins
timp de 15 ani, dup care proprietarii mogiilor vor putea cere eliberarea
de aceast servitute, fie prin bun' Invoial, fie prin hotrke judeatoreasc4 4.
In 1872, prin legea pentru administrarea domeniilor Statului", serviciul
de silvicultur e Insrcinat cu administratia i paza pdurilor" 5. In anul
urmtor, 1873, ministrul de finante Petre Mavrogheni prezint un project
de Cod silvic care e votat de Camerg, dar nu gi de Senat 6, aga Inca proiectul
cade. Abia In 1881 se va ajunge la realizarea Codului Silvic: votat de Camer
la 16 mai, de Senat. la 9 iunie, el va fi promulgat la 19 iunie, tiprit In

Monitorul Oficial la 24 iunie gi se va aplica timp de aproape treizeci de ani,
ping. In 1910 and va fi Inlocuit de un non cod silvic. Prin codul din 1881
se prevedeau amenajamente pentru pdurile ce urmau a fi exploatate ; cum
Cu ani inainte, pe cind era egumen la miIngstirea Gura Motrului, Eufrosin
Poteca luase apArarea taranilor i (Muse ordin pAdurarilor manAstirii sd-i lase a ja
din pAdure lemnele de care aveau nevoie pentru casa lor. Ctnd subocirmuitorul
Motrului de Jos pedepseste cu bAtaie pe pAdurarii care executaseril ordinul egumenului,
Poteca se adreseaa. Insusi domnului arnind di nu numai dup dreptul natural omul
se naste gol, are trebuinta de foc si de cas5." dar si dup documenturile ctitoriesti
egumenul are drept i datorie sA dea din padurile manilstiresti lemn llicuitorilor la trebuinta neap6ratd" (N. I s a r, Contribuiii privind ideologia social-politica f i cultura din
Principatele Romcine in prima jumatate a secolului al XIX-lea, ms (tezA de doctorat),
p. 401-402.
2 Const. C. Giurescu, Viala fi opera lui Cuza Voila, ed. 2, p. 142.
3 Acte fi
legiuiri..., serial, vol. II, p. 855; Const.C. Giurescu, Viala fi
lui Cuza Voda, ed.
2,
p. 279.
4 Const. C. Giurescu, Viala f i opera lui Cuza Voel, ed. 2, p. 282.

5 D. R. Rusescu, op. cit., p. 181.
Idem, p. 40.
www.dacoromanica.ro
opera
134
se aplica ins aceast dispozitie, se poate vedea din exemplul pdurii Boistea
fcind parte din complexul Caluti ce se intindea pe ambele maluri ale Tro-
tusului. La cererea proprietarului, Radu Rosetti, se procedeaa. In 1884 la

amenajamentul zisei pAduri, dosarul Ostrindu-se la Arhivele Statului din
Bucuresti Pdurea, In suprafag de 426 de hectare si 43 de ari dintre
care 418 hectare si 24 ari Odure, iar 8 hectare si 1.9 ari poieni, cuprindea.
aproape exclusiv" stejar de 65-85 de ani putin fag pe poale, alun si corn
putin in Pastar" 2. Amenajamentul propus de o comisie de trei specialisti
In frunte cu Th. Galleriu, prevedea o exploatare In cinci parcele, fiecare din
ele timp de trei ani, asa Incit exploatarea intregii p6duri s'A.' se Intind In
rstimpul 1885-1900 3. Dar In concluzie, comisia adaug: Al/1nd In vedere
imposibilitatea executrii amenajamentelor la particulari de Catre agentii
Statului, de aceea comisiunea crede a lmpca lucrurile, prescriind o revizuire
la fiecare trei ani, cind statul se va convinge prin agentii sdi, pe de o parte,
(le rezultatele i reusita amenajamentului de fag, iar pe de altI parte despre
conformarea proprietarului la regulele de exploatare fixate prin acest amenajament". Trimis la Minister, amenajamentul ajunge In fata. Consiliului tehnic
al pdurilor" care, sub data 21. decembrie 1884, pune urmAtoarea rezolutie:
Acest project de amenajament se va inapoia spre a se modifica conform avizului cu aceeasi data' trecut pe coal. separata."; i isclesc: C. Al. Orescu,
B. Pisone, N. R. Danilescu. Apoi, dedesubt: 1886, ianuarie 15. Acest amenajament se anuleaz, fiind admis cel modificat" isclesc aceeasi trei membri
ai consiliului 4. Noul amenajament nu figureaz la dosar, dups cum nu figureazd nici avizul" trecut pe foae separate. Probabil, proprietarul pg.durii
nu fusese multumit de primul amenajament, din cauza termenului lung de
exploatare, ceea ce implic un termen similar pentru Incasarea banilor pe
lemn. Adevrul este &A, la acea dag, ministerul nu dispunea de specialistii
necesari pentru alcltuirea amenajamentelor tuturor pdurilor i nici de agentii
necesari pentru controlul aplicrii acestor amenajamente. Asa Incit aplicarea
noului cod silvic a intImpinat mari greutli ani de zile din lips de personal.
In Transilvania, se aplica legea ungar. din 1879 care prevedea c pdurile
tatului, ale stabilimentelor publice i a anumitor societti anonime nu puteau

E exploatate decit pe baza unui amenajament, urmrind regenerarea p6durilor.
Pdurile particularilor ins, cu exceptia celor de protectie, nu erau supuse
la nici o restrictie, oricare ar fi fost suprafata exploat&t; ele puteau fi chiar
Sub cota Hotdrnicii, judetul Bac6u, nr. 4, din 1884.
2 Idem, f. 5 v.
Idem, f. 16.
Pentru amenajarea p5.duri1or, a se vedea i Ayr am Cris t ache
4 Idem, f. 18
Amenajarea pddurilor in volumul Aspecte din economia forestierd a Republicii Populare
Romdne, Bucuresti, 1964, p. 60-70.
www.dacoromanica.ro
LE G I SL 4.TIA SI LVICA
135
defrisate. Punatul nu era oprit cleat in pdurile de protectie 1. In timpul

primului rzboi mondial (1914-1918), din cauza exploatrii intensive a pdurilor particulare 0 a infiintrii a numeroase gatere, guvernul ungar a dat
ordonanta nr. 3296 din 1918, potrivit creia nici o pdure nu putea fi exploatat fr o autorizare prealabil a serviciului forestier, care fixa suprafata
anual de exploatat, -tinind seama de capacitatea de reimpdurire a prtilor
exploatate 2
Codului silvic din 1881 i se vor aduce unele modificri prin legile din
4 iunie 1892 si 22 martie 1896; el va fi inlocuit apoi prin Codul silvic din 8 apri-
lie 19103. Acesta din urm reprezint un pas inainte fat de legislatia precedent ; totu0 nici el nu supune aceluia,si regim toate pdurile tdrii, mentinind
discriminarea fatd de cele mai multe din pdurile particulare. Intr-adevr,
articolul 1 al noului cod, din 1910, prevede : Sint supuse regimului silvic 0 se
vor administra conform legii de fat : a) Pdurile ce apartin Statului,
Domeniului Coroanei, Casei coalelor, Casei Bisericii, judetelor, comunelor,.
Eforiei spitalelor civile din Bucuresti 0 Epitropiei Sfintului Spiridon din

Iasi. b) Pdurile asezmintelor de binefacere, de cultur national, ale bisericilor de mir, ale comunittilor, ale fundatiunilor publice 0 private, ale societ-tilor anonime si ale oricror persoane juridice. c) Pdurile pe care Statul,
institutiunile, fundatiunile si persoanele prevzute la aliniatele a 0 b ale acestui
articol le stpinesc in indiviziune cu asemenea institutduni i persoane sau cii
once alt proprietar particular. d) Pdurile pe care monenii sau rze0i lestpinesc in dev1m4ire. e). Pdurile particulare situate pe virfurile, crestelemuntilor, precum i pe dealurile regiunilor muntoase. f) PAdurile particularezise de protectie. g) Padurile sau prtile de pdure a cror mentinere este necesar pentru protejarea malurilor riurilor ... i acelea care asigur cursul regulat
al apelor 0 conservarea izvoarelor. h) Pdurile trebuincioase pentru apArarea
teritoriului trii, a fruntariilor i a oraelor"4. In ce privete pdurile de la
yes, ele sint supuse regimului silvic numai in cazul in care procentul suprafetei de pdure in regiune este inferior lui 25%. Toate pdurile supuse regimu-
lui silvic nu pot fi exploatate decit pe baza unui amenajament sau a unui
regulament de exploatare aprobat de forul oficial. Proprietarii grit obligati
s consemneze o cautiune pe seama Ministerului de Agricultur 0 Domenii
1 D. Drimbd, Apergu... , p. 15.
' Ibidem.
3 E publicat in Codal legislagei silvice, ed. cit., vol. II, p. 95-140. Ca o completare a Codului silvic se publica In Monitorul Oficial din 12 august 1912 ,Conditiunilegenerale pentru exploatarea padurilor statului", reproduse In Codul legislaliei silvice, ed..
cit.,
p. 375-388.
4 Codul legislatiei silvice, ed. cit., vol. II, p. 95.
www.dacoromanica.ro
136
ca garantie a relmpAduririi. Defisarea e interzisg, afarg de cazuri cu totul

exceptionale.
La prima vedere, codul silvic din 1910 pare a lua toate mgsurile pentru a
asigura o exploatare rationalg a pgdurilor si o ref acere a pgdurilor exploatate.
In realitate, el las posibilitgti de interpretare si face o discriminare cu totul

nejustificatg. De ce se excepteaz de la prevederile codului silvic pgdurile
de la ses si de pe dealurile care nu apartin regiunilor muntoase" ? De ce nu
se aplicg un regim uniform tuturor peidurilor din tard? Clauza cu procentul de
25% poate fi usor interpretatg, deoarece suprafata regiunii nu e precis delimitatd. Rezultatul acestei discriminri, determinate, dup toate probabiliatile, de interesele unor mosieri cu pgduri mari In regiunea de ses si de deal
cgci legea vorbeste numai de dealurile regiunilor muntoase", nementionindu-se restul dealuri/or, adicg majoritatea lor a fost o tgiere masivg a
pgdurilor de ses si deal, In special a stejgrisurilor i fAgetelor care acopereau
dealurile moldovene, oltene i muntene. Nici clauza cautiunii depuse la Minister
ca garantie a reimpgduririi n-a fost, In foarte multe cazuri, eficace. Intr-adevAr, totul depindea de cifra fixatg pe hectar ; dacg aceastg cifr. era inferioarg cheltuielilor reale de impeidurire, atunci exploatatorul de multe ori
arendas sau profesionist al exploatgrilor forestiere prefera sA renunte la
cautiune, deoarece, procedind astfel, era in cItig. Ori cautiunea varia In mod
bisnuit intre 20-30 lei aur de hectar, In timp ce cheltuielile reale de impdurire se urcau la 80-100 lei aur de hectar". Evident, exploatatorul renunta
bucuros la cautiune.
Dupg unirea Transilvaniei cu Romania (1 decernbrie 1918), guvernul
romAn a continuat sg aplice peste munti ordonanta ungarg nr. 3296 ping In
1923 dud Codul silvic roman din 1910 a fost aplicat pe Intreg teritoriul
Rom Aniei 2.
Pe cind se preggtea aplicarea decretului de reformg agrarg, a apgrut in

octombrie 1919, programul partidului Vrgnesc care prevedea, Intre altele,
socializarea" pgdurilor, minelor si a petrolului3. Programul n-a avut urrnri
imediate, dar ideea socializgrii" adic a nationalizgrii marilor boggtii nationale a lnceput sg circule.
Intre 1920 si 1930 se alctuiesc o serie de legi In leggturg cu pdurea
corpul silvic, fAr frig sg se ving cu un nou cod silvic. Din 24 septembrie 1920
este legea pentru infiintarea pg'sunilor comunale, prin care se urmgreste

crutarea pgdurii, utilizindu-se numai poienile, golurile de munte, adicg plaiu-
1 Dr. Valeriu Dinu, Der rumiinische Wald, p. 28.

2 D. DrImba, Apercu..., p. 15-16.
3 Aron Petrie, TrdscIturile generale ale dezvoltdrii Romdniei In primul deceniu
interbelic, tn Cumidava, II (1968), p. 323.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
137
rile i regiunea de bala a Dungrii i Prutuluii. Din 1923 este Legea de organizare a Corpului silvic
votata de Camera la 23 mai i de Senat la 30 mai
care inlocuiete legea anterioarg din 10 septembrie 1920. Noua lege prevede
personal silvic superior inginerii mediu conductorii silvici i inferior brigadierii i pgdurarii 2, asigurind o incadrare corespunzgtoare i permitind formarea de personal specializat.
O lege care a insemnat micorarea fondului forestier a fost aceea din
1 iulie 1924 pentru satisfacerea trebuintelor normale In lemn de foc i de
constructie ale populatiei rurale din Vechiul Regat, Basarabia qi Bucovina"3.
Se prevedea exproprierea de pduri in scopul mai sus enuntat i se precizau regulile de expropriere. Regulamentul de aplicare a acestei legi s-a publicat
in Monitorul Oficial din 1.6 aprilie 1925. Nu tim exact la cit s-a cifrat suprafata de pgdure expropriatg, cert este c6 fondul forestier a fost amputat
pierderea a trebuit s'a' fie considerabil, tinind seam de faptul c erau mii
de sate vizate de lege. In 1924 s-au aprobat i regulamentul serviciului silvic
exterior 4, iar in anul urmgtor Legea privitoare la amnestierea delictelor
silvice svirite de locuitorii din tara motilor. Erau amnestiate toate delictele
savirite lntre 2 noiembrie 1918 -- inceputul prgbuirii monarhiei austroungare
i 31 august 1.924, aceastg din urmg data' fiind aceea a comemorrii
centenarului lui Avram Iancu 5.
In 1.930 apar doug noi legi: 1) Legea pentru administrarea padurilor,
prevgzind doud mari directii in administratia forestierd: a) Directia generara'
a Casei autonome a padurilor statului. b) Directia regimului forestier care
exercitg controlul general in ce privete aplicarea Codului silvic 6. Ca urmare
se infiinteaz Casa autonom a pdurilor Statului" (C.A.P.S.) care este, dupg
avizul Consiliului Legislativ, o regie publica* comerciala" i se desfiinteazg
Casa Padurilor" creeat prin Codul silvic din 1.910. A doua lege din 1930
este Legea pentru ameliorarea terenurilor degradate, prevzind reimpa'duriri
i corijarea torentilor 7. Urmeaza, in 1933, Legea asupra msurilor complimentare necesare pentru utilizarea ppnilor comunale provenind din paduri",
In legatura aadar cu legea din I iulie 1924 care dispusese exproprierea de
Publicat In Monitorul Oficial nr. 138 din 1920, republicat In Codal legilsafiei
p. 404-431.
2 Codal legislafiei silvice, ed. cit., vol. I, p. 478-496.
Idem, I, p. 565-582.
silvice, ed. cit., vol. 1,
4 Idem, I, p. 497-534.
5 Decretul nr. 931 din 10 martie 1925, publicat In Monitorul oficial nr. 56 din 11
martie 1925.
AceastA lege, din 25 aprilie 1930, e republicat In Codal legislagei silvice, I,
p. 670-690.
7 Idem, I, p. 705-728 cf. D. D r m b A, Aperpu...., p. 16-17.
www.dacoromanica.ro
138
ISTORIA PADURII ROMANEM
paduri pentru nevoile satelor. Tot din 1933, vi anume din 8 martie, este Legea
pentru amenajarea pdurilor Statului din vecintatea Capitalei. Prin aceast
lege, Ministerul Agriculturii i Domeniilor cedeaz Primriei Municipiului
Bucurevti 300 de hectare din pdurea Pustnicul pentru a servi ca loo de agrement i recreatie" a populatiei Capitalei. Municipiul va construi vosele de
acces, restaurant etc. Pdurea de stejar vi tei, plus alte foioase, a devenit
un /oc obivnuit de recreatie a bucurevtenilor, ca vi pdurea de la Bneasa. lar
In 1935 alto dou6 legi care slut, in realitate, dezvoltarea vi precizarea alMeatelor f, g i h din articolul 1 al Codului Silvio din 1.910. Prima lege e Legea
padurilor de protectie privind: pdurile necesare pentru a mentine i fixa

solul, pdurile declarate monumente ale naturii, pdurile necesare pentru
igien5., estetic4, turism, [izvoareleide ap mineral In statiunile balneare,
padurile continind lemn de calitate exceptional rezervat industriei aprrii
nationale. A doua lege este aceea privind pdurile necesare aprrii nationale
adic pdurile care, prin avezarea i intinderea lar, vor avea de jucat un rol In
caz de rzboi ava cum au avut de atitea ori In trecut.

Schimbrile fundamentale, politice, economice vi sociale, intervenite dup4
23 August 1944, vi-au avut repercusiunea vi In domeniul forestier. Vechiul

cod silvic, din 1.910 a fost Inlocuit prin noul Cod silvic din 29 decembrie 1962 2
Mai inainte ins, In 1.947, a fost votat legea nr. 204 pentru aprarea patrimoniului forestier3. In expunerea de motive a acestei legi se afirma: In ultimii
25 de ani, procesul distrugerii pduri/or noastre a luat un ritm mai accen-
tuat
avem azi peste un milion hectare pduri complet degradate, iar
restul produce cantit4i de material lemnos cu totul redus in comparatie
cu pdurile asemngtoare din alte tari"4. Articolul 1. al legii a considerat,
drept pduri toate suprafetele mai mari de 2 500 metri ptrati. lar Constitutia din 13 aprilie 1.948 a statuat c'd toate pdurile sInt proprietate de Stat.
Noul cod silvic din 1.962 n-a izbutit s opreasc lug micvorarea continua
a fondului fgrestier. De aceea, el a fost Inlocuit, In urma initdativei Prevedintelui Republicii Socialiste Romlnia, Nicolae Ceauvescu, prin legea din
aprilie 1976 care adopt Programul national pentru conservarea i dezvoltarea fondului forestier In perioada 1976-2010" i prevede prin articolul
3, un control riguros i sistematic asupra executrii prevederilor programului".
1 Idem, vol. II,
Bucureti, 1935, p. 197-198.

2 I. Z inveli u, Legislatia forestierti In R. S. Romdnia, Bucure0i, 1971, p. 7.
3 Publicat In Monitorul Oficial nr. 140 din 23 iunie 1947.
I. Zinveliu, op. cit., p. 13.
www.dacoromanica.ro
DESPRE iMPADURIRI
Primele pepiniere forestiere au fost infiinfate in
1864, in vremea lui Cuza Vodei
Ideea de impdurire este o idee modern. In antichitate i in evul mediu,

pildurile erau atit de intinse i de numeroase, incit nimnui nu-i trecea prin
gind s replanteze locul de pe care se tiase pdurea. Ideea dominant:A atunci
era, dimpotriv, s se taie pdurea, spre a se face loe de artur, de finea0,
de vie, livad sau prisac. Abia in secolul al XIX-lea a inceput a se lua msuri in
sensul impduririi i au avut loo primele plantatii in Europa de vest, cea mai
cunoscut i cea mai mare fiind aceea din sud-vestul FranIei, din regiunea
numit Landes ; s-au plantat aci, mai bine de un milion de hectare cu pin
maritim schimbindu-se fata regiunii i creindu-se un adevrat izvor de bog-
tie'. Intr-adevr aceast pdure ddea anual in 1933, trei milioane metri
cubi de lemn jumtate din intreaga cantitate de lemn uor a FrarrOi;
numai in ferestraiele mecanice lucrau zece mii de muncitori, iar r4inarii"
erau in numr de optsprezece mii"2.
Nu e de mirare aadar c6 nu intilnim la noi Oda' in secolul al XIX-lea
impduriri, in sensul de a reface pdurile tiate. Pdurarii pe care-i gsim
amintiti documentar in Transilvania inc din secolul al XII-lea3, ca i brniterii de dincoace de Carpati in Moldova prima mentiune e din secolul
1 Pierre Deffontaines, L'homme et la fora, Paris, 1933, p. 161-162.
2 Idem, p. 162. A avut loe 0 In Banat o asemenea operatiune dar la o scarl
incomparabil mai mica, In a doua jurndtate a secolului al XIX-lea, Impadurindu-se nisipurile zburatoare ale Deliblatului (A l. B or z a, Vegetaga Banatului, p. 128).
3 Vezi actul din circa 1169 prin care unei m6if5stiri i se IntAresc diverse posesiuni
i In Transilvania, Intre care doul case de pivari, patru de moran, cinci case de strungari"
i trei case de pddurari" (Documente C., Veacul XI, XII 0 XIII, vol. I, Bucureti, 1951,
d. 5). Vezi i actul din 1181, referitor tot la Transilvania, in care se precizeaza: in prediul Tur stilt doi pAdurari", arAtati pe nume, in prediul Cheke ... e 0 iln radurar" (Idem,
p. 8). De asemenea actul din 1231 care specifia: o padure cu numele Finteus scoasa de
sub atirnarea cetdtii SAtmar, Impreun4 cu pmIntul casei paznicului acelei pAduri care
se all ling casa paznicului pgdurii noastre cu numele Cherep" (Idem, p. 252).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RAJDURII ROMANESTI
140
al XIV-lea
aveau ca sarcin numai paza pdurii, nu 0 refacerea ei. Cunoatem o actiune de impAdurire pe vremea lui Stefan cel Mare, dar nu pe
locul unor foste pduri, ci pe ni0e intinderi de pmint goale. E vorba de
msura luat de voievod lndat dui:Ca' victoria din Codrul Cozminului ; pe prizonerii levi i-a pus In jug i a arat cu ei mai multe locuri pe care apoi le-a semnat
Cu ghind. Si aa poveste0e Neculce in O samd de cuvinte au crescut

dumbrvi pentru pomenire ca s nu se mai acolisasc 2 de Moldova: Dumbrava Retie la Boteni i Dumbrava Retie la Cotnari qi Dunzbrava Retie mai
gios de Roman" 3. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii ; noi socotim
Ina c nimio nu ne ImpiedicA s-o admitem. Detaliile pe care ni le d. Neculce
asupra tratamentului la care erau supu0 acei prizonieri care, cind erau loviti
cu bicele se rugau s fie impun0 cu strmurrile, iar cind erau impun0 cu
strmurgrile se rugau s fie loviti cu bicele nu par deloc a fi inventate. Dealtfel, traditia despre dumbrvile roii" ale lui Stefan cel Mare nu este transmis numai de Neculce ; o gsim 0 in Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie
Cantemir4. Tot Cantemir 0 tot in Descriptio Moldaviae amintete de pdurile
plantate pe malul de apus al iazului sau hele0eului de la Orhei 3. tiin c acest
az a fost flcut de Alexandru Lpupeanu i mrit de clre Vasile Lupu6

obiceiul era ca malurile iazurilor BA fie intrite cu arbori ; e probabil
aa s-a procedat i in acest caz care iar60, ca i In cazul dumbrvilor ro0i,
nu reprezinta refacerea unei pduri tiate, ci o nou plantalie.
Primele msuri de Impadurire se iau In timpul domniei lui Barbu Stirbei.
Acesta caut In 1852 s fixeze dunele nisipoase de pe mo0a sa Bileti, in
Oltenia, prin plantatii de salcim 0 de plop?. Dar o actiune oficial, de mari
proportii, are loo numai in timpul dornniei lui CuzaVod. Acesta era adInc
impresionat de jaful continuu practicat In pdurile statului" expresia

Ii apartine8 de defririle masive ce aveau loo, mai ales in regiunea de es
i deal ; la fel era impresionat i P.S. Aurelian care, In 1862, ocupa postui de
ef al diviziunii agriculturii in Ministerul Lucrrilor publice. Se hotri deci
Vezi documentul din 4 august 1400, de la Alexandru cei Bun, In care se aminteste
de podul lui Dragomir BrAnisteriul" (Documente A, Veacurile XIVXV, p. 10).

2 SA nu se mai lege I
3 Ion Neculce, Letopisejul
Moldovei, ed. cit., p. 12.

4 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 111.
5 Idem, p. 79 n. 2.
6 Const. C. Giurescu, Istoria pescuitului, p. 154.

7 M. D r Ace a, Beitriige sur Kenntniss der Robinie in Rumaenien, Bucuresti, 1928,
p. 7-8.
8 Se aflA Intr-o scrisoare trimisl de Cuza primului ministru C. Bosianu la 11/23
martie 1865 (Academie, Arhiva Caza Vodd, vol. LII; f. 433-440). incA mai Inainte,
la 20 noiembrie 1841, C. S tur d z a, ministru si cavaler" Maintase un raport Sfatului
Moldovei In privinta defrisgrilor (Academie, Ms. romdnesc 1034, f. 15-15 v).
www.dacoromanica.ro
DESPRE tMPADURIRI
141
pe data de 1 septembrie 1862 infiintarea de pepiniere forestiere 1 Din

motive bugetare, lucrrile n-au inceput ins decit In 1864 2. Se infiintar atunci
cinci pepiniere dintre care trei de cite o BIWA de pogoane, in judetele
Ia0 0 Ismail, i dou de cite cincizeci de pogoane In Vlaca, la Giurgiu i in
lalomita, In Brggan. Bugetul era de 160 120 lei din care nu s-a cheltuit had
decit 77 0463. In anul al doilea s-a redus bugetul la 40 340 lei, iar in anul al
treilea s-a desfiintat, motivindu-se gre0t a e mai rational a se introduce la fiecare coal primar agricol" 4. La 28 noiembrie 1864 se infiintase
un inspectorat general agricol, cu doi inspectori care, intre alte atribuii, aveau
0 pe aceea de a cerceta tot ce privete plantarea cu pdure a locurilor sterpe" ;
ei urmau, de asemenea, a vizita odat pe an colile de agricultur fermele
rnodel i pepinierele forestiere", argind citi puieti s-au scos anual pentru
plantatii in tar 5. Lipsa de continuitate, de aplicare statornic a planului iinitial
fixat, a fcut ins ca aceast prim lncercare s nu dea rezultatele ateptate.
Problema a fost reluat' In 1882 cind s-a reinscris In buget un fond pentru
pepiniere, fond care a mers crescind, de la 10 000 lei aur in anul bugetar
1882-1883, la 20 000 in 1884-1885, apoi la 30 000 in 1885-1886 pentru a
ajunge la 40 000 lei In anul 1886-1887 i in cel urmtor. and s-a infiintat,
prin lege, in 1883, Ministerul agriculturii, industriei, comertului i domeniilor,
articolul 17 al legii prevedea c serviciul exterior al pdurilor, compus din
inspectori, subinspectori, guarzi generali i agenti secundan i este insrcinat
cu lucrrile privitoare la exploatarea, pstrarea i inmultirea pdurilor Statului"7. Pe de alt parte, legea de organizare a Dobrogei prevedea constituirea
de paduri comunale din fondul forestier existent i infiintarea de pduri noi
pe terenurile comunale descoperite. In 1884 erau In Dobrogea 11 169 hectare
pduri comunale constituite i trebuiau impdurite 20 075 hectare. Inceputul impduririlor In Dobrogea in primii ani e timid : in 1886 s-au insmintat
doar 161 de hectare i acelea nu la un loe, intr-un singur trup, ci In 22 (dougzeci
i dou5.) de perimetre separate. In anii urmatori are Ice ins o campanie

sustinut in urma creia se planteaz pe terenurile nisipoase din Oltenia, in
Brgan i in Dobrogea suprafete apreciabile. Astfel pe nisipurile zburtoare
1 D. R. Ruses c u, Cestiunea Impaduririlor artificiale In Romania, Bucureti,
1906, p. 150.
Ibidem.
3 Idem, p. 163; Const. C. Giurescu, Viala f i opera lui Caza Vodd, editia a
doua, Bucureti, 1970, p. 142.
4 D. R. Rusesc u, op.
cit., p. 164.
5 Idem, p. 162-163.
G. Stanescu, Cum saint cu plantaiiile? fin Revista Ptidurilor, 1887, p. 258.
7 D. R. Rusescu, op.
8 D. R. Rus escu, op.
cit., p. 181.
cit., p. 193.
9 Idem, p. 194.
www.dacoromanica.ro
142
din Dolj s-au plantat 1 750 de hectare, la Piscul Tunari in rdstimpul 1884-1889,
si 750 de hectare la Ciuperceni in rdstimpul 1886-1889. In Brdgan i anume
In judetele Ialomita i Brila, s-au impddurit, in timp de cinci ani de zile, pe
14 mosii ale Statului, suprafata de 3 850 de hectare, repartizatd astfel: In

Brdila 600 de hectare la Lacul Sdrat, 500 la Bertesti si 500 la Cioara (Radu
Vodd) iar in Ialomita cite 500 de hectare la Jeglia, Berlesti-Popesti i Hagieni-
Bobul ; restul pin la 3 850 de hectare s-a plantat in trei loturi egale de cite
Mdrgineni si Colea'. Pind la 5 oc250 de hectare la Coslogeni, Ciocdnesti
tombrie 1895 se plantaser nisipurile zburdtoare pe o suprafatd de 5 180 de
hectare dintre care 5 000 la Ciuperceni i Piscu Tunari, 150 la Ivesti, in sudul
judetalui Tecuci, si 30 lingd Constanta 2. Dintre speciile plantate, salcimul a
dat rezultatele cele mai bune ; se pot vedea azi exemplare frumoase ca grosime
atit in Oltenia cit si in Dobrogea3. Acest copac, de origine nordamericand, introdus in Europa la 1601, a ajuns la noi in secolul al XVIII-lea
In Transilvania4, i poate, chiar in al XVII-lea dincoace de Carpati. Numele,
judecind dup terminatie 5, vine de la turci unde el inseamnd ciorchine"6:

e vorba de floarea lui. Dar salcim nu e singurul nume al acestui arbore: in
Transilvania i se spune acat, in Oltenia main sau da fin, ultimul nume fiind
intrebuintat si pe malul drept al Dundrii, in regiunea Vidinului ; in Banat,
mdgrin i bdgrin, iar in regiunea Aradului, panar i rug7. Intre Dundre
D. R. Rusescu, op. cit. p. 223.
Idem, p. 222.
In aceste plantatii oltene din ocolul silvic Calafat, specialitii au identificat, ca
rezultat al adaptdrii la conditiile locale, o varietate nou'd de salcim, cu caracteristici
productive i tehnologice cu 20-35% mai mari decit cele ale salcimului comun". Noua
varietate a fost numitd Oltenia" i s-au luat mdsuri ca s se producd pe o suprafat de
16 hectare, seminte selectionate In vederea extinderii acestei varietdti (P etro M. B
a n u, in Romania Libera' din 8 mai 1974 , p. 5).
4 Salcimul apare In parcul dendrologic de la Simeria, In secolul al XVIII-lea, pe
la 1760.
5 Compar in taclm, caldarim, avInd aceea5i origine turceascd.
6 Dictionnaire Universel Langenscheidt Turc-Francais, Frangais-Turg
de D r.
H. J. K ornru mp f, f.a., sub salkim" grappe. Dacd in privinta etimologiei numelui

salclm , problema e rezolvatd, nu acelai lucru se poate spune despre detimologia cuvintului leau" care inseamnd pddure de stejar cu unele foioase" (frasin, tei, carpen etc.).
Care e originea acestui cuvint? Sd fie In legdturd cu germanicul *ledun, 15.dun care inseamnd gorun in Transilvania? (Vezi C an dre a, Dictionarul Cartea Romcineasca, sub
voce). Cu leau" = drum nepietruit nu poate fi in legAtura. Dictionarul limbii romane
moderne apropie termenul de germanicul Schlehe" care inseamn corcodu"; aceastd
etimologie mi se pare foarte putin probabild.
7 Ing. A t. H aralam b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, BucureV.i,
1963, p. 722. In legdturd cu salcImul vezi i D. Drimb d, Etude ..., p. 135-137;,

M. Drdce a, Beitrge zur Kenntniss der Robinie in Rumaenien, Bucureti, 1928, IV +
p. in 8.
114
www.dacoromanica.ro
DESPRE IMPADURIRI
143
Mare s-au fcut plantatii reuvite de salcim la Cara-Omer, azi Negru-Vod,

granita de sud, vi la Comorova, la nord de Mangalia, unde, alturi de salcim,
au reuvit i alte esente, intre care vi stejarul brumriu.
Dar aceste impduriri nu pot nici pe departe compensa scderea fondului
forestier. Intr-un raport din 4 septembrie 1890 al inspectorului silvic C. Al.

Orscu, ctre ministrul agriculturii, se apreciaz aceast scAdere, intr-un
interval de 35 de ani (1856-1890) la aproape trei milioane de hectarel.
mare parte de vin in aceast scdere o au societtile mari forestiere care nu
vi-au indeplinit obligatiile contractuale cu privire la impdurire. Legea impunea exploatatorilor de pduri s depun o garantie c vor reimpduri supra-
fetele exploatate. Dar cum cheltuielile de reimpdurire intreceau simtitor

garantia, societtile, in multe cazuri, renuntau la aceasta din urm i locurile
unde altdat se indltaserd pduri mindre rmineau golave vi, dac erau pe
pante de munte sau deal, se ravinau, devenind improprii oricrui fel de cultur. Un exemplu intre multele ce se pot aduce: s-a aprobat la rstimpul
1902-1906 exploatarea prin tieri rase o nou pduri de munte care urmau
s fie impdurite. Dar din cele 21 745 de hectare vi 59 de ari de pdure nu s-au
reimpdurit pia. la 1 aprilie 1906 decit 867 de hectare vi 45 de ari, dintre care
840 de hectare vi 20 de ari la Tarcu 2 S privesc cineva anumite coaste

de dealuri i munte in Vrancea i va intelege cum au operat amintitele societti
in spet Forestiera Romn, Tivita etc.
ajutate de cozile de topor locale.
Reforma agrar consecutiv primului rzboi mondial a insemnat o nou
scdere a fondului forestier al trii. Devi asupra cifrei exist mari discutii3,
este sigur ins c'd un minimum de 110 000 de hectare au fost luate din mentionatul fond ca urmare a reformei amintite 4.
1 Ing. A t. H ar al am b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, p. 428-429.
In Dobrogea, scAderea fondului forestier In intervalul 1850-1922, a fost de circa 63 000
ds, hectare, reprezentind circa 45%. (Ing. dr. Valeriu Din u, Problemele forestiere
ale Dobrogei, ms. 1951, p. 14-15). in Transilvania, Banat, Criana, Maramure,
durea a scAzut de la 3 943 348 hectare, cit era In 1885, la 3 282 207 hectare in 1929 deci
cu 661 141 de hectare in timp de 44 de ani (M arin P op escu-Sp in en i, Peidurea

Romaniei, Bucure0i 1938, p. 26). in Basarabia, erau in 1850, 365 150 hectare pddure ;
In 1929 nu mai rgmAseserl, decit 219 193 de hectare, aadar o scAdere de 40% (Ibidem).
2 Idem, p. 239. Profesorul Ant onesc u, specialist in silvicultua cu studii In

Franta, a povestit studentilor si, intre care 0 Valeriu Dinu, in timpul unei excursii cu
trenul forestier, de la Tarcdu la Ardeluta, cum societatea de exploatare forestiera din
inele, prezentindu-i ca brdduti tineri prin0, simple crAcute de
acea parte, a incercat
brad infipte In pmint. Faptul, povestit mie de Valeriu Din u, a avut loe Intre cele
dota rdzboaie mondiale.
3 Dr. Valeriu D in u, Der rumlinische Wald, Bucureti, 1933, p. 29-30. Pentru
discutia ins50 vezi mai sus, p. 112-115.
4 Idem, p. 30.
www.dacoromanica.ro
144
In urma realizrii statelor nationale unitare, In 1918, Romania,

noile granite fixate prin tratatul de la Trianon
Iugoslavia, Cehoslovacia
tdiau bazinele riurilor In aa fel lncit regiunea muntoas sau deluroas era
intr-un stat, iar cea de es intr-altul. Articolele 292 i 293 ale tratatului prevedeau modalittile continuArii lucerilor necesare pentru amenajarea cursurilor
de ap, executate Inainte de finele lui 1918, fie de stat, fie de sindicatele pro-
prietarilor funciari interesati. Se prevedea deci Infiintarea unei comisii tehnice permanente alctuite din cite un reprezentant al statelor interesate
avind un preedinte numit de Consiliul Societtii Natiunilor. Comisia s-a
constituit i la una din edintele ei, aceea de la Sinaia, din iunie 1935, reprezentantul Romniei, inginerul D. DrImb, un remarcabil cunosctor al problemelor silvice, a prezentat o dare de seam artInd lucrrile efectuate de
Statul roman In cursul anului 1934. Sub raportul forestier, s-au relinpdurit,
In prtile exploatate din bazinele Tisei, Someului, Criurilor, Mureplui,
Caraplui i Nerei, o suprafaVd total de 19 116 hectare pentru care
s-au cheltuit lei 18 628 887 sau 574 199 de franci aur. S-au Intrebuintat
64 780 000 de puieti, 8 136 hectolitri 0 1 341 kilograme de seminte 1. S-au
reimpdurit apoi In terenurile degradate (goale) 1 397 de hectare, din care 506
hectare ale statului i 891 hectare ale particularilor, cheltuindu-se 1 934 000 lei
sau 58 517 franci aur 2. S-au Infiintat 275 de pepiniere, cu o suprafat cultivata de 302, 45 hectare din care 170,20 hectare pentru seminte i 132,25 hectare
pentru puieti repicatd ; din aceste pepiniere, 193,96 hectare se datoresc
statului, 63,33 hectare prorpietarilor pdurilor administrate de stat, 41,35 hec-
tare particularilor i 3,81 hectare Camerelor de agricultur. Suma cheltuit:

5 096 840 lei sau 156 825 franci aur. Numrul puietilor : 71 837 000 dintre
care 47 394 000 r4inoase i 23 443 000 foioase 3. S-au distribuit gratis
12 000 000 de puieti pentru reimpAdurirea terenurilor degradate i crearea
de perdele de protectie. S-au organizat 1 200 de srbtori ale arborelui, cu
participarea colilor i a armatei, cind s-au plantat 2291 000 de puieti 4. In
total, s-au cheltuit In 1934 pentru lucrrile privind bazinele vizate de tratatul
de la Trianon lei 28 833 240 sau 887 173 franci aur 5. Suing care reprezint
65% din totalul cheltuielilor de reImpdurire In toat tara. De la Infiintarea
Comisiei prevzute de tratatul de la Trianon pin la finele lui 1934 s-au che!D. DrimbA, Aperpu sur les travaux technico-forestiers excutis dans les bassins
des rivires de la Roumanie transcarpathine, Bruxelles, 1935, p. 18.
2 Idem, p. 19.
3 Idem, p. 20.
4 Idem, p. 21.
5 Ibidem.
Pentru obligatiile prevazute in tratatul de la Trianon vezi si Pierre
Deffontaines, L'homme et la forge, Paris, 1933, p. 168.
www.dacoromanica.ro
DESPRE IMPADURIRT
145
tuit pentru diferitele lucrri de reimpdurire i de corectare a torentilor privind

bazinele vizate de tratat suma de circa 200' 000 000 lei sau 6 153 846 franci aur 1.
In perioada dintre cele dou rzboaie mondiale au inceput s se fac

perdele de protectie adic riii de plantalii care s constituie o stavil. Impotriva vintului puternic din step i s imbuntteascd in acela0 timp microclimatul. Cele mai multe s-au plantat In Brgan, apoi de-a lungul Valului.
lui Traian", in sudul Moldovei dintre Prut i Nistru, precum i de-a lungul
malului de vest al lacului Bratq ; cele mai putine in Dobrogea 2; aceste perdele
s-au dovedit utile, sem'nturile din spatele lor dezvoltindu-se mai bine.
Esenta folosit: in special salcimul, dar aldturi de el i alte foioase. Aceste
perdele trebuiesc mentinute ; hotrirea de a le desfiinta spre a spori terenul
agricol, hotrire luat In 1955 asupra c'reia Ins din fericire, s-a revenit, nu
corespundea intereselor reale i permanente ale economiei agricole romnesti 2
Tot din perioada dintre cele dou rzboaie mondiale i anume din
26 aprilie 1930 este legea pentru plantarea drumurilor publice, a paunilor
hotarelor lor precum i a locurilor publice" 4. 0 asemenea lege se aplicase
In Transilvania legea ungar a drumurilor din 1890, paragraful 134
plantindu-se pe marginea drumurilor, de-a lungul lor, fie pomi roditori, fie
diferite foioase. Legea din 1930 a contribuit, pe de o parte, la infrumusetarea
drumurilor, in special in regiunile de cimpie, pe de alt parte, ca i perdelele
de protectie, la imbunttirea microclimatului.
O alt lege din acela0 an 1930, iulie 1, a fost legea pentru ameliorarea
terenurilor degradate. Ca o consecint a tierii nechibzuite a pgdurilor
secolul ce a precedat, a lipsei de reimpdurire, a ravinrilor consecutive, a
felului gre0t in care se fceau ogoarele in unele regiuni de deal, ar'tindu-se
de-a lungul pantei In loe s se are de-a curmeziul ei, facilitindu-se in felul
acesta alunecarea humusului i dezgolirea dealului, se ajunsese in 1923, ca
din 29 489 200 de hectare, 6 751 457 adicg aproape 23% s fie considerat
teren necultivabil 5. Suprafata acestui teren necultivabil scade in 1925 la
D. D r mb A, Apercu sur les travaux... p. 22.
2 In 1950 existau in Dobrogea doar 786 de hectare de perdele de protectie, dintre
care majoritatea in judetul Tulcea i restul in judetul Constanta (Ing. Valeriu Din u,
Problemele forestiere ale Dobrogei, p. 61-63).
3 Ca urmare a acestei hothiri s-au desfiintat o serie de plantatii forestiere in Dcbrogea, in complexul Carasu, in suprafat.5 de circa 3 600 (trei mii ase sute) de hectare1
efectuate in 1950, cu cheltuieli mari.
4 Publicat in Codul legislagei silvice, editat de V. I. Harnagea i C. Zott a,

I, Rimnicul Sarat, 1931, p. 692-704.
5 Hem, p. 707. Cifra ni se pare exagerat5 sau greit, dat fiind c numai dupei doi
ani, adicA in 1925, cifra scade la 5 118 486 hectare, prin urmare cu 1 633 001 hectare mai
pulin.
www.dacoromanica.ro
145
ISTORIA P3.DURII P.ONIANE5TI
5 118 456 hectare pentru ca in 1928, adica' peste alti trei ani s. ajunga la
4 849 000 hectare 1. Considerind exacta' aceasta ultima. cifra, inseamna
terenurile necultivabile, deci degradate, reprezentau Inca circa 16,44% din
totalul terenului, ceea ce era mult ; necesitatea iegii se facea deci simtita.
In anii care au precedat cel de al doilea razboi mondial a existat o preocupare continua de a se spori suprafata impdurita, antrenindu-se In aceasta
directie si comunele rurale si urbane 2. Asa se explica' partea din programul
gospodaresc al Tinutului Dunrea de Jos, din 1939, care prevede crearea de
pepiniere si de paduri comunale 3. Inceputul M'out in acest tinut a fost extins
apoi, prin ministerul de interne, in primavara anului 1941, la toate judetele.
Intrarea Romaniei In razboi, in vara aceluiasi an, n-a Ingaduit insa, din nefericire, dezvoltarea acestei
Cel de al doilea razboi rnondial i urmrile lui au insemnat nu numai o
nona micsorare a fondului forestier cifra nu poate fi Inca precizata dar si o
intrerupere a actiunii de impadurire. Ea a fost reluata insa in 1.948 i continua' de atunci incoace In mod sustinut. Astfel in judetul Vrancea, In intervalul 1948-1973, s-au replantat 34 000 (treizeci i patru de mii) de hectare,
din care circa 6 000 (sase mii) in terenuri degradate 4. In 1972 s-au impadurit
En Entreaga tarei 84 400 de hectare, in 1973, 85 490 hectare, iar pentru 1974
au fost prevazute a se impaduri 87 200 de hec4a-e, dintre care 72 700 hectare
In pddurile gospodarite de Ministerul Economiei Forestiere, 11 600 hectare
In padurile comunale si 2 900 hectare de-a lungul cilor de comunicatie 5.

1 Publicata in Codul legislaf ici silvice, 1931, p. 707.
2 In acesti ani, de pilda, a fost Impadurit dealul cel mare din marginea de rasara
a orasului Birlad.
3 Vezi Const. C. Giurescu, Ordonante f i circulari privind programul gosporesc al Tinutului Dunlirea de Jos", Bucuresti, 1939, p. 5-7 si 39-40, vezi si Programul gospodaresc al T inutului Dunarea de Jos, Bucuresti, 1939, passim.
4 Din darea de seama citita de primul secretar Simion Dobrovici la 27 aprilie 1974,
la Focsani, cu prilejul comemorarii a 400 de ani de la victoria de la Jiliste a lui Ion \Toda
Viteazul. Vezi Coordonate, culturale vrincene, Bucuresti, 1974, p. 9. A vr a m Cri st a ch e, Re [acerca padurilor in volumul Aspecte din economia forestiera a Republicii
Populare Romcine, Bucuresti, 1964, p. 36 afirma a In perioada 1949-1959 s-au executat
lucrari de Impaduriri pe 870 000 ha".

5 Inginer Filip Tomulescu, O actiune de interes national: Impaduririle, in
Romdnia Libera din 3 mai 1974, p. 1 Intre masurile preconizate a se realiza sint
1) Infiintarea la Bradet, lingd Anina, a unei pepiniere de rasinoase care va produce
anual peste cinci milioane de puieti pentru impadurirea muntilor din aceasta zona a Ba-
natului" (P e tr e M. Bacan u, In Romania Libera, din 28 octombrie 1973, p. 5 2)

Plantarea unei paduri de conifere un milion de puieti de patru luni in raza Staexperimentale Stefanesti din judetul Ilfov (Idem, In Roma' nia Libera din 14 noiem-
brie 1973, p. 5)
www.dacoromanica.ro
DESPRE 1MPADURIRI
147
Aceast actiune de impdurire, continuat cu energie i struint, alturi de

hotkirea conducerii superioare de partid si de stat de a se trece pentru prima
datcl in istoria silvicultura noastre la recoltarea strictd, IncepEnd cu anul 1974,
a cotei normale de exploatare ;si interzicere a depds,ixii acesteia"1 sint de natur6
s asigure viitorul pdurii rornanesti. Aceast.' hothire, aplicat cu strictete,

va insemna inceputul redregrii, dup un secol si un sfert de scklere continu.
1 Ibidem. Vezi i Cornelia Simionescu, Unde fi cum sr poate economisi

lemnul, in Romeinia liberei din 11 iulie 1974, p. 3: incepind din acest an, volumul masei
lemnoase exploatate va trebui pentru prima ciara in istoria tdrii s6 se Incadreze In
coeficientul cresterii naturale a pklurilor".
www.dacoromanica.ro
FABRICI DE PRELUCRAT LEMNUL

Actul nationalizeirii industriei, din 11 iunie 1948,
inseanind inceputul unei noi ere in domeniul fabricilor de prelucrare a lemnului
ABRICILE DE CHERESTEA. De la micile ferAstraie ale secolelor ante-
rioare, fierastraie mirate de puterea apei i Cu unul, doi, maximum trei lucrAtori
statistica din 1863 indica In Muntenia 608 fergstraie cu 885 lucratori
se ajunge in a doua jumatate a secolului al XIX-lea la intreprinderi mari, la fabrici cu multe gatere, mirate de forja aburului, i avind multi
lucatori. Nu avem informatii asupra SocietAii pentru exploatarea pOdurilor
Moldovei pe care o descriere a trii, din 1835, o aratO ca existind la Galati 2,
nu tim ce caracter avea aceast societate, daca dispunea de o instalatie industriara sau era o simplA societate bancar6. Statistica sus mentionat aratO tare
cele 608 ferAstraie i unul actionat cu vapori 3. In 1869 se constata', tot la
Galati, fabrica Schwab et Prawatke", avind dou motoare cu aburi i douzeci de maini. InstalatO In partea de jos a oraului, executa luceri de tim-
plrie, dulgherie i strunggrie 4. Cea mai mare intreprindere de prelucrat

lemnul, mai exact fabric de cherestea din Galati, este Ing Goetz" Internelata In 1872. Ea are o dezvoltare ascendentO: de la 380 693 de metri cubi de
cherestea in anul bugetar 1890-1891, ajunge la 561 201 metri cubi In 1900
1901 i la 1 142 628 metri cubi in 1913-1914 5. Numarul lucrOtorilor crete
In proportie, ajungind la inceputul lui 19141a 1 200. Lucrau in conditii grele,
ziva de munca fiind In 1.891 de 11 ceasuri, chiar i pentru schimbul de noapte,
iar plata modicA. De aceea au izbucnit greve, una la 24 august 1892, alta la
I Analele statistice, IV (1863), p. 100-101.
2 C. *erb a n, Cdlltorie de studii En U.R.S.S., In Studii, 20 (1967), 6, p. 1210.
3 Analele statistice, IV (1863), p. 101.
4 Calendarul glileilenilor pe anul 1870, p. 67; G h. Z a n e, Industria din Romdnia
in a doua jurniitate a secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1970, p. 147-148.
5 Paul Paltanea, Istoria Galafilor, ms. p. 941-942.

Idem, p. 983.
www.dacoromanica.ro
149
13 ianuarie 1914, ambele incununate de succes 1. Izbucnind primul rilzboi

mondial i exportul sczind vertical, numrul lucrtorilor scade i el la fel,
ajungind in februarie 1915 la numai 150 2. Concernul Goetz, in afara de fabrica
din Galati i de cea din Cernduti, amintit anterior, mai face una la Nehoi
(judetul Buzdu) dup6 ce achizitioneazd, in conditii de necrezut un leu
copacul 2
dreptul de exploatare a imenselor Oduri ale domeniului Maican,
ce se intindeau futre riul Bisca Rusilii (afluent al Buz'ului) i vechea granit.
La Galati, in cartierul Bdlan, mai functioneaz, incepind din 1892,

fabrica de cherestea Furnica" a lui B. Naftalisohn. Neputind lupta cu concurenta intreprinderii Goetz, mult mai puternicd, este nevoit sh' lichideze
in 1903 4.
O dat dat impulsul prin intreprinderea cea mare din Galati, iau natere
fabrici de cherestea i In alte prti. A doua, in ordine cronologica, in vechiul
regat, este cea din Brezoi, la confluenta Lotrului cu Oltul. In bazinul Lotrului
erau peste 200 000 de hectare pduri, bradul, molidul i fagul fiind esentele
predominante. Prima mentiune documentara' despre un joagr sau ferstru
la Brezoi e din 1819: joag6rul diaconului Soco16. De la 1840 joagdrele se inmultesc i totdeodat aflrn c se aduc prin plutire pe Lotru buteni de la
Voineasa7. In 1873, Carol Novac, ceh de fel, stabilit din 1864 la Brezoi, unde
achizitionase mai intii patru joag'dre i construise alte ase, face o fabric de
cherestea, cu o main cu aburi care actiona dou. juguri", fiecare jug avind
intre 10 i 20 de pinze de ferdstru ; numrul pinzelor care lucrau era in raport
cu cantitatea de cherestea ce trebuia livrat68. Novac era un spirit intreprinztor: in 1868 face mai multe Mrci mari pe care le duce pe Olt pin la Riureni
unde fricara sare de la Ocnele Mari i o transport la Turnu Mgurele, repe-
tind procedeul cu nvrAile" din secolul al XVII-lea. In 1877 10, la luceputul rzboiului pentru independent, la Brezoi s-au construit, lucrindu-se
zi i noapte, pontoanele pe care s-a aezat podul pentru trecerea Dunrii,
la Silitioara 11. Dup moartea lui Novac, in 1881, fabrica sa trece succesiv,
1 Paul Paltilnea, Istoria Galatilor, ms., p. 996 si 1039.
2 Idem, p. 942.
3 COns t. C. Giurescu, Contribuiii la istoria ftiinfei fi tehnicii rontdnefti in se-
colele XV--inceputul secolului XIX, Bucuresti, 1973, p. 154.

4 Paul PAItnea, op. cit., p. 943.
5 Petre Bardasu, Din istoricul exploatiirilor forestiere de pe Valea Lotrului,
In Studii 911cene, R. Vilcii, 1971, p. 19.
8 Petre Bardasu si Gh. Sime anu, Brezoi 1873-1973. 100 de ani de
industrie forestierei, Rimnicu Vilcea, 1973, p. 25.

7 Ibidem.
8 Idem, p.
29-30.
' Idem, p. 29.
" Const. C. G iu rescu, Contribuiii la istoria ftiinfei qi tehnicii romcinefti...,
p. 103-104.
11 Petre 13 6 rdasu si Gh. Simeanu, op. cit., p. 30.
www.dacoromanica.ro
150
prin cumprtoare, la doi patroni italianul G. Stagni, din Triest, i Iacob

Guttman din Budapesta care o m'resc ; ultimul o transforma, In 1901, In
Societatea anonim pentru exploatarea de pduri Lotru", cu un capital de
1. 800 000 lei aur 1. Din aceast vreme dateaz aezarea de transilvneni,
italieni i germani In Brezoi. Potrivit recensmintului din 1899, erau In aceast
localitate 805 cetteni romni, 285 austro-ungari, 115 italieni i 4 germani2.
In satele Voineasa i Ciunget se stabilesc italieni i germanis. Societatea
Lotru face la Brezoi o fabric modern avind 12 gatere i 7 circulare, alimentate electric, apoi ateliere i un funicular de 4 kilometri. Lucrau zilnic 766 de
lucrtori care, In 1908, ajung la numrul de 1 344. Societatea deschide depozite de cherestea la Rimnicu Vilcea, Drgani, Craiova, Slatina, Ruii de
Vedea i Alexandria 4. Cheresteaua fiind cerut In canitti tot mai mari,
in interior, dar mai ales pentru export, iau natere aci, la Brezoi, dupli 1900,
i alte societli. In 1904 se creeaz de care romani i francezi Societatea
pentru exploatarea de pduri Oltul. Ea transporta butenii sub form de plute
pe Olt la gaterele pe care le Infiintase la Slatina, la Stoeneti (judetul Romanati)
i la Turnu-Mgurele. Lucrau In medie 400 de lucrtori plus 150 folositi numai
cite 5 luni pentru plutele de pe Olt 5. In 1909 se InfiinIeaz o nou societate

forestier Vasilatul" de &are doi Intreprinztori, Mateescu i Ghitescu,
care cumprasera de la moneni dreptul de a exploata pdurile de pe Valea
Vasilatului. Societatea 1i construiqte o cale ferat forestier de-a lungul
Lotrului i Vasilatului i o fabric6 de cherestea, cu ase gatere, ateliere i o
moar, actionate de o maing de 250 de cai putere, la gura Lotrului 6.
Situalia muncitorilor din aceste societti forestiere e Ins grea. Schimbul
e de 12 ore, ziva i noaptea, salariile sint foarte mici, nici o preocupare de
lmbunttire, singurul e1 fiind beneficiul maxim. Fabricile acestea citim
In Poporul Muncitor din 29 mai 1911 sint ocnele moderne ale muntilor
notri". 7
In judetul Neamtului, cu Intinsele sale pduri, iau natere o serie de.

societti forestiere, cu fabrici pentru productia de cherestea. Citin astfel
societtile Moldova", Bistrita", Dorna", Pingdrars. In 1895 lucran in

acest judet peste 1 500 lucrtori la fabricile i ferstraiele de cherestea9.
Petre Bardasu
Gh. Simeanu, op. cit., p. 33-34.
2 Idem, p. 23-24.
8 Pierre Deffontaines, op. cit., p. 104.
P. Bardasu i G h. Sim e an u, op. cit. p. 34-35.
5 Idem, p. 37.
6 Idem, p. 37.
7 Idem, P. 47.
8 I. VIAdutiu, Etnografia
VcIii
Bistrila, P. 249.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
FABRICI
PRT I l'( RAT L FM? UT_
151
..,
tratiti
Fig. 26 Tapinari incArcind un vagon
platformd ca busteni, 1958
(Foto ing. Paul Decei)
In judetul Suceava existau In 1892 saptesprezece fergstraie mecanice,

avina aproape 2 500 de lucr6tori1.
In iudetul Putna se constituie societatea Tifita" pentru exploatarea
padurilor vrIncene, iar In judetul Prahova societatea Drajna" pentru exploa tarea celor de pe valea Teleajenului i Telejenelului. Societatea construieste
o fabric important6 de cherestea la Mneciu-Ungureni i o cale ferat forestier6 mergind pe ambele v6i pin6 la vechea granit6. In judetul Arges exista,
lnainte de primul r6zboi mondial, Societatea anonim6 pentru exploatarea
p6durilor si industria lemnului Argef", cu sediul In Curtea de Arges, avind o
fort6 motrice de 575 cai vapori si o produclie anual6 de 2 801 523 lei alit'''.
Prin lucr6torii italieni, 1ntrebuintati In exploatrile din Transilvania, Moldova,
Muntenia si Oltenia se introduce o unealt nou, tapina o coad6 de lemn,
ceva mai lung6 cleat a toporului, terminat6 printr-un cioc ascutit de fier
care se infige In trunchiul sau butucul tnat, spre a-I mina sau roti 3 (Vezi fig. 26).
G h. Z a n e, Industria din Roma' nia in a doua jumeitate a secolului al XIX-lea,
2 Em. Ftdcild, Exploatarea regiunii de munte fi de deal in timpul ocupagei germane 1916 1918 ms. 1974.
8 V. Ar vi n t e, Terminologia exploateirii lemnului St a pluteiritului, p. 29-36
(Extras din Studii si cerceteiri Ftiinlifice, VIII, 1957) ; I. VIdduti u, Etnografia romdneascd, p. 300.
www.dacoromanica.ro
152
ISTORIA MOM! ROMANESTI
Totdeodata se introduc i unele expresii noi In legatur cu corhanitul lemnelor i cu trimiterea lor pe jilipuri sau uluce. Astfel stilt: volta pentru sucirea
trunchiului in jurul axei longitudinale ; marina pentru tragerea intr-o parte
a trunchiului de la captul gros la vale, printr-o rotatie ; varda, semnalul celor
din partea superioara a jilipului ctre cei din partea inferioara a lui ca incepe
trimiterea butenilor pe jilip ; garga, semnalul celor din partea inferioar a
jilipului c slut gata sa primeasc buteniii. S-au mai introdus i alte expresii,
de origine germana sau saseasca 2.
In timpul ocupatiei din 1917-1918, germanii au exploatat intens pdurile, taind cit puteau i la Brezoi i la Nehoi i in Prahova ; lucratorii erau recrutati in majoritate dintre prizonierii de razboi rui i italieni. S-a aplicat cu
strict* directiva formulat in august 1917 de care mareplul von Mackensen,
comandantul suprem al trupelor de ocupatie, directiva care suna: Problema
principala a Administratiei militare In Romnia consta in utilizarea economic
maxima a teritoriului administrat in profitul Germaniei"3.
Dupil realizarea statului national unitar, societtile de exploatare fores-
tiera cunosc o noua dezvoltare. In 1920, Lotrul", Oltul", Societatea anonim romn pentru industria forestiera" i alti actionari, inclusiv Petroani" i Banca Romneasca", formeaza Societatea anonima romn pentru
industria de paduri Carpatina", cu un capital de 100 milioane lei4.Cu tot
incendiul care, in 1921, distruge fabrica sa de cherestea din Brezoi pentru
care primete ins 30 de milioane de la societatile de asigurri 5 - treburile
Carpatinei" merg infloritor, cu beneficii mari, care ji permit, pe linga dividendele impartite actionarilor, sa faca, in 1925, i unele investitii sociale i culturale in folosul muncitorilor . In acest ultim an, Carpatina" produce 186 952
de metri cubi cherestea de brad i 12 906 cherestea de fag, dintre care la
Brezoi 104 311 metri cubi ; se exporta 35 809 metri cubi in Bulgaria, Ungaria,
Palestina, Cipru, Grecia, Siria, Egipt, Franta, Anglia i Germania7. In 1926,
capitalul societatii ajunge la 126 075 000 lei, controlul asupra ei exercitindu-se
de catre baronul Groedel din Budapesta, detinatorul majoritlii actiunilor.
1 Idem; M. Sadovean u, Ncazuri ale pdstriivilor fi pdstrdvarilor, in volumul
Istorisiri din Ardeal, Bucuresti, 1972, p. 169-176.
2 V. Arvin t e, op. cit., p. 36-50, passim; I. Viiidutiu, op. cit., p. 300.
3 E m. Racil a, op. cit. E interesant de semnalat c si in timpul ocupatiei austriece
din 1854-1857, s-a luat lemn si anume fAr plat'A, din p'durile m6rastiresti (L. Boicu,
Austria fi Principatele romcine in vremea rdzboiului Crimeii, Bucuresti, 1972, p. 160)..
4 P. BArdasu si Gh.Simeanu, op. cit., p. 38.

5 Ibidem.
6 P. BArdasu, Din istoricul explocadrilor

7 P. Btirdasu si Gh. Sim eanu, op.
forestiere.
cit., p. 40-41.
www.dacoromanica.ro
FABRIC' DE PRELUCRAT LEMNUL
153
Dar din cauza crizei din 1930-1933, productia scade pina la 65 958 metri
cubi, pentru a se ridica apoi, In 1935, la 1.10 417 metri
In 1938, Groedel,
presimtind evenimentele al doilea rzboi mondial si urmrile lui vinde
actiunile sale trustului Holding international du Bois" din Monaco 2. In

acelasi an, societatea Vasilatul" care nu a facut parte din Carpatina", e
inchiriata firmei Namax" din Palestina
In 1939, industria de prelucrare a lemnului reprezenta aproximativ
8,6% din forla instalata in industrie, ocupind, sub acest raport, locul al cin3.
cilea pe -tara; utiliza aproximativ 15% din totalul muncitorilor, fiind pe locul
al treilea, iar sub raportul investitiilor, pe locul al saptelea.
Indat dup instalarea dictaturii antonesciene, la 4 decembrie 1940,

s-a semnat la Berlin un asa-zis acord prin care Romania urma sa-si sporeasc
productia agricola i forestiera in vederea exportului spre Germania 4. Lemnul
nostril, ca i grinele noastre, ca si petrolul nostru trebuiau s'A ia calea Reichu-
lui spre a intri masina de razboi german. Se exporta lemn Intr-adevar,

dar nu in masura In care doreau
In timpul celui de al doilea razboi mondial, situatia muncitorilor din
exploatarile forestiere devine tot mai grea din cauza inflatiei fag de care
salariile ramln cu mult In urma 5. Astfel, la Brezoi, din 1941 pina In 1942
pretul la malai creste cu 65%, la fina cu aproape 40%, la bring cu 90%;
o pereche de bocanci ajunge la 2 500 de lei fat de salariul lunar de 2 900 lei
al unui muncitor
Daca ar fi sa caracterizarn industria forestiera 'Ana in 1944, am sublinia
faptul c exploatarea rdfinoaselor era preocuparea de capetenie. Din gaterele
existente doar 2,3% erau pentru fag 7, desi fagul reprezenta 34% din foioase,
care, la rindu-le Insumau 76% din pduriletrii. Existau in 1944 peste 500 de
fabrici de cherestea, cu circa 1 400 de gatere In functiune ; din acestea 1 300
tiau numai rasinoase 8. Fagul se Intrebuinta mult ca lernn de foc ceea ce
constituia o risip inadmisibil. Dealtfel, In general, se facea risipa de lemn ;
6.
s-a calculat a ea reprezenta peste 22% din volumul de mas lemnoasa

exploatat" 9. Faptul cel mai gray Ins era ca se depasea In exploatare cota
1 P. BArdau i Oh. Simeanu, op. cit.,
p. 41.
2 Idem, p. 42.
3 Ibidem.
4 Ing. Mihai Sude r, Economia forestierd in Romdnia, Bucureti, 1967, p. 7.

5 Dr. Gheorghe Zaharia, 6 septembrie 1940 23 august 1944. Anii cei
mai intunecali, In Magazin istoric, VIII (1974), 7, p. 24.
Idem, p. 54.
7 Ing. Mihai Sude r. Economia forestierd in Romania, Buoureti, 1967, p. 8.

8 Ibidem.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
154
ISTORIA PADURII ROM 1.1,1E STE
anuald pe care putea s-o

dea pdurea noastr. Cu
alte cuvinte micsoram in
fiecare an fondul forestier,
tind mai mult decit era

cu putint. O asemenea
mai exact
gospodrie
lips de gospodrie sau,
si mai bine, gospodrie de jaf" (Raubwirtschaft") era rezultai ul dorintei nelimitate de citig
a societtilor forestiere
pentru care viitorul pdurii romnesti nu interesa; interesa doar bene-
ficiul imediat, cit mai mare

cu putint 1. Dealtfel,
productia de cherestea nu
era propriu-zis o producde transtie
formare a lemnului, ci
o pseudoproductie indusFig. 27
(Foto
Thiere ras de molid, Cu ajutorul ferlstrului
mecanic Cu motor, jud. Suceava, 1957

Institutul de Cercet Iri
An) en ajArt
Silvice)
trial, un mijloc comod

de a vinde rapid sub stan-
ta Insi a pgdurii de
rsinoase 2.
Actul nationalizrii industriei, din 11 iunie 1948, inseamn inceputul

unei noi ere si in acest domeniu al fabricilor de prelucrare a lemnului. Sub
raportul uman, situatia muncitorilor forestieri se imbuntteste considerabil:
au cabane-dormitoare, cu paturi, li se preglete mincare cald, timpul de
munc6 e scurtat, munca devine mai putin dur prin introducerea tehnicii
moderne. Ferdstraiele portative mecanice, mipate printr-un motor, transform operatia tierii trunchiurilor de copaci intr-o operatie mult mai uoara,
necesitind un efort fizic redus (vezi fig. 27). In genere, procesul de mecanizare creste la diversele operatii ; se introduc funiculare pentru transportul
bustenilor, de asemenea autocamioane si tractoare. Rezultatul e o productie
2 Vezi, in privinta aceasta, si M. Manoilesc u, Silvicultura f i tehnica, Bucureti, 1922, p. 15.
www.dacoromanica.ro
155
sporit6. La Brezoi, de pild, fa. de 1.960 productia a crescut in 1965 cu

131% , iar In 1.970 cu 245% 1. Productivitatea muncii a sporit In consecint6:
dac5. In 1960 ea era de 21 500 lei pe cap de lucr6tor, ea ajunge la 26 900

In 1.965 si la 51 000 in 1.970 2, saltul cel mare explicindu-se atit prin introducerea tehnicii moderne, cit si printr-o mai bun organizare. 0 preocupare
permanent6 este cresterea indicelui de utilizare a masei lemnoase. La fag,
de la 46,1% in 1960 se trece la 63,02% in 1.965 si la 66,3% in 1970, iar
la r6sinoase de la 88,8% In 1960 la 90,3% in 1965 si la 96,1% in 1970 3.
In paralel, s-a urmrit o valorificare eh mai ridicat a masei lemnoase ;

dac6 dintr-un metru cub se obtineau in 1960 produse de 195 de lei, in 1973
se obtin de 335 de lei 4.

S-au construit numeroase drumuri forestiere, deoarece In 1944 multe
masive p6duroase erau inaccesibile ; s-a dat chiar cifra de peste 50% 5. S-au
construit i c6i ferate forestiere cum a fost aceea de pe valea Lotrului, de la
Brezoi la Voineasa, si pe afluentii Lotrului sau calea ferat cu ecartament
normal, de pe Valea Milcovului de la Odobesti in sus. Odat cu construirea
cii ferate forestiere, inceteaz6 plutritul pe Lotru si Olt, dup cum va

pe
inceta i pluaritul pe Bistrita, In aval de hidrocentrala de la Bicaz,
Siret. Dealtfel, plutdritul nu e indicat debe pentru lemnul de fag iar pentru
rsinoase el scade calitatea lemnului (vezi si fig. 28). La rindul lor, c6ile
ferate forestiere vor fi inlocuite, in multe regiuni, in ultimul deceniu, prin
transportul cu autocamioane i tractoare, acesta dovedindu-se mai economic.
In 1966 s-au construit 1 700 kilometri de drumuri forestiere, totalul acestora
pe intreaga ar ridicindu-se la peste 17 000 de kilometri 6. S-au filcut progrese mari sub raportul Imp6duririlor, pe locul Oduririlor exploatate cit si pe
o seam6 de terenuri degradate. Intre 1948 si 1966 s-au imp6durit circa 1 400 000
de hectare, potrivit datelor oficiale ; plantatiile de plopi euramericani, cu

crestere rapid totalizau, in 1966, circa 58 000 de hectare 8.
S-au infiintat o serie intreag6 de combinate de exploatare i industrializare a lemnului, cum e cel de la Blaj, de la Sighet, de la Turnu Severin,
de la Bucuresti-Pipera, de la Suceava etc. ; s-au m6rit cele existente. In
1966 erau In f unctiune 19 (nou6sprezece) mari combinate pentru industria
lemnului, producind In afar de cherestea i parchete, plci fibrolemnoase,
1 P. Bardasu i Gh. Simeanu, op. cit., p.63.

Ibidem.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ing. M. Sude r,
Idem, p. 23.
op. cit.,
p. 7.
7 Idem, p. 12. Alte date oficiale (vezi mai sus p. 117) dau cifre de 1 300 000 ha.
8 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
156
ISTORTA PADuRii RomANEsTi
Fig. 28
Plutit stilbatic de busteni pe valca Sebesului, jud. Hunedoara, 1961

(Foto ing. Poni Dece i)
plAci aglomerate, placaj, furnir, mobil etc.

Intr-o seam de judete, industria forestierd ocupa' un loe insemnat. Astfel, in judetal Bistrita-Nsud,
in 1967, exploatarea i prelucrarea lemnului reprezenta 43,9% din industria
judetului, respectiv 2% din ramur pe tar; adAugind industria celulozei
si a hirtiei, cu 5,7% ajungem la un total de 49,6%, deci aproape jumritate
din intreaga industrie a judetului 2. in judetul Suceava cifrele sint de 37,1%,
respectiv 9,7%; impreun cu industria celulozei i hirtiei de 11%, obldnem
un total de 48,1% din totalul industriei judetului 3; in judetul Harghita,

cifra este de 38,2%4; in Neamt de 19,1% din care industria celulozei
hirtiei reprezint 3,7%5 iar in Vrancea de 17,5%6. S-au produs in 1966
trei milioane de metri cubi rsinoase 7. Fat de marele avint luat de industria
de prelucrare a letnnului, o singur deficientl: s-a continuat cu depdsirea
1 Combinatele sint situate la Bactiu, Blaj, BrAila, Brezoi, Comnesti, Glutas,
Gherla, Gugesti, Mneciu-Ungureni, Nehoiu, Piatra Neamt, Pipera-Bucuresti, Pitesti,
rieghin, Rimnicu Vilcea, Sighet, Suceava, Tirgu-Jiu, Turnu-Severin.
Judetele Ronzeiniei socialiste, Bucuresti, 1969, p. 117.
3 Ident, p. 463.
Idem, p. 279.
5 Ideal, p. 384.
Idem, p. 541.
7 Ing. Mihai Suder, op. cit., p. 37.
www.dacoromanica.ro
157
FABRICI DE PRELUCRAT LENINUL
cotei anuale de tliere pina' in anul 1974 ciad, in urma ordinului categoric al
conducerii de partid si de stat, pentru prima ara' in ultimul secol, s-a enunrat
ci urmeirit echilibrulintre ce poate da pcidurea si ce se taie. E o hotrire epocal;
de aplicarea ei strict de aci inainte depinde dezvoltarea favorabild a pidurii
romnesti 1.
FABRI-ILE D
prinderile din
IiiRTIE i IVIUCAVA. Nu putem lua in considerare intresecolele XVIXVIII in Transilvania sau cele din secolele
XVIIXVIII In Muntenia deoarece acestea utilizan ca materie prima cirpele

de cinep, in si bumbac, iar nu lemnul. Ne vom referi deci numai la fabricile
din secolele XIXXX care utilizeaz lemnul. In Descrierea Transilvaniei"

din 1857, E. A. Bielz arat cd existau atunci 14 fabrici de hirtie" i mori
de hirtie" dintre care dou cu masini pentru hirtie continua (endloses Papier")
la Orlat i Cilla de Sus si dougsprezece pentru hirtie de min si de masin
(Hand-und Schpfpapier"). Nu se precizeaz6 care din ele utilizau lemnul,

bnuim ins cA erau cele din Sibiu, Brasov, Cluj si n'Oras 2. In acest
an 1857 se infiinteaz dou fabrici moderne: una la Petreli, infiintat de
ctre comerciantii din Sibiu si preluat in 1871 de capitalistii austrieci 3,
alta la ZiirneVi infiintat de &Are romanii din Brasov. Aceasta a utilizat
la inceput ca materie prim tot cirpele, apoi, din 1864, s-au adAugat paiele,
iar din 1872 lemnul, instalindu-se primul defibrator, dup care au urmat,
In 1880, altele dou 4. In Gazeta Transilvaniei" 5 se dau informatii despre
fabrica de la Zrnesti care are masini aduse din Belgia. In ziarele din Bucuresti se arat 06 fabrica cea nou6 de hirtie mehanic6 din Zrnesti ... se recomand cu tot felul de hirtie de tipar si de scris, alb6 i vinit, cu preturi
cumptate". Depozitul fabricii e la Brasov 6. In Gazeta de Moldavia apar
dota anunturi: fabrica are de vinzare once fel de hirtie, cu preturi cit se
poate de ieftine" 7 i la Iasi s-a deschis un depozit al fabricii 8 In sfirsit,
Telegraful Romein din Sibiu subliniaz c6 la Zrnesti si-a inceput activitatea
fabrica de hirtie lntr-o zidire foarte mreat"
cu o masin adus din
Anglia 9.
In 1881, ianuarie 17, se promulg legea de incurajare a industriei hirtiei

si in acelasi an se hotrste 1nfiintarea fabricii de hirtie Letea" din judetul
2 E. A. Biel z,
op. cit., p. 290.

3 Istoria Roma'niei trt date, BucurWi, 1971, p. 202.
4 Al. Bunescu, Industria kirtiei f i industria grafied, In Enciclopedia Rominiei,
III, p. 943-9411.
5 Anul XX (1857), p. 354.
8 Anuntlitorul Romdn, IV (1857), nr. 87, p. 4 i Romemul, I (1857), nr. 35, p. 4.
7 Anul XXIX (1857), p. 356.
Anul XXX (1858), p. 296.
Anul V (1857), p. 194.
www.dacoromanica.ro
158
Bank' 1, care, in 1885, incepe productia In mare, cu ma0ni moderne 2. In

1883, fratii Schiel infiinteaz la Bu0eni o fabrin de mucava i carton, materia
prima fiind lemnu13.
simbioz similar In 1906 la Piatra Neamt: pe MO
fabrica de cherestea ia fiint o fabrin de hirtie 4. Iar la Sceni in Prahova,

Inca' din 1883 lucra o nou fabrin de cartoane i mucava ; celuloza, la triceput importat, e fabricat, din 1893 Inainte, de fabrica din Cheia, pe Te-
leajen. Pentru a nu-0 face concurent pe piata intern, incs in 1903 se

constituie sindicatul de productie i desfacere Biroul de vinzare a hIrtiei"
care In 1931, in plina criz, se transform In Oficiul de vinzare a hirtiei
produse in tar". A fost un organism de caracter monopolist, unul din acele
organisme care alturi de Distributia" pentru petrol i derivatele lui, alturi
de oficiul zahrului, al tablei etc., au dominat piata intern, impunind preturile lor i aprindu-se impotriva importului prin legi vamale protectioniste.
Din cauza sporirii progresive a consumului de hirtie dat fiind ca. rezervele
de lemn ale globului nu slnt infinite, cu toate masivele din Amazonia, din
Africa Central, din Siberia i din Canada, e de ateptat s se produn o
criz6 a hirtiei un indiciu 1-am avut chiar in 1974 dup cum se va produce 0 o crizA a petrolului. Vor trebui ggsite noi materii prime care s
locuiasn lemnul ne glndim, de pild, la algele marine. In economia romaneasca. am qi trecut la intrebuintarea unor succedanee ale /emnului: paiele
cerealelor
materia prim care alimenteaz fabrica de hirtie din Clra0
(judetul Ialomita) precum i stuful utilizat In combinatul chimic de la
Chiscani (judetul Brila), ambele creatii ale Rom Aniei socialiste. Producern
azi o garn foarte variat de hirtie i de cartoane.
FABRICI DE CHIBRITURI. De la focul viu" obtinut prin frecarea a dou
lemne de densitti diferite, s-a trecut la amnar, cremene i iasc i abia

la finele secolului al XVIII-lea sau inceputul celui de al XIX-lea s-a ajuns
la chibrituri. Noi le-am cunoscut prin intermediul turcilor care ne-au dat
i termenul respectiv 5. La inceput am importat chibriturile ; in a doua
innate a secolului al XIX-lea am infiintat o fabrin la Filaret (Bucure0i),
In cadrul Regiei Monopolurilor Statului. In mai 1885, un Adolf Stern din
deschida o fabric de bete de chibrituri;
Galati cerea o autorizatie ca
cererea i se aproM i In octombrie acela0 an Intreprinderea functiona pe
C. Botez, D. Berlescu, I. Saizu, Fabrica de celulozd
lartie Letea",
Bacau, 1971, p. 31.

2 Idem, p. 37-38.
3 Istoria Rorminiei in date, p. 247.
4 Idem, p. 230.
5 L.
nean u, Influenla orientald..., II, Bucuresti, 1900, p. 109.
www.dacoromanica.ro
159
strada Salupei, sub forma unei sucursale a fabricii de la Filaret 1. In 1944

existau trei fabrici de chibrituri In tara. O nou fabrica a luat fiin0. la Braila,
In 1962; gratie ei avem i un disponibil pentru export 2.
FABRICI DE MOBIL, PLACAJ, FURNIR, PLXCI AGLOMERATE
I FIBROASE.
Fabrici de mobila am avut Inca cu decenii lnainte de primul razboi mondial.

La finele anului 1915 existau 11 asemenea fabrici, dintre care 10 la Bucureti
qi una la Iai3; de adaugat fabrica de la Azuga, infiintat In
1898.
Mai
erau 70 de tImplarii mecanice, Intreprinderi mici care produceau de asemenea

mobilg. obinuita (scaune, mese, dulapuri etc.) 4.
Intre cele dou razboaie mondiale s-au adaos fabricile de mobil din
Transilvania, Bucovina i Banat ; unele din ele ca, de pilda, Lengyel, produceau mobilg fina. In aceast perioada iau natere i fabricile de placaj
i furnir ; citm astfel fabrica din Gugeti (judetul Rlmnicul Srat, azi Vrancea). Dar dezvoltarea cea mai mare, atit sub raportul mobilei clt i a elementelor constitutive, are loo In vremea noastra In ultimele dou decenii.
S-au Infiintat opt fabrici noi de placaj, cea mai Insemnat fiind aceea din
cadrul Combinatului Industriei Lemnului Blaj, cu o productie anual de
36 000 metri cubi, ceea ce reprezinta de peste cinci ori productia totala de
placaj din 1938 5. In anul 1966 s-au produs 222 000 metri cubi de placaj 6.
In ce privete furnirul, constattim la fel un salt remarcabil: In 1966 productia
e de patru ori mai mare fa-VA de 1959, ajungind la circa 34 de milioane de
metri patrati 7. Esenta cel mai mult intrebuintat e fagul: aproape 50%,
pentru rest se utilizeaza de preferint stejarul, nucul, paltinul, frasinul, cireul ;
2 Paul P &it tne a, Istoria Galatilor, p. 942. Mai Inainte, In 1872 decembrie 19,
societatea Marteaux i Compania" Meuse propunerea sd deschidd o fabricd de chibrituri romne" la Galati, In Vadul Ungurului. Primdria, la Inceputul anului urmAtor, aprobl
propunerea: nu se cunoate Insd urmarea (Paul PAItInea, Istoria Galafilor, p. 850). Pentru
propuneri similare, Ina In 1840 i 1847, vezi G. Z a n e, Industria din Romeinia, p. 164,
nr. 63.
Ing. Mihai Suder, op. cit., p. 60.
3 Ing. N. Ar c a di a n, Industrializarea Romdniei, BucurWi, 1935, p. 131.
In 1870, la Galati, se infiinteazd Prima fabricti romind de mobile i tapiterie" (P a u 1
13 Al tine a, Istoria Galajilor, p. 850). La Bucure0, semnaldm fabrica lui Manu Gama care avea In 1911 peste 300 de lucrdtori i peste 40 de maOni perfectionate ; Incepuse
In 1884 ca un mic atelier cu 5 lucrAtori (G. Z a n e, Industria din Romemia, p. 173).
Ibidem. Una dintre aceste Intreprinderi, aceea a lui Manole Mihdilescu din Galati cu o productie de 1 360 de scaune anual, pind In 1902, ajunge la 28 600 scaune In
1911, clnd tntreprinderea lucra cu 23 de lucrtori i 12 ucenici (P. 13 Alt in e a, op. cit.,
p. 943).
5 Ing. M. Sude r, op. cit., p. 44. Pentru fabricile de placaj, furnir, plAci din particule aglomerate i fibre de lemn, vezi i Ing. S. P ac o vschi i dr. docent D. S b u r-
1 a n, Pdurile Romeiniei, BucurWi, 1966, p. 223-238; pentru cele de mobild, p. 238

244.
Ibidem.
7 Ing. M. S u de r, op. cit. p. 45.
www.dacoromanica.ro
160
ISTORIA PADUR1I RONIANESTI
se face apel Ins i la unele esente exotice ca palisandrul i prul african.

Cifrele ce urmeaz fac s se vad ciar progresul realizat in producerea acestor
cloud componente ale mobilei, componente care serv, de asemenea, In arta
decorativ. Productia de placaj a fost In 1938 de 6 829 m3, in 1950 de 15 087 m3,
iar in 1966 de 222 000 m3, adic" de 1.4,8 ori mai mult ca In 1950 si de 32,5
ori mai mult ca In 1938 1. Productia de furnir : 1 888 000 m2 in 1938, 1 265 000 2
In 1950 si 33 340 000 m2 in 1966, asadar de 17,6 ori mai mult ca In 1938 2
Dou produse care nu existau la noi inainte de al doilea rzboi mondial, si
anume plAcile aglomerate de lemn (= PAL) si plcile fibrolemnoase (= PFL)
utilizind lemnul subtire, deseurile de fag si esentele slabe (salcie, plop), au
cunoscut, de asemenea, o dezvoltare remarcabil. PAL-ul, de la 17 083 de
tone in 1.959, a trecut la 67 093 de tone in 1962 pentru a ajunge la 130 000
tone in 1966, asadar de 7,7 ori mai mult ca in 1959. PFL-ul, care in 1959
nu se producea inc.& reprezint 24 376 tone in 1962 si 144 000 tone in 1966,
adic de circa 6 ori mai mult 3. S-a fcut socoteala c gratie acestor dou
produse s-au putut cruta In 1966 sute de mii de tone de cherestea de rsinoase. In ce priveste mobila propriu-zis s-au 1nfiintat intre 1960 si 1965
unsprezece fabrici de mobila corp, lucrind deci garnituri (dorrnitoare, sufragerii, livingroom-uri cu o productie de 1.0 000-20 000 garnituri anual fiecare
patru fabrici de scaune curbate citm dintre aceste fabrici pe cele din
Bucuresti, Iasi, Cluj, Arad, Focsani, .116(164, Trgu-Mure i Dej
fiecare
din acestea din urm putind produce anual 600 000 de bucli 4. 0 parte
din productia noastr de mobil ajunge, prin export, In peste 30 de tri ;
In ultimul timp s-a trecut i la productia de mobil de art.
ALTE FABRICI. Un progres asemntor constatam si la fabricile de ILO-
ferestre i la cele de parchete. In ce priveste primele, subliniem construirea,

intre 1960 si 1965, a sase fabrici moderne de usi i ferestre, capacitatea lor
de productie variind intre 120 000 si 600 000 metri parati anual. In anul
1966, productia de usi i ferestre a fost de circa 3 000 000 metri ptrati 5.
Parchete se fabricau Ina mult inainte de primul rzboi mondial, si

anume de stejar. S-au adaus, in perioada interbelig, parchete de frasin,
iar dup al doilea rzboi mondial parchete de fag si parchet lamelar in panouri, din deseuri de stejar. Fata de anul 1959, productia a crescut de 2,4
ori in 1966, ajungindu-se de la 1 782 000 metri ptrati la 4 150 000 6.
Ing. M. Su de r, op. cit., p. 46.
2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 52.
5 Ing. M. Sude r, op. cit., p. 56.

6 Idem, p. 56-58.
www.dacoromanica.ro
161
S-a dezvoltat mult industria de ambalaje din rainoase i fag, dar tenmaterie pretioasa
prin ambalaje de plastic. Notam apoi fabricile de butoaie de fag 0. de stejar 1.
Confectionarea 2 acestora are o foarte veche traditie in tara noastra, tara
de podgoreni 0 de prunari. Pe linga butoaiele de stejar
gorunul de Piteti
e renumit In privinta aceasta 0 de fag, notam i butoaiele i buriile de
dud, special indicate pentru pstrarea tuicii i rachiului. Satul Bozioru din
judetul Buzau se specializase in producerea de burie i buriae de tuica' 3.
Productia de creioane Inregistreaza un salt remarcabil ; intre 1948 i
1966, ea crete de aproape ase ori 4.
O mentiune speciala merita fabricile de ambarcatii i cele de instrumente
muzicale. A existat o foarte veche traditie de confectionare a navelor de
la monoxilele" mentionate pe vremea lui Alexandru cel Mare (335 I.e.n.)
Odd la corabiile i fregatele" construite in antierele navale de la Galati,
Braila i Giurgiu 5. Materia prima era lemnul, i anume stejarul. O data cu
progresul tehnicii, vasele de lemn au fost inlocuite, In cursul secolului al
XIX-lea, prin vase de metal ; s-au pastrat Insa i citeva centre pentru confectionarea brcilor i lotcilor din lemn, la Tulcea In primul rind, la Oltenita,
la Giurgiu. !litre cele dou' rzboaie mondiale s-a infiintat la Reghin, pe
Mure o intreprindere pentru ambarcatii sportive skifuri, caiacuri, canoe
precum i pentru barci universale" (turism, pescuit) ; ea s-a dezvoltat
In ultimele dou decenii; o parte din produsele ei se export. Incepind din
1937, se fabrica' aci i rachete de tenis ; s-a depait cifra de o ma de mii
de bucti 6. Tot la Reghin exist.' 1. fabrica de instrumente muzicale care a
ajuns la o productie de 10 000 de unitati In 1.966 7. E o industrie de caracter
special, cerind lemn de rezonanta 0 de calitate, molid i paltin In primul
rind. Acest lemn e ales de catre cunoscatori din pdure, iarna, pus la uscat
timp indelungat i apoi preluorat. Sintem una din tarile europene care mai
avern asemenea lemne de rezonanta ; crutarea lui e un imperativ al economiei
muzicii romneti.
dina este
este O. se inlocuiasn aceste ambalaje de lemn
1 Idem, p. 60.
3 G h. Z a n e, Industria din Romnia, p. 68.
2 Ibidem.

5 Vezi in privinta aceasta Cons t. C. Giuresc u, Contribulii la istoria
f i tehnicii, capitolul Despre construcliile navale in pile romknefti ptna' la finele secolului
al XVIII-lea, p. 96-124. In primii ani ai Regulamentului Organic se construiesc la

Giurgiu i la Zimnicea cinci coraii care, in 1836, pluteau, sub pavilion romanesc, in
Marea Neagrl, i In Marea Mediteran5. (G h. Z a n e, Industria din Romnia, p. 163 nota).
Pet r e Mihai B &can u, in .Romtinia Liberd din 10 ianuarie 1974, p. 5.

www.dacoromanica.ro
162
Pomenim, In sfIrit, industria distilatelor din lemn. Supus, lntr-un spatiu
inchis, la caldura, da diferite produse. Mai Inainte se obtinea, prin acest

metod, catrana care servea la calafatuirea ambarcatiilor i ca unguent la osii,
uneori i ca medicament. Astazi se Mine, prin distilarea uscata a lemnului
acid acetic, cu intrebuintri multiple, lntre altele pentru prepararea otetului
zis de surcele", concurentul otetului de yin. In 1936 existau In Intreaga

Iara. 4 distilerii de lemn, cu o for%6 motrice de 1378 cai putere i cu un
capital de 66 milioane lei 1.
Toate cele de mai sus ne arat ca lemnul padurii sta la baza a o serie
intreaga de industrii. Caracteristica ultimelor decenii este o utilizare din ce
in ce mai rafionalci i intensiva a acestei bogatii care poate fi valorificat azi
in intregime, W a se mai pierde nimic din ea. De aci decurge obligatia de
a conserva i a gospoddri cu multd chibzuinfd intreg patrimoniul forestier al
capital inestimabil pentru urma0i notri.
D. A. Sburla n, Industria le,nnului, In Enciclopedia Rominiei vol. III, Bucureti, 1939, p. 936.
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN CARTOGRAFIE
litirlile din secolul al XVIII-lea f i de la inceputul
secolului al XIX-lea, comparate cu cele de azi stnt
de cea mai mare utilitate pentru studiul evolutiei
supraferei forestiere a teirii
O categorie de izvoare utile pentru a ne da sema de padurile de altadat sint heirtile ; ele ne dau indicatii, uneori pretioase, citind chiar numele
padurilor ; nu trebuie insa in multe cazuri s luam ad litteram" aceste indicatii, chiar cind e vorba de haqi reputate, deoarece, adesea, ele sint incomplete, au lacune grave ; alta data, indicatiile sint de-a dreptul greOte.
Una din cele mai vechi harti indicind paduri este aceea de la finele secolului al XIV-lea 1, probabil din vremea cruciatei din 1396: Nicopolul, pe malul
drept al Dunarii, e inftiat ca fiind turcesc, deoarece are un steag cu semiluna, In timp ce Turnul i Giurgiu, pe malul sting, sint cretine, avind steaguri
cu cruce. Harta arata pduri fie sub form de copaci izolati, fie sub forma
de masive, avind marginile Impodobite cu copaci. Ele apar atit in Oltenia,
cit i in Muntenia i, fapt surprinzlor, la nord de Delta Dun'rii. Poate sa
fie o reprezentare a padurii de lunch' ce insotete cursul fluviului o constatara
i in alte portiuni ale malului acestuia poate s fie rasa i o indicatie greOta. Copacii sint de clima feluri: unii mai mari, cu coroana inalta, colorati
gdlbui, i altii mai mici, in forma de tufe, colorati verde (vezi fig. 29 i 30).
Unele informatii asupra pdurilor din Transilvania ne da harta lui Reichersdorf, din 1532, intitulat Chorographia Transylvaniae. Sybenbiirgen 2. Ea
arata o serie de paduri In partea de rasrit a Iarii, intre Olt i Carp4i, apoi
1 Harta a fost publicata de F r. Babinge r, Eine Balkankarte aus dem Ende
des XIV Jahrhunderts, in Zeitschrift fr Balkanologie, Wiesbaden, II (1964), p. 6. Reprodusa In Cdlcitori streiini despre Tifrile romne, I, Bucuresti, 1968, plana intre pagi-
nile 86 si 87 si in Dinu C. Giurescu, Tara Romdneascd En secolele XIVXV, Bucuresti, 1973, plana ultima intre paginile 64 si 65.
2 Un exemplar la Academia R. S. Romania, in Monumenta Cartographica Mol-
daviae, Valachiae et Transylvaniae authore D. D e m. Dimancesc o, 1933, f. 20.

Va fi citat, in cele urmatoare, sub forma Atlasul Dimeincescu. Un alt exemplar al acestui
Atlas la Biblioteca Central& de Stat, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
166
ISTORIA PADURII ROM/11%1E5T'
la vest de Brasov. La nord de Alba-Julia citim inscriptia: Land vor dem

Wald" asadar Tara dinaintea pddurii".
AceIasi cartograf In harta sa a Moldovei, tipdrit In 1550, indicd doud
pduri i anume una Intre Vaslui si Roman si cealalt intre Orhei si Iasi. 1
Din 1566 ni s-a pAstrat o hartd a intregului tinut carpato-danubian plus
Ungaria, Austria, sudul Poloniei si rea mai mare parte a Peninsulei Balcanice 2 In Transilvania si anume In partea cuprinsd lntre Mures si Carpati,
deci In jumtatea de sud, autorul hrii, cartograful Giacomo Castaldi
montezul, noteaei: Valachia Interior" adicd Valahia din luntru, relevind
In acest fel caracterul romanesc al Transilvaniei. Cdci, din momentul ce i
se d acestei pdrtd din tan calificativul din ld'untru", Inseamnd cd ea era
Inconjuran din toate prtile cum e de altfel i cazul de alte Valahii,
alte nri romnesti. Aceeasi indicatie Valachia interior" o gdsesc i intr-o
hart din 15843, a lui Iacob Castaldo.
Demn de mentiune este o harn din 1560, apdrun la Roma si
tinutul dunrean, In care vedem reprezentan o mare pddure intre riurile
numit corupt Tesz f."
i DImbovita: e intinsa pdure din Vlasca 4.
Un exemplu de indica0e lacunan ne-o fen harta cunoscutului cartograf
Domenicus Custos, intitulan.' Moldavia, Valachia el Tartariae pars, din 1596.
Arges
Ea indicd pdduri la vest de Bucuresti, la est de Pitesti, Intre Pitesti

CImpulung, la nord de Curtea de .Arges si la Dundre, la vest de Giurgiu.
Nu existd, In schimb, nici o pcidare In Moldova si In Dobrogea 5. Intr-o
hartd a Ungariei si a tdrilor vecine, din 1620, e Inftisan o pddure lilting
la est de Argisch" (Curtea de Arges) si de Longenaw" (Cimpulung); Ialomita superioar are pdure si pe dreapta si pe stInga pin la TIrgoviste 6
Dacd Intr-o hart din 1602 gsim o pdure mare Intre Crisul Negru
cel Alb si o alta In Banat, intre Mures si Bega7, In harta din 1636 a lui
Gerard Mercator, InftitisInd Transilvania, aflrn pentru prima dat o pddure
indican cu un flume propriu: e Zeides \Void" adic Ndurea Codlea" intre
Brasov si Fgdras S. Ea d si o serie de alte pduri, dar frd mime: la nord
de Mures, Intre rlul Ampoi i NIures, la sud de Zlatna, apoi la vest de Olt,
la hotarul cu Tara Romneascil si la nord si est de Hateg; o pdure e

si In tinutul Lotrului 9.
G. Reichersdorf, Moldaviae finitimarum que regionunz typus, in Tezaur de monumente istorice, III, 1864, intre paginile 134 si 135.
2 Biblioteca National din Paris, Departamentul hrtilor i planurilor, sub cota
GeDD 2987B (3215). Harta e tiprita la Venetia.
3 Un exemplar la Biblioteca National din Paris.
4 Atlas DimAncescu, f. 37.
Idem, p. 60.
6 Idem, f. 78.
7 Idem, f. 77.
Idem, f. 81.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
PADUREA TN CARTOGRAFIE
167
Doug harti, una tiparita la Paris, in 1664 1, alta la Amsterdam in 1683 2

ne dau unele informatii asupra pgdurilor Moldovei. In cea dintli sint infatisati
codrii Orheiului i Lgpusnei, la vest de Orihei" si de Tighina (Tehyne"),
precum i codrii de la nord de Vasluy". In cea de a doua apar codrii Orheiu-
lui, la est-nord-est de Iasi , apoi o pdure la Nistru, la sud-est de Tighina,

In dreptul satelor Purcari, Telmasa" (Talmaz) i Cowbenca" (Copanca),
dupg aceea codrii la sud-est de Vaslui si la sud-vest de Hui, precum

codrul Tigheciului, intre Prut i hotarul Bugeacului care poart, corespunzind realitatii istorice, numele de Bessarabie". Harta nu cuprinde insa nici
codrii Iailor nici pe aceia dintre Siret si munti, lacune neasteptate.
In harta Romanie, Bulgarie et partie de Moldavie", tipg'rit In 1683,
Bucurestii apar in mijlocul unei foarte mari pduri care se intinde spre nordest pin la riul Ialomita 3. La fel in harta Dunarii, de la BeIgrad la Mare,
si a tarilor vecine (Amsterdam 1706) a lui Nicolaus Visscher 4, in timp ce
In harta anterioara, din 1664, mai sus amintit, sint paduri numai la nord,
vest si sud de Bucuresti, nu si la est 5.
O deosebit important sub raportul padurilor muntene prezinta harta
stolnicului Constantin Cantacuzino, tiparita la Padova, in 1700 G. E cea mai
bogata, sub raportul acesta, dintre toate hartile care se tipriser pina atunci,
desi nici ea nu e completa ; este apoi cea care dal citeva mime proprii de
pdduri. Constatam in primul rind ea' padurile ocupa o bung parte din suprafata trii. Ele cuprind intreaga regiune muntoasd, de la Rusava (Orsova)
ping la hotarul Moldovei ; formeaza apoi masive considerabile in multe judete
pdduri nzai nzici In toate judetele. In cele urmatoare notez numai masivele
importante. In Mehedinti, ele apar: a) la rgsarit de Cerneti b) la nord-est
de Oravita c) intre Strehaia i satul Barboi d) in jurul satului Vardinita

e) la est de Barboi f) la nord de satul G/ogova g) la nord de Strehaia h) la
vest de satul Tintreni. In Gorj este reprezentata o pdure mare in partea
de miaznoapte, intre Jiu si riul Bali de Fier, din munti ping' in dreptul
satelor Bengesti i Tamasesti. In partea de miazzi, un masiv e notat la sud
de Mill Tismana. In Dolj, mai important masivul de la nord de satul Belcin.
De-a lungul Oltului, din munti si ping' la vrsare, si pe un mal si pe altul,
1 Sub titlul Carte de la haute et basse Hongrie, Transylvania, Moldavie, Valachie,
Sclavonie et Croatie" (Atlas Dimancescu, f. 87).
2 Sub titlul: Theatre de la guerre en Hongrie, Transilvanie etc" (Atlas Dimin
cescu, f. 91).
4 Idenz, f. 109.
5 Idem, f. 87.
6 Pentru aceasta hart vezi Cons t. C. Giuresc u, Harta Stoinicului
Con-
stantin Cantacuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. in 80 (Extras din Rev. Ise. Rom., XIII).
www.dacoromanica.ro
168
IS1ORIA PADCRII R0MANE511
e p6dure neintrerupt. In judetul Vilcea, ea e inftiat mai ales In partea

de miaz'noapte, apoi intre riurile Cerna i Oltet. In judetul Arges, un masiv
considerabil se af15. intre Olt i Topolog; un altul e la nord-vest de Piteti,
un al treilea la sud-vest de Piteti acesta din urm poarth numele de

Grosio, probabil Grosi (cu litere greceti): rpc50-tol. In judetul Olt, in partea
de rgsgrit, la vest de satul Pros, e o plidure numith Lumini (Aouinv),

poate din pricina poienilor ei 2 In Teleorman se remarch' trei masive la est
de riul Cotmeana. In Vlayca, un masiv inconjurh mnstirea Glavaciocului ;
nu sint, In schimb, trecute intinsele pdduri din regiunea Comana
Calugdreni.
In judetul Ilfov, phduri mari la nord-est, la est i la sud-est de Bucureti.

Mdn'stirile Snagov i Chldiaruani slut in mijlocul acestor p'duri. In Ialomita,
numai o mic6 phdure de balt, intre iezerul alsrailor i Dunre. In Rimnicul-
Seirat, la rshrit de riul cu acela0 nume, un masiv important in dreptul

satului Muceti. In Buzeiu, Sacuieni i Prahova in afarg de regiunea din
sud nu e notat niciunul, ci numai grupuri mai mici, dei dealurile Buz'ului,
la apus de Hu, sint i pin astzi acoperite de p6duri seculare (P6durea Ciutei,
de exemplu, de o intindere considerabil.) In judetul Dlmbovita slut doua
masive in partea de miaz6zi, la satele Pirliti i Crivina ; un al treilea de-a
lungul riului Dimbovita ; un al patrulea, spre sud-est de satul Rom Aneti,
poarth numele de Plopii Romeinestilor (IIA.67ct Poup.ouvtatnXop).
Urmeazh o serie de hh.rti de la inceputul secolului al XVIII-lea, interesante mai ales pentru pdurile moldovene. Cea dintli e harta lui Guillaume
Delisle, geograf al Academiei regale de tiinte" din Paris, harth intitulat5.
Le Royaume de Hongrie et des Pays qui en dpendoient autrefois", tip6rit,
dui:4 cit se pare, in 1703 3. La nord-vest-vest de Cotnari
despre care harta
face precizarea, in frantuzete loc celebru pentru vinurile care se fac aici"
e reprezentath o pdure ; o alta e la nord de HirlAu faimosul codru
al Hirlului 4. In harta din 1706, a lui Nicolaus Visscher, amintith' mai inainte,
e inftiath o pdure tare Birlad (Barladach") i FhIciu (Falxin") 5. Comparabir, sub raportul importantei, cu harta Stolnicului, dar Mfg sh' dea
Sa fie determinat numele de grosimea copacilor, In speta a stejarilor?
in aceeasi regiune este si splendida padure de stejar de la Cotmeana, pe care stolnicul n-o pomeneste cu acest nume nu cumva e una i aceeasi cu Grosii? padure pe care I onel
Pop o considera cea mai frumoasa" din intreaga Ora.

2 in doua documente din 1655 decembrie 23 si 1656 martie 20 e pomenit padurea
in dosul Luminii" i padure mare In Dosul Luminii". Primul document aminteste

topicele Valea Luminii" i Fruntea Gorunisului" (Arhivele Statului Bucuresti, Ms. 357,
f. 42 v 43 si 41 v 42; informatie data de colegul I. I onase u).
3 Atlasul Dimlincescu, f. 107.
4 Aceea.si harta arata o padure fara nume la nord-est de varsarea Argesului; s-ar
putea sa fie padurea Ciornuleasa, reputata prin vInatul ei.
www.dacoromanica.ro
,r-
v-7 tv,-;
rr
.0*
A !4> 4 <NONA.
riTZ
t
itt
**--;
."
4.7ir
I
Aor''
'If I
r 040
Ir
04,
Fig. 29 - flartd de la finele secolului al XIV-lea infiltisind o parte a Peninsulei Balcanice, cu orasele Sofia si Filipopol sub doininatia turceasca si o parte a regiunii carpato-danubiene, cu mentiunea VIallia" adidi Tara Romaneascd. Nidurile slut reprezenlale fie
prin tufe verzui grupate la un loc vezi de pila, coltul din dreapta sus fie prin arbori izo/ati de culoare glbuie. Biblioteca
Nationald din Paris, manuscris latin nr. 7239, f. 113 v
(Foto Const. C. Giurescu)

www.dacoromanica.ro
Hart. de la finele secolului al XIV-lea infdtisind partea de esi a Peninsulei Balcanice si a regiunii carpato-danubiene. i aici paduri le
sint reprezentate fie prin tufe verzui grupate, fie prin arbori izolati gdlbui. Biblioteca Nationald din Paris, manuscris latin nr. 7239, f. 140
Fig. 30
(Foto Const. C. Giurescu)

www.dacoromanica.ro
169
nume proprii de pduri, este harta lui Dimitrie Cantemir, alcatuit de invtatul domn moldovean in 1.716, ca anex a Descrierii Moldovei", dar
tiprit abia in 1.737 la Amsterdam, de &are fiul su Antioh. Ea ne arat
o pdure intins la est de Prut, in tinutul Flciului, intre riu i hotarul Basarabiei sau Bugeacului: e codrul Tigheciului. O alt pdure luting in %inutul
Lpunei, la nord-vest de Chiindu, i in acela al Orheiului. 0 a treia e la
nord-vest, vest i sud-vest de Hotin, o a patra la sud de Cernuti. Alte
pduri slut inft4iate in inutul Sucevei, la vest i est de Siret, apoi in
tinutul Hirlului, la nord de oraul Hrlu. Intre Iai i Vaslui e notat faimosul codru al Iailor dar nu i se d numele apoi un altul la est de
Birlad. Pdure mare codrii Tazl'ului i Neamtului e insemnat intre
riurile Trotu j Bistrita; o alta intre riurile Moldovei i Suceava 1 Ultima
hart din acest grup este harta din 1716, a lui S. Sanson, geograf al regelui
Frant,ei i privete sud-estul Europei. Ca i harta lui Dimitrie Cantemir,
ea noteaza un complex de pduri ling Nistru, una la sud-vest de Hotin,
alta, mai mic, la est de precedenta i o a treia, cea mai mare, la est de a
doua 2. Despre pgdurile din preajma Hotinului avem tiri i din harta din
1738 privind rzboiul ruso-turc 3. Ea indic6 o pdure tare Hotin i Prut,
coborind pin ceva mai la miazzi de tefneti 4. lar in harta cettii Hotin
din 1739, se vede pdure la sud i la est de oraul Hotin8.
Avem informa0i asupra pdurilor din Banat, intr-o hart a acestuia,
din 1717. Ea ne arat o pdure la sud i sud-vest de Teregova i la vest de
Domanea; o alta, la vest de Slatina, o a treia la sud de Marga, o a patra
intre Tisa i Timi, la vest de Timioara 6.
Harta lui G. Delisle, Carte particulire de la Hongrie, de la Transylvanie ..." Paris, 20 mai 1717, nu ne d. tiri noi fat de harta Stolnicului;
skit i aci inf4iate pdurile de pe cele dota maluri ale Oltului, de la sud de
Ilimnicul-Vilcii pin la nord de Slatina 7. Mai bogat este harta lui Jo. BapIdem, f. 122. In Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir afirm c5. numai
4ou6 regiuni In Moldova n-au pAd.uri: Basarabia" In sens istoric adic Bugeacul
pArtile mai Inane" ale tinutului Soroca. Despre cea dintli citim: Basarabia este toatl
o c1mpie, nu are nici un fel de munte i de p6duri... in loc de lemne (locuitorii) folosesc
bAlegar de vite; cu acesta, dupa ce a fost uscat la soare, 1si Inalzesc cocioabele" (Editia
1973, p. 83). Despre cea de a doua: Lipsa de apti si de lemne Impiedica cultivarea
lilor mai Inalte ale acestui tinut, astfel Steil ele formeazd singurul desert, dar nu atit de
mare, care se Intilneste In Moldova si aceastA parte a locului se noteaza ca pustie In hdrtile
geografice mai 1ngrijite " (Idem, p. 79).
2 Idem. f. 112.
a Intitulat5. Theatrum belli", editat5. de Academia de stiinte din Petersburg.
4 Idem, f. 123-124.
Idem, f. 125.
6 Idem, f. 114.
7 Idem, f. 113.
www.dacoromanica.ro
170
1STORIA PADURII ROMA...NEST'
tist Homann Regni Hungariae tabula generalis", tiprit. la Nuremberg,

In 1718. Ea ne aratd pduri In Gorj, la sud 0 est de mangstirea Tismana, apoi
In VlIcea, la nord-est de Mldreti. Pe malul estic al Oltului, este o pdure intre mnstirea Ostrov i satul Flminda, o alta la vest de Pite0i,
alte dou la sud i la nord-est de Bascov, In sfir0t una In judelul Dimbovita, la est de Odobeti 1.
Harta austriacului Tobias Conrad Lotter, tipArit la Viena In 1722 2
cunoscut prin faptul c numete iezerul Siutghiol Iezerul lui Ovidiu" 3,
arat o pdure la sud-est de Tighina, apoi intre Prut i hotarul Bugeacului,
la est de Trojan" e codrul Tigheciului dup aceea la est i sud-est
de Hui i la est de Ia0, toate la rsdrit de Prut. E mentionat de asemenea
o pdure la sud-est de Hotin, precum i una la nord-est de 8tefneti, tot
dincolo de Prut. In restul Moldovei, se indic pdure intre Hui i Margozest" la est de Birlad, apoi la sud-est de Ia0, la sud-vest-vest de Suceava,
la vest de Roman 4.
In timpul ocupatiei austriace a Olteniei, s-a alctuit, in 1723, de ctre
cpitanul Heinrich Schwanz o foarte amnunOta hart a acestei pdrli de
tar, cu toate aperile omeneti, drumurile i apele; din nefericire, ea nu
d i pdurile 5.
Intr-o tiara englez din 1725 e insemnatd o Odure mare la vest de

HIrlu 0 de Kotnar" i la nord-vest de aceOia din urm. In Transilvania
slut notate pduri la sud-est de Braov, In Tara Birsei, la vest, nord i est
de Sighipara, la nord-est de Cluj, la sud de Media, la nord i sud de Baia
Mare 6.
8i mai plin de pduri e Transilvania
ca i Moldova dealtfel In
harta din 1729 a fraOlor Gerardum i Leonardum Valk" 7. 0 mare pAdure
la est de Prut, In dreptul Ia0lor i alta la vest de Ia0. Bucuretii slut inconjura0 de pduri la vest, la sud, la est, la nord-est i la nord-vest ; numai la nord nu slut, de0 in realitate erau! Nu e sin gura eroare a hArtii ;
mult mai grav e aceea aratind hotarul sudic a/ Tdrii Rom neti nu pe
Dunre, ci traversind cimpia muntean; ea coincide cu Duarea pe hart
Idem, f. 115.
2 Sub titlul Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accurata

delineatio".
Vezi Cons t. C. Giuresc u, Lacul lui Opidiu, In Sliptdmina din 22 septemb rie 1972, p. 3-4.
4 Atlasul Dimeincescu, f 116.
5 Harta se ail& la Academia Republicii Socialiste RomAnia, sub cota D XXVII 5.

Atlasul Dimiincescu, f. 117.
7 /dent, 1. 118.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
CARTOGRAFIE
171
numai de la vArsarea Ialomitei in aval. Tot pline de psduri sint trile romane
i in harta din 1729 a lui G. A. Schagen 1
Ar fi fost foarte pretioas harta pe care, servind In armata rug In

timpul rdzboiului din 1768-1774, avea de gind s-o alcauiasch" generalul
Bawr pentru Tara Romneascd, aa cum Meuse una pentru Moldova. Lipsa
ei e insa comp ensat prin descrierea pe care o face, in general, asupra pddurilor muntene in Memoriile" sale 2 i prin indicatia padurilor din vecingtatea
unora din multele sate inirate In aceleai Memorii" 3. lath' mai intii ce
spune el despre amintitele pduri (d'a'm traducerea romfineascd a textului
s4u): Valahia nu duce lips'a' nici de lemn ; muntii stilt acoperiti cu intinse
i frumoase p6duri i o parte din tinutul es aijderea. Trebuie s except6m
ins6 intreaga cimpie vecind cu Dundrea ; pin la o distant de patru sau

cinci leghe de fluviu, gseti rar lemn. Copacul cel mai obinuit este stejarul, fagul, ulmul etc. ; stejarul mai ales de o m6rime i de o buratate
deosebit i foarte cutat pentru construirea vaselor de rAzboi i a tot felul
de bastimente. Sint foarte putini mesteceni In Valahia i brazi de loc in cimpie ;
dar sint brazi in munti de un soi mai nobil decit bradul obipuit ; coaja
sa e alburie, trunchiul foarte inalt, foarte drept i aproape fr noduri ; se
fac din el catarge excelente i e foarte indicat pentru constructia vaselor

de mare"4. In ce privete mentiunile citorva pduri in apropierea satelor
i tirgurilor, iat trei exemple: 1) Nu departe de Biceni, se anti o mare
cimpie In p6durea de la Nehoiai" 5, 2) Goletii de Sus i de Jos, la trei
sferturi de leghe de Focani, in cimpie, ling6 o pdure frumoas" 6, 3) Fratileti 7, sat cu o biseric i o pAdure de stejar" 8.
1 Idem, f. 119.
2 Monsieur de B *** (Bawr), Mmoires historiques et gographiques sur la Yalachie,
Francfort et Leipsig, 1778.

3 Pentru judetul Vilcea, de pilda, Bawr mentioneaza paduri la o suma de sate:
Mdldareti (sint paduri In imprejurimi") (op. cit., p. 202, dam traducerea in romanete 1);
Oteani (are padure"); Popeti (padure"); la fel pentru satele: Mogueni" (azi Mogoeti); Runcul, Daba" de sus; Cirlogani; Copaceni; Maciuca de sus i de jos (toate
la p. 203); Geamana; Alboteti; Beteani"; Babeni; Barejul"; Tetoiul; Faureti",

Zatreni; Roi (toate la p. 204); Pleoiul, Gradite; Dimzeni" (Dimteni); Barbeschti"
(Berbeti) (toate la p. 205).
4 Idem, p. 13.
5 Idem, p. 126. Satul Nehoiai se afla pe riul Buzau, In munti.
Idem, p. 107.
7 Sat pe malul de sud al Ialomitei, In judetul Ialomita, la sud-vest de Tandarei.
E interesant ca Bawr indica padure i la Cilia Vizirului, In plin Baragan de nord, linga
raiaua Brailei. In 1763, inainte de a fi reincorporata Tarii Romaneti, Cila Vizirului producea apte sute de care de fin i trei sute de care de lemn, finul socotindu-se un leu carul,
iar lemnul 30 de parale, deci trei sferturi de leu carul. (op. cit., p. 87). Dupa reincorporare, aceeai Cila platea In 1766, 1986 de lei pentru lemn i fin" (idem, p. 89).
8 Mmoires historiques et gographiques..., p. 141.
www.dacoromanica.ro
172
In timpul armistildului i a ocupatiei austriace, cartografii imperiali au

ridicat o amanuntita harta' a Trii Romanqti, fra raiaua Brailei, i a 01teniei, In intervalul septembrie 1790 finele mai 1791. Avind 108 (o suta
opt) plane, ea anta atit poldurile incheiate, codrii, prin grupe de cite trei,
patru sau cinci copaci, cit i tu [ele, prin linii mici drepte, pe locul unde a
fost altadata pddure.
O asemenea regiune cu tufe, despadurita, este, pe harta, regiunea
Tufeni (numele-i caracteristic 1)
Bordenii de sus i de jos Cocorati
Plopeni, in judetul Prahova, precum i regiunea Cringu Strenicu manstirea Tirgor Tirpor, in acelai judet. In pdurea Snagovului, insula
manastirii are vir de vie ; spre vest de lac i la sud de Ialom4a e notat
ctunul Sticlari. Prin Codrul Vlasiei curge apa cu acelai nume (Wlasziu").
In jurul Bucuretilor, harta austriaca' anta' padure mard grupe de copaci
la est de Colentina, la sud de Otopeni, la est de Pasarea un masiv
mare
i apoi de la Dirvari spre nord-vest pe linga Bolintin resturile
marii paduri in mijlocul creia, sub Mircea cel Batrin, se afla o manstire.
Padure mare e i la sud de Falcoianca, de Prisiceni, de Buda, de Cornet
(padure de corni !) i de Bragadiru. La Bneasa, pe locul pdurii, sint tufe.
Manstirile Cotroceni, Vacareti, Mrcuta sint aratate toate In dar. de Bucureti (plana 72), ca i. Dudetii, Grozavetii, Ciurelul, Herastraul. Nu e
cu putinta a arata aci toate pdurile din harta austriaca, dar subliniez faptul
ca aceast harta este de cea mai mare utilitate pentru un studiu comparativ
al padurilor noastre din 1790-1791 fat de cele de astazi.
Pentru padurile din zona bucureteana In timpul razboiului din 1806
1812 i a ocupatiei ruse, este pretioas harta ridicata de generalul-maior
De Hartingh. Oraul apare inconjurat de pduri din toate partile, i dinspre
vest, i dinspre nord i dinspre est i dinspre sud 1. Spre vest erau codrii
Cotrocenilor, In care i-a gasit scaparea erban Cantacuzino, viitorul domn,
pe cind era urmrit de aceea a zidit mnstirea sa aci apoi codrii Grozdveftilor
unde sint azi caminele studenIeti i uzina electrica i. codrii
Lupeltilor, ca s'a' nu mai amintim de padurea cea mare" de la Bucani i
Bolintin 2 Spre nord-vest era padurea de la Rtioasa, spre nord padurea
faimosul Codru
Bdnesei i padurea Miticdnefti; dupa ele, padurea Vldsiei
, a Tigdneftilor, a Snagooului i a Scroviftei. Spre est la inceputul secolului
al XIX-lea padurea venea pina. la marginea oraplui, la Tei, continIndu-se
cu padurea Brdneftilor, iar spre miazazi, ea incepea la Vacareti i continua
cu marile paduri de la Comana, Branitari, Dadilov, pina spre Dunare.
1 Atlasul Dimiincescu, f. 175.
2 Pentru toate aceste paduri, vezi i mai sus capitolul PAcluri importante mentionate in izvoarele istorice,", p. 64-85.
www.dacoromanica.ro
173
Dar cel mai mare interes pentru studiul pdurilor muntene, moldovene
dobrogene in vremea rzboiului din 1828-1829, terminat prin pacea de
la Adrianopol yi a ocupatiei ruseyti sabsecvente, este harta ridicat de serviciul cartografic al armatei tariste In rstimpul 1828-1832 yi publicat In
1835 1 Pdurile dealtfel ca i ayezrile omeneyti, drumurile, fintinile, miau fost lnsemnate cu grij atit in regiunea muntoas cit yi la deal
nele etc.
yi la yes. Impresioneaz in primul rind bogatul briu de pduri care incinge
tare de la un capt la cel'lalt, de-a lungul Carpatilor. Satele din depresiunile
intracarpatice yi de pe cursul superior al apelor par pierdute in mijlocul codrilor imenyi care le inconjurau din toate prtile. Din acest brlu lat coboar
masive peste regiunea dealurilor, masive care, In unele locuri, se prelungesc
yi peste cimpie ping spre Dunre. In special impresioneaz mrimea pdurilor din Oltenia unde ele coboar pin la sud de Craiova, pe valea Jiului,
ajungind apoi, intr-o fiyie destul de lat (tare 3, 4 yi 8 kilometri) ping aproape
de vrsarea acestui riu, In dreptul satului Oryeni. In Teleorman, justificind
strvechiul nume al acestui judet, harta arat mai intli o pdure mare Intre
Olt yi Cillmtai; ea incepe In dreptul satului AlimAneyti yi tine pin la nordest de satul Vispeyti, pe o distant de circa 25 (douzeci i cinci) de kilometri lungime yi o ltime variind intre maximum 12 (doisprezece) yi minimum 2,4 kilometri. La est de Clmtui, Intre acest riu i Vedea, este apoi
o alt pdure, continuind, putem spune, pe precedenta, spre nord-vest-vest
de Ruyii de Vedea ; ea se intinde in dreptul satelor Vleni, Seaca, Bltati,
Gresea, Bratcovu i Mgureni, pe o distant de aproape 13 (treisprezece)
kilometri lungime i aproape 5 (cinci) kilometri lime (ltimea maxim& 1).
La est de Ruyii de Vedea este inftiyat o a treia pdure care merge din
dreptul satului Beuca pin In dreptul satului Tigniea, pe o distant de 18
(optsprezece) kilometri lungime i aproape 10 (zece) ltime. Ea se continu spre est prin alte pduri pira la riul Teleorman, trecind In unele locuri
yi la est de el. Se continu, de asemenea, spre sud, printr-o pdure de-a
lungul Vezii, pe o lungime de circa 14 (patrusprezece) kilometri yi o ltime
maxilla de peste 2 killornetri. De la aceste pduri care odinioar ajungeau
Ora la Dunre yi de care s-a spimintat poate generalul roman Caius Scribonius Curio, biruitor al dardanilor, vine numele satelor Pdareti, artat In
hart cu 160 de curti sau gospodrii, Pcidureti, cu 5 Ora la 20 de gospodrii
PeidareVi, cu 46 de gospodrii din judetul Teleorman.
Foarte important este i uriaya pdure din mijlocul Munteniei care,
acoperind nordul i vestul judetului Ilfov i sudul judetului Dimbovita, se
continua In Vlayca, formind In acest din urm judet masivele de la Cscioara
Cirtojani Bucyanii de Jos. Harta ne arat, prin dispozitia masivelor
paduroase yi a petecelor de pdure intermediare, c odinioar pdurea trePentru aceast hart, vezi Principatele rornoine.
www.dacoromanica.ro
174
buie sg se fi intins de la sud de

Ploieti ping. la DunAre, inv-
luind Bucuretii atit dinspre
vest
documentele secolelor
anterioare amintesc de codrii
Cotrocenilor, GrozAvetilor i
Lupetilor
cit i dinspre est
continuind prin codrii de la
Dadilov. Aceast
Comana
uria6 pAdure se unea spre sud-
vest cu marile paduri ale Teleormanului, jonctiunea Meindu-se in regiunea Dealu de Jos
Izvorul de Jos
Osgbitii ot Negreni
Adun4i
Cata-
lina Scurtu Mot6v. Despre

marea pAdure din nordul i
vestul Ilfovului, i sudul Dimcontinuind in Vlaca,
ne da informa0i i F r. I. S u 1z e r, secretarul domnesc al
voievodului Alexandru Ipsi-
lanti (1774 1782). El o numqte pgdurea Vglenilor", de
fla
Fig. 31
Exemplar de stejar brumdriu, ocolul silvic
Lehliu, in regiune de silvostepd

(Foto dr. ing. L Dum itriu TAtikranu)
la satul Vgleni sau Podul VAlenilor unde drumul potei tre-
cea peste apa Ialomitei, sat
aezat chiar in pgdure, i-i d

urmAtoarele dimensiuni: trei zeci de ceasuri in lungime i cincilase ceasuri
In lime 1. Socotind patru kilometri ceasul, rezultti cA aceastg uriad pAdure
avea 120 (o sutg dougzeci) de kilometri lungime i 20-24 kilometri lAtime.
Intre acest puternic masiv pAduros i stepa inting a BgrAganului, harta
din 1835 ne aratg pAduri mai mici, adevarate petece", fr6 continuitate
intre ele. Ultimele petece spre est, dinco/o de apa Mostitei, adevArate avanposturi in fata stepei, snt in regiunea Crgsani (TorcAtura)-Lehliu-Sgpunari:
o pgdure la sud-est de CrAsani i trei la sud de Lehliu-Sgpunari (vezi fig. 32).
F r. I. Sul ze r, Geschichte des transalpinischen Daciens, I, Wien, 1781,
p. 112.
In judetul Dimbovita harta din 1835 mentioneazd satul Adunatii ot Pddurea
domneascd" cu 35 de gospoddrii ; calificativul ce se dgi pAdurii aratd cd ea era o posesiune a domniei, ca i Heleteul domnesc", tot in Dimbovita, ca i Moara domneascd"
din Ilfov ( Principatele ronzerne, p. 222).
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN CARTOGRAFIE
175
Intre Mostitea i Arge, gsim pdurea, mai important, de la Ciornuleasa,

Intinzindu-se spre nord i nord-est de hanul sau circiuma cu acest nume.
Tot intre Mostitea i Arge harta indic: 1) 0 pdure la sud de Bordeiu Iordchitii 2) Trei pduri la sud de drumul Tmdu Brneti, avind ca
punct de reper Odaia Monciului (nord i nord-vest de ea!) 3) Dou paduri
mici intre Drumul Sdrii i Rasa 4) 0 pdure mai insemnat in dreptul satelor Budeti
Aprozi
Vasilati.
Nici Brganul nu e lipsit total de pdure ; e drept, cele trei petece

pe care le cuprinde harta din 1835 slut In legAtur cu apa Ialomitei, deci
intr-o regiune cu umezeal mai mare, la vest de Slobozia, pe malul sting al
Ialomitei, in dreptul satelor Ciulnita, Bejganii-Larga i Ivneti ; al treilea, cel
mai mic, pe malul drept, la vest i sud-vest de cdtunul i statia de pot Slobozia.
Harta nu noteazA pdurea de la Chirana, padure de stejar i ulm, o adevrata

surpriza In inima Brgganului, nici aceea de la Ciunga, nici pdurea de stejar
de la Frtileti, mentionat de B a wr in Memoriile lui 1, nici pdurea Co-
dreanca, de tufani, peri pdureti i porumbari, situat intre gara Lehliu,

satul Rzvani i satul Buzoieni .1 defriat intre cele dou rzboaie mondiale 2.
In Moldova, harta arat pduri intinse In tinuturile Putna, Bacu i

Tutova. In Putna e un prim masiv important anume cel de pe MAgura Odobetilor, m'rginit de riurile Milcov, Putna i Zbala. Masivul are cinci
poieni sau goluri, intr-unul din ele, cel mai dinspre est, fiind schitul Scinteia.
Masivul e strltut de drumuri mici ; unul 11 traverseazA de la nord spre
sud, plecind de la schitul Tarnita i rspunzind In valea Milcovului, intre
satele Miera (180 de gospodrii) i Sindilarii de Jos (161 gospoddrii); alt
drum leagg. schitul Buluc de satul Pdureni (89 de gospodrii) spre est i de
schitul Scinteia spre nord. Al doilea masiv putnean e mrginit de riurile

Putna i Suita,. intinzindu-se intre satele Soveja (397 gospod4rii) spre vest
Vielini" (30 gospoddrii) spre est, Colacu (74 de gospodrii) spre sud i Ciuruc
(54 gospodrii) spre nord. Al treilea masiv este Intre Suita i Trotu, avind
la extremitatea estic5. satele Rugineti (204 gospodrii) i Puneti (200
gospodrii) iar la cea vesticg. satul Cimpurile, cu 246 de gospodrii. Al patrulea
masiv, compact, cuprinde toat regiunea dintre Vrancea istoricA nu actualu
judet i vechea frontier spre Transilvania. In sfirit al cincilea masiv
se intinde hare Trotu i oseaua de pe valea Siretului, pin la nord de satu
Parava.
1 Bawr, op.
cit., p. 141.
2 Informatie dat de dr. Cons t a ntin Georgescu.
www.dacoromanica.ro
176
'STOMA PADuRii R0MANE5Ti
Iinutul Bacgului, notgrn mai Intii un masiv puternic cuprins intre

Valea Trotuplui ping la tirgul Ocna", cu 767 de gospodgrii, apoi spre sud,
pe la vest de satele Tiseti (100 gospodgrii) i Grozeti (366 gospodgrii), satul
Mgngstirea Cain (311 gospodgrii) i vechea frontier spre Transilvania. Un.
al doilea masiv e la est de Knstirea Cain, Intinzindu-se spre nord-est ping
la satele Bogdana (100 gospodrii), MI-0o (122 gospodgrii) i Popeni (106

gospodgrii), iar spre est spre satul Pralea (63 gospodgrii). Al treilea masiv,
merge de la sud spre nord Intre nul Tazlau i oseaua de pe Valea Siretului,
continulnd masivul putnean de la nord de Parava ping la drumul Bacgu
Oraa Mare (Buda). Un alt masiv puternic este intre Trotu, Tazlgu i vechea
granit spre Transilvania.
In Iinutul Tutova harta din 1835 consemneazg mai Intl un masiv
duros mare care incepind din nordul Covuruliului de la satele Golgeia (59
gospodrii) i Rocani (73 gospodgrii) merge spre miazgnoapte, isprgvindu-se
la satele tutovene Banca (81 de gospodgrii), Ghermgneti (118 gospoddrii)
i Stoetetii" (99 gospodrii). In cuprinsul acestui ,masiv pe drurnul mic
ce leagg satul Redeti (98 gospoddrii) de atunul_ Mindroaia din Covurlui,
se afl, In pgdure, trei circiumi la rind, cea din mijloc purtind numele, evocator, de Circiuma Tainitii. Un al doilea masiv merge de la Birlad spre nordnord-vest. Un al treilea incepe de la Perieni (128 gospoddrii) la nord de Birlad,
direct spre miazgnoapte, avind In mijlocul lui satul Floretii (62 gospoddrii)
cu mgnstirea.
Urcind spre miaznoapte impresioneazg Codrul Iailor. Potrivit hrtii
din 1835, el se intindea pe o lungime de circa 60 (aizeci) de kilometri, incepind de la sud-est de satul Faun 0 mergind spre apus, ping dincolo de
TIrgul Frumos. oseaua potei, spre Vaslui, 11 strgbate prin jumgtatea de
rgsgrit a lui, trecind prin satele Ciurbeti i Lunca Birnova. Temeiul codrului
era ins mai ales spre vest, In regiunea unde se Intllneau Idnuturile Cirliggtura, Roman 0 Vaslui. In aceast parte, In mijlocul bungetului, se aflg mngstirea cu numele sugestiv Cetate precum i schiturile Stavnic i Hadimbu.
Spre rsrit, dincolo de vechea mnstire a Dobrovtului, ctitoria lui stefan
cel Mare, ascunsg 0 ea in mijlocul bungetului, codrul Iailor se continua prin
acela din nordul Fglciului care mergea, de-a lungul Crasnei, pe zeci de kilometri, ping In dreptul Docolinei. Aci, In codrii Crasnei, s-a dat, in 1450,
bgtlia victorioasd a lui Bogdan care a sfgrimat oastea leease, aa cum fiul
s'u, marele stefan, va face mai tirziu, In codrul Cozminului.
codrul Hirlgului apare pe hartg ca foarte Intins: Incepe la satul Bgiceni
0 merge spre miazgnoapte ping dincolo de Botoani, In dreptul satului Cucoveni. Are o lungime de circa 58 (cincizeci 0 opt) de kilometri 0 o ltime
maxilla de 18 (optsprezece), la nord-vest de Hirlgu. In acest codru Intins
se afla schiturile Deleni, Dealul Bal i Zosin.
www.dacoromanica.ro
LEGENDA
BRAILA
Macin
Raduri in.Baragan
Harta intocmita de
Ing.Agr. Alex. Burnea
. Ur leas
Faurei
50
10
15
Localitati
osele
20
4
.Pd.Bordeiu Verde
25 Km
4
eci
Q\\
G.Dudesti
)Pd.NiculeVi-Jiana
Cate ferata
. Limit& frontiera
PdBerte.
Bravu
llMihai
Bravu
iur
Constanta
HirvAia
" Cpir..na
Crasani
Pd.Groasa
Pd.Pen
01-loria
Pd. Ghimpat
G. Lehliu
G. CuLra
ete0i
OCemavocla
!erg.
Cal5rai
Sticleanu
Silistra
ltenita
Fig. 32
x.) LGARI
.--.
A,
Harta pdurilor din Brggan, intoemit de ing. agronom Al. Burn e a, 1974
www.dacoromanica.ro
177
Codrul Hertei Incepea aproape de Prut, in dreptul satelor Bajura i

Doroftianii di Jos, mergea spre sud-vest pin la latitudinea PomIrlei Glubocaia, apoi se indrepta spre nord-vest, ocolind tirgul Herta i ajungind
pin la hotarul Bucovinei peste care trecea, de asemenea, In special In dreptul
satelor Buda de Sus i Buda de Jos.

despre pdurile Dobrogei harta din 1.835 ne d tiri. Ea aratil
pduri in Delta Dunrii, una pe grindul Letea, alta pe grindul Caraorman,
ambele IntinzIndu-se de la nord la sud. Cea dintli e atins de un drum mic
In marginea ei de vest .1 strltut de un alt drum mic care leag Sulina
de Carantina Bazarciuc i de Vilcov. Cea de a doua e strAlAtut'd de dou dru-
muri mici. In marginea de est a pdurii e satul Caraorman, cu 47 de gospodrii sau curti. Pe celelalte patru grinduri ale Deltei i anume pe grindul
Chilia Veche, pe cel de la vest de iezerul Gorgov, pe grindul dintre limanul
Dranov i limanul Belciug i pe cel de la sud de limanul Dranov nu sint
pduri. Important este pdurea din nordul Dobrogei , aa-zisul Codru, care
se compune din douh masive, aproximativ de aceeai mrime, desprtite
prin pIraiele Taita i Lozova i prin drumul care leagil Babadagul cu Mcinul,
trecInd prin Cerna i Greci. Masivul din nord se intinde intre chlunul Freatei (Fricace") la est i satul Greci (140 de gospodrii) la vest, lntre
atunul Alebichioi" (Alibeichioi) la sud-est .1 cdtunul Lttuea la nordvest. La marginile acestui masiv sint In afar de cele amintite statia
de pot5. Telita, satul Parchir, cu 25 de gospodrii, i cnunul Feteti, spre
Dunre, satul Mnstirite zis i Niculilel, cu 80 de gospodrii Intr-un golf
al pdurii, satul Cerna, cu 85 de gospodrii i atunul Balabanita", apoi

atunul Cifirchioi i satul Trestenic (Trostenic") cu 30 de gospoddrii. Intrun alt golf al codrului e atunul Nalbant. In mijlocul codrului e ctunul Maidanca", o stin, un lac (Lacul" artind odat mai mult, ca i aezrile
Niculitel, Greci, Lttuea, Feteti i Parchi caracterul romnesc al acestei
regiuni), precum i ctunul Taita. Piraiele care strbat acest masiv stilt
Fortuna" i Telita.
Masivul dinspre miazAzi vine la vest de oraul Babadag (500 de gospo-
drii) i e cuprins Intre acest ora, satul Star Slava, cu 28 de gospodrii,

spre sud, mnstirea Teke avind spre est dou mori pe pIrlul Cuzil Sara",
satul Adjuemear", march-id extremitatea sudic a masivului, satul Topalu
(Topalo") cu 28 de gospoddrii, spre sud-vest-vest, apoi c'dtunul Orumbeico", satul CIrjelari, cu 20 de gospodrii, spre vest ; satul Isanlar", cu 40 de
gospodrii, la extremitatea de nord-vest-vest, satul Laella", cu 23 de gospoddrii, la extremitatea de nord-vest, ctunul Ortachioi, satul Velichioi, cu
24 de gospodrii, atunul Douci", satul Gormaclei", cu 48 de gospodrii
satul Camberi", cu 36 de gospodrii, ambele pe valea Lozova. In mijlocui
www.dacoromanica.ro
178
acestui masiv e catunul Ciucurova. Masivul e strbatut de pirlul Slava 8i de

diferite drumuri mici care leaga Ciucurova de satele de la marginea padurii.
In sudul Dobrogei sint citeva pduri mici In preajma Dunrii, intre lacurile Gil'lita i Oltina, intre Oltina i Mirleanu, la sud de lacul Lahchiiu"
spre tirgul decazut Cuzgun, cu numai 25 de gospodrii, In sfir8it, intre satele
Lahchiiu i Arabagi. In tot restul Dobrogei nu skit paduri.
O mentiune merit i planurile top ografice alcatuite spre finele secolului
al XVIII-lea 8i prima jumtate a secolului al XIX-lea de ingineri topometri
romani i straini. Citam dou asemenea planuri, inedite, acela din 1838 al
moiilor Greci, Shteni, Bdeni i Miluiti, din judetul Buzau i cel din 1846,
al mo8iei CImpulungeni, tot din judetul Buzau, ridicate ambele de inginerul
Karl Gol d" 1 Padurile sint reprezentate prin pete neregulate, verzi,
mai mari, pentru padurea batrin, 8i mai mici pentru cea tinar. In primul
plan care cuprinde i satul Pietroasa 8i, sub semnul XXVII, indicatia la
comoar"
e vorba de tezaurul descoperit cu un an mai Inainte, in 1837,
i numit popular Clo8ca cu pui"
e reprezentata o padure mare, spre miaz-
noapte, strabatuta de apa Ni8covu1ui. Dintre punctele topografice notam:

Fintina Rumane8ti1or", Fagu in marginea apei Borului, capu de la vale" ;
In gura vaii Salcii" ; La teiu pucios" (sic!); Virfu Istrita". Mo8ia. Greci
era numita i Istrita de jos", a8a cum afidm din des1u8irea mo8iilor i a semnilor" adica din legenda planului. In planul cel de-al doilea, padurea e reprezentata In cinci locuri diferite.
In ordine cronologick urmeaza harta austriaca din 1856-1857, alcatuit,
ea i aceea din 1790-1791, in timpul cIt trupele imparatului de la Viena
au ocupat Principatele 2 Pretioasa pentru studiul toponimiei, ea Infati8eaza
Muntenia. Padurile skit reprezentate In culoarea gri i prin semnul conventional: sfere mici cu o linie spre dreapta. E notat o padure mare pe malul
drept al Milcovului, la vest de Virte8coi, de Faraoanele, de Bonte8ti; in cuprinsul ei snt trecute o serie de numiri ce intereseaza padurea. Astfel: Dealul
Peri8oru1ui", Dealu Cornitilor", Poenile", Blidarile", Dealu Picioru Nucului", Dealu Pdrului", Dealu Teiu8u" 3. Gsim notat i Lunca de la Mindreti" imediat la est de Foc8ani, precum i Lunca Tzuguetzilor" la sud-est
de Foe8ani. In ce privete Baraganul, harta austriaca lnseamna, la sud-est de
Cosimbe8ti 8i sud-vest de Mrculeti, pe malul drept al Ialomitei, deasupra
luncii, o padure de peste cloud mii de pa8i (Schritte") In lat i In lung, cu
Arhivele Statului Bucuresti, Planuri, Judetul Sacuieni (Buzau) nr. 57 si Judetul Buzau, nr. 5.
2 Un exemplar la Academia Republicii Socialiste Romdnia, Cabinetul de harti, sub
astfel Col. XVIIXVIII, sectiunea 27-28
cota DXVI/1. Unele planse slut din 1856
altele din 1857 astfel Col. XIIIXIV, sectiunea 19-20.

3 COL XIII-XIV, sectiunea 19-20.
www.dacoromanica.ro
FVXDUREA IN CARTQGRAF1E
179
numirea Kornicet" (recte: Cornatel !) scrisa dedesubt 1. Padure e notata in

unele locuri pe ambele maluri ale Ialomitei, dar Para' nume. La nord-nord-est
de Hagieni, in plin Bargan, e trecuta padurea Agianka" recte Hagianca 2.
Si aceasta harta austriaca din 1856-1857 poate servi la studiul comparativ
al intinderii padurii romaneti.
Harta Munteniei, alctuit in timpul domniei lui Cuza i publicata in
18643 se intemeiaza pe harta austriaca' din 1856-1857 care i-a servit drept
baza. $i aci padurea e reprezentata in cloud' feluri: padurea mare, incheiata,
sau codrul prin cite doi copaci, ciar desenatd, iar pdurea marunta i tufele
prin sfere mici cu o linie spre dreapta. In regiunea muntoasa sint trecuti,
unde i unde, cite doi copaci ; aa, de pilda, la nord de Calvini, pe valea Biscei
Chiojdului sau la nord-est de virful Siriu, la sud-vest de muntele 'Meru sau

la vest de muntele Bocirna. In regiunea de deal, dar i la munte in unele locuri
gasim semnul conventional: sfera cu linie, astfel in regiunea Pietroasa, Gre-
ceanca de Jos i de Sus, $aringa, de sub dealul inalt al Istritei. La cimp,

padurea e infaliata prin culoarea gri, ca i in harta austriaca, i cite un copac ;
aa, la Florica, la Tufele Florii, la Spatariu, la Cringul de IMO oraul Buzau,
la Cimpineanca, toate in judetul Buzau. Din caned c notarea padurilor nu e
Vacua pretutindeni, iar la munte i deal nu sint indicate suprafetele, harta

din 1864 e mai putin utila pentru studiul comparativ al suprafetei ,forestiere.
Mult mai folositoare, in schimb, este Charta silvica a Romaniei dressata
i dedicata A.S.R. Carol I, domnului Romanilor, de D. St nesc u, Inginer Silvicultor, Iassi, Litografia lui Parteni, 1869" 4. Ea indica' suprafata
totald a padurilor Statului: 853 955 de hectare (dar fara judetele Ismail i
Bolgrad), i aceea a padurilor Epitropiei Sf. Spiridon din Iai: 17 437 hectare, nu insa i pe aceea a Eforiei Spitalelor civile din Bucureti, pe care
n-o cunoate. Pretios e faptul c pe harta e insemnata, la foarte multe sate,
suprafata de padure aferenta, precum i esenta sau esentele dominante din
care e alcatuit acea padure. Gasim astfel in judetul Putna (azi Vrancea):
Soveja 10 522 hectare, brad ; Vidra, 228 hectare, brad ; Baloteti 5 345 hectare,
stejar ; Broteni 995 hectare, fag; Vizantea 1 745 hectare, brad. In judetul
Rimnicul Sarat (azi impartit intre Vrancea i Buzau: Bordeti, 796 hectare,
ulm; Borza 481 hectare, stejar i ulm; Sihlele 92 hectare, stejar ; Virtecoi
Col. XVXVI, sectiunea 29-30.
2 Ibdem.
3 Academia Republicii Socialiste Romania, Cabinetul de harti, cota CXXII 1. Pen-
tru imprejurarile alcatuirii hartii din 1864 vezi Cons t. C. Giuresc 11, Viata i opera
lui Cuza Vodd, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 440-441. Harta are 115 foi colorate
(62 x 42 cm) si e prima hart5 de mari proportii si atit de detaliata realizata la noi.
4 Un exemplar la Institutul de cercetari i amenajari silvice", Bucuresti (Pipera).
5 Recte: Bolotesti.
www.dacoromanica.ro
180
144 hectare, stejar. Pe malul sting al Prutului, intre Reni i Cahul: Giurgiulesti 480 hectare, stejar ; Valeni 1. 220 hectare, stejar ; Slobozia 2 700 hectare,
stejar ; Colibasi 2 250 hectare, stejar ; Brinza 600 hectare, stejar. Asadar o
continuare masiva' a codrului Tigheciului pinA aproape de varsarea Prutului.
Slobozia din Ialomita e trecuta cu 747 de hectare, ulm, iar Clarasii Vechi
cu 149 de hectare, salcie. Pretioas este si indicatia referitoare la domeniul
Brailei": Insulele (ostroavele) de pe domeniul Brilei, malul Dunarii si canalul
Dunarii cuprind 10 700 hectare s/alcie/ i pl/op/". In afara de esentele specificate mai sus, mai skit referir i la t/ei/, c/arpen/, m/esteacan/ i am/estecatura.
Fata de aceste date, pozitive, trebuie sA notam ins i citeva deficiente.
In primul rind, harta nu old toate satele. Numai in partea de nord a judetului
Buzau lipsesc satele Nehoi, Nehoias, Gura Teghii si Chiojd, toate cu paduri
intinse.
Sint apoi sate la care nu se indica' suprafata pdurilor. Sint, In sfirsit, sat e
la care se indica suprafata ptidurii, dar nu si esenta sau esentele ei. Astfel Bucova, linga Craiova, are trecut suprafata de 1.99 de hectare, dar nu se specifin
felul padurii. Tot asa Spantovul, in Ilfov, 5 860 hectare, Miera, In Putna,
6 608 hectare, Clipicesti, iar in Putna, 177 de hectare. Cu toate aceste deficiente, harta din 1869 i pastreaza. valoarea, In special pentru studiul evoluiei
de padure, pe sate. Se poate constata astfel c. o sum'
de pduri din regiunea de deal si de ses au scaut considerabil ca suprafata,
iar unele au disparut chiar.
In 1900, Serviciul Silvic al Statului a publicat o harta colorata a ptidurilor, in 38 (treizeci si opt) de planse aratind repartitia pe categorie de proprietari", dupa. cum apartineau statului culoarea roz, stabilimentelor puculoarea portocalie Domeniilor coroanei
culoarea galben
particularilor culoarea verdel. Suprafata totala a padurilor era la acea data
de 2 774 048 de hectare, repartizindu2se astfel: 1) statul: 1 085 033 ha, cele
mai multe paduri fiind in judetul Near* 150 827, ha, apoi in judetul Tulcea:
blice
106 639 ha, iar cele mai putine in judetul Dorohoi: 5 279 ha si In judetal
Roman: 6 269 ha. 2) stabilimentele publice: 125 986 ha, maximum avindu-1
judetul Prahova: 28 846 ha, iar minimum judetul Covurlui: zero ha. 3) Domeniile coroanci: 70 188 ha, maximum fiind in judetul Suceava: 40 459. 4) particulare: 1. 492 841 ha, maximum fiind in judetul Gorj : 180 000 ha, apoi in
judetal Vilcea: 161 000 ha, iar minimum in judetul Constanta: 86 ha. Aceast
hart constituie un excelent reper, impreuna cu harta din 1835 si cu cea din
zilele noastre, spre a ne da seam de evolutia suprafetei pdurilor, de felul
cum s-a micforat aceasta suprafatii.
Un exemplar la Academia R. S. Romania, Cabinetul de harti, sub cota H. 23H
CLXXII 1.
www.dacoromanica.ro
PADUREA flT CARTOGRAFIE
181
Mai putin importatt este harta din 1902, cu titlul Harta pdurilor cu
impartirea teritoriului trii in 10 Regiuni Silvice"; e util frig tabelul inc/us
In care se arat suprafetele in hectare i pe regiuni ale pdurilor statului,
ale particularilor i ale institutiilorl.
Inginerul S b u rlan a alatuit, In perioada interbelicA, o hart a

pdurilor Romaniei, la scara 1: SOO 000, care prezint avantajul c4 inflieazil
fondul forestier de pe intreaga suprafat a statului din acea perioad. Impresioneaz masivitatea pdurilor carpatice i din Muntii Apuseni i putindtatea
lor din Wrganul Ialomilei i Brilei i din jumtatea de rsrit a Moldovei 2.
0 hart special pentru pdurile de odinioar i de azi ale Brgganului,
la scara 1: 300 000, hart reprodus mai jos, a intocmit inginerul Alex andr u Bur n e a in 1974. Ea ne arat pdurile cuprinse intre Dunre, Mostite,
oseaua Urziceni BuzAu, riul Buzilu i RIul Siret: treisprezece de toate i
anume: Groasa, Lehliu, Vrti, Bogdana, Ghimpati, Corntelu, Putineiu
Bazarghideanu i Ciunga II-Are Ialomita, Mostite i Dunre, precum i Chirana,
Jianu i Bordeiul Verde Intre Ialomita i Buzgu (vezi
Ograda, Niculeti
fig. 32). Tot In aceast jumtate de nord a Brganului de semnalat i ulmul

enorm salitar dintre comunele Reviga i Padina. De adaos, pomenite documentar, pdurea de stejar de la Frtileti, pe malul de sud al Ialomitei, la sudvest de Tndrei, amintit in vremea rzboiului din 1768-17745, i dumbrava de la Poiana, pe Ialomita, din care se interzicea, In 1795, s se taie
pari4. Majoritatea pdurilor din Brgan au fost de stejar ; unele din ele au
fost completate, in ultima sut de ani, cu salcim.
In 1951-1960 s-a alctuit de care un colectiv (Dr. A 1. Beldie,
I.Dumitriu-Ttranu, V. Grapini, L. Leandru)Harta
rspindirii speciilor forestiere in R.P.R." in 39 de pimp, la scara 1:200 000.

Ea inftieaz6 trupurile de pdure i, prin culori i semne conventionale,
principalele opt specii forestiere pure sau in amestec.5 Ulterior, aceast remarcabilA hart a fost redus la scara 1:1 500 000.
1 0 reproducere, nu prea ciar, in studiul lui D. R. Rusesc u, Cestiunea impdduririlor ..., plana dintre paginile 92 i 93.
2 Harta, executat6 la Kr a f f t *i D rotlef f, Sibiu, e reprodua in Holzproduktion, Holzindustrie und Holzhandel von Rumdnien, Sibiu, 1933, intre p. 36
3 B a w r, Mmoires ..., 1778, p. 141.
37.
4 V. A. Ur echi a, Istoria romdnilor, VI, p. 380.

5 Informatie Dr. ing. I. Du m i triu T at Ar an u. Harta se Osete in prezent
la Institutul de Cercetdri i AmenajAri Silvice (Bucureti).
www.dacoromanica.ro
COMERTUL INTERN Cu LEMN, PRODUSE DIN LEMN

ALTE PRODUSE ALE PADURII
Comertul intern legat de piiclure cuprinde o mare
varietate de prod use
COMERTUL INTERN CU LEMN SI PRODUSE DIN LEMN. Padurea a fost
din capul locului aduatoare de venit, prin multimea produselor sale, cerute
atit pe piata interna, cit i la export. Nu e de mirare deci c acest venit

e relevat de la primele acte de cancelarie, ea padurea figureaza ca parte
constitutiva' a moiei, alaturi de celelalte entitati: cimpul, apa, via, moara
i iazul de pete. La 10 august 1279, regele Ladislau al Ungariei adresindu-se
cumanilor care s-au aezat filtre Dunare i Tisa sau linga riul Cri ori intre
rlurile Mure i Cri sau pe amindou partile acelui rlu ori intre Timi i Mure",
aa cum i-a aezat regele Bela al IV-lea, le dilruiete pminturile pustii ale
nobililor i ale iobagilor cetii, aa pustii cum au ramas de pe vremea navalirii tatarilor i cum sint lipsite de folosinte i de venituri adica de heleteie
i de padurile ce pot aduce folos (silvis lucrativis"). Sint Insa adauga regele
i pminturi pustii ... care se bucura de folosinte rodnice adic sint bogate
In heleteie i in paduri dese". 1
Daca satele se aprovizionau direct din padure cu lemn de constructie
i de unelte, precum i cu lemn de foc padurile erau intinse i multe iar
oamenii putini In schimb tirgovetdi sau orgenii trebuiau s'a le cumpere,
afar de cazul, bineinteles, in care pe hotarul tirgului era i pdure, ceea ce
nu s-a intimplat intotdeauna. Regulamentul turcesc din secolul al XVI-lea
pentru vama mica a oraului Babadag, adic pentru comertul local, prevede,
Intre altele: Daca vin scinduri cu carul, se ja cite o scIndura de la fiecare car
i daca sosesc copaci pentru case se ia cite un aspru de car"2. Prin copad"
trebuie s lntelegem cheresteaua grea, mare i, In primul rind talpile" de
stejar.
1 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 219.
2M. Alexandrescu DerscaBulgaru, Aspecte ale
vietii economice
din orctfele fi tirgurile Dobrogei sub stiipinirea otomana, In Studii, 26 (1973), p. 42.
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
183
Ins4i curtea domneasci, la inceput aprovizionat atit cu lemn de constructie, cit i cu lemn de foc prin prestaOile in naturd ale tirgovetilor E;i. ale
satelor din ocolul respectiv, incep, de la o vreme, sd cumpere cu bani lemnele
necesare. Ni s-a pdstrat in condica vistieriei lui Constantin Brincoveanu

insemnrile sumelor ce s-au dat pentru asemenea cumprturi. Astfel gsim,
sub data 15 ianuarie 1694, 100 talere s-au dat la Cornescu, pircAlabul de
curte, pentru cheltuiala lemnelor, dar de ce i s-au dat mai-nainte"'. Apoi
la 28 martie acelai an: 100 tal. s-au dat la pirclabul de curte pentru lemne"2.
Dupd aceea, la 20 iulie, in toiul verii: 105 tal. s-au dat la pirclabul de curte
ca s cumpere lemne de focuri de earn"3. De asemenea In toamn (septembrie-octombrie 1694): 95 tal. s-au dat la pirclabul de curte pentru cheltuiala
lemnelor de iarn"4. Cu aceste lemne se incdlzea palatul domnesc, inclusiv
baia, impodobit cu marmurd5, precum i odAile seimenilor i ale slujitorilor
Acelgi lucru In privinIa podinilor sau podelelor i urilor" pentru

podurile" sau ulitele mari podite ale capitalelor. Daca la Inceput ele erau
f urnizate de tirgoveld i de - 'ranii satelor de ocol, in cadrul muncilor" ce
datorau, mai tirziu i aceste materiale au fost cumprate cu bani pein. Ni
s-a pstrat o insemnare a condicei vistieriei moldovene din 1792: 5 950 lei
pentru 3 400 podeli ce s-au pltit de cdtrA dumnealor ispravnicii de la tinuturile artate mai gios"6. In ce privete Bucuretii, avem contractul incheiat
la 5 ianuarie 1820 de patrusprezece locuitori din Mdicneti cu inginerul
F r e iw al d , obligindu-se sd-i lucreze 700 podini pentru podu politii 7 Bucu-
retilor, care podini s fie da stijar bun, lung 32 de palme, lat i gros cite
o palma" i s i le transporte sub forma de plute pe Argeq pin la satul Prisiceni. Pretul va fi de 4 talen i de podind, deci 2 800 talen i sau lei, din care jurntate vor primi acum, la facerea Invoielii, iar restul la predarea In Prisiceni 8.
Comertul intern legat de pdure privete urmtoarele categorii de produse :
1) Cherestea 2) Elemente pentru Imprejmuiri, pentru acoperiuri,
1 Revista istoricii a Arhivelor Romeiniei, Bucuresti, 1873, p. 8.

2 Idem, p. 14.
3 Idem, p. 51.
4 Idem, p. 69
insemnAri similare in 1695 (Idem, p. 86, 113, si 176) apoi in 1703.
p. 7431.
5 Idem, p. 25. La 30 martie 1694 baia era isprAvitA. Se noteazA si plata mesterilor,
armeni din Tarigrad, care au impodobit-o cu marmura (Idem, p. 38).

6 Si anume tinuturile Orhei, Iai, Vaslui, Cirligatura, Roman, HirlAu. Apoi inc
100 godele de la tinutul Vaslui, tot cite 70 de parale podeaua (N. I org a, Documente
qi cercettiri asupra istoriei financiare f i economice, Bucuresti, 1902, p. 63.
7 Adic5. orasului
I. Cojocaru, Documente privitoare la economia Tara Romeinefti, vol. I, Bucuresti, 1958, p. 239.
www.dacoromanica.ro
184
pentru lucrul viilor si gradinilor 3) Obiecte si unelte casnice 4) Mijloace de

transport 5) Lemne de foo i carbuni de lemn 6) Fructe i alte produs e ale
p
Cheresteaua a fost necesara pentru fundamentul caselor tlpile pentru

scheletul caselor, pentru pereti, usi etc.; ea cuprinde deci grinzi, dulapi, capriori, usori, scInduri, lati i alte soiuri, asa cum ne arata listele de narturi adica
de preturi maximale din epoca fanariota. Tata de pilda insirarea cherestelei,

cu specificarea calitii, In nartul muntean din 3 aprilie 1793: Latii de anin
po stinjeni treil, unul 6 bani, iar de a doua mIn2, unul 4 bani; latii de teiu
Po stinjeni trei, unul 4 bani, iar de a doua mina', unul 2 bani; grinda latul
palma, groasa o schioapa, stnjenul 24 bani ; asemenea i capriorul latul
palma, grosul o schioapa, stinjenul 18 bani; grinzile i cpriorii de a doua
mina adica latul o schioapa, grosul pe muche de degete patru, stinjenul 9
bani; talpoiu de uluce, latul o palma si jumatate, grosul pe muche degetepatru,
stinjenul 15 bani; sclndurile de stejar latul palme una si jumatate, grosul
pe muche de degete trei, stinjenul 12 bani; scindurile de teiu pentru usi lusa
(le 12 palme, una 12 bani; scindurile de ulmu, una 24 bani
talpa de cas.'
latul palme una si jumatate, grosul pe muche o schioapa stnjenul 40 bani;
podina de stejar sau de fag ulucit pentru tavan 2 lei 60 bani5. Pentru cele
necesare imprejmuirilor sau gardurilor, pentru acoperisurile caselor si pentru
lucrul viilor si gradinilor, acelasi nart din 3 aprilie 1793 prevede: Ulucile
cele de palme douasprezece, suta 2 talen i 60 bani; ulucile cele po palme zece,
.suta 2 lei; ulucile Po palme opt, suta 1 taler 30 bai; cosaclu adica stinghia de
uluce, unul 9 bani; panul despicat de 12 palme, unul 4 bani; parii obli, suta
1 taler ; bulamace, unul 15 bani ; nuielele curatite 6, mia 1 taler 60 bani, nuielele
cele necuratite, mia 1 taler ; sindrila de brad mare, mia 2 talen i 30 bani; sin-
clrila de a doua mina, mia 1 taler 90 bani; sindrila de stejar, rnia 2 talen;
haracii buni despicati za7 palme 12 cu adusul, mia 5 talen; haracii obli, cu
adusul, mia 2 lei" 8. In ce priveste imprejmuirile, e de remarcat c In anumite
AdicA; de cite trei slinjeni.
2 De calitatea a doua.
3 Dublu clt scindurile de tei.
4 Talpi si mai late si groase decIt cele indicate aci se pot vedea la unele case vechi
de la Muzeul Satului din Bucuresti.
5 V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 353.
6 Cred cd aceste nuiele curatite sint totuna cu nuielele boieresti" amintite in alte
izvoare.
7 Adia: de.
V. A. Urechi a, Istoria romcinilor, V, p. 353 si 352
In ce priveste facerea
indrilelor vezi I on Ionesc u, Agricultura romana din judelul Meheding, Bucuresti,
-1868, p. 396-397, unde se arat cum se alege bradul pentru sindril: el trebuie s5. crape
drept", se dl definitia hilen fragmentul de trunchi dintre doul cununi" de ramuri,
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
185
epoci, unele orae ale noastre au fost prevaute cu imprejmuiri alatuite din
trunchiuri de copaci sau pari gro0. Cronicarul Bonfinius relatind cantpania lui Matia Corvinul in Moldova in 1467 arat ca Baia era inconjurat
cu o imprejmuire de lemn (zid de lemn")1. Iar despre Suceava avem informatia
unui important martor ocular, participant la expeditia turceasa. din 1476:
oraul era inconjurat cu arrturi i pari"2. Cit despre Bucureti, avem dou
mrturii. Prima este a sasului Hier onim Oster may er care ne spune
In cronica sa c Mircea Ciobanul (1545-1554) a fcut ca oraul &Vie ingrdit
cu lemne mari de stejar" (Bukarest mit grossen eychenen Hlzer hat umschrnken lassen"3). Cea de a doua mrtuirie se datorete parizianului
Pierre Lescalopier care trecind prin Bucureti in iunie 1574, arat

c zidurile acestui ora exit din trunchiuri mari de copaci infipte in pmint,
unul linga altul, i legate intre ele prin grinzi de-a curmeziul, prinse de acele
trunchiuri prin n4te pene lungi i groase de lemn; orapl e podit cu trunchiuri
de copaci" 4. Ultima propozitie se refer la podinile de pe arterele principale
ale oraplui, amintite anterior 5.
In legtur cu lucrul viei erau haracii de care se legau corzile ; ei se intrebuintau i in grdinrie pentru unele soiuri de legume ca fasolea urctoare,
ro0ile i vinetele. In privinta haracilor, nartul din 1793 amintete de haracii
buni despicati za palme 12 cu adusul, mia 5 talen" i haracii obli cu adusul,
mia 3 talen".
Foarte numeroase sint obiectele casnice i uneltele de lemn. Iat lista
lor din nartul cu data 1793, care le grupeaz sub titlul generic Dogria":
Hirdu de stejar za vedre cinci, 90 bani ; vadra de stejar pentru cratu nisipului, 30 bani ; hirdu de brad, 40 bani; hirdu de stejar za vedre zece, 1. leu ;
cercul mare cu pusul In pivnit la butea cu vin, 4 bani; iar me0erul s cumpere prjina, 3 bani ; cercul de buriu za vedre zece cu pusul, 2 bani ; cofa mare
se arata cite sindrile pot iesi dintr-o bill: 15 pinA la 20" e vorba de sindrile mari ca
de un pod de min5. de groagi i ca de o palmd de lunga"
cite dintr-un brad: 2 pinl
la 4 mii", cum se scot sindrilele din munte: incdrcindu-se cite 200 pre un cal" si cit poate
face un om muncind tot anul: nu... mai mult de 20 000".
Ant onii Bonfini i, Historia Pannonica, Coloniae, 1690, p. 397, col. 1:
ligneam urbem, vimineo muro circum septam".
Donaldo de Lezze, Historia turchesca (1300-1514), ed. I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 91: Era .... Suzava con fossi et palanche circondata".
a Editia J. Kemen y, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbargens, vol. I,
Klausenburg, 1839, p. 31.
4 Ceitatori strdini despre rile romne, vol. I, Bucuresti, 1970, p. 426.

6. V. A. Ur e chia, Istoria romdnilor, V, p. 352.
www.dacoromanica.ro
186
ISTORIA PADURII ROMANETI
Larr
'
,;
Fig. 33 - M-ter cdrutar fixind spitele unei roti. In spatele lui, doi butuci i douti roti
ne0nuite
(Foto Institutul de Cercetari
51
Amenajart Silvice)
de brad, 12 bani ; cofa mai mic, 6 bani; lopata 47 bani/sic !/ ; albia sau cApesterea mare, 30 bani ; copaia de mijloc, 15 bani ; iar copaia mai mic, 9 bani ;
lingurile de lemn, testeaua2, 12 bani; testeaua funii tei topit, 15 bani ; testeaua
f unii tei netopit, 12 bani ; trunchiul de tei uscat pentru lucru, In creast de
o palm, stinjenul 4 bani ; carul nou i mare, cu roatele i Cu dricurile strimbe,
de treaba cimpeanului, fr de fier, 12 talen; iar carul sirbesc Cu dricurile
drepte, 7 talen; iar calruta nou fard de fier, 5 talen; roatele de car mare,
ptirechea, 2 talen i 60 bani ; roatele de crut, prechea 1 taler, 60 bani"3
(vezi i fig. 33). Din tariful varnal muritean cu data 1 ianuarie 1792 aflm
Cred a e o eroare, date fiind preturile pentru albia mare, copaia de mijloc i cea
2 Testeaua, in cazul lingurilor de lemn, cuprinde zece bucati ; In cazul hirtiei, 24
de fol.
a V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 352 1 354. Nartul din 1791 noiembrie
18 (1dem, p. 331-332) cuprinde mai putine articole. In 1843 se exportau prin Focani
din Moldova in Muntenia fabricaturi de lemne" in valoare de peste 3 000 de galbeni
anume cofe, cercuri, osii, sAnii, care, cArute, roate, fuse, furci, linguri, cozi de topor,
tApoaie, lopeti, funii, odgoane, juguri etc." (E ca t erina N egruti-Muntean u,

Dezvoltarea agriculturii in Moldova Entre anii 1848 fi 1864, in volumul Dezvoltarea economiei Moldovei intre anii 1848 f i 1864, Bucureti, 1963, p. 64).
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU I ENIN
Fig. 31
Vaso de lemn
187
sistar, cofitd, ErdritA din comuna Straja jud. Suceava,

azi la Muzeul Satului din Bucuresti
(Foto Aluzeul Satului)

c se mai aduceau spre Atizare i scinduri de nuc", platindu-se pentru un
csintar o taxd de 6 banil.
Dar articolele de mai sus nu reprezentau decit o parte din cele
obiecte
casnice i unelte, toate din lemn care se vindeau in tirguri, iarmaroace
i chiar la unele sate de atre meteri specializati. Trebuie s addog6m furcile
i greblele, blidele2, scafele (vezi i fig. 34 i 35), incuietorile cu atei"3, ber-
Fig. 35 Cduce de bdut apd:
din CImpul lui Neag, jud. Hunedoara de pe la 1800. Azi la
Muzeu 1 Satulu
(Foto Muzeul Satului);
din Luncani, jud. Hunedoara. Azi la Muzeul Cluj-Napoca

(Foto Muzeul Cluj-Napoc a)
ldem, IV, p. 245.
2 Potrivit unui inventar din 1632 se aflau la Filgaras, In stare noud i toate de lemn:
200 de blide, 400 de farfurii, 150 de cupe ; la Comdna: 36 blide si 99 de, farfurii, la Porumbacu 120 de blide, si 13 farfurii (D. Pro da n, Urbariile Teirii Fdgdraplui, p. 100).
3 Aceste Incuietori aveau ca piese principale doud lemne tari ; protuberantele
excavatiile de pe unul din ele se Imbucau perf.ct cu cele corespunzAtoare de pe lemnul
www.dacoromanica.ro
188
bintele sau putinicile era obinuit proverbul: cind e bring nu-i brbint"
putineiele de bAtut laptele pentru a obtine untul, butoaiele, antalele adic
butoaiele lunguiete, buriele i buriaele, ciururile, uleiele sau stupii de albine.
Acetia din urm se rceau dintr-un fragment de trunchi de copac de obicei de tei care se scobea aa incit s se obtin un cilindru cu peretii destul
de groi ca s nu treag prin ei lumina. Deasupra cilindrului se aeza o les-
pede neted, aa inch sd acopere complet deschiatura, lar in partea lui

inferioar se ddea o gaur: urdiniul, pe unde intr i les albinele. Asemenea
cilindri se aaz6 i deasupra izvoarelor, f Jrnaind un ftiubei. Aplecindu-te asupra lui, ca g bei, vezi apa izvorului forfotind in fund. Un asemenea tiubei
se afl sub un tei, la Groapa Lupului, in hotarul comunei Chiojdu, judetul
Buzu. In Vrancea li se spune budi; ciam pe acela de pe drumul de la Nistoreti la Vrincioaia i pe cel din hotarul comunei Birsetil.
Se faceau din lemn i se vindeau in tirguri i instrumente muzicale: in
primul rind fluiere mari i mici, cavaluri, buciume sau tulnice, cobze, Mute
tambale. Buciumele se lucrau din lemn de paltin, frasin, brad sau alun:
trunchiul tinr, lsat s se usuce, se despica in sensul lungimii, se scobea
apoi cele dou jumtti se lipeau la loe i se inf'urau strins cu coajd de mesteagn, de cire sau de tei, adugindu-se, din loe in loe, i inele de lemn care
asigure soliditatea. Erau cinci feluri de buciume, dui-A cum era o intreag6
gam de fluiere2. In ce privete rzile de zestre, ele se fceau, desigur, .1 in
Muntenia i in Moldova, dar cele mai bune se aduceau de la Braov. In tariful vamal oltean din 28 iunie 1732, din timpul ocupatiei austriace, slut trecute i cutiile sau scrinurile" transilvnene colorate" adig l'zile de zestre"
i anume in trei m'rimi: mari, mijlocii i mici3. Alte articole sint amintite in
tarif ele vamale cum e acela muntean din 1 ianuarie 1792. El enumee covelturile / coviltirilel /, osiile, jugurile, roatele, ce vin la Virg", precum i donitele
.1 banitele; pentru toate se va lua un ban din zece4. Sint trecute apoi lunal doilea care Inchide ua. Numai cfnd fmbinarea e perfectd, ua poate fi deschisa. Aadar, un principiu similar aceluia care, In vremea noastra, se aplica la cheile Yale sau
Damm. Asemenea fncuietori pot fi vazute la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Sectia
In aer liber de la Hoja (Cluj). Asupra lor vezi articolul lui A 1. Os tac o, Incz:ietoarea cu cei, Bucureti, 1938, 4 p.
Simion Hfrnea, Locuri f i legende vrincene, Bacau, 1972, p. 25.

2 Tiberiu Alexandru, Instrumentele muzicale ale poporului romn Bumreti, 1956, passim; Dinu Moroianu, I. M. *tel. an, Maqtrii ingeniozitjii romdnefti, ms. 1974, passim.
3 Ab una cista sau scrinio majori Transilvanico colorato", a mediocri", a minori" (Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci), vol. II,
Bucureti, 1944, p. 521.
4 V. A. Ur echi a, Istoria romdnilor, IV., p. 235 Tariful vamal din 1 ianuarie 1792 adauga: coade de biciu", cfntarul platind o taxa de 16 bani.
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
189
trile de nvod", luntrile de pod" si luntrile cele mai mici"5 pentru care taxa
este de 120 de bani, respectiv 60 si 40 de bani, In sfirsit morile de lemn care
duc pe ap la Dunre".
Un articol cutat erau ploftile, mai mari sau mai mici, intrebuintate la
drum, la nuati, de anul nou si In general la srbtori. Inch' In 1596, italianul
Botero, referindu-se la comertul romnesc, citeaz, intre altele plostile de
rdcin de tei, pretuite pentru frumusetea vinelor"7.
In afar de care
i am artat varietatea lor , se fceau, in trile
i
noastre,
treisuri sau cucii i carete. In condica vistieriei lui BrIncoveanu,
sub data 1697 mai 1, gsim Insemnarea: 414 1/2 talen i s-au dat pentru chieltuiala cuciei Vezirului; 1 076 talen i 55 bani s-au dat la 5 cucii ce s-au fAcut
chehaialii i tefterdariului i reizului i lui Silistra Pasa si alta mai proast
unui efendi"1. Asadar, cucia vizirului coasta dublu eft una obisnuitd. Documentele mentioneaz caretasi la Bucuresti i laIasi2. Dar Transilvania era cea
care se specializase in trsuri i leagne" de calitate i chiar in care de acest
fel. Basarab cel Thar, domnul Trii Romanesti (1477-1481) roag pe Orgarii Brasovului s-i cumpere doua leagne: s-mi cumprati dou leagne
le scrie voievodul dar s fie mari i frumoase"3.
Aceeasi rugAminte din partea lui Vlad Clugrul, la 20 noiembrie 1482:
Tocmiti-mi un leagn bun i ce-i va fi pretul s-mi dati de -tire". Iar Radu
cel Mare se adreseaz6 brasovenilor, pe la 1504 (sau 1.507), artind c a trimis
pe omul su A/exi ca s-i &eased dou care, dar s fie mari i ferecate i cu
cosuri i cu toate ale lor i s fie noi i bune, cum stiti domnia voastr c sint
5 Idem, IV, 236 Luntrile de n5sod erau luntre mari In care IncApeau totl ravodarii unui navod, plus acest nilvod; luntrile de pod erau cele Intrebuintate la podurile pe vase; luntrile mici, erau cele cu care pescuiau unul sau doi pescan.
6 Idem, IV, p. 237. Mori ancorate In fluviu si ale cAror roti erau miscate de curentul fluviului. Se vedeau luck pa la al doilea r52boi mondial, In dreptul Turtuaii, pe
malul drept si din jos de acest oras; de asemenea In Nistru, In dreptul cettii Hotinului.
7 CcIlatori straini despre lrile roinclne, vol. IV, Bucuresti, 1972, p. 575. Plosti frumoase se fceau si In Slovenia, In tirgusorul Ribnica; ele erau vIndute In toata
pia DunArii i Tisei (Pierre Deffontaines, L'homme et la fora, Paris, 1933, p. 96).
I .Revista istoricii a Arhivelor Romtiniei, p. 307 Pe ling cucii pentru meghistanii turci, fAceam i arute" pentru hanul tatArAsc i ajutoarele lui. Dovadd urmAtoarea
insemnare a condicei vistieriei lui BrIncoveanu, sub anul 1694: 471 1/2 talen i s-au dat
la cheltuiala a trei arute, Ins a hanului talen i 196 ... si a lui Calga sultan talen i 159
si la altd cgrup ce s-au mai facut talen i 116" (Ed. cit., p. 56). 0 altA Insemnare, In
aceeasi condia mai departe: 199 1/2 talen i s-au dat cheltuiala carutii tefterdariului"
adicA ministrului de final* turc (Idem, p. 74).
2 Pentru Bucuresti, vezi Cons t. C. Giuresc u, Istoria Bucureftilor, p. 280,
Cu izvoarele respective.
3 I. Bogda n, Documente privitoare la relagile Tarii Romcinefti cu Brafovul

'p. 170 (Se va prescurta: Documente Brafov).
Idem, p. 185.
www.dacoromanica.ro
190
'STOMA PADCRII ROMANESTI
de nevoie la drum. PlAteste Alexie pretul lor5. AdAogam i comenzile pe care
le fIceau domnii moldoveni la Bistrita. .Alexandru Lpusneanu primeste la

6 august 1557 doug carte" pe care le comandase la 27 mai ; le gseste scumpe,
mai scumpe cleat cele de Brasov ; comand totusi si un leagn6. Iar la 17 iulie
1566 scrie acelorasi bistriteni, invitindu-i s-i trimit In postul Crciunului cele
trei rdvane din lemn uscat" ; s fie rosii, fr flori, si de cite opt cai fiecare 7.
8i lemne de foc se aduceau In cantitti mari In tirguri. Nartul din 1793

precizeaz: Carul cu 4 boi cu lemne pentru foc, Incdrcat bine, de cer sau
de tufan de Vlasca, 1. taler 90 bani ; carul cu doi boi cu acest fel de lemne,
incrcat bine, de Vlasca, I taler 30 bani ; carul de lemne de crIng Incrcat
bine, 1 taler ; iar cioaclelel, 75 bani ; carul cu rdcini incrcat bine 1 taler ;
iar cioaclele de rdcini 75 bani. Insd toate carele de lemne, deacum Inainte
adaug nartul s lipseasc asternuturile ce se obicinuesc de se fac Inuntru
zgului carului i adicd asternutu pe scInduri i pe_ alturea cu loitrele de strimteaz carul ca sd incap lemne putine2". Cantitatea de lemne, In special
fag, intrebuintat pentru inclzit, a fost considerabild. O Insemnare oficial,
din 1867, apreciazd ca se ard anual, ca lemne de foc, 2 589 926 de stinjeni,
valorInd 274 891 860 de piastri sau lei 3. in ce priveste crbunele de lemn,
el se fcea la mijlocul secolului la XIX-lea, din stejar, carpen, mesteacn
ulm, cel de stejar si de carpen fiind cel mai pretuit4. Pe urma, a inceput s
se intrebuinteze i fagul deoarece padurile de fag erau numeroase. Prin anii
1930-1935, din cantitatea total anual a lemnului tiat, de circa 15 milioane metri cubi, o band parte se Intrebuinta ca lemn de foc, ceea ce constituia,
cum bine s-a spus, o risip nepermis6"5. Ultima categorie de produse In
5 I. Bogda n, op. cit., p. 219-220. Tot Radu cel Mare trimite in al doilea rind
pe Alexi la Braov sd-mi cumpere cinci care pentru domnia mea, dar cu toate cele de
trebuintd" i roagd sl nu i se ja vamd (Idem, p. 220-221).

5 N. I or g a, Documente romtinefti din archivele Bistritei, I, Bucureti, 1899, p. LII-
LIII. fried la Inceputul domniei, la 15 noiembrie 1552, Ldpuneanu scrie bistritenilor

pentru doud care comandate de Stefan Vodd Rare.
7 HurmuzakiIorga, Documentele,
XV, 1,
p. 617.
1 Cioacla e un car mic, ceva mai mult decit jumdtatea unui car obipuit cu doi boj.
In 1811-1812, sub ocupatia rusk fiind nespusa i nepovestitd scumpete", carul de lemne
ajunsese 5 i 6 lei, ear la Bucureti 10 lei caru" (D ionisie Ecclesiarhu I, Cronograful Terei Ronteinesti, R. Vilcea, 1934, p. 184).
2 Notice sur la .Rownanie, 1867, p. 149.
3 V. A. Ur echi a, Istoria ronuinilor, V. p. 353-354. Pentru rAddcinile intrebuintate ca lemn de foc, vezi observatia consulului austriac Raicevich, reprodusd i de
cdlAtorul Lejeune: Romnii au obiceiu s zmulgd i sa usuce raclacinile arborilor pe care
le 1ntrebuinteazd foarte bine ca lemn de foc; acest lemn arde mai mult timp i produce un foc mai iute decit trunchiul copacului" (L ejeun e, Voyage... Paris, 1822, p. 21).
4 Notice sur la Roumanie, Paris, 1867, p. 78.
5 Emil Po p, PcIdurile fi destinul nostru national, Sibiu, 1943, p. 21.
www.dacoromanica.ro
COMEECTUL CU LEMN
191
legaturd cu pddurea, aduse in tirguri spre vInzare erau fructele ei, apoi iasca,
rdina, gogoi/e de ristic i potaul. Fragii, smeura, murele, afinele, coacdzele
de munte i alunele au fost intotdeauna apreciate i se vindeau in piete,

vara i toamna. Se aducea i hamei pentru pregAtirea berei. La acestea se
addogau tot soiul de ciuperci i bureti, ca hribii sau mintarcile,
sau urechiuele, ghebele, zbirciogii, buretii ldptoi i cei de f ag, barba caprei,
i alta soiuri, proaspete sau uscate, mult apreciate In timpul posturilor mari.
Pe lingd alunele noastre obinuite erau i alunele turceti, din soiul aclima-
tizat din timpuri imemoriale In Banat6. In Oltenia i In regiunea Bii Mari,

In Transilvania, se aduceau i castane comestibile, mai mici decit cele s'Albatice, dar dulci.
Tariful vamal din 1 ianuarie 1792 aratd c iasca era de dou'd feluri: iased
de copaci" produsd la noi i pentru care se platea tax 3 bani de oca, i iascd
de bureti" desigur bureti.marini, deci marf d. de import, taxatd. 8 bani ocaua j.
Gogoile de rdstic" utilizate ca tanant, la argdsitul pieilor, erau impuse la
90 de bani cintaru 2.
Potapl" sau cu un termen tiintific potasa causticA" s-a obtinut la noi
prin arderea lemnului In anumite conditii i prin tratarea cenuii rezultate.
Cenud" e un termen de origine latina, din cinusia, care, la rIndu-i,
din cinus, cineris3. Prima mentiune documentara despre stringerea i utiliiarea cenuii in inutul carpato-danubian dateazd din 1437 i privete Transilvania. Gheorghe Lascr, cdmraul lui Vlad Dracul, serie braovenilor cd
o slugl a sa std In casa lui Hane cenuarul din Braov", i precizeazd: In
casa lui Hane, acum cenuar la rectorul Os" 4. Ce atributie avea acest cenuar, scrisoarea, evident, nu explicd: toatd lumea tia de ce e vorba,. aa Incit
o explicatie ar fi fost superflud. Credem c atributia cenuarului era sd stringd
cenua rezultat din arderea lemnelor in cdminele din ora. S-ar putea insd
i ca sarcina lui sd fi fost obtinerea unei cenum speciale prin arderea, In condiii
a unor esente de arbori anume, aa cum vom constata In Moldova, doud sute de ani mai ttrziu. Interesant este faptul cd pentru cenufar,
Intocmai ca i pentru pdcura, nu se intrebuinteazd de catre diacul care a
redactat actul In limba slavd, limba de cancelarie in cea vreme, vreun termen slav, ci termenul romtn, de origine latind, atit ca rddcind, cit i ca terminatie ; probabil cd' slavii n-aveau un termen corespunzAtor.
6 Informatie datoritA regretatului academician Emil Po p.
V. A. Urechia, Istoria rominiler, IV, p. 244.
2 Idem, p. 242.
ca
3 Cenusa s-a intrebuintat ca detergent si In apusul Europei, unde erau cenusari"

la noi; de asemenea, in Boemia i in Slovacia (P. D e f f ontaine s, L'homme
et la fort,
p. 107).
4 I. Bogdan, Documente &afeo, p. 255.
www.dacoromanica.ro
192
ISTORIA PADuRii ROMANESTi
In privina reducerii potaului" ni s-a pstrat descrierea unui c6lator
eng/ez, Robert Bar gr ave, care, strabatind Moldova In octombrie

1652, a vzut unul din centrele unde avea loc aceast producere Centrul
se afla In vecintatea satului Dracani, in tinutul Hlrlului. Plecind in ziva
de 21 ale lunii din satul numit, Bargrave, insolit de un scolian anume Black,
au mers c615.ri la baraca acestuia din urm situat In mijlocul acelor pduri
luate In arend pentru facerea potasei de care patronul s.u, dl. Dunbarr
din Danzig. Aceasa lucrare declar." Bargrave am vzut-o i am invdtat-o acolo. Mai Intii explic el se arde un soi de copac numit barrest
(asemntor cu fagul nostru englezesc). Se moaie cenua 24 de ore In ap.",
apoi se trage apa in treuci (coveti) care inconjur cuptorul ; acesta are vreo
doi stinjeni englezeti adincime i apte lungime. In care cuptor se ard stejari
i alt soi de copaci, ingrmdit,i artificial in straturi incrucipte. Flacra, cum
se ridicg, se Indbu6 In cenu6 de barrest, lsind lemnul s ard6 numai dedesupt pIn6 cind cele doul straturi de deasupra cad la fund i atunci le lai
s. ard In voie, fr s" le indbui, astfel incit cenua de dedesubt s se poat6
topi. i astfel, ei obtin un f el de mineral tare, de o culoare sulfuroas amestecat; cu cit e mai tare, cu atit e mai bun, dar cel mai bun e atunci cind, expus
la aer rece, numai timp de o oil, se va toi sau cind, fiind dizolvat In ap,
un ou sau o bucat din cel mai bun lemn de merior push' In acea ap, va
pluti. Ceea ce se numete cenua bogat." (rich ashe") este flcut numai
din cenu: de barest care, fiind ars In cuptoare mari, cade printr-o gratie
de fier, ca plumbul topit, 0 e scoas6 cu anumite lingouri, dar acest soi e mult
inferior celuilalt" 2. Din descrierea lui Bargrave rezult c prin arderea, in
condildi speciale, a lemnelor de stejar 0 de alt esenV, se ol4ineau dou produse: potasa caustia, sau cum Ii spuneau moldovenii, potasul i aa-zisa cenu bogat.'" mult inferioar primei.
In afar de centrul de productie de ling5. Dracani, mai era un al doilea,
In tinutul Dorohoiului, la Zamostea, exploatat tot de un scotian, dar In asocia-Ve cu doi greci. Voievodul din acest timp al Moldovei, Gheorghe stefan,
era cointeresat la aceast exploatare, investind suma lnsemnat. de 20 000
de talen i 3. Dar producerea de pota era deosebit de rentabil: caltorul francez
Descrierea de eAlatorie a lui Bargrave a fost editatd, in ce privete Dobrogea i Moldova, de Franz Babinge r, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans
les Pays Roumains du temps de Basile Lupu (1652), in Mem. Seq. Inst. Acad. Rom.,
s. 3, t. XVII (1935-1936) p. 141-189.
2 Idem, p. 172-173. Stinjenul englez era egal cu doi yarzi, deci cu 1,83 m.
8 M. Berza, in Istoria Rometniei III, p. 51; cf. D. Todericiu, Istoria f tiinejf i tehnicii romcin,efti in Contemporanul din 5 noiembrie 1965. Alte dou6 centre au fost
In tinutul Cirlingaturii, la Racova i Sineti (P aul C er n o v o d e an u, An episode

of the relations between England and Moldavia in 1685, In Revue Roumaine d'Histoire,
1969, p. 659-671). Alte centre erau in Moldova de miazanoapte rApit de austriaci in
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
193
De la Croix aprecieazd, In 1675, venitul cdmrii domneti de pe urma acestui

produs la o sutd de pungi, deci 50 000 de talen, in timp ce silitra aducea un
venit de numai opt pungi adicd 4 000 de talen i 1. Pe vremea lui Gheorghe
Duca vod (1678-1683) marele dregtor Ursachi vel vistierul, avind ca
asociat pe bogatul negustor din Lvov (Lwow) Alexandru Balaban, exploata
trei centre de produs potau1" in tinutul Vaslui, realizind citiguri insemnate 2
In secolul al XVIII-lea, Moldova continud sd producd pota; spre sfiritul
secolului, in 1798, numdrul cuptoarelor face un salt brusc: de la unul cit

rdmsese la treizeci: cauza std in rentabilitatea sporitd a acestui produs care
continud a se exporta spre Gdansk (Danzig), dar i spre Constantinopol
Smirna i spre Viena. E necesar chiar o interventie a domniei in sens restrictiv deoarece altfel despAdurirea ameninta o lilting parte a trii 3.
Sintem mai putin informati asupra productiei de pota in Tara Rom Aneascd sau Muntenia. Intilnim, sub raportul toponimiei, satul Cenufari In
bazinul Teleajenului, lIngA satul Albinari ; e mentionat lntr-un document din
rdstimpul <1580 decembrie 30
1582 iunie > 4. Un alt sat Cenuari in Vlaca,
depinzind de comuna Grdditea de Jos, e citat in Dictionarul topografic al
lui D. Frunzescu ; numele e ail-tat ca fiind vechi 5. In acelai dictionar e amintad i Cenufa, locuint izolatd In judetul Brila, plasa Vdeni .
pentru Transilvania, tirile sint mai patine, ulterior informatiei din

1437, amintite mai inainte. Credem msA cA productia de pota a continuat
frd intrerupere i In aceastd tard, dupd cum n-a lipsit nici in Muntenia. Dovadd cd pe la jumdtatea secolului al XIX-lea, existau in Transilvania 62 instalatii de pota, majoritatea lor i cele mai insemnate aflindu-se in estul tdrii
1775 si numitd de acestia Bucovina. in OrEnduiala pentru padurile din Bucovina (1786),
pontul 8 se refera si la facerea potajului sau fierturile de cenuse" (Ortndueala de pddure pentru Bucovina... 1786, reeditatd de G. T. Kirileanu, Bucuresti, 1908, p. 38-39).
Pentru comertul fAcut de scotieni cu potasul moldovenesc un Patrick Simson se judecd. sub Stefdnitti Lupu (1659-1661) cu doi asociati greci, Vervari i Pepano, dar pierde
si e condamnat la 15 000 florini despdgubire vezi si E. D. Tapp e, Patrik Simson,
A seottish Merchant in (he Moldavian Potash Trade, in The Slavonic and East European
Review, XXX (1952), nr. 75, p. 494-513.
V. Mihordea, O descriere a Moldovei Enainte de Cantemir in Revista "storied,
XXIII (1937), 3-4, p. 140-141.
Istoria Romciniei, III, p. 51.

3 Cons t. C. Giuresc u, Istoria Romcinilor, III, 2, p. 567
In 1799 septembrie, sultanul Selim al III-lea scrie lui Constantin Ipsilanti, voievodul Moldovei sd interzia tdierea arborilor din pddurile Moldovei pentru obtinerea de cenusd". O seam
de negustori au fAcut instalatii i ard copaci uriai, exportind cenusa in special in Polonia,
apoi la Viena. Daca se continud asa, atit imperiul, eft si Moldova insgsi risa s rdmind
fArd cherestea (Cat. doc. tureqti, II, p. 400, nr. 1413).
4 Documente B, veacul XVI, vol. IV, p. 498-499.
La Cenuserie" in Muscel (Toponimia romcineaseci, p. 419).
5 Op. cit., p. 104 si 222
6 Ibidern, p. 104. Tot in judetul BrAila topicul Cenusarul ( Toponimia romdneased,
p. 419).
www.dacoromanica.ro
194
anume In Odorhei i In partile Braovului. Varghiaul producea anual 1. 000

de cintare, Sf. Gheorghe 400, Zagonul 200, Erdeu Singeorgiu 1.50 etc. E. A.
Bielz In Ilcrarea sa Descrierea Transilvaniei arat c. potau1" se fcea din
lemn de fag, de stejar, de ulm 2. Adugdm a in marile sale pduri din Slaj,
familia Banffy ridicase, In prima jumtate a secolului al XIX-lea, o manufactur pentru producerea acestui articol s. In Moldova, gsim In 1849, o potrie In satul Probota din tinutul Sucevei, iar In 1.851 o main de potdrie" in satul Spria de Jos din tinutul Tecuciului 4. Lucrarea Notice sur la
Roumanie", Paris, 1867, afirm c4 potasa nu se mai fabricA decit In clteva
locuri" In tail, dar c'd aceast industrie are un mare viitor i c ea va putea
fi introdus mai ales In localittile din munti, de unde lemnul de lucru i de
foc nu se poate scoate cleat cu foarte mare greutate" 5. Aceast previziune,
incontestabil greit, nu s-a realizat, din fericire pentru soarta pdurilor

noastre.
Din potaul produs in teritoriul carpato-danubian, numai o mic6 parte

a fdcut obiectul unui comer t intern, restul a fost exportat.
MESTESUGARI AI LEMNULUI SI SATE DE LEMNARI SPECIALIZATI. In afar
de potar se mai obtinea din copaci, dar nu prin ardere total, ci prin
distiliare In cuptor, un lichid uleios numit catrand care servea la clrdtuirea
vaselor i la ungerea osiilor. Lemnul intrebuintat era un soi de pin anume
pinul negru; Procedeul a fost motenit din epoca daco-roman; naturalistul
Pliniu 11 descrie. Tot latin este i termenul catran. Dimitrie Cantemir cunotea acest unguent de origine vegetal. In Descriptio Moldaviae, amintind
de pcura de la Moineti, adaog: daca aceasta s-ar putea scurge de ap,

ar putea fi folosit mult mai bine la trebuintele casnice decit aceea care se
obtine din copaci" adicd cleat catrana.
In Transilvania, catrana se obtinea i prin distilarea coajei mesteacnului, lichidul obtinut, numit ulei de mesteacn, intrebuintindu-se Inca la
inceputul secolului al XX-lea7.
E. A. Biel z, Beschreibung ..., p. 286-237.
2 Op. cit., p. 88.
3 Istoria Romdniei, III, p. 1007.
4 Leonid Boicu, op. cit., p. 198.
5 Op. cit., p. 79.

6 Editia 1973, p. 104-105. Traducatorul introduce termenul dohot care nu exista
In textul latin. Definitia catranei la N. A. Cons tan tinesc u, Dictionar onomastic
romdnesc, p. 262: pacurd extrasa in vechime din coajd de copac inainte de a se exploata
titeiul" e greita, deoarece, pe de o parte catrana s-a produs simultan Cu exploatarea
titeiului, pe de alta parte catrana nu poate fi definita drept pacurd i nu se scoate numai
din coaja copacului.
7 E. A. Bielz, op. cit., p. 88; Tudor Pamfil, Industria casnic'd la romdni,
BucurWi, 1910, p. 249-250; I. V in tilesc u, O strdoeche industrie uitatd, bozdria,

Bucureti, 1945, 13 p.; Emil Po p, Documente despre fabricarea gudronului in Carpalii
Bucureti, 1946.
www.dacoromanica.ro
MESTESUGURI AI LEMNULUI
195
Existau sate ai cror locuitori se specializaser In lucrul unor anumite

obiecte de lemn ; amintirea lor s-a pstrat pind in vremea noastr in toponimie.
Astfel In vechiul tinut al Putnei, azi Vrancea, erau satele Sccifari i indrilari care lucrau scafe i indril. Alturi, in Rimnicul Srat gsim satul
indrila. Tot In Rimnicul Srat erau cloud sate Blidari unul din ele purtind i un al doilea nume, semnificativ, Curdtural, unde se fceau blide. Un
alt sat Blidari era in judetul Arge; e trecut In harta statistic6 din 1835
Cu 59 de gospodrii 2. Un al treilea-1 gsim in Dimbovita, un al patrulea in

Gorj, un al cincilea in Mehedinti, un al aselea in Bacu3. Notm i forma
Blidar, la singular, tot in regiune pduroas, pe valea Firizei, la nord de Baia
Mare, precum i forma derivat Blidresti, la vest de Dej 4. Bustenarii din
Prahova arat indeletnicirea de altdat a locuitorilor lui: cei ce fdceau

buteni. In harta statistia. din 1835 ei poart i un al doilea nume, semnificativ: Paureti5, intocmai ca aezarea care a dat, In secolul al XIV-lea,
numele sdu judetului Pduret, situat intre Arge i Muscel. Alturi de Butenari trebuie amintiti Bustenii de pe valea Prahovei. O indeletnicire similard aveau butucarii din BacAu, la nord de Tirgul Ocna, cei din Butucciria
de sus i de jos7, la nord-nord-vest de Vaslui i cei din Butuci, In Prahova.
In aceeai cateprie intr cele trei sate Buturugeni, Buturugenii Vechi i
i Buturt genii Noi din Vlaca. Despre puternica breasl a butnarilor
insemnat In tara In care via este cultivat de milenii ne amintete satul
Butndresti din fostul judet al Romanatilorn. Intilnim documentar pe butnari
In secolul al XIV-lea in Transilvania unde formau o breasl impreun cu
dogariill. Ei ajung s aib i roluri in viata administrativ, politic i diplomaticd. Astfel un loan butnarul din Braov" este trimis in 1434 in Moldova
spre a cere voievodului s acorde negustorilor braoveni libertatea comertului in Ora sa12. Iar Hubert butnarul este judo al oraplui Sibiu in 1491;
In aceeai epoc alti patru butnari sint amintiti in condicile de socoteli ale
1 Const. C. Giurescu, Principatele Romcine, p. 126.
2 Ibidem.
3 Pentru toate vezi Ghidul drumurilor din Ronzdnia... Pl. 36, 3a, pl. 28, 1 c; pl. 34,
3 b (Blidaru"); pl. 22, 4 b.

4 Idem, pl. 5, 1 a; pl. 12, 1 a.
5 Idem, p. 258.
Ghidul drumurilor, pl. 22, 3a.
7 Idem, pl. 15,

8 Idem, pl. 30,
b.
c.
9 Idem, p. 36, 4 c i pl. 43, 1 a.

1 Idem, pl. 14, 3 b.
11 *tef an Pascu, Mevefugurile in Transilvania kind In secolul al XVI-lea,
Bucure0, 1954, p. 182.
12 Idem, p. 182-183.
www.dacoromanica.ro
195
ISTORIA PNINIRII ROMANESTI
Sibiului1. Butnarii din Cluj, constituiti ca breasla pe la mijlocul secolului

al XV-lea, 1i vdd statutele dprobate in 1457 2. Puternici erau butnarii din
Media, in piin regiune viticold; privilegiul lor a fost confirmat de cinci
ori in cursul secolului al XVI-lea 3. In Moldova, gasim pe butnarii din Maratai, linga Piatra Neamt, pe vremea lui Eustratie Dabija Vodd.
Carbunarii au dat numele lor satelor Carbunari, cu 30 de gospodrii,
i Ceirbunarii Vechi, c 1 21, ambele in linutul Cirligaturii la 18354, apoi CcIr-
bunarii Noi, cu 27 de gospoddrii in tinutul Ia0, catunul Cdrbunari, cu 5-20

de gospodarii, in Dimbovita, i Cdrbunari, fara indicarea numarului de gospodarii In Ilfov5. Se adaoga cele dou'd sate Carbunari, din vestul Transilvaniei6
i unul din Banat7. Despre carbunarii din Transilvania avem tiri vechi.
In 1291, inainte de 10 iulie, regele Ungariei intrete oaspetilor austriaci
adica fierarii, minerii, carbunarii i lucratorii" adui din Eisenwurzel i
aezati in Rimetea, linga riul Arie, toate drepturile lor vechi; intre altele,
dreptul de a se folosi de paduri, de ape i de pauni pentru caii lor de povar,
pind la o departare de o mild spre apus5. Intre padurenii din comitatul Hunedoara erau i crbunari care produceau cantitati mari de carbune de lemn,
necesare la reducerea minereului de fier ; ne-o spun socotelile anilor 1517 i
1530 care arata de pilda, c'd in 1517 pentru obtinerea a 13 maji de fier era
nevoie de 116 couri de carbune9. Orinduiala pentru padurile Bucovinei,
din 1786, prevede, la pontul" 8, sd aibd grijd cdrbunarii ca stolurileu) carbunriei cum sintu aprinse s nu le deschiza. vintul i sa imprdtie, luindu-le
cu pail, din care sa scornescu focuri" 11. Si in Dobrogea se faceau carbuni
de lemn; de aceea gsim in partile Macinului topicul Carbunarian. In Banat,
locul carbunilor de lemn, la siderurgiile intemeiate de austriaci, este luat de
carbunii de piatrd ce se descopera in apropiere. In Muntenia, constatam

interes pentru aceti carbuni de piatrd la inceputul secolului al XIX-lea. La
I Idem, p. 183.
2 Idem, p. 182; cf. Mgt p. 185 unde organizarea In breasla e aratata ca avind loc
In 1507.
3 Idem, p. 184.
4 Const. C. Giurescu, Principatele Romdne, p. 126.

5 Ibidem. Constatam in Mehedinti, in partile satului Closani un ogas" sau o vale
ingusta numita airbunele care forma hotarul acestui sat pind la 'gill Cerna (D. Drimb a,
Hotarnicul Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1941, p. 589).
6 Ghidul drumurilor pl. 11, 2 c (in Bihor); pl. 5, 2 b (la sud-est de Baia Mare).
7 Idem, pl. 33, 3a (la nord-est de Moldova-Nola).

Iosif Pataki, Donteniul Hunedoara la inceputul secolului al XVI-lea, Bucuresti, 1973, p. XCII.
10 Adica bocele: gramezile emisferice de lemn.
11 Ed. G. T. Kirileanu, p. 39.

12 Marele Dictionar Geografic, sub voce.
www.dacoromanica.ro
ME$TE$UGAR1 AI LEMNULUI
197
26 aprilie 1811, divanul autoriza' pe Carol de la Porta i pe G. Bourghinion

(Bourguignonl) sa exploateze astfel de cOrbuni din cuprinsul tarii, intrucit,
prin ei s'O face iconornie lemnilor i pstrare padurilor din care acum sa
arde napristan i lemne i carbuni" 1.
Pe ciurari, cei ce faceau ciururile cu marginile cilindrice, din lemn, li
gasim in Dimbovita unde un sat cu 62 de g3spodarii in 1835 le poarta nurnele i
In Teleorman unde satul /a aceeai data' are numai 29 de gospodarii2; un al

treilea sat Ciurari e constatat in vremea noastra pe 11111 Ciorogirla la sud-vest
de Bucureti. Clrjarii de pe valea Teleajenului3 i, dupa parerea :noastr' i
Cirjelarii din marginea codrului tulcean4 ii datoresc numele faptului c locuitorii lor faceau cirje, din lemn tare, din corn, frecvent in codrul dobrogean,
sau din stejar Amintirea dogarilor, a celor ce faceau doagele butoaielor,

butilor, zacatorilor i antalelor, o pastreaza trei sate Dogari In Dimbovita,
Buzau i 01t8 i un sat Dogaru, tot in Olt. Dubdsari ne trimite la o alta specialitate a celor ce lucrau lemnul i anume la meterii de dubase8,1untrele late
pe care se aezau podurile-la riurile mai mari. Dulgheriti erau veehi i numeroi
ca i dogarii, butnarii i rotarii. Cei din Transilvania, din scaunele saseti,

uniti cu timplarii i masarii" 1i alcOtuiesc statute unice in 1589g. Un sat
Dulgheri in Dobrogea, trecut in harta statistica din 18358. Legiinarii faceau
leagane", acele trsuri pe arcuri, mai confortabile i. comode decit carutele
obipuite. Un Duca leganariul" apare intr-un act din Bucureti, din 4 mai
1627, prin care i se intrete cumpartura fcuta in satul Godeni, in zilele
lui Simion Voievod" (1600-1601 i 1601-1602)9. Un altul Mihai Lega.nar1"1 Ii exercita rneseria in Bucureti spre finele secolului al XVI-lea. Lingurari se numesc apte catune din judetele Suceava, Botopni, Bacau, Vaslui
i Roman" ; ultimul poarta i adaosul de Ursari, ceea ce arata nu numai

a doua indeletnicire, dar i neamul celor ce-o practica: tiganii. De altfel i
confectionarea lingurilor era, de cele mai multe ori, o specialitate a acestora.
1 I. C ojocaru, Documente, I, p. 106.
2 Const. C. Giurescu, Principatele rometne, p. 126.
3 Toponimia, p. 225.
4 Ghidul drumurilor, pl. 39, 1 a.
5 Idem, pl. 36, 3 b; pl. 30, 3 b; pl. 35, 4 a Satul din BuzAu avea in 18351, patruzeci si doua de gospod6rii (C o n s t. C. Giur es c u. Principatele romdne, p. 218).
6 Idem, pl. 35, 4 a.
7 * t. Pascu, op.
cit., p. 187.
8 Const. C. Giurescu, .,Stiri despre populatia romdneascd a Dobrogei..., Bucuresti, 1966, p. 40.
9 Documenta B, vol. XXI, p. 381.

10 Idem, vol. XXIII, p. 73 Un leagan" al jupinesei Maria pomenit la 12 aprilie
1632 (Idem, vol. XXIII, p. 539).

11 Ghidul drumurilor, pl. 7, 3 c; pl. 7, 3 b; pl. 14, 3 a; pl. 14, 3 c; pl. 15, 2 b.
www.dacoromanica.ro
198
Lopdtari 1, din judetul Buzau e satul celor care faceau lopei, caci pentru indeletnicirea cealalta de vislai, se recrutau oameni din satele apropiate de Dunare,
nu era nevoie sa se recurg la regiunea de munte a Buzului. Un cartier al

oraului Slatina a purtat numele de Obrocari; locuitorii lui faceau obroace
adica banit,i mari din coaj de tei 2. Ploscari era vechiul nume al satului Catia-
u13, dependent de comuna Chiojdul, precum i al unui sat din Musce14;

satenii respectivi fceau ploti care, fiind bine lucrate, ajunsesera, aa cum
am aratat mai inainte sa fie un articol de export in a doua jumatate a secolului al XVI-lea5. Podan, numele unui sat din Dolj, la sud de Craiova, pe malul
sting al Jiului, poate fi explicat in cloud feluri: sau sint satenii care au grija
de podul local, de peste Jiu Inteles mai probabil sau sint meteugari
priceputi in a intocmi poduri, Intocmai ca i dubasarii moldoveni. Putini

din fostul judet Tecuci7, se refera, dupa toate probabilitatile, la putinile
pe care le faceau .1 le vindeau la Virg satenii din partea locului ; nu departe
e satul Doagele8, aratind o indeletnicire inrudita. Rotarii erau i ei, ca i butnarii, breasl veche i numeroas. Fceau nu numai roti, dar i care, carut,e,
cocii i leagne. Nicolae rotariul sau carutarul (carpentarius") din Sibiu era
trimis in 1407 de care ora sa cear regelui Ungariei confirmarea privilegiilor
concetatenilor sai. Atli, la Sibiu, cit i la Bistrita rotarii aveau in seama lor
unul din turnurile de aparare ale incintei fortificate10. Eran organizati in bresle
nu numai In (maple insemnate, dar i In tirgurile mici ca Agnita, Atel, Biertan,
Cincul Mare, Cisnadie, Monea i Rupean. Unii domni i dregtori importanti
de dincoace de Carpati fceau citeodata apel la rotarii din Transilvania ; e

cazul lui Basarab ce! Batrin, In 147612 i al lui Cirstian, pircalabul de Tirgovite, In acelai an13. Mai multe sate le pastreaza. amintirea. Mai intii sub forma
Rotar, sate in Prahova i in Vaslui14, apoi sub forma Roteiria, dou sate in
1 Idem, pl. 30, 3 b.
2 Toponimia, p. 226.
3 Idem, pl 228.
4 Ghidul drumurilor, pl. 36, 2 a.
Ghidul drumurilor, pl. 35, 2 c.
7 Idem, pl. 15, 1 c.

Ibidem.
9
t. P as c u, Meftefugarii, p. 183.
Ibidem.
11 Idem, p. 239-240.
p. 331.
12 I. Bogdan, Documente Brafo9,
13 ldem, p. 357-358.
Idem, pl. 23, 2 a *i pl. 30, 2 c Ce! din Prahova, mai inainte in Sticuieni,
avea 24 de gospodrii in 1835 (C o n s t. C. Giurescu Principatele romeine, p. 271).
In Condica liuzilor din 1803 gsim trecut, in -Omani Iai1or, satul Costuleni-Botari,
ai Mitropoliei", o mqie Rotar, pe la 1697, in partea locului (P r. C. Bobulesc u, Satul
i biserica din Costuleni, judelul Iaci In Rev. Ist., II (1916), p. 9-10).
www.dacoromanica.ro
MESTE$UGARI AI LEMNULUI
199
Vasluil i Roteirea in Prahova2, in sfirit sub forma derivat Rotdrefti alte

dou sate in Arge i in Bihor3. Rudele eran prjinile sau stinghiile intrebuinlate In gospodrie, atit In afara casei, cit i inluntrul ei. Cei care le fceau se
numeau rudari i au dat numele acesta la cinci sate, In judetele Ilfov, Dimbovita, Vilcea i Dolj 4; se adaog satele Rudria din Cara-Severin i din
Mehedinti6. In ce privete topicul Ruda dou sate cu acest nume In judetele Prahova i Arge i alte dou In Hunedoara 7, se pot da doutt explicatii:
fie in legnur cu prjinile sau stinghiile, fie in legnur cu o min, o exploatare miniern cazul credem, al aezrilor din Hunedoara. Scortari slut dou
sate: unul cu 77 de gospodrii, ardtat in 1835 in Rimnicul Snat8 i altul, cu
40 de gospodnii, In judetul Brila6. Locuitorii lor se indeletniceau cu lucrul
scoartei copacilor, in special a teilor. Strungarii slut foarte vechi, ca i butnarii i rotarii. li gsim amintitd intr-un act din circa 1169 privind o mnstire
care avea posesiuni i In Transilvania. I se intresc acestei rdnstiri,intre
altele, cloud case de pivari, patru de moran, cinci case de strungari ca sa
fac vase, zvoare la porti i once alte lucrri de strungnie pe care le-ar
porunci abatele" precum i trei case de pdurari" 1. ;S'oimarii eran cei ce prindeau oimii care urmau sd fie dresati apoi pentru Annoare Gsim In harta
statistic din 1835, un sat .5'oimarii, cu 102 gospodnii, In judetul S'cuieni 12
i un sat Soimeregi, cu nume derivat i cu 34 de gospodrii In tinutul Suceava
Teslarii, cei ce lucreaz6 cu tesla, slut trecuti ca o categorie separat, in Galati,
in anii 1863-1864 i grit cei mai bine piniti: 16-17 lei zilnic, in comparatie
cu dogarii: 10-15 lei, cu pietrarii : 14-15 lei i cu fierarii : 12-17 lei 14 Timplari e un mic sat in Arge; num elearat limpede meseria locuitorilor. Eran
numeroi i vechi pe intreaga falA a prnintului romnesc. Formeazd bresle
nu numai in crap, dar i In o surn de tirguri mici din Transilvania, ca Biertan,
Cisndie i Atel 15. In 1857 eran in numn de 971 in Transilvania, In acest numr,
1 Idem, pl. 23, 2 a, i pl. 15, 3 b.
2 Idem, p. 30, 2 b.
3 Idem, pl. 36, 1 a i pl. 11, 1 b.
4 Idem, pl. 37, 1 c; pl. 36, 3 a 0 4 b; pl. 35, 3 a 0 pl. 40, 4 a.
Idem, p. 33, 4 a.
6 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romdne, p. 249. Avea 77 de gospoddrii
In 1835.
7 Ghidul drumurilor, pl. 37, 2 a; pl. 28, 4 c; pl. 19, 3 b i pl. 27, 2 a.
8 Const. C. Giurescu, Principatele romcine, p. 263.
9 Idem, p. 217. Numele de Scorloasa, al unui sat din Buzau Cu 35 de gospoddrii

In 1835. (Idem, p. 219) derivd din adjectivul scortos, om distant, mindru, greu accesibil.
" Documente C. Veacurile XI, XII, i XIII, vol. I, Bucureti, 1951, p. 5, p. 5. De
relevat cd zdvoarele se fdceau tot din lemn i cd aceti strungari lucran i vase".
Const. C. Giurescu, Principatele romcine, p. 271.
Idem, p. 274.
14 P. PAltdnea, Istoria Galatilor, ms. 1974, p. 851.

t. P as c u, op. cit., p. 240.
www.dacoromanica.ro
200
cuprinzindu-se tsi 30 de vopsitori i lustruitori ai lemnului 1. Melia sa fie

subliniat faptul ca timplarii stilt cei ce au Intemeiat, la 22 februarie / 7 martie /
1905 primul sindicat muncitoresc in frunte cu I.C. Frimu i Voicu AndreescuRlureanu, din Romania. Acest sindicat, incepe, In aprilie 1906, greva generala
a lucratorilor timplari din Bucureti, revendicind salariul minimal zilnic de
4 lei aur, ziva de lucru de 9 ore, respectarea repaosului duminical etc ; greva
dureazd aproape ase saptainini i se termina prin victoria grevitilor 2.
Tron, In afar de acceptiunea tiuta, monarhica, mai are, In limba popular,
i pe acela de lacl i, dialectal, sicriu ; cei ce faceau asemenea tronuri se numeau tronari. De unde numele a cloud sate din Buzau, din partea dealului 3.
In sfirit, Tulnicii din Vrancea 4 arata c locuitorii lui erau meteri in a face
tulnice sau buciurne i a da semn din ele ; corespund deci satelor Buciumi ce
se Intilnesc pe de o parte i de alta a Carpatilor, In judetele Iai5, Bacau, Fagara,
Hunedoara i Satu Mare 6.

Ar fi Irma o greeal sa-i inchipuie cineva c satele de meteugari specializati erau numai cele indicate mai sus ; existau o suma altele dar al caror nume
nu evoca In nici un fel meseria multora dintre locuitori, daca nu a majoritatii
lor. 'eta' doar citeva exemple : La 24 septembrie 1531 se plates 5 florini but-
narilor din satul Hru (judetul Hunedoara) pentru cercuirea i repararea

a 30 de buti"7. Potrivit urbariului din 1.632, satele Ohaba i Sinca din Tara
Fagaraului se specializasera In facutul indilei, iar satul Corbi, Inca din vechi,
arda c'rbuni pentru cetate"8, aadar crbuni de lemn. La 7 mai 1665,
butnarii din Maratai, linga Piatra Neamt, azi cartier al oraplui, vind cu
43 de lei batuti" manastirii Bisericani un loo al lor chid au trimis Dabijea
Vod...sa facem oameni de oaste"9. Nici numele Hraului, nici acela al Mra.
tailor nu ne ingaduiau sa banuim ca. In ambele sate era cite un grup de butnari.
La 10 martie 1687, cinci gospodari din Cimpuri (judetul Putna, astazi Vrancea)
au luat de la Dima starosti bani pe indila 1. Aadar, erau indilari fra ca

numele satului s ne-o sugereze. O informatie din anii 1848-1849 ne arata
ca satul Baia are misarii11 de facut cofe, putini i ciubere de brad i le
1 E. A. Biel z, op. cit., p. 286.
2 Istoria Romciniei in date, p. 279 i 281.
3 Ghidul drumurilor, pl. 30, 2 b i 2 c.
4 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romdne, p. 261 0i 290; avea 58 de gospodgrii In 1835 0 123 In 1853.
5 Cei din Ia$i s-ar putea Insa sa fie In legAtura Cu via din regiune, deoarece bucium se spune In Moldova 0 butucului de yip. Vezi i Dictionarul Enciclopedic Cartea
Roma'neascd sub voce.
Ghidul drumurilor, pl. 12, 2 a; pl. 22, 3 b; pl. 29, 2 a; pl. 27, 4 a; pl. 5, 1 C.
7 Iosif Pataki, op.
cit., p. LXXX.
8 D. Pr oda n, Urbariile Tdrii Frigiirafului, vol. I, Bucureti, 1970, p. 47.
Arhiva Istoricd a Romiiniei, I, 1 , p. 79-80.
10 A. S a v a, Documente putnene, I, Fueaiti, 1929, p. 33.

11 Meseriil
www.dacoromanica.ro
MESTESUGARI AI LEMNULUI
201
duo pe la tirguri de vindut" 1 Aadar, locuitorii vechii capitale moldovene,

acum ajunse sat, lucrau vase de lemn, intocmai ca motu. E binecunoscut6
specialitatea de ciulArari a motilor care plecau cu ciuberele i celelalte vase
de lemn ale lor s. le vindd pe o arie foarte lilting in jurul Muntilor Apuseni.
&genii din Budureasa-Bihor (ca i cei din Suici (Arge), Dneti (Iai), Birg'u (Bistrita-N6gud) erau meteri Mari, fceau lzi de zestre2,iar ceijdin
Riculita, In Tara Zarandului erau sptari", fceau spate pentru rkboiul

de tesut3. In schimb, stenii din Rui, se specializaser In fo'cut arute i.
gull Existau i sate specializate in facerea caselor, cum erau, de pild,
Bedeciu, din judetul Cluj 5. Tranii unui sat de pe Mureul superior din regiu-
nea Gheorghienilor construiau din lemn, la comand, case pe care apoi le

desfceau numerotind lemnele, le trimiteau, sub formg de plute, pe Mure
In jos, apoi cu carele i, ajunse la destinatie, le fAceau din nou, la loo, predindu-le celor ce le comandaser. Asemenea constructori de case sint i In zilele
noastre in satul Ctia (judetal Buz6u). Ei au desfcut, acum citiva ani, casa
inltatd In 1840, In Chiojd, a stramoului autorului acestor rinduri, au numerotat lemnele i au reconstruit-o apoi intocmai in Muzeul livezilor .1 al podgoriei
de la Goleti (Arge). Specializarea nu avea loc numai pe produse, unele sate
lucrind anumite produse i alte sate altele, dar i in ce privete unul i acelai
produs. Am argat c scindurile de gard zise i tinichele erau de doul feluri:
de Vleni i de Rucr. Addog6m acum dou alte exemple: beinitele i &bale.
La Buz6u, In 1886, se vindeau bnit,i de-Risca" fr s se precizeze dac
e vorba de Bisca Rusilii sou Bisca Chiojdului cu 150-250 lei suta de bucAti i B'niti de Manga"
sat In judetul Dimbovita, cu 200-300 lei suta.
Gh. Platon, Domeniul feudal..., p. 15.

Paul Pe trescu si colectivul, Arta populard romdneascd, Bucuresti, 1969,
p. 212.
3
T. FrIncu si G. Candrea, op. cit., p.
51.
Condica Liuzilor, In T h. Codresc u, Uricariul, VII, p. 281
Satele de pe
moiile manastirii Slatina anume Malini, Bogdanesti, Gainesti, Draceni, Boroaia, Poiana Prisacii etc. fac i duc la tirg de vInzare cherestea: tlpi, grinzi, cdpriori, costoroabe, leaturi, dulapi, scInduri i dranita (G h. Plato n, Domeniul feudal, p. 15). Pentru
varietatea mestesugarilor dintr-un judet, facem sa urmeze indicatiile catagrafiei din
1773-4 referitoare la judetul Arges: 2 carbunari, 1 cursar care face curse mari de
prins vInatul si curse mici pentru soareci i obolani 5 dogari, 2 leganari care fac
leagane" asadar carute bine suspendate 1 luntrar, 2 ploscari, 6 podan, 7 rotar
(I. I onase u, Despre judetele Olt f i Argeq..., p. 7). Pentru sate de mestesugari In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, vezi G h. Z a n e, Industria din Romdnia In a doua jumigtate a secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1970, p. 66-70.
Th. Frincu si G. Candrea, op. cit., p. 51.
Revista Pildurilor, I (1886), p. 159
Se mai vindeau tot la Buzau, atunci, doniti de BIsca", cu 80 de lei suta, fedelese de AdInca" sat In DImbovita cu 150
de lei suta i albii de BIsca" cu 5-50 lei suta (Ibidem).
4
www.dacoromanica.ro
202
lar In Gorj, raspunzindu-se, la 16 martie 1827, la. o ancheta a vistieriei asupra
produselor judetului, se arata c se fac halbii da pluta

alb
i de anine i de fag".
adica de plop
Si unele orae de munte se specializasera In lucrul lemnului. Aa era

Cimpulungul rnuntean. Condica vistieriei lui Constantin Brincoveanu lnregistreaza sub data 1 ianuarie 1695 33 talen i 44 bani s-au dat cImpulungenilor
pentru 100 de berbenite ce au dat la mierea Balgi-Baii" 2. lar la 1 martie
acelai an: 211 1/2 talen i s-au dat pentru 6 card mocaneti ce s-au facut la
CImpulung de treaba domniei" 3.
Mentionam, In sfirit, ca erau sate domneti, ca i sate mndstireti, care
se specializasera In lucrul lemnului. La 28 februarie 1630, Leon Toma voievod
scutete de dri i slujbe satul Luciianii din judetul DImbovita, numai sa fie
de lucrul i de treaba Curtii domnii mele, sa lucreze la ce va trebui aicea la
scaun In Bucureti, tot lucrul de lemnu, caci grit meteri domneti i slnt scoi
i de la catastih de in vistierie, de nu sint in numar cu teara la djdi" 4. lar
la 6 februarie 1630, acelai voievod scutise de d'ari satul Dobruetii ai mans-
tirii Snagov care grit lemnarii sfintei manstiri" 5.

lath' acum clteva cazuri de sate, la finele secolului al XIX-lea, cu locuitori
specializati In lucrul lemnului, fail ca numele acestor sate s dea vreo indicatie
In acest Bens: Petroanii Muvelului au 120 de timplari, la 213 capi de familie ;
Provita de sus (judetul Prahova) are 120 de dulgheri, lucrInd hambare, la

369 de capi de familie ; Breaza de Sus, tot din Prahova, are 350 de metequgari ai lemnului indilari, dulgheri i rotari la 676 capi de familie ;
Haimanalele
azi Ion Luca Caragiale au 130 de dulgheri i rotari la
147 capi de familie ; In Miera din judetul Putna azi Vrancea &inn 80
de dogari i 10 stoleri ; In Orbeni, tot In Putna, 81 de stoleri etc. 6
In ce privete oraele, o statistica moldoveana incompleta Insa da
numarul de 977 de meteri i calfe lemnari In zece din cele treisprezece ree-
dinte de tinut. Cei mai multi, 136, grit In Botoani, urmati de Bacau cu
107 dar fara meterii evrei de Galati, cu 93 dar iarai fail meterii
1 Georgeta Penelea, Les foires de la Valachie pendant la priode 1774
Interesantd, In acelasi rdspuns si clasificarea pddurilor
de brad, de fag, de paltin si alte felurimi mai proaste",
care Insd nu corespunde unui criteriu just, deoarece frasinul, ulmul si carpenul nu pot fi
socotiti ca esente inferioare.
2 Ed. cit. p. 87, Balgi-basa era dregAtorul turc Insdrcinat cu strIngerea mierii.
1848, Bucuresti, 1973, p. 177
judetului: Pdduri , de stejar
3 ldem, p. 104.
4 Documenta B, XXIII, p. 106.

5 Idem, p. 92.
0 Pentru aceste cazuri si altele vezi G h. Z a n e, Industria din Rominia... p. 68.
www.dacoromanica.ro
ME$TE5UGARI AI LEMNULUI
203
evrei i cei supui strini
i de Piatra Neamt cu 77 meteri lemnari 1 In

Transilvania, la 1857, sint un numar impresionant de meteugari care prelucreazA lemnul: I. 286 de dulgheri, 971 de timplari, 776 rotar, 536 de dogari
butnari, 117 strungari, 2 213 lemnari care faceau ciubere, cofe, putini, putineie etc. in numgrul acestora intrind nu mai putin de 1 938 din comitatul
Alba, marea lor majoritate moti din Muntii Apuseni 520 la ferstraiele
de tdiat scinduri, 175 impletitori de couri, 62 fierMtori de pota i 55 de
ciurari, WA a pune la socoteal cele cloud manufacturi de prelucrat lemnul
i cei 830 de negustori de lemn sau cherestegii 2 In Bucureti, erau in 1832
nu mai putin de 353 meteri lemnari de toate specialittile i anume 250 de
dulgheri, 68 de dogari, cite 17 timplari i cherestegii i 1 indilar 3.
Se tie ca' existau In tdrile rom "ane drumuri ale srii" pe care coborau
carele cu sare de la ocne la DunAre, la punctele principale de pescuit, cum
era, de pild, Slonul, pe malul b1ii Greaca. Dou6 din aceste drumuri ale
sarii treceau pe la marginile Bucuretilor 4. Exista apoi un drum al petelui",
pe care urcau carele cu pete grat sau proaspd't de la Dungre spre Bucureti g, precum i un drum al untului" In prtile Teleormanului i un drum
al mdlaiului" in Dolj. Tot aa au existat i drumuri ale lemnelor". Unul
e constatat documentar in regiunea de es a judetului Romanati ; un document
din 1570 noiembrie 7, intArind mnstirii Bistrita mina in satul Vgdastra,
d'a" ca element al hotarnicii pin la teiu... i. pin in drumul lemnelor" 6.
Celtilalt este In partea de sud-est a judetului Ilfov la hotarul satului Descopereti spre Corntel. IntArind mn'Astirii C5talui ocina ei In jurul mnstirii i
satul Descopereti, Mihnea voevod, prin actul din 1579, decembrie 12, precizeaz punctele de reper ale hotarnicii astfel: pe balt la Solduul cu stuful i
peste cimp la pupil lui Jilezea i pe drumul lemnelor In drumul Bucuretilor" 7.
Amintim, de asemenea, de drumul pAdurii" In judetul Tulcea, care unea,
la Inceputul secolului nostru, comunele Congaz i Agighiolg. Plutaii, cind
1 Leonid Boicu, Industria In Moldova, intre anii 1848 fi 1864 in volumul

Dezvoltarea economica
2 E. A. Biel z,
a Moldovei
1848-1864,
op. cit., p. 286-287.
p. 184.
3 E. VIrtosu, I. VIrtosu si H. Oprescu, Inceputuri edilitare 1830-1832,

Bucuresti, 1936, p. 158-223.
4 Const. C. Giurescu, Toponimie bucurepeand I Drumul sirii" nu Drumul
cercetiri lingvistice, XIII (1962), nr. 1.
serii", In Studii
5 C o ns t. C. Giurescu, Un vechi rag al Tara Rominefti: Cornlelul, Bucuresti, 1957, p. 98 si 110 (Extras din Studii gi articole de istorie, II).
e Documenta 13. XVI, 3, p. 384.
7 Idem, XVI, 4, p. 436 La fel In documentul din 1581, ianuarie 27, (Idem, XVI,
5, p. 10).
Mamie Dictionar Geografic, IV, Bucuresti, 1901, p. 645.
www.dacoromanica.ro
204
coborau pe Bistrila, numeau malul drept la pdure", deoarece, pe acest mal

pAdurile se tineau lantl. In dou documente din 1629 aprilie 23 li 1629 iunie
18 e trecut ca punct de reper in hotarnica satului Bldlui drumul Stejariului"2, iar intr-un altul 1703, noiembrie 3, privind hotarnica unei prti
din Mihdeti (OH) gsim Calea Nucetului, In jos p drumul OO... drumul
Nucetului" 3.
PRETUL LEMNULUI. Problema pretului la lemnul romnesc a fost In func-
tie de o Intreag serie de elemente: in primul rind de legea general a cererii

i ofertei, apoi de faptul c incepind din secolul al XV-lea i pina pe la jumtatea secolului al XIX-lea, principalul nostru client a fost imperiul otoman
care totdeodata era i suzeran, exercitind deci i o influent politicd. Se adoga,
In sfirit lipsa unor mijloace de comunicatie lesnicioase pentru multe pduri
din regiunea muntoask ceea ce Mcea ca aceste pduri s rdmin de fapty
neexploatate, copacii czind de batrinete i putrezind pe loc.
Pentru antichitate ne lipsesc tiri ; inscriptia romana care indica export
de produse dacice In Egipt probabil lemnrie nu se referil i la pretil'
acestor produse 4. Pentru perioada de trecere spre feudalism i pentru evul
mediu timpuriu e aceeai situatie. Ni s-a pdstrat invoiala din 31 mai 1291,
futre capitlul bisericii SI. Mihail din Cluj i patru meteri dulgheri din Cricu,
Alba Julia, Girbova i Cilnic pentru lucrarea i repararea acoperiului de lemn
al bisericii SI. Mihail. Pretil' convenit e de 90 de mrci i 24 de coi postav
de Dorn care se va plati astfel: 12 mrci cind aceti dulgheri vor intra mai
lat In pdure ca sd taie birne i grinzi. Dupd ce acest material va fi transportat la biseric i cind se vor intoarce din nou la pdure ca s taie cpriori",
alte 12 m'Ami, precizindu-se apoi ananuntit restul operatiunilor i pltilor.
Toat lemnria va fi transportat din pdure la bisericd de catre episcop, care
va da i cuiele, scoabele i celelalte lucruri trebuincioase ; lemnria lusa va
fi cioplit, tiat i lucrat pida' la silvirirea intregii lucrri de &Are aceti
dulgheri" 5. Despre pretul lemnului nu se spune nimio, probabil fiindc6 pdurea
respectiv apartinea bisericii. In once caz, In acea epocA, In care pdurile erau
foarte Intinse, atit In Transilvania, di, i in Muntenia i Moldova, iar oamenii
rari, pretul lemnului nu putea fi ridicat. Dealtfel pentru valoarea redus a
lemnului pida' tirziu, In plin secol al XIX-lea, sint caracteristice urmtoarele
trei fapte: 1) La 18 august 1804, stareta schitului Scinteia din Putna, maica
1 V. TAranu, Plutritul pe Bistrita in Anuarul liceului Petru Raref, Piatra Neaml,
1936-1940, Piatra Neamt, 1942, p. 51.

2 Documenta B, vol. XXII, p. 488
si 591.
3 I. Ionascu, Biserici... p. 29.

5 Documente C. Veacul XIII, vol. II, p. 372-4.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
205
Salomia Stamatin, cumpara de la Saya Izma, pentru 50 de lei, mai multe

pogoane de loe, futre care un pogon de poiana" pretuit 10 lei si un altul de
padure" pretuit 6 leil. Asada'', padurea nu numai ca nu adaoga la valoarea
locului, dar o scdea! 2) In 1884, mosnenii satului Saliste (comuna Mlaia)
vind spre tdiere Margaretei Novak sotia unui antreprenor de pduri de pe
valea Lotrului o suprafata de padure de citeva mii de hectare, prepl fiind
zugreivirea bisericii din sat! 2 Asadar, o tranzactie care aratd in mod concludent
clt de putin pret avea In 1884 o padure greu accesibila din bazinul mediu
al Lotrului. 3) Colonelul Maican vinde, cam in aceeasi vreme cu mosnenii
din Salistea, societlii forestiere Goetz padurea de pe intinsul su domeniu
de la Bisca Rusilii, in preajma Penteleului, cu pretul de un leu copacul3. Ce
derizoriu era pretul, rezulta din imprejurarea ca un singur brad voinic putea
s'a dea mai multi metri cubi de cherestea, iar un singur fag slodun mai multi
steri de lemn de lucru si de foc. Pe de alta parte lusa, trebuie avut in vedere
faptul c fara mijloace de comunicatie societatea Goetz a fcut nu numai
calea ferata forestier, mergind pina la vechea granit, dar si, impreuna
cu judetul, calea ferat cu ecartament normal Nehoiu, (unde era fabrica de
cherestea, cu gaterele ei) Buzau pdurea putea s randna neatinsa,
neexploatata, inca multi ani, pina dupa moartea lui Maican.
Incepind cu secolul al XVI-lea avem date"mai precise, dar care inca nu
ne permit a stabili proturile pe unitati. O socoteal transilvaneana din 1517
privind lucrul viei ne da urmatoarele date: S-au cumparat araci pentru

legorea lstarilor, 2 florini; s-au cumparat nuiele pentru legat coardele de
rod,160 dinari; s-a cumparat tei pentru Pastoril noi, 80 dinari" 4. Git costa irisa
suta de araci, mia de nuiele sau funja de tei nu rezulta din aceste date. In
1518, doua insemnari privind palatul de la Hunedoara: Sindril' pentru acoperirea palatului, I florin ; dulgherului pentru acoperirea acoperisurilor, 2
florini" 5. Dar, iarsi, nu putem sti en costa mia de sindrile ; ceea ce se poate
stabili e ca manopera i atunci, ca si mai Urziu, reprezenta mai mult decit
materialul; aci, in speVa, de dou. ori.
Insemnri contemporane ne arata ca In zona cettii de la Bran, o scindura costa 1 aspru la 1560, 4 dinari la 1580 si 10 dinari la 16006. Pentru 400
de sindile se plateau 12 aspri in 1504; pentru 3 000 de sindile In 1507, un florin
si 40 de dinari, iar pentru 2 000 in 1522, un florin si 12 dinari; pentru 5 700,
1 Arhivele Statului Bucuresti, Schitul Scinteia, pachetul 1, documentul 2.
2 Corneliu Tamas, Petre Bardasu, Sergiu Purece, Indrumdtor in Arhivele Statului Tudetul Vilcea, Bucuresti, 1972, p. 55.
3 Const.C.Giurescu, Contributii la istoria stiinfei ci tehnicii romcinefti, p. 153.
4 Iosif Patachi, op. cit., p. LXXVIII.
5 Idem p. CX.
6 D. Pr oda n, Iobligia in Transilvania, II, Bucuresti, 1968, p. 671.
www.dacoromanica.ro
206
cinci florini si 6 dinari si jumtate In 1542. Prqul a 4000 de sindile era de

3 florini in 1560, a 3 000 In 1580, de 3 florini si 60 dinari, iar a 1 000 in 1595
de un florin'.
Incep, acum, In prima jumtate a secblului al XVI-lea stirile cu privire
la lemnria exportat sau furnizatd imperiului otoman. Dintr-un registru
vamal turcesc, cu data 15 aprilie 1520, aflm ce taxe se plteau la Giurgiu,
In raja: Dac se aduc si se vind cu carul scinduri de brad, eminul ja de car
cite 4 akce 2. lar Efliak3 ja de la fiecare sut cite 3 akce badj" 4. Asadar se
aducea cherestea de brad, de la munte ; din alte insemnri ale registrului
aflm c4 se mai aduceau si busteni, si lemne de foc pentru constructia cldirilor obstesti si pentru nevoile populatiei locale 5. Dar nici de data aceasta nu se
indica' preturi precise. Avem stiri interesante pentru exportul de lemn dobrogean spre Istanbul si pentru comequl cu lemn din Babadag. Regulamentele
vamale turcesti din acelasi secol prevdd in ce priveste Constanta : In caz

c. tranii cultivatori aduc la schel ghind de stejar si scinduri de tei si grinzi
si stilpi spre a fi duse la Istanbul, in acest caz se ja cite un aspru de car" 6

Iar pentru Mangalia: Dac.' vin scinduri ..., grinzi, birne si stilpi, cu carele,
se ia un aspru de car" 7. Tinind seam de faptul c vama reprezenta, in general,
3%, rezultd ca valoarea carului de cherestea era de 33-34 de aspri. La aceeasi
concluzie ajungem si dac avem In vedere dispoziIiile pentru come4u1 cu

lemn din Babadag, asadar comer t local, nu mara de export. Se precizeaz:
Daca' vin scinduri cu carul, se ja cite o scindur de la fiecare car, iar dacg.
sosesc copaci pentru case 8, se ia cite un aspru de car" 9. Prin urmare, si carul
cu cherestea grea valora tot 33-34 de aspri ; deducem de asemenea7 c o
scindur prefuia un aspru adic6 echivalentul vmii locale. E prima stire precis
In ce priveste valoarea cherestelii. In firmanul din 7 aprilie 1560 ctre voievodul Moldovei
domnea atunci Alexandru Lpusneanu sultanul Suleiman
Magnificul cere s' se trimit la Oceacov cetatea turceascd de la gura Niprului zaherea si cherestea, cu harabale insotite de stpinii acestora sau de
1 D. Pr oda n, Iobagia In Transilvania, II, Bucuresti 1968, p. 671.

2 Akce era moneda divizionard, de bronz.
5 Efliak, Iflak, numele turcesc al Tdrii Romanesti sau Munteniei.
4 Bistra Tvetkova, Regimul schimbului economic dintre teritoriile de la nord
fi sud de Minare In secolul al XVI-lea, In Relagi romcino-bulgare de-a lungul veacurilor,
Bucuresti, 1971, p. 137 Badj era taxa vamald.
5 Idem, p. 126.
6 M. M. Al. Dersca-Bulgaru, Aspecte ale viefii economice din orafele fi
argurile Dobrogei sub ski pinirea otomana, in Studii, 26 (1973), p. 43.
7 Ibidem.
5 Acesti copaci pentru case" trebuie intelesi ca tlpi mari si groase pentru temelia
caselor.
9 M. M. Al. DerscaBulgaru, op.
cit., p. 42.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
207
vechilii lor, ceea ce, pe de o parte, va uura terminarea reparatiilor

iar pe de alta va asigura ctftigul produccitorilor Merit s fie subliniat dispozitia ultim, deoarece ea arat ea* plata urma s'a' fie aceea curent a pietii sau
foarte apropiata' de ea, deoarece, altfel, productorii i negustorii de cherestea
moldoveni n-aveau nici un interes s intreprind drumul lung i obositor pin
la gura Niprului.
Stirile se inmultesc in secolul al XVII-lea i ne dau i informatii precise
asupra costului lemnriei. O astfel de informatie gsim in condica vistieriei
lui Constantin Brincoveanu in care, sub data 1694, martie 28, citim urmtoarele:
5 250 de talen i s-au dat la voivoda 2 ot Giurgiov de s-au pltit 3 000 de scinduri mari i 4 000 de crivaci i 2 000 de scinduri ce se zic duimea i 200 cupe-
licuri care era s le taie, s le care tara pentru treaba de 50 ustuaci[curi]

i 5 ici, care venise fermanuri s dea, i 2 000 de opacini"3. Aadar, pentru
toatd lemnria specificat mai sus, plus 2 000 de visle, pretail la Giurgiu era
de 5 250 de talen i adica zece pungi i jumtate de bani, o suma important.
Cea mai mare parte a acestei sume reprezenta tdiatul, fasonatul i transportul
materialului pin la Dunre ; lemnul insui in pdure valora inca foarte putin.
O dovad ne-o d alt insemnare din condica vistieriei, sub data 1696, decem-
brie 24: 330 talen i i jumtate i 33 de bani s-au trimis la Sterie eapitanul
s faca' 1 900 de opacini, opacina Po bani 20" 4. De vreme ce l'isla, lucrat gata,
costa numai 20 de bani i tinind seam de faptul ch* i in acest caz, manopera reprezenta de dou'a ori mai mult decit materialul, rezult c lemnul
unei visle, cu transport cu tot, valora 6 bani i o treime, deci lemnul singur
2-3 bani maximum 5.
Inmultindu-se populatia, crescind numrul tirgurilor, mrindu-se exportul, adogindu-se apoi faptul c, dup tratatul de la Kuciuk-Kainargi, comertul e din ce in ce mai precis reglementat i se iau primele msuri de crutare.
a unor pduri, valoarea lemnului incepe s creasc, dar inc intr-o m'asura'
foarte mie. Narturile i tarifele vamale din a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea ne dau o seam de indicatii in privinta preturilor. Am reprodus
mai inainte citeva din aceste indicatii ; adogm acum altele. Mai intii ins
reproducem sinetul adresat de Poart, la 9 ianuarie 1784, ambasadorului rus,
In care se specifie, lntre altele, orice procurare de cherestea se va face pl1Mihai Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, Bucure*ti, 1945, p. 27
28, nr. 74.
2 Voivoda ot Giurgiov" era unul din titlurile care se dddeau guvernatorului turc
al cettii i raielii Giurgiului.
3 Revista istorica a Arhivelor Romeiniei, Bucure0, 1873, p. 13.
4 Idem, p. 270.
5 Vislele se fAceau de obicei din lemn mai uor, de luncg, in nici un caz din stejar
sau corn.
www.dacoromanica.ro
208
tind pret convenabil la raiale" 1 adic producgtorilor munteni si moldoveni.

De asemenea ordinul, din 20-29 aprilie 1786 al sultanului Abdul Hamid I
cgtre comandantul din Bender in chestia celor doug ceasuri" adic a tinutului
Hotgrnicenii, argtind, intre altele, ea dacd unii. bucegeni tree in Moldova
spre a procura cherestea, nuiele-vreascuri si lemne de foc", trebuie sg le procure numai cu aspri", adic pleitindu-le 2.
Indicatii pretioase asupra preturilor cherestelei si a diferitelor produse din
lemn in comertul intern ne d nartul din 12 septembrie 1791, Bucuresti3.
Aflnn astfel cg suta de uluci, lungi de 12 palme, se vindeau cu 2 lei si 60 de
bani, cele de 10 palme cu 1 leu si 90 de bani, lar cele de 8 palme cu 1 leu s'i
30 de bani. Latii de anin, de 3 stinjeni, costau 6 bani bucata, lar cei de a

doua mina" numai 4 bani; cei de tei, 4, respectiv 2 bani. Grinda, lat de o
pa/mg si groasg de o schioapg, 24 de bani stinjenul (doi metril). Scindura de
stejar, lat de o palm si jumnate si groasg. pe muche" de 3 degete, 15 bani
stinjenul; dacg e groas numai de 2 degete, 12 bani. Scindura de tei, pentru
usi, calitatea inli, 12 bani, calitatea a doua, 9 bani. Cea de ulm, 24 de bani,
adicg dublu. Bulamacul, 15 bani, cosacul, adicg stinghia pentru uluci, 9 bani
stinjenul. Talpa de cas, latg de o paling si jumgtate, groasd pe muchie de o
schioapg, 46 de bani stinjenul. Parul despicat, 3 bani unul. Nuielile curgtite,
1 leu si 30 de bani mia, lar carul de nuiele, cu doi boi, 90 de bani. *indrila
mare de brad, 2 lei si 60 de bani mia ; de a doua m1ng, 2 lei, lar sindrila de
stejar, 2 lei. Carul de lemne de foc, cer sau tufan, incgrcat bine, cu patru boi,
2 lei si 60 bani; cu doi boi, 1 leu si 30 de bani, iar dacg-s lemne de cring, 1 leu.
Un car nou, mare, cu roate, insg fgrg fier, de treaba cimpeanului", 12 lei
iar un car sirbesc, mare, tot fgr fier, 8 lei; o cgrutd noug, fgrg. fier, 6 lei. 0
pereche de roate de car mare, 2 lei, iar de cgrutg, 1 leu si 60 de bani. Hirdgul
de stejar, de 5 vedre, 90 de bani, iar vadra de stejar pentru &drat nisip, 30 de
bani. Buriul de stejar de 5 vedre, 1 leu si 30 bani, cofa mare de brad, 12 bani,
iar cea mica' 6 bani. Lopata, 4 bani, albia sau cApisteria mare 30 de bani,
copaia de mijloc, 15 bani, iar cea micd 9 bani. Testeaua de funii de tei topit,
15 bani, iar netopit 12 bani ; testeaua de linguri 12 bani. Cgrbunii delmangal"4,
suta de oca, 1 leu si saizeci, iar carbunii tiggnesti de lucru", ocaua 1 ban.
0 serie de firmane din aceastg vreme aratg cg furniturile de cherestea
care Poartg erau scdzute din tributul sau haraciul pe care atit Muntenia, eh
si Moldova 11 plgteau anual. Astfel grit, de pildg, firmanele din 1787, iunie 18,
august 27, septembrie 17 si octombrie 18. Prin cel dintli acelasi sultan Abdul
Hamid I, adresindu-se voievodului Moldovei domnea Alexandru Ipsilanti
1 Catalogul documentelor turcefti, I, p. 94, nr. 341.
2 Idem, II, p. 307, nr. 1064.
3 V. A. Urechi a, Istoria romdnilor, IV, p. 315-320.

4 Adicd de incdIzit, utilizindu-se vasul oval de alamit numit mangal.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
20,
fi cere sd trimita pentru repararea cetlii Oceakov: 650 de tglpi in lungime de.
3 arinil, lAtime 12 parmace O grosime 5 parmace, apoi 2 500 de scinduri de
stejar de 3 arini lungime, 13 parmace 14ime i groase de un parmac, 217 scinduri de pardosit i 837 scinduri de stejar ; toate in contul tributului Moldovei 2.
Un firman similar s-a trimis i lui Mavrogheni voievod in Tara Rom Aneas*.
pentru partea sa de cherestea 3. Prin cel de al doilea firman, acelai sultan cere
voievodului moldovean ca, in cursul anului curent, s construiascd alupe i
poduri, in contul tributului. Se cer pentru Ali pava, seraschierul din Ismail,
cherestea i harabale pentru donbasuri" (dubase I), de asemenea caice, ca

nite donbasuri mici, in mare grabd 4. Al treilea firman privete construirea,
tot in contul tributului, a trei alupe de cite 22 arini lungime, fiecare alupd
costind 2 000 de gurui5 i s.' le trimit la Poartd in vederea campaniei6.
Al patrulea firman, adresat tot voievodului Moldovei, cere, pentr u nevoile
atelierului armurdriei izbucnise rdzboiul cu Rusia 280 de bucli scinduri de tei care, cu transportul lor, sd fie socotite in contul tributului. In cursul
transportului precedent, fiind vint puternic, 92 bucdti scinduri au fost aruncate
In mare din galionul in care erau. Sdi trimit deci inc 80 de scinduri cit marea
e linititd7. E de subliniat pretul a dou corbii pentru care, in 1795, s-au

cheltuit 48 615 lei i 81 de bani 2, adicd mai bine de 97 de pungi de bani, ceea
ce revine la circa 24 308 lei de corabie.

Pretios pentru preturile precise pe care le indica este firmanul din 14
noiembrie 1787 prin care: sultanul Abdul Hamid I arat voievodului Moldovei,
cd arampoaiele cettii Brila putrezind cu totul in unele locuri, sd trimitd

urmdtoarea cherestea : 850 de stilpi
arampoaie, de cite 50 de coi, fiecare
a cite 60 de aspri; 1 400 de stilpi-arampoaie siivari" 9 a cite 90 de aspri; 500
de arampoaie a cite 120 de aspri; 60 de scinduri pentru pardosirea instalaVilor artileriei, a cite 60 de aspri; 2250 arampoaie cuneiforme" (mismari)"...,
1 Un arin era egal cu 0,711 m.
2 Catalogul documentelor turcefti, II, p. 324, nr. 1127.
3 Ibidem.
4 Idem, II, p. 330, nr. 1152.
5 Moned turceascA, egala aproximativ cu piastrul i cu leul.

7 Idem, vol. II, p. 337, nr. 1179.
8 Cons t. C. Giuresc u, Construcgi navale En Principatele Romcine, Bucureti,
1965, p. 10, nota 76.

9 Stivari in turca modernA inseamna cavalerie" si soldat de cavalerie" (Dictionnaire Universel Langenscheidt Tarc-FranFais, Berlin-1966, p. 150), dar nu vedem lega-
tura cu contextul.
1 5arampoaie mai groase la un cap i mai subtiri la celdlalt, capul gros fiind ascutit
spre a fi bine infipte in fundul fluviului.
www.dacoromanica.ro
210
In total 2 351, 50 guruii, bani care i ei aveau, desigur, s" se scad.6 din tribut,
de vreme ce preturile sint specificate, ca i totalul sumei.

E interesant c dup cum In actele slave ale cancelariei noastre se intrebuinteazd termeni romaneti ca pticurci i cenufar 2, tot aa i in documentele
turceti apar, in legtura cu cheresteaua, termeni romneti. Astfel in firmanul din 31 martie 9 aprilie 1787 al sultanului Abdul Hamid I &are binaemini
dregtorul insrcinat cu reparatiile cettii Hotin i se comunicA acestuia din urm c va primi din partea Moldovei, urmtoarele: 800 de tlpi (talpa
tahtasi), 400 de grinzi pentru acoperi, 200 de scinduri de stejar pentru pardoBit, 2 000 de cApriori, 20 000 de indrile drepte etc.3 lar in firmanul similar, cu
aceeai data, ctre bina-emini al cettii Ismail i se arat a va primi din Moldova : 1 500 de pari arampoaie (Farampoi
kazigi), 4 250 scinduri pentru
pere0, 3 250 de grinzi i stilpi, 9 000 bucti trui, precum i 75 de zidari, 333 de
salahori, 2 ogeacuri4 pentru var, 1. ogeac pentru crmizi, 1 ogeac de fierari

.etc. Aadar termenii tehnicii romaneti talpei i farampoi sint intrebuii4ati
ctre cancelaria Portii fiindcd, probabil, nu existau echivalenti In terminologia otomand sau fiindcd erau bine cunoscuti In cettile turceti de la marginile Moldovei9.
Facem s urmeze o nou serie de preturi: la unele se arat cd ele trebuie

s fie acelea ale pietii, adicci preturile carente, astfel ca raiaua" deci supuii
moldoveni i munteni s nu sufere. Mai Intii o insemnare din condica vistieriei
moldovene, sub anul 1792: Cara' lemne, cite 20 parale car6 cArbuni cite
.3 lei" 7. E vorba de lemne de foc ; pretul ni se pare mic, afar de cazul cind era
lemn din branitea domneasc de la Bohotin. Interesant e ins raportul intre
pretul carului de lemne i acela al carului de cArbuni: acesta din urm cost
de fase ori mai mult, din cauza manoperei. Tot din cauza manoperei, o podin",
sau o birn groas pentru pavajul ulitelor mari sau podurilor" din Iai cost
70 de parale bucata, nadar un leu i trei sferturi s. Pe la 1792, Mihai Sutu
voievodul Trii Romnqti serie Portii c6 un hambar emini (dregtor turc
insrcinat cu construirea magaziilor de grIne sau alte produse) li face greutti:
pretinde cherestea cu pret mai sczut decit acela al miriei9, iar cind i se trimite,
2 Const. C. Giurescu, Contributii la istoria f t i intei qi tehnicii, p. 210.

3 Catalogul documentelor turcesti, II, p. 315-316, nr. 1098.
Aci ogeac e Intrebuintat cu intelesul de grupa', ceat.
6 A se adaoga si termenul lat, redat tale-quale in unele documente turcesti.
7 N. I org a, Documente f i cerceta' ri, p. 64.
a Idem, p. 63.
9 Adica al imparatiei, al Portii I
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
211
o refuzdl. In legaturd tocmai cu asemenea practici ale unor dregnori turci

care voiau sd pldteascd lemndria la prepiri mai scdzute decit cele oficiale, este
hatieriful din 1802, septembrie 18 octombrie 27 al sultanului Selim al
111-lea &are Constantin Ipsilanti, voievodul T'rii Romne0i, prin care,

confirmind privilegiile" acesteia din urm, precizeazd Negotul de zaherea,
cherestea i legume s fie reglementat astfel, incit sd nu se mai stinjeneasc
raiaua" 2
adaugd imediat : Procurarea i transportul de cherestea de asemenea se va reglementa"3, referindu-se la furniturile ofciale consecutive
dispoz4ii1or Portii pentru cettile de la Dundre sau pentru antierul i arsenalul imperial din Istanbul. La 26 mai 1813, cadiul Ahmed din Nicopole roag.
pe loan vodd Caragea s inlesneasc procurarea de cherestea i de zaherea
din satele de pe Atli Olt, la pretul curent" ; are dificultti din cauza ispravnicilor_
Adaugd c aceste produse sint pentru raiaua sdracd, iar nu pentru negustori 4.
La 21 ianuarie 1824 pava de Silistra roagd pe Grigore Ghica, domnul Trii
Romane0i s trimitd 40 de bucli mari de lemn de stejar ca s facd tlpi pentru
urcupl i coboriul la Dundre a alupelor. Thiatul i transportul lor se va

pl'ti imediat ce vor fi aduse la Turtucaia 3. Textul turcesc nu e prea ciar :e vorba oare de rampele de lansare a alupelor sau de podul mobil de la punctul
de acostare, pod pe care coborau la alupd marinarii sau suiau spre ora? De
relevat cd plata se face imediat dar numai pentru tiat 0 transport ; de

valoarea lemnului insu0 nu se aminte0e6. Din acela0 an, noiembrie 29, e
scrisoarea muhafizului (comandantului) Nicopolei &are voievodul Grigore Ghica,
prin care-1 roagd ca, potrivit firmanului impdrtesc, s dea dispozitii ispravnicului sd taie i s trimit, in conformitate cu lista aldturatd, cheresteaua
lemnele de f oc necesare cetii Giurgiu. In ce prive0e pretul, s hotdrascd
domnul i sd plteasc posesorilor lemnelor prin omul sdu. Transportul lemnelor
se va pldti raialelor" 7 la sosirea lor in scheld8. Tot la 24 noiembrie 1824 serie
muhafizul de Vidin lui Grigore Ghica Vod in privinta expedierii cherestelei

pentru repararea alupelor, cordbiilor i podelei la arsenalul amiralittii. Se va
pl'ti costu13, china " i transportul" cherestei cu bani pein capuchehaielii
2 Hem, I, p. 166, nr. 705.
3 Ibidem.
4 Idem, I, p. 225, nr. 1101.

5 Hem, I, p. 358, nr. 1782.
6 Afar% de cazul and in costul tdiatului se cuprindea in mod tacit si valoarea lemnului.
7 Aci cu sensul de locuitori al
Rom Anesti.
8 Catalogul docunzentelor turcefti, I, p. 394, nr. 1962.
9 Se Intelege valoarea lemnului i tiatul lui in pdure.

10 Adica transportul cherestelei de la pAdure ptna la Dun5.re.
11 Transportul cherestelei de la Dundre pind la Istanbul.
www.dacoromanica.ro
212
ISTORIA PADURII ROMANE5TI
vodd la Istanbul 1. Mentionarea pretalui curent se face in scrisoarea din 27

septembrie 1825 prin care voievodul de 5itov roagd pe Grigore Ghica sd porun-
ceascd ispravnicilor sd-i livreze 300 de harabale de lemne, la pretul curent ;

ele sint necesare curtii sale 2. Din scrisoarea arhitectului de Giurgiu, Mehmed,
trimisd la 3 iulie 1825 lui Grigore Ghica Vodd, prin care-i solicit 500 harabale
de lemne, 200 harabale de cdrbuni, 1000 de lopeti, 30 de lucedtori impletitori
de nuiele i o sumd de bani, nu se poate stabili pretul lemnelor, cdrbunilor i
al lopetilor3. Cdci dei intr-o a doua scrisoare se aratd valoarea totald a furniturii: 25 000 de gurui, specificIndu-se cd au fost 2 000 de lopeti, nu 1 0004,
nu putem deduce preturile respective. Ni s-au pdstrat in schimb dota acte
privitoare la costul lemnelor de foc. Primul act ; din circa 1808-1809, aratd
cd s-a pltit la Rusciuc, 47 de gurui i 15 parale pentru 14 crute de lemne
Ceea ce revine la circa 3 gurui i 14 parale chruta. Cel de-al doilea, din
27 aprilie 1808, aratd cd s-a pltit la Tulcea 134 de gurui i 3 parale pentru
50 de harabale de lemne de foc4, ceea ce revine la aproape 2 gurui i jumtate
harabaua. Diferenta fatd de pretul Rusciucului e sensibil ; ea se poate explica
prin imprejurarea cd lemnele de la Rusciuc au fost aduse din Tara Rom'aneascd, deci adaos de vaina i c erau destinate populatiei civile, in timp
ce lemnele de la Tulcea proveneau din codrul" dobrogean, ;;i erau destinate
unui corp militar anume topciilor 7 lui Iskender aga. C'd pretn1 lemnelor era
In functie i de alte elemente, ca starea vremii, o dovedete scrisoarea din
11 februarie 1826, a comandantului militar turc din Brdila care comunicd
lui Grigore Ghica, domnul Trii Romaneti, cd a primit Intiintarea potrivit
c dreia sdracii din tinutul cettii Brdila care au -Wat lemne pentru foc din
pAdurile muntene trebuie s pldteasc despdgubiri proprietarilor respectivi.
Din cauza iernii grele, ace0i sdraci au avut mult de indurat, trebuind sa pldteascd numai pentru cdratul lemnelor 12 gurui de haraba in loc de 2 lei s.
Un alt element care determina pretul lemnului era distanta de la peidure pina'
la load de des [acere. Intr-o vreme cInd nu existau In tdrile noastre cdi ferate,
iar osele moderne eran putine, restul fiind simple leauri, greu practicabile
pe vreme rea, e normal sd g'sim diferente importante, In functie de distante.
In Notice sur la Roumanie" tipdrit la Bucureti, In 1867, cu prilejul participdrii trii la Expozitia internationald din acel an, de la Paris, se aratd
I Catalogul documentelor turcefti, I, p. 394, nr. 1960.
Ident, p. 421, nr. 2099.

3 Idem, I, p. 414, nr. 2061.
4 Idem, I, p. 430, nr. 2145.
Idenz, I, p. 210 nr. 1000.
Idem, I, p. 193 nr. 875.
7 Adica tunarilor sau artileristilor.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
213
pretul lemnului de ars variaz, dupg localitti, Intre 10 pi 30 de franci sterull,

apadar de la simpiu la triplu. In sfirpit, pretul varia in raport cu dimensiunile
pi Cu calitatea. Apa se explic6 de ce intr-un centru de productie cum erau Butoieptii (Gura Motrului) gsim, In 1886, diferente considerabile. Astfel potrivit
listei de preturi publicate In Revista Pdclurilor 2, blnile groase se vindeau
Intre 87 pi 297 lei suta de buati, blnile de parchete intre 53 pi 96,50 lei suta,
ulucile fare 9,45 pi 40,50 lei suta, lntetii lntre 4,30 pi 16,20 lei suta, doagele
fare 10,80 pi 144 de lei suta apadar o diferent de peste 13 ori mai mult,
In functie de esent, stejar sau fag, de dimensiuni, de calitate
funduri intre
3,60 pi 180 lei suta diferenta mergind aci pin la de 50 de ori pretul cel mai
mic, doage exceptionale 216 lei suta, funduri exceptionale, hare 324 pi 712
lei suta, stInjenul cubic de stejar In pdure 15 lei, iar cel de fag 12 lei. Interesant pentru diferenta de preturi dup locul de origine al cherestelei este lista
de preturi curente ale lemnelor la Bucurepti in 18863. Sub rubrica lemne de
constructii" &in': brad de Brapov (tinichele, scinduri4 i dupumele) engros
52 lei en detail 55 lei metrul cub ; brad de Bacn
cusaci, cpriori,
duri, tinichele i dupumele de erice dimensiune, en gros 40 lei, en detail 45 lei
metrul cub ; grinzi de la 7 metri lungime In sus, 50 lei metrul cub (en gros
en detail); brad de Murel (scinduri, tinichele i dupumele) en gros 47 lei, en
detail 50 lei metrul cub ; brad de Prahova (tinichele i dupumele), en gros
47 lei, en detail 50 lei metrul cub ; brad de Cernuti
cusaci, cApriori,
grinzi, scinduri, dupumele de once dimensiune) en gros 50 lei, en detail 53 lei
metrul cub ; brad de Olt (scInduri, tinichele, ipci, cusaci, c6priori etc.) en gros
40 lei, en detail 43 lei metrul cub. Molift de Bacu (dupumele, scInduri, cusaci)
45, respectiv 50 de lei metrul cub. Molift de Cernuti (dupumele, scInduri,
cusaci) 50, respectiv 55 lei metrul cub. Pin 'de Bacu (dupumele, scinduri,
cusaci) 60, respectiv 70 lei metrul cub. Stejar sesilifer (gorun) scinduri, grinzi
110, respectiv 120 lei metrul cub. Stejar pedunculat, grinzi de dimensiune
mid., 50, respectiv 55 lei metrul cub, grinzi mari, 70, respectiv 80 lei metrul
cub, scinduri 65, respectiv 70 lei metrul cub. Apadar, preturile variazg dup.
locul de provenient a bradului: cel mai scump din cele pase soiuri este bradul
de Brapov, urmat de cel de Cerrauti ; cel mai ieftin e bradul de Olt. Adugrn
Ins c mai era pi un al paptelea soi: bradul de Nehoiu" care, sub forma de
1 Notice..., p. 78.
2 Anul I (1886), p. 63
un franc francez.
Idem, p. 95.
Preturile sint socotite in lei aur, un leu aur fiind egal cus
4 Scindurile se intelegeau nertuite" adicl nedate la rindea; in inventarul

10 martie 1830 al mrindstirii Tirgsor, gsim 60 scinduri (1 brad, insA 30 fAtuite si 30
nefdtuite, pentru dusumele" (G. P o tr a si N. Simach e, Contribujii la istoricut

orafelor Ploiefti f i Ttroor, Bucuresti, 1969, p. 553).
www.dacoromanica.ro
214
scinduri, se vindea la Buzdu In 1886 Cu 45 de lei metrul cub, iar sub forma' de
dulapi, Cu 100 de lei metrul cub'. Dupa lemnele de constructii, lista bucure-
teand dd preturile lemnului de ulm i de frasin. Pentru ulm: lemne rotunde

mici (3 metri lungime, 8-10 centimetri diametru) pentru cdpAtini de roate,
.en gros 60 de lei, en detail 70 de lei suta de bucdti ; lemne rotunde mijlocii
(3,50 metri lungime, 12-15 centimetri diametru, en gros 180 lei, en detail
200 lei suta de bucdti; lemne rotunde mari (4-5 metri lungime, 20-30 centimetri diametru, en gros 600 lei en detail 700 lei suta de bucdti. Pentru fratolopane (traverse) de 2,25 metri lungime, 25-40 centimetri ltime
vi 10-12 centimetri grosime, en gros 600 lei, en detail 700 lei suta de bucdti;
idem de 2 metri lungime, 15
20 centimetri liimei 8-10 centimetri grosime
.en gros 350 lei, en detail 400 lei suta de blIChli 2 A treia categorie a listei de
preturi bucurevtene o formeazd lemnele de foc: turd, lemne subtiri 60 de lei
stinjenul ; fag, lemne de dimensiuni variate, 40 de lei stinjenul ; salcie i plop
.de dimensiuni variate 26 lei stinjenu13.
In afard de lista bucureteand de preturi, avem, din anii 1886-7, liste
din orwle Ploieti, Buzdu, Clrai, Rimnicul-Vilcei, Rimnicul Sdrat, Caracal.
Se pdstreazd aceeai imprtire In: 1) lemne de constructiune (stejar i brad)
2) lemne de rotdrie (ulm, fag, stejar, frasin) 3) lemne de foc (turd, fag, salcie,
plop, anin) 4. Listele sint pretioase i pentru ca' aratd esentele din care se fac
.diferitele articole, pentru cd dau lmuriri asupra articolelor Insdvi i pentru
terminologia respectivd. lath' esentele intrebuintate: ulm, pentru obezi
mari" 30 lei suta ; fag, tot pentru obezi mari 25 lei suta, iar pentru obezi mici
10 iei suta, pentru /opeti 45 de lei suta, cozi de topor 6 lei suta, furci cu pana'
.60 de lei suta, furci fdrd pand 15 lei suta ; stejar pentru spite mari de chervane"
12 lei suta ; frasin pentru spite mici de trdsurd", 8 lei suta, osii cioplite pentru
cimpeni" 80 lei suta, iar osii necioplite" pentru localnici 60 lei suta 5. Lista
din Cdldrai cuprinde: lanti de brad sau Idnteti, tdiati cu fera'straul" 40 lei
suta. Din fag: obezi de 0,79 metri pe coardd, 40 lei suta, iar de 0,60 metri pe
.coardd, 35 de lei suta ; oivti, 170 de lei suta, in timp ce oitile de mesteacin
sint simtitor mai scumpe: 240 de lei suta. Tot din fag: lopeti, coade de topor,
coade de sape. Din fag sau carpen: osii fasonate din topor" 100-120 de lei
suta. Din frasin: spite mari, 17 lei suta, spite mici, 13 lei suta. Din stejar:
spite mari pentru care de transport 17 lei suta6. O altd list dd urrratoarele
indicatii: stejar, tAlpi ecarisate de 0,20 m X 0.20 m i 8 metri lungime, 20
Revista paclurilor, I (1886), p. 159.
2 Idem, p. 95.
Ibidem.
4 Idem, I (1886), p. 31.

5 Ibidem.
6 Idem, II (1887), p. 191.
www.dacoromanica.ro
215
PRETUL LEMNULUI
de lei una ; furci de cash' In periferie" 0,40 metri si 4 metri

lungime, 2 lei una ; pari de garduri de 3,50 metri lungime, 18 lei
suta ; frasin: sp4e de care (isprdvite) 15 lei suta ; osii de care 2 lei
('
una ; paltin: juguri de boi; fag:

leuci 50 lei suta ; ciolane" (obezi)
30 lei suta ; brad: cofe de ap.,
ciubere, roabe, putinele,
gdleV,
racle de unt" 80 lei suta, linguri de masd" 1,60 lei sutai
(vezi fig. 36). La Caracal, se vindeau, in 1887, cu 3 lei, perechea
de chei (colaci) de fintind", din

stejar, lungu 1 1/2 metru, latu
0,25 metru, grosu, 0,10
042, lucrati cu feresteul" ; de
asemenea mirtaci (blane) pentru
0,20
bordee", tot din stejar, lungu

3 metri, latu0,20
0,25 m, grosu
0,09-0,12 m"2, precum i tumurluci" 3 sau stilpi de stejar
2,5 m x 0,12 m x 0,12 m, cu
cincizeci bani bucata 4. Fig. 36 Linguri cu verigA", din lemn: cojud. Maramure, Muzeul Sighet
La Flimnicul VIlcii, In aceeasi muna Bora,
(Foto Muzeul Sighet)
vreme, erau de vinzare cdpdVni
de roate mari", de ulm, cu 40 de lei suta de bucdti i cdpdlini de roate mici,.
1. leu
cu 30 de lei suta5. lar la Illmnicul Sdrat se puteau cumpdra, tot atunci,

juguri de paltin, cu 150 de lei suta de bucdti, leuci de fag cu 20 de lei suta,
scInduri de tei, de 3 metri lungime, 0,25 metri Iime i 0,08 metri grosime,.
cu 3 lei una, apoi dulapi de brad de 4 metri lungime, cu 40 de lei metrul
cub si duldpasi de 2,50 metri lungime cu 30 de lei suta, In sfIrsit spil,e:
durate", nefinisate, de frasin, cu 10 lei suta de bucdti 6
.Revista peidurilor, 11 (1887). p. 319.
2 Idem, p. 255
Termenul e de origine turceasca: mertek.
3 in podgoria moldoveneasca: tumurugi.
4 Revista pa"durilor, II (1887).
Idem, p. 223.
Idem, p. 287.
www.dacoromanica.ro
216
Libertatea comertului pe Dun're i Marea NeagrA, prevzut' prin tra-tatul de la Adrianopol (1829), pe de o parte, cre0erea populatiei satele se
mresc, se Infiinteaza orae, tirguri i sate noi pe de alta, fac ca cererea de
lemn s creasca. Sint necesare cantiati tot mai mari de lemn de constructie,
lemn de roarie" r;si lemn de foc. Urmarea e o intensificare a exploatdrii

fddurilor, In special In regiunea de es 0 de deal, precum 0 a celor de munte
acolo unde existau ci de acces. In consecint cre0e i pretail lemnului, dar
nu uniform; cre0erea cea mai mare e In orae, In special In Bucure0i, In Ia0,
si In porturile de la Dundre, apoi In tirguri. La munte, In regiunile greu accesibile, cum e valea Lotrului, cre0erea e micA. Dovad dou acte din 1840
.0 1848. Prin cel dintli, Manuil Vangu din Voineasa se oblig a-i plti lui
Mihalache Oromolu din Rimnicul-Vilcii, datoria sa de 465 de lei In bu0eni,
.astfel: adica butenii de trei stInjeni domne0i i gro0 de o palm i jumatate
domneasc6 in creast, lei doi i jumtate, adu0 la joagrul de la Brezoi, iar
inqtenii de doi stinjeni i jumAtate lungu i dou palme In creast lei trei i
cite o cinzeascA de rachiu de fiecare bukitean" Prin cel de al doilea document,
imai multi moneni din Brezoi \rind pe termen de 9 ani un cutuluc 2 de pdure
.de p6 Valea Vasilatului", cu urmAtorul pret: copaci de frunte in grosime de
trei palme i jumtate, lei trei copacul", alt,ii cu 15 parale bucata, iar cei
mrunti ca osia carului lei 12 suta"3. In Notice sur la Roumanie" valoarea
lemnului consumat In tar in 1866 este de 282 368 315 piatri sau lei, In timp
ce valoarea lemnului romnesc exportat se ridic6 la abia 3 171 910 lei adicti
la putin mai mult de 1,1% din aceea a lemnului consumat. In ordinea impor-tantsi valorii, Turcia vine cea dintii cu 2 837 249 lei, Austria i Rusia neimportind decit de 168 887, respectiv 165 774 lei 4.
In multe cazuri, venitul pdarii unei mo0i intrece totalitatea restului
veniturilor. Aa se intimplg cu mo0a Voineti din tinutul Iailor. Socotelile
anului 1849 arat c5 mai mult au produs cele 17 flci de pdure cleat toate
,celelalte venituri impreung. De pe lemnele de foe" s-a Incasat 30 818 lei i
10 parale, de la cherestea i obiecte de lemn 4 143 de lei, iar de pe jugurile
,de crengi" 4 692, aadar In total 39 653 lei i 10 parale, In timp ce de pe cereale
s-au luat 16 188 lei iar de pe fin 6 828, de pe oi i miei 596, de pe lin 608
lei i 7 parale 5, toate celelalte venituri totalizind deci 24 220 lei 0 7 parale,
cu 15 433 lei i 3 parale mai putin decit a dat p klurea. AWAm i detalii cu pri-
1 Petre Bardasu*i Gh. Simean u, Brezoi 1873-1973. 100 de ani de

industrie forestierd, Rtmnicu Vilcea, 1973, p. 25-26.
2 Adicd o bucatd de pddure.
Petre Bardasu si Gh. Simeanu, op. cit., p.26.
4 Op. cit., p. 78. In schimb, importm lemn brut pentru o valoare de 1 407 495 lei
lemn lucrat pentru 688 065 lei (Idem, p. 151).
5 Gh. P 1a t on, Domeniul feudal, p. 112.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
217
vire la comertul cu lemne al moiei: astfel, s-au vindut 613 stInjeni lemne de foe
la cardmiddria Sturzei" sau la Iai, s-a produs cherestea, furci i alta hereste
mai mare, funii, coveti facute in parte, sanii, roate, linguri, mangal" 1. Toad'
cheltuiala la padure cu facerea stinjenilor i altele s-a ridicat la 4 430 de lei 1,
aadar la circa a noua parte a venitului acestei paduri 2. Ne intrebdin insa,
.dat fiind suprafata relativ mica a acestei paduri a moiei Voinetilor, daca nu
avem de a face cu o taiere rasa a padurii sau macar a unei parti a ei. In once
caz e sigur ca pentru moiile de munte venitul padurii constituia partea

esentiald a veniturilor lor, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea incoace.
Ca exemplu poate fi data moia Broteni de pe Bistrita unde venitul adus

de laditele de lemn exportate in Israel pentru ambalajul citricelor forma,
In perioada interbelica, esentialul veniturilor.
In Transilvania, familia Banffy incasa, In anul 1829, de la materialele
lemnoase de pe moiile sale din muntdi comitatului Cluj, materiale pe care a
Ingaduit taranilor de pe zisele moii sa le prelucreze i comercializeze, suma
de 10 127 de florini. In 1847, acelai venit reprezenta aproape 40 000 de florini
aadar aproape impatritul sumei anterioare 3.
In cursul celei de-a doua jurnatati a secolului al XIX-lea i la inceputul

secolului al XX-lea, pina la primul rdzboi mondial, pretul lemnului continua'
sa creasca, dar citigul se repartizeaza inegal: partea cea mai mica revine stapinilor de paduri, partea cea mai mare fabricilor de cherestea, in special celor
cu gatere multe, cum e Goetz" din Galati. Primul razboi mondial inseamna
o stagnare, dar indata dupd aceea, preturile incep din nou sa creased. Prin
realizarea statului national unitar, piata interna se marete, se marete insa
fondul forestier prin marile paduri ale Transilvaniei i Bucovinei. Preturile diferitelor categorii de lemn skit in urcare, in special rainoasele i
stejarul. Dar marea criza din 1929-1932 aduce o scadere generala i masiva
a preturilor, scadere care afecteazd i lemnul. Intre timp Incepe sa-i facti
drum conceptia c lemnul poate fi valorificat mai bine, prelucrindu-1 industrial sub forma de !Artie, celuloza, placaj, furnir, mobila i ed a intrebuinta
lemnul, in special fagul, ca lemn de foc, este o erezie din punct de vedere economic. Biruinta acestei conceptii are loe dupa cel de-al doilea razboi mondial,
odata cu instaurarea In tara noastr, a regimului socialist (vezi capitolul

Fabrici). Lemnul acest nobil i pretios dar al naturii este acum din ce
In ce mai bine valorificat. Lemnul de foc e In mare scadere i consista', In buna
parte, din esente moi ; pretul lui, In schimb, atinge un nivel record: 400 de
lei mia de kilograme, pret oficial.
Gh. Plato n, Domeniul feudal, p. 112.
2 Ibidem. In 1846 din venitul total de 29 230 lei al mosiei Vorona (tinutul Botosani), vinzarea lemnelor" a produs 17 118 lei, deci mai mult de jumnate, iar In 1847,
10 059 lei din totalul de 33 069, prin urmare aproape o treima (Gh. Platon, op. cit., p. 124).
3 Istoria Romdniei, vol. III, p. 1007.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
I PRODUSE LEMNOASE
Lemnul a fost un articol principal de export al

linutului carpato-danubian din
timpuri
cele
mai
Pechi
Lemnul din tinutul carpato-danubian a fost articol de export din cele

mai vechi timpuri i ping astdzi. In tdrile din jurul Mediteranei unde pddurile
fuseserd de timpuriu tdiate s-a adus lemn din locurile noastre ; tot aa in
pusta Dunrii i a Tisei.
N-avem tiri pentru veacurile de dinainte de era noastrd, nici pentru
vremea Imprtiei romane i a evului mediu timpuriu. tim insd In mod sigur
cd au existat relatii cu tara Egiptului, cu Grecia, cu Asia Mich*, cu oraele de
pe tdrmul Mdrii Negre, c veneau negustori din toate aceste locuri cu mrfuri
de acolo i c duceau intr-acolo produse de ale noastre 1 Egiptul a avut

intotdeauna nevoie de (loud articole pe care le-a importat: sarea i lemnul,
articole care se gdseau din belug i de bund calitate In tinuturile noastre ;
era normal deci sd le aducd de la noi. De aceea credem cd inscriptia latind
trunchiatd in care e vorba de mdrfuri sau produse dacice" trimise In Egipt 2
se refer'd, dupd toate probabilittile, la lemndrie, brut sau lucratd, eventual
la Bare 3.
Primele tiri serse despre exportul de lemndrie dateaz din secolul al

XV-lea i privesc exportul de cherestea la Constantinopol. Ne referim mai
intli la edictele din 23 august 1484 date de sultanul Baiazid II, indatd dupd
cucerirea Chiliei i Cettii Albe. Printre mdrfurile care se tranzitau prin aceste
Pentru vecbile relatii comerciale cu bazinul Mediteranei *i al Mdrii Negre, vezi
V. PArva n, Die Nationalitiit der Kaufleute im rmischer Kaiserreiche, Breslau, 1909,
passim ; V. Cris t esc u, Viaa economicii a Daciei Romane, Piteti, 1929, passim ; pentru relatiile Cu Egiptul vezi Cons t. C. Giuresc u, Despre relagile romdno-egiptene
f i contribulia Romdniei la con,struirea Canalului de Suez, In Studii, X (1957) 1, p. 91-109.
2 V. Parvan, op. cit., p. 72; Const. C. Giurescu, Despre relaiiile roma'noegiptene, p. 92.
3 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
219
dou mari centre comerciale i pentru care se platea vamd, era i lemnul 1.
Ce anume fel de lemn ne area' un registru din 1586-1587 care precizeaz ca.
la Chilia se aduceau scinduri, talpi (de stejar) pentru temelia caselor, plute
de buOeni i funii de tei 2 Iar la Cetatea Alba soseau plute de buteni

coborind pe Nistru 3; vama, in ambele locuri, era de 3% 4. Ne referim apoi
la regulamentele vamale turceti relative la porturile dobrogene Constanta
i Mangalia. Cu privire la cel dintli se prevede: In caz ca taranii cultivatori
aduc la schela ghinda de stejar i scinduri de tei i grinzi i stilpi spre a fi
duse la Istanbul, in acest caz se ja cite un aspru de car" 5. lar pentru Mangalia : Daca vin scinduri ... grinzi, birne i stilpi cu carele, se ja un aspru
de car" 6. Lemnaria destinata exportului proveneau din pdurile dobrogene;
scindurile de tei trimit spre codrul" din partea de miazanoapte unde acest
copac era i este frecvent. Tot din padurile dobrogene proveneau i ghinda
de stejar ; exportul ei se explica prin faptul ea' servea la tdbacitul pieilor,
fiind un tanant.
Constantinopolul era un mare client al lemnariei romne0i. Mai tali
pentru constructia de locutinte. Casele din Istanbul utilizau nu numai lemnaria
obinuita, necesard scheletului, acoperiplui, pardoselelor, uilor, ferestrelor
etc. dar avea i peretii exteriori
ca i casele americane din scinduri. Cum
scindurile acestor pereti nu se vopseau cum se vopsesc cel e americane
cu vremea ele capatau o patina cenuie, sur, caracteristica. Cea mai mare
parte a lemnariei pentru casele constantinopolitane venea din tinuturile
noastre i anume in primul rind din Moldova, prin Galati, apoi din Dobrogea
i Tara Rom Aneasc.
Si cum aceste case ardeau uor i incendiile erau dese i pustiitoare

cantitatile de
la un incendiu ardeau sute i uneori chiar mii de case '
1 Irene Beldiceanu-Steinherr si Nicoara Beldiceanu, Etu-
des Ottomano-Roumaines, Miinchen, 1964,
p. 38-39 (Extras din Sadost-Forschungen,
XXIII) Nicoard Beldiceanu, Kilia et Cetatea Alba et travers les documents ottomans, in Revue des tudes islamiques, 1968, 2, p. 259.
2 Nicoara Beldiceanu, op.
cit., p.236.
3 Idem, p. 246.
4 Idem, p. 236 si
246.
5M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Aspecte ale vietii e"onomice

din oraFele f i argurile Dobrogei sub steipinirea otomand, In Studii, 26 (1973), 1, p. 43.
0 Idem p. 44. Impreuna Cu regulamentele vamale pentru Constanta si Mangalia,

s-a pastrat si Regulamentul pentru vama mica a orasului Babadag" care specified: Daca
vin scinduri cu carul se ja cite o scindura de la fiecare car; si daca sosesc copaci pen-
tru case, se ja cite un aspru de car" (Idem, p. 42). Prin copaci pentru case" credem
c se intelegea lemnaria necesara construirii caselor adica talpi, stilpi, grinzi etc. si, in
primul rind, teilpile groase de stejar.
7 Asa de pildd, la incendiul ce a izbucnit la Istanbul dup decapitarea lui Miron
Voda Barnowski au ars ctteva mii de case" (M iron Costi n, Letopisetul Tara. Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 103).
www.dacoromanica.ro
220
lemn necesare reconstruirii erau considerabile. Se ada'oga dupa aceea lemnaria
necesarti arsenalului imperial din Istanbul si diferitelor santiere. Vase de

razboi si vase de comer t se faceau cu lemn romanesc; uneori, aceste vase
se construiau chiar in santierele de la noi, la Galati, Braila, Giurgiu, fiind
trimise apoi, pe Dunare si Marea Neagra, la Istanbul.
Intrucit In cele urmatoare va fi In repetate rinduri vorba de diferite
sortimente de cherestea si de alte produse lemnoase, socotim util s dam
in cele de mai jos, In ordine alfabetica, lista acestor sortimente cu citeva
explicatii tehnice i istorice:
Araci (haragi), ramuri de alun, tei, salcie etc., lungi de circa doi metri care
se infig In pmint ea suport al corzilor de vita, a fasolei urctoare etc.
Bastard, plural bastarde, vas de razboi, cu 26-32 perechi de visle, fiecare
visla necesitind 5-7 vislasi. Prin extensiune, cheresteaua necesara construirii bastardei.'
Birnd, sortiment de cherestea, lunga i groasa, de stejar, brad, fag; se obtine
nu numai prin ferstruire, dar si prin cioplire cu barda. Etimologie veche
slava: bruvino. Cf. vechiul proverb: Vede paiul din ochiul altuia si nu
vede birna din ochiul lui".
Bulumac, trunchi relativ subtire de stejar (10-12-14 cm diametru) de obicei
cojit, uneori necojit, care se IntrebuinIeaza: a) In vii spre a fixa spalierul de sirma galvanizata pe care se intind corzile vitei; b) la gardurile
de lemn.
Catarg, trunchi lnalt de brad, de prefering molid, cojit, din care se faceau
catargele corabiilor.
Cdprior, sortiment de cherestea, deobicei de brad, Intrebuintat la scheletul

acoperisului cladirilor, peste capriori batindu-se astereala si peste aceasta
Condac, condacuri, paturi de pupa., de obicei din lemn de ulm sau de nuc.
Coporie, coada de lemn a coasei.
Cofac, stinghie pentru fixat ulucile, batindu-se perpendicular pe acestea,

paralel cu pamintul.
Crivac (pl. crivace): nervurile barcii sau loteii; dispuse perpendicular pe lungime, ele in laolalta carcasa ; lungimea barcii sau lotcii se socoteste
dupd numarul crivacelor: o lotca de 12, 14, 18 sau 24 de crivace.
Doage, scinduri curbe, de stejar sau dud, care, laolalta, formeaza corpul butoiului, butii, zacatoarei, antalului, buriului. Lungimea i grosimea variaza
dupa felul vasului.
Dranitd, indril mare, de brad, fag sau stejar. Ea poate fi cu horj" adica
uluc sau fara horj 1
1 Mihai Ittu, Unele exemple din bogtifia terminologiei silvice in Revista Ptidurilor, XXXIV (1922), p. 610.
www.dacoromanica.ro
EX PORTUL DE LEMN
221
Dulap, sortiment de scindur goas. de la 4-5 centimetri In sus, de brad sau

stejar, de mari proportii ca lungime; cel de anumite dimensiuni, exportat
prin Galati la Istanbul era numit de turci Galati dulap".
Galion, butucul cel mai gros, atingind 12 metri cubi 1; se intrebuinta la constructia vaselor de rzboi numite galioane 2
Ghild, segment cilindric din trunchiul cojit al unui brad ; sinonim cu termenul turcesc taftaluc.
Ghionder (ghiondel, ghiundel), prjin.' care servete la impins barca sau lotca
prin locuri strimte, cu vegetatie, unde visla nu poate fi folosit; infipt

In pmint, in fundul apei, servete i pentru a lega barca de el, la
pescuitul cu undita.
Grdtii, cherestea Ingust (2-3 centimetri) de obicei de brad, care, dispus
cruci, forma grtiile" din dosul crora puteai privi Mil s fii vAzut.
Grindd,. sortiment de cherestea, de brad In general, dar i de stejar, care
separ odile casei de pod ; peste grinzi se aaz6 scinduri i deasupra
acestora din urm pmint. Pe grinzi se spa citeodat anul constructiei
casei, numele me0erului care a facut casa sau numele stpinului casei.
Astfel, pe o grind a bisericii din Cizer (judetul Slaj), din 1773, e spat
numele constructorului: Ursu H". E Horia, vestita cpetenie a rscoalei
din 1784. Un anumit soi de grinzi, lucrate la Dorna, cu dimensiuni
tiute, purta numele de grinzi de Dorna".
Lati (lanti, lanteti), un soi de scinduri late i lungi; intre alte lntrebuintri
se pun pe acoperi, sub tigl sau olane 3.
Ldturoaie, marginile buteanului, dup ce s-au scos din el scindurile ; o fat
a lturoaielor e dreapt, cealalt curb.
Mande, pari cu ajutorul crora se rostogolesc lemnele de pe mal din stive,
In ap; termen de origine turceasc.
Ostaceapa, termen turcesc al cgrui sens nu poate fi inc lmurit.
Podini, birne de stejar, lungi in genere de 3-3 1/2 stinjeni (6-7 metri), care,
aezate perpendicular pe urqi", serveau la poditul podurilor", adic6 a
drumurilor de seam din oraele mari (Podul Mogooaiei" azi Calea
1 V. T ar an u, Pluteiritul pe Bistrila In Anuarul liceului Petru Rareg, anii 1936
1940, Piatra Neamt, 1942, p. 47.
2 Doua asemenea galioane au fost construite In Tara Romaneascrt si In Moldova;
ele patrulau pe Dunare la gura Siretului In 1780 (C o n s t. C. Giuresc u, Contribugi
la istoria ftiinfei fi tehnicii, p. 114-115).
3 Radu cel Mare, voievodul Tarii Romanesti (1495-1508), scrie brasovenilor
scrisoarea e fard data a trimite pe Albu la ei sa-i cumpere cuie de sendild. si cuie
de lati" (KAwsu,e w r A41,H) ; sa nu-i ia vaina (I. Bogda n, Documente &Apo p. 243).
Interesant e faptul ca dei scrisoarea e In limba slava, limba cancelariei, totusi pentru
termenul tehnic lati" se Intrebuinteaza cuvIntul romanesc de origine latind. Un procedeu similar, In alte documente, pentru termenii pacura" si cenusa".
www.dacoromanica.ro
222
".
AA,
Fig.
37
Mal A,AAW4
Inscriptia de pe o grindd a bisericii din Cizer, jud. Sdlaj, din 1773

lucrat Ursu H".
(too Muzeul ClujNapoca)
Victoriei, Podul Tirgului de Mara." azi Calea MoOlor, Podul Beilicului"

azi Calea 8erban Voda etc.). Erau i podini de brad
de fapt scinduri
pentru poditul odilor caselor.
Raele, cherestea, al carei caracter nu poate fi 'Inca precizat ; exista i diminutivul raelute. Poate drug cu sectiune patratd.
Stinjeni, lemne de ars, de fag In general, lungi de un stinjen, adica doi metri ;
un stinjen de lemne" =-- 8 metri cubi.

(indila), placa de lemn de fag, brad, stejar sau plop tuguiata la un
capdt, care, aezata in forma de solzi, formeaza acoperiul casei sau protectia unui perete.
,9itei, sinonim cu indrila.
Taftaluc, tahtalic, termen turcesc designind, se pare, o legatura de scinduri ;
uneori, sinonim cu
Taipei, tlpoaie, birne groase i late de stejar pe care se aeza casa, formind
deci temelia casei. Pentru curtea domneascd din Bucuresti s-a comandat
in 1792 tlpoaie" de 2 stinjeni adic6 de 4 metri.

Taraf, sinonim cu bulumac ; snt i tarai de brad, mai groi, care, bine infipti
In fundul albiei, sprijina gardurile cu leas pe privalurile ce leaga baltile
din lunca Dunrii cu fluviul.

*indrila de plop si cea de brad se intrebuinteazd in special pentru a acopen i peretele orientat spre nord la casei; cea de fag, mai rezistentd, si de stejar pentru acoperis.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
223
Tecneluc, tecnelicuri, termen turcesc, designind grinzile din care se construia

corpul unei nvi.
Tinichele, scinduri subtiri, de brad sau fag; dupA numele localittii unde se
lucrau, se numeau tinichele de Vleni" sau tinichele de Rucr" sau

tinichele de Focani" 1.
Topcondaclart, plural, paturi de lemn pentru tunuri, afeturi; de obicei din
lemn de ulm.
Trinchet, trInchet, catargul din prova al unei corbii cu pinze deci bradul
destinat unui asemenea catarg.
Tambrd, scIndur de fag de obicei, ascutit la partea superioar, servind la
facerea gardurilor. Sinonim cu ulucd.
Uluci, sinonim cu -tambre.
tlpi de stejar, groase i late, dispuse paralel In lungul drumului pe care
se aaz perpendicular podinile ce podesc &Lie sau drumurile mai Insemnate din oraele mari; vezi podini.
cherestea de stejar Intrebuintat la cadrul uilor.
In legtur cu exploatarea pdurilor, Insemnm doi termeni: parchet
reprezentind suprafata de pdure ce urmeaz a fi tlat In cursul unui an i
metru sau ster InsemnInd un metru cub de lemn, de fapt un cub de bucgti
de lemn lungi de un metru ; vezi i stinjeni 2.
Avem o serie Intreag6 de mrturii asupra exportului de lemn romnesc
la Istanbul. Intr-un raport francez, din 1714, despre Moldova se spune: Un
numr mare de 6ici sau vase din Constantinopol merg la Galati spre a
lncrca lemn, cear i miere" 3. Dimitrie Cantemir In Descriptio Moldaviae"
pune In fruntea articolelor de export moldoveneti lemnul 4, ceea ce Inseamn
Analele statistice, 11 (1861) p. 5
In inventarul din 10 martie 1830 al mdndstirii
Tirgsor, se spune, Intre altele: Circiuma de la poarta mdndstirii.... invelit jumdtate

cu tinichele d scinduri dd brad, cum si girliciuri" (G. P o tr a si N. Simach e, Contribwii la istoricul oraplor Ploiefti f i Tiroor, Bucuresti, 1969, p. 553) Precizarea d
scinduri dd brad" era necesar deoarece incepuse sd se foloseascd i tinicheaua de tabld,
metalicd.
2 Pentru terminologia locald i dialectald in legAturd Cu palurea vezi Mihail

I t t u, op. cit., in Revista Pddurilor, XXXIV (1922), p. 607-617 si 648-663.
3 Aurelian Sacerdoteanu, Du nouveau concernant une enquete francaise sur les
Principauts roumaines au commencement du XVIII-e siecle, in Reo. Hist. S. E. Eur.,
VI (1929), p. 61-62.
4 Descriptio Nloldaviae, ed. 1973, p. 75-77. Iatd pasajul respectiv: La Galati acosteazd de cloud sau de trei ori pe an corbii nu numai din locurile invecinate cu Marea
Neagrd, Crimeia, Trapezunt, Sinope, Constantinopol, dar si din Egipt si chiar din Barbaria si se intorc incArcate cu lemne moldovenesti: stejar, corn, brad etc. si totodatd
Cu miere, ceard, sare, unt, salpetru i griu, de pe urma cdrora se scoate un cistig foarte
insemnat pentru toti locuitorii Moldovei". lat.& si un al doilea pasaj, tot din Descriptio
Moldaviae, editia citatd, p. 65 nota, referitor la exportul de lemn: Moldova trimite peste
www.dacoromanica.ro
224
ISTORIA PADuRir ROMANESTI
ca, in vremea aceea, el reprezenta articolul cu cea mai mare pondere. In

afar& de Istanbul, se mai trimetea cherestea i la cetatea turceasea Vozia
(sau Ozu sau Oceacov) de la gura Niprului ; un act din 1.742 arata. un asemenea transport ce trebuia f deut prin Galati 1, contramandat apoi. Egiptul
in araba
cerea i lemn dens i greu de corn ; din el se faceau girbace
mathrak 2
de unde i termenul francez pentru girbaci (matraque).
In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, incepe exportul de lemn
romanesc i spre apusul Europei i anume in Franta. In aprilie 1781, doua
vase ale unui negustor turc incarca la Galati cherestea cu destinatia Toulon,
pentru marina franceza 3. lar la 25 mai 1782 se incheia un contract intre
domnul Moldovei, Constantin Morruzi, i ambasadorul francez din Constantinopol pentru transportul pe Dunare, in vase turceti, a cherestelei i eatargelor
necesare aceleiai marine 4. Un raport francez datat Bucureti, 1.6 august
1835, arata ea marele dregator Barbu tirbei viitorul domn a trimis in
citeva rinduri doage pentru butoaie la Marsilia 5. Incepind din 1840, lemnul
romanese e cunoseut i la Bordeaux, marele port francez de la Atlantic 6.

Intre 1843 t;i 1846 are loe o mare exploatare de doage cu o sag. cincizeei
de lemnari francezi, veniti din Maconnais, Charolais i Franche-Comt, sub
hotare indeosebi sare, miere, unt, ceara 5i o mare cantitate de material lemnos care
este transportat nu numai la Constantinopol, dar 5i in Egipt, pind in Africa turceasca.
spre a se construi navi 5i case". Cantemir arat o deosebita pretuire pentru stejarul moldovenesc, rezistent la cari 5i superior tuturor pentru lucrul corabillor; lemnul lui dureaza peste O sutti de ani" (Descriptio Moldaviae, editia citata, p. 111). Pe de alta parte,
Sulze r, Geschichte des transalpinischen Daciens, I, p. 113, spune ca bradul alb romanesc (cu coaja alba") da cele mai bune catarge pentru cordbiile de mare.
1 Academie, Ms. 237, f. 82 5i N. I or g a, Studii fi documente, VI p. 225. Si in
1786, la 30 noiembrie, obligatia domnului Moldovei de a furniza carbuni i lemn la
Oceacov 5i la Bender" (N. I or g a, Documente f i cercetdri asupra istoriei financiare fi
economice, I, Bucure5ti, 1902 P. 5). Pentru exportul de lemn prin Galati, vezi studiul
lui Paul Paltane a, Istoria Galatilor (tea de doctorat). Ms. passim.

2 Const. C. Giurescu, Istoria romnilor, III, 2, p. 611.
3 Academie, Rapoarte consulare engleze, I, f. 16 (raport din 25 iunie 1782) ; Paul
Paltanea, op. cit., p. 319 nota.

4 Idem, I, f. 13; ibidem.
5 Hurmuzaki, Documente, XVII,
p. 512. Vezi
i Traian Ionescu,
L'change maritime de marchandises entre les Principauts Danubiennes et la France durant
la periode 1829-1848, In Revue Roumaine d'Histoire, XIII (1974), 2, p. 283: in 1840,

Marsilia importa din Principate 57 587 de doage. Dintr-un act datat 3 iulie 1846 aflam
ca acela5i Barbu Stirbei, mare vornic, trimise in acest an 23 000 (dourizeci i trei de mii)
de doage i funduri pentru export; caicul care le imbarcase la Islaz naufragiaza. pe Dunare ; se pierd 4 000 de bucati; restul ajunge la Braila. (I. Coj ocar u, Documente privitoare la economia Tara Romcinefti, 1800-1850, vol. II, Bucure5ti, 1958, p. 898).
C. B u 5 e, Le commerce extrieur de la Moldavie par le port de Galatz durant la
periode 1837-1847, In Rev. Roum. d'Hist., 1973, 2, p. 309.
www.dacoromanica.ro
225
EXPORTUL DE LENIN
conducerea unui negustor Condemine intr-o intinsa. padure de stejar, apartinind lu Barbu tirbei, fratele domnulu %aril Gheorghe Bibescu ( tirbei
era nascut tot Bibescu, dar 1i schimbase numele In tirbei, fiind adoptat
de ultimul descendent, fara feciori, din aceasta familie). Padurea era alcatuit din nenumaraIi copaci seculari i fusese vinduta pentru 600 000 de
franci, dintre care 100 000 trebuiau pltii anticipat. Consulul francez din
Bucuresti, Billecocq, este invitat si vine in iulie '1844 s-i vad pe lemnarii
francezi la lucru ; el ne spune c trei lucrtori au doborit un stejar batrin
In mai putin de 12 minute. Din trunchiul, curatat de craci, se obtin patrusprezece bile" adica segmenti cilindrici si din aceste bile se confectioneaza
375 de doage, gata de exportat la Marsilia sau Bordeaux. Chid Billecocq vizi-
teaza exploatarea, mai bine de sase mii de stejari fusesera doboriti iar la
finele lui 1845 mai bine de trei milioane de doage erau gata. Un lucrator putea
face Ora la trei sute doua doage pe zi

Adaogam c spre finele anulu 1845, inginerul sef al portului francez
Brest a fost trimis In Principate BA cerceteze padurile romanesti i ea' in
urma rapoartelor expediate de el ministerului marinei, la Paris, si a informa:tiilor date de consulul Billecocq, s-a ajuns la concluzia ca in ce priveste
lemnul de stejar, nici o tara din Europa, nu poate furniza un asemenea lemn
de o calitate si de o abundenta remarcabila ca Principatele dunarene, In
special Principatul Moldovei" 2.
Acelasi raport francez ne arata c i negustorii englezi cumprau lemn

romnesc i citeaza casa Bell, din Londra, al crei agent, Anderson, stabilit
la Bucuresti a exportat o foarte mare cantitate de doage pentru butoaie" 3.
In 1836, negustori englezi cumprau la Galati cantitati insemnate" de
lemne si In special catarge, alegind pe cele mai mari si mai frumoase care
soseau In port" 4. Incepind din 1839, lemnul de constructie romneasca ajungea
si la Anvers 5 marele port belgian, unul din cele mai mari din Europa. 0 satistica din 1845 ne arata ca /Ana la data de 10 octombrie, s-au exportat In acel
an prin Galati cantitatea de 205 697 de scinduri incarcat In 30 de vase .
Prin anii 1855-1860 exportam cherestea i la Atena i in insula Mitilene 7.
1 Le nostre prigioni ou le Journal de Billecocq, diplomats francais, t. I, Paris, 1849,
p. 116-119. in Album moldovalaque al aceluiai Billecocq, Paris, 24 septembrie 1848,

la p. 17, se reproduce o gravurg a lui Doussault reprezentInd scena primirii lui Billecocq de dare lemnarii francezi, In Odurea secular de stejar a lui *tirbei.
2 Billecocq, Le nostre prigioni, I, p. 113.

3 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 512.
4 Idenz, p. 652, nr. DCLI.
5 C. B u e, op. cit., p. 309.
6 1) 11 In. Z. Furnica, Documente privitoare la
corneriul romnesc 1473-1868,
Bucureti, 1931, p. 420.

7 C. B u e, op. cit., p. 309.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII ROMANEST I
226
In timpul construirii Canalului de Suez, lemnul necesar e adus de la noi. 0

vtim i dintr-o scrisoare a lui Cuza Vod, din 22 iulie/3 august 1864, adresat
kedivului Egiptului, in care faptul e cohsemnat In felul urmtor : Imense
cantitgi de lemn din pdurile Romniei au fost intrebuintate in constructia
Canalului de Suez i comertul nostru maritim, urmind calea deschis de aceste
prime expeditii, a dus de mai multe ori Inca' cerealele noastre in portul
Alexandriei" 1 In a doua jumtate a secolului al XIX-lea, lemnul nostru
ptrunde in tot mai multe piete strine. El ajunge in 1.884 in Algeria 2;
cantitti importante se trimit i in Sudan, unde se intreprind constructdi
de en ferate de cdtre englezi 3. Printre -trile importatoare de lemn romanesc
In aceast vreme, cita'm Italia, Spania, Olanda, India 4. Dat fiind c acelai constructor care Meuse Canalul de Suez
Ferdinand de Lesseps incepe i Canalul Panama, in America Central, lemnul nostru ajunge i in
acest indeprtat loe 5.
Cantittile de lemn exportate devin din ce in ce mai mari. Pin la infiintarea marilor societti forestiere, dispunind de gatere, in a doua jumtate a
secolului al XIX-lea, cheresteaua exportat era produs de ferstraiele mici,
particulare, micate de cursurile de al:4 piraie i riuri de la munte i de
la deal. Cind lima' intr' In funct,iune instalatiile de ferstraie circulare, actio-
nate de puterea aburului, ale intreprinderilor mari, atunci, cantitatea de

cherestea sporete considerabil. In 1884, societatea Goetz", principala intreprindere forestierg, export numai in Algeria i In Franta cherestea valorind
un milion de franci aur 6. In 1885, exportul nostru de lemn totaliza 7 760 400
lei aur, din care lemnele de constructii" aadar cheresteaua reprezint 6 456 672
lei, lucrurile de lemn cu totul ordinare" 846 291 lei, lemnele de foc 163 720
lei, lucrurile de lemn ordinare" 57 836, cele fine" 156 465, iar cele extrafine" 109 350 lei 1. In schimb ins , importul nostru de lemn, In acela0 an,
se urea' la 17 346 746 lei aur, tntrecind deci exportul ca 9 586 346 lei aur. Cheresteaua importat 8 reprezenta 8 437 230 lei, lucrurile de lemn fine 4 376 886,
cele extrafine 2 511 540, cele cu totul ordinare 1 091 444, iar cele ordinare
682 944. Importam i lemne de foc in valoare de 107 070 i crbuni de lemn
1 Academie, Arh. Cuza
Vodei,
vol. IV (nr. 4860), f. 305-306.
2 Paul PAItAnea, op. cit., p.959.

3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Bucarest, In Les capitales du monde, nouvelle dition, Paris, 1910, p. 339: Les
chemins de fer sillonnent le royaume en tout sons, pour amener les rcoltes la mer,
le btail en Italie, les forts au Panama".
6 Ibidem.
7 G. StAtescu, Comercial de lemne cu strdineitatea, In Revista Peidurilor, I (1886)

p. 162.
8 Din Transilvania si Bucovina!
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
227
de 139 632 de lei, in timp ce exportul nostru la acest ultim articol se cifra
la ... 66 (aizeci i ase) de lei 1 Deficitul balantei comerciale in privinta
lemnului, in anul 1885, de peste mud nzilioane i jumeitate lei aur arat mai
bine ca once starea deplorabil a economiei noastre forestiere de atunci.
Dup6 dou6zeci de ani, in 1904, cantitatea de lemn exportat prin Galati se
ridica la 40 000 de vagoane cherestea i 120 000 de metri cubi sau 12 000 de
vagoane buteni. Din acestea, 12 500 de vagoane au avut ca destinatie porturile olandeze Rotterdam i Amsterdam, s-au mai trimis cantitti in Anglia,
la Londra i Liverpool ; in Franta, la Marsilia, in Turcia, la Constantinopol,
Smirna i Salonic, in Egipt, la Alexandria ; in Rusia, la Batum, pe coasta
de est a Mkii Negre 2

Gratie condicilor vistieriei, tarifelor vamale, .1 firmanelor turceti, avem
o seamg de informatii asupra variettilor de cherestea trimise antierulpi

turcesc din Giurgiu sau exportate in imperiul otoman precum i a preturilor
respective. Astfel, condica vistieriei lui Brincoveanu ne arat c'a' se trimiteau
catarge pentru corbii, precum i cheresteaua necesar pentru construirea

de 6ici sau aice", de cake" i de ustuacicuri" adic6 de vase neacoperite,
ra'r punte 3. lar un firman, din 11 februarie 1691, al sultanului Suleiman
al II-lea &are Constantin Brincoveanu Ii cere s'a' predea de urgent, din
tributul .drii, lui Ali pava, capudanul adicg amiralul Durarii suma de 8717,50
gurui, vistieria otomang.' contribuind i ea cu o suma identic6. Banii skit

necesari pentru corniile de zaherea ale miriei (statului otoman1) pentru preg5tirea de bacuri i caice, pentru plata a 50 de cirmaci i 400 de vislai,
pentru lemne de constructie i fringhii, pentru 1 000 de lopeti i altele 4.
In 1776, preturile cherestelei trimise la Constantinopol erau urm'toarele:
dulapul de stejar 25 de parale bucata patruzei de parale filceau un leu

dulapul de Galati (Galati-dulap") de stejar 10 parale ;. ostaceapa"
vechi,
de stejar 10 parale ; talpa de stejar 8 parale ; scinduri de tei 6 parale ; scindura
1 G. S t a tesc u, op. cit., p. 162. lata situalia importului i exportului nostru
de lemn si obiecte de lemn pe intervalul 1881-1884. In 1881 am importat de 13 912 270
lei aur si am exportat de 5 162 466 lei, prin urmare un deficit de 8 749 804 lei aur ; in
1882 cifrel slat 15 484 419 lei si 5 143 144 lei, asadar un deficit de 10 341 275 lei ; in
1883, importam de 18 868 857 si exportam de 8 084 298 lei, deficitul urcindu-se la
10 784 559 lei ; in 1884 importul este de 17 136 844 lei iar exportul de 6 922 164 lei, deficitul fiind de 10 214 680 lei (G. S t a tesc u, Industria lemnoas, in Revista kidurilor,
I, (1886), p. 71).
2 Vezi L'industrie roumaine, II, nr. din 23 ianuarie 1905, p. 7; C. B
getian u,
Industria Fi comerful lemnului In Romdnia, Bucuresti, 1916, p. 68.
3 Condica vistieriei, ed. cit., p. 37, 89-91, 110, 192, 314.
a M. Gubogl u, Catalogul documentelor turceFti, II, p. 202, nr. 671; cf. I, p. 44,
nr. 94.
www.dacoromanica.ro
228
ISTORIA PADURII ROMANETI
de hesac", 6 parale ; grinda de stejar 3 parale Preturile pot prea foarte

scazute, derizorii chiar ; s nu uitm Ins, c in aceeai vreme, din cauza
abundentei i a scutirii de haraci pe timp de doi ani
preturile alimentelor erau i ele foarte scszute ; iat ce ne spune, in privinta aceasta, Dionisie
Eclesiarhul: Eftinlati era la mrfuri i la dobitoace, boii, vacile, oile,

caprele Cu putin pret, bucatele mai cu putin pret. Si pentru ca s fie tiut
i BA fie de mirare celor ce se vor afla dup noi auzind, vom serie ceva din
parte: bou de jug 10 lei, 12,15 cel ales, vaca 6 lei cu lapte, cal, cirlan de
3 ani 8 lei, 10 ... oaia cu miel 1. leu, capra cu ied 1. zlot, carnea ocaua o
para sau mult dou4, vinu vadra 10 paraIe pe ales, ocaua de vin la circiume
2 parale, gdina 2 sau 3 parale, puiu I sau 2 parale, oua zece de o para,
gIsca 6,7 parale, curca 10 parale, curcanul cel mare 15, Mina de griu o para,
cind era mai scump o para i o lscaie...; era i petele berechet, morun
proaspt la Dunre ocaua 4 parale, la tirg la scaune ocaua 8 parale, crapu,
somnu, 5 parale i 4 ocaua, cosacu i alt pete marunt era o para ocaua
i nici II lua cineva, raci 20 de o para, icre tescuite de morun 30 parale
ocaua, de cele proaspete 20 parale ocaua, fasolea, lintea, mazrea 1-2
para ocaua" .
Zece ani mai tirziu, in 1786, preturile crescuser considerabil: catargul
de corabie se vindea la Galati cu 12 lei, tahtalicul mare cu 6,50 lei pin la
5 lei, cel mic cu 3 lei, 1 000 de indile cu 2 lei 3. Din 1792, tot din condica
vistieriei moldovene, citeva informatii in legItur cu preturile pentru tiatul
i transportul cherestelei cerute de Constantinopol. Suma total a cheltuielii
ce s-au fcut cu tAietul i coboritul la schele Galatilor, cherestioaoa ce s-au
cerut de la Tarigrad i navlonul ce s-au dat corbiilor i plutilor ce-au dus
cheresteiaoa", este de 6 073 de lei i 60 de bani 4. Se adaugl 475 de lei i
60 de bani ce s-au cheltuit de pitariul Serbanu plata brdailor i toporailor
plutailor ... ce-au coborit cherestiaoa pe Siretiu la Galati, cite 8 lei de plut.
De asemenea 140 de lei cheltuiti de care dumnealor pIrclabii pentru inarcatul cheresteleii intr-aceste trii corbii, puindu-se clituri, i plata pluN. Iorga, Documente gi cercetdri asupra istoriei financiare f i economice, p. 161.
AlAturi de dulapul de Galati", dam i sclndurile de Galati" despre care face pomenire firmanul din 21 octombrie 1787 adresat de sultanul Abdul Hamid I voievodului
Moldovei Alexandru Ipsilanti prin care-i cere sa procure si s transporte la schela Galati
80 bucati de seinduri bune de Galati (Kalas tahtast") , din cherestea de tei, avind ambele capete egale, scinduri necesare pentru 80 de chesoane de tunuri; costul lor se va
scadea din tribut (Catalogul documentelor turcegti, II, p. 338-338, nr. 1184).
2 Dionisie Eclesiarhul, Honograful Tara Romdnegti, ed. C. Nicola-
escu Plopso r, Rtmnicul Vticea, 1934, p. 14-15.
3 Paul PAltAnea, op. cit., p. 268-269.

4 N. Iorga, Documente f i cercetdri..., p. 63.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
229
ta01or pentru pinte pin6 la Sulina boaz, i cumpArAtoare funiilor ce-au trebuit la legatul plutelor" 1.
In timp ce Moldova aproviziona Constantinopolul dar i cettile turce0i
Oceacov 2 - numit de ai no0ri Vozia iar de turci Ozii Hotin, Bender
(Tighina), Cetatea AlbA i Chilia 3, Tara Rom neasc procura cheresteaua
necesar cetatilor turceti de pe malul drept al Dunrii, de la Cladova
Adakal pina la Silistra, plus Brila. Tot de prin 1792 este o In0iintare a
marelui vizir cAtre Mihai Sutzu, domnul muntean, privind hambarele mari
de zaherea ce urmeaz6 a se construi la Silistra 0 la Rusciuk; sh' dispun6
ca trebuitoarea cherestea sa se taie din Odurile frii Romne0i i s se

trimit la locurile respective, cu un pret convenabil 4.
Tot cu lemnul nostru se fAceau, In antierele din Galati i Giurgiu, vasele
comandate de Poart. La 16 octombrie 1787, sultanul Abdul Hamid I trimite
un firman voievodului Moldovei, Alexandru Ipsilanti, s furnizeze cherestea
N. I or g a, Documente f i cercetclri, ... p. 63
2 Pentru Oceacov vezi scrisoarea din circa 1757-8 a lui Scarlet Ghica, voievodul
Moldovei, catre marele vizir, comunicindu-i ca a discutat cu bina-emini (seful construetiilor) din Oceacov pentru salahori, cherestea i alte materiale i promite ca le va da
pe toate acestuia (M. Gubogl u, Catalogul docunzentelor turce.,sti, vol. II, Bucuresti,
1965, p. 258, nr. 872).
3 Pentru toate aceste cetati vezi arzul din circa 1757-8 a lui Scarlet Ghica prin
care comunica Portii ea va furniza cherestea, salahori i harabale pentru repararea cetatilor Oceacov, Bender, Hotin, Akkerman (Cetatea Alba) i Chilia, subliniind i dificultatile care exista la obtinerea de cheresteaua necesara pentru repararea a cinci cetati
(M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegti, II, p. 255, nr. 854). Special pentru
Bender vezi: 1) Firmanul din 27 aprilie 1787 al sultanului Abdul Hamid I catre voievodul Moldovei, Alexandru Ipsilanti, repetind dispozitia data de inaintasul su, ca pentru
repararea condacelor (afeturilor) de tunuri din cetatea Bender sa fie taiati i transportati
grabnic, in contul tributului, 90 de ulmi (kara-agaci) din Moldova (Idem, II, p. 319
320, nr. 1112) 2) Firmanul din 11 octombrie 1787 al sultanului Abdul Hamid I catre
acelasi sa trimit pentru repararea cetatii Bender: 264 grinzi lungi de cite 5 arsini, alte
176 de grinzi (lungimea indicata pentru acestea, de 54 de arsini este evident o eroare I),
scinduri subtiri pentru tunuri etc. (Idem, II, p. 334, nr. 1169) 3) Firmanul aceluiasi catre
acelasi, la 11 octombrie 1787, sa trimita, pentru Bender intre altele, 1500 pari lungi de
cite zece coi; sa trimita si 100 de grinzi pentru repararea cet4ii Hain (Idem, II, p. 335,
nr. 1172).
4 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegti, I, Bucuresti, 1960, p. 129,

nr. 509. Prima cerere de /emn din Muntenia pentru o cetate turceasca este din 1560
octombrie 19: firmanul sultanului Suleiman Magnificul catre Petru cel Tmnr, voievodul
Munteniei, ca sa procure salahori i cherestea pentru repararea cetatii Giurgiu (M. G ub ogl u, Catalogul documentelor turcesti, I, p. 34, nr. 33). La 26 aprilie 1717, chehaia
mutesellimului (guvernatorului) de Nicopol scrie marelui vizir, amintindu-i de un arzilam (rescript) privind aprovizionarea cu lemne, sarampoi etc. a districtului lor si transportarea lor cu caicele pe Hui Olt, cu permisiunea voievodului muntean. Roaga a se
interveni la voievod i pentru provizii (Idem, II, p. 226, nr. 757).
www.dacoromanica.ro
230
si 14 (patrusprezece) caice. Voievodul Munteniei va expedia 26 (douzeci si

sase) de caice ; toate s fie trimise seraschierului de Ismail, Ali Pap 1.
In 1788, intre 10 ianuarie si 7 februarie, marele vizir confirma lui Ale-
xandru Ipsilanti primirea de patru donbazuri" (dubase I) cu cheresteaua

lor, predate anterior la Galati 2 Ni s-a pastrat scrisoarea din 8 noiembrie
1822 a intendentului arsenalului amiralitatii din Istanbul care Ionit Sandu
Sturdza, voievodul Moldovei, asupra unor angajamente si indatoriri ce au
avut voievoizii Moldovei de a procura anual din padurile Moldovei cheresteaua
necesara pentru vasele flotei imparatesti si de a o transporta la Galati spre

a fi predata lui direkcibasi din Galati trimis in acest scop ; cheresteaua urmeaza
BA fie achitat de haznaua (visteria!) imparateasca dupa sosirea ei la Poarta.
Pentru anul in curs fiind prevazute 2 200 de bucati stilpi si grinzi precum si
10 750 bucati scinduri pentru carcasa si alta cherestea, de diferite marimi,
se recomanda a se lua masuri pentru stringerea si transportul ion la timp ;
dupa predare, se vor inregistra si In defter (adica in condica vistieriei) 3.
Notam, in sfirsit, si scrisoarea comandantului Brilei catre acelasi Ionita
Sandu Sturdza trimitindu-i o list de cantitatea exacta a scindurilor si grinzilor cerute din Moldova pentru construirea celor 4 vase destinate flotei
otomane de Dunare. Lista e dupa indicatiile inginerului Costi, insarcinat cu
construirea aces tor vase si aflator la Braila. Comandantul adauga ca nu
e timpul prielnic a se taia acum din paduri, lemnul necesar ; scindurile si
grinzile pot fi cumprate de la negustori, din stocurile de anul trecut si, daca
e posibil, la un pret mai jos decit cel platit de comandant anul trecut negustorilor din Braila si Galati, anume de 5 piastri grinda 4.
In furniturile cerute de Poarta revin adesea scindurile de u/m pentru
condacele" (afeturile) tunurilor si paturile pustilor. Astfel, la 4 mai 1787,
sultanul Abdul Hamid I, repeta ordinul
cel anterior nu putuse fi executat
care Alexandru Ipsilanti, voievodul Moldovei, sa urgenteze taierea si
trimiterea cantitatii de scinduri de ulm, in lungime de cite 5 arsini si jumatate si 6 arsini, in latime de cite 18 si 20 de parmace si in grosime de cite
7 parmace, necesare pentru cinci sute de condace, si s'a" le predea mumbasirului trimis pentru ele in Moldova 5. Un firman similar, la 8 martie 1788,
al aceluiasi &Are acelasi ca sa trimit la cetatea Bender pentru condacele
tunurilor baliemez" 6, 359 scinduri de ulm, apoi 70 scinduri pentru roti,
1 M. Gubogl u, op. cit., II, p. 336-7, nr. 1176.
2 Idem, II, p. 349, nr. 1220.
3 Idem, II, p. 472-473, nr. 1669.
4 Idem, II, p. 496, nr. 1757.
5 Idem, II, p. 321, nr. 1117.
6 Inseamn5, tunuri grele, de mare calibru. In textele romne0i forma balimezuri".
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
231
200 scinduri de brad i altele Spre finele anului 1818 sau inceputul lui 1819
marele vizir se adreseazd lui Alexandru Sut,u, voievodul muntean, ardtindu-i
c.' Ina nu a sosit cheresteaua necesard pentru condacele din cetdtile Nicopole,
Rusciuc, Silistra, Hiuova i Mdcin. Dacd nu se gsete ulm, sd fie furnizate
500 de bucti de stejar, dindu-li-se dimensiunile, la schela Brilei 2. In sfirit, la 1 septembrie 1824, Hadj Abdul Kerim, guvernatorul Cladovei, confirmd
voievodului Grigore Ghica primirea a 60 de bucti de lemn de ulm (kara

agaci) pentru construirea condacelor tunurilor din cetatea Cladova 3. 8i scindurile de tei aveau o desebit cdutare pentru construirea carcaselor nvilor,
aa cum area o serie intreag6 de acte.

Cettile turcqti de pe malul Dunsrii erau aprovizionate i cu lemne de
foc. In acest sens e dispozitia, din 12 februarie 1788, a sultanului Abdul
Hamid care voievodul Moldovei, Alexandru Ipsilanti, s procure pentru
Wile de la hotare, lemne de foc i fin, incdrcate In harabale .convoaie de
10-15 i trimise unde e nevoie 4. 0 idee de mrimea furniturilor ne
adeverinta, din 15 august 1822, a lui Husein 3, fost valiu de Silistra i seraschier, confirmind cd a primit de la Tudorachi, chehaia sau reprezentantul
Trii Romneti la CAlrqi, 6 000 (ase mii) de care de lemne pentru oastea
otoman, in intervalul 12 mai 1821-31 iulie 1.822 adicd un an, dou luni
noudsprezece zile 6. La 29 iunie 1826 Husein pava serie din Nicopole lui
Grigore Ghica, domnul frii Romane0i, rugindu-1 s ordone furnizarea a
2 000 (cloud mii) de harabale de lemne de foc pentru cazaua Rusciuk, deoarece regiunea Nicopolei e pietroas, adicd lipsit de piduri 8. Cu lemnul
romanesc se ardea piatra de var la cetlile turcqti, aa cum aflm din scrisoarea lui Mehmed bina emini" 9 de Giurgiu, trimis la 28 decembrie 1824
lui Grigore Ghica vod, rugindu-1 s i se trimit cit mai grabnic o cantitate
cit mai mare de lemne de foc pentru arderea varului necesar reparatiilor
cetAtii Giurgiu .10 Tot cu lemn romdnesc se construiau uneori i dalianele"
sau gardurile cu leas din bltile Brdilei. Sint necesari in acest scop 1.600
1 M. Gubogl u, Catalogul docunzentelor turcefti, II, p. 356, nr. 1251.
2 Idem, I, p. 258, nr. 1303.
3 Idenz, I, p. 385, nr. 1916.
4 Vezi mai sus, passim. Citam i dispozitia, din 16 noiembrie 1787, a sultanului Abdul
Hamid I catre voievodul Moldovei sa trimita in graba. la Constantinopol: 408 scinduri

de tei", 80 bucati cherestea de tei, 280 de planse i altele (Idem, II, p. 345, nr. 1207).
5 Idem, II, p. 353, nr. 1237.

6 Idem, II, p. 458, nr. 1614.
7 Districtul , judetul (L. inean u, op. cit. II, p. 33).
M. Gubogl u, Catalogul docunzentelor turcefti, I, p. 451-2, nr. 2254.
9 Dregatorul turc insarcinat Cu construirea i repararea cladirilor (binalelor").
1 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, I. 396, nr. 1971.
www.dacoromanica.ro
232
ISTORIA PADuRrx RomAxEsTr
de arbori, serie marele vizir, la 18 ianuarie 1828 i apoi iar la 19 februarie

1828 lui Ionit Sandu Sturza, voievodul Moldovei 1
Dar cantitgti insemnate de lemn romgnesc se intrebuintau i la facerea
podurilor peste Dunre i Nistru. Clnd Dimitrie Cantemir a fost numit domn
al Moldovei, in 1710, sultanul i-a cerut, pe lingg o mare cantitate de alimente pentru armata turceasca" i sg termine podul peste Dungre" 2 La
19 februarie 1788, Abdul Hamid I serie voievodului Moldovei, Alexandru
Ipsilanti: 1) s" trimitg la Poartg scinduri pentru condacele tunurilor de la
arsenalul impgrgtesc 2) S taie cherestea din pgdurile Moldovei i s' fie
transportat la Isaccea pentru construirea i intretinerea podului de acolo.
Costul acestor materiale se va scgdea din tributul Moldovei 3. La mai putin
de o lung dupg aceea, la 9-18 martie, o noug adres care acela0: 55. trimit
donbasuri (dubase), cherestea i ce mai e nevoie pentru construirea unui
pod la Nistru ; s-au prevgzut pentru cheltuiala necesarg, pe lingg alte sume
i 12 000 de aspri in contul tributului Moldovei 4. Socotelile vistieriei muntene
aratg, sub data 24 ianuarie 1811 tara e sub ocupatia rus, dar obligatia
construirii podurilor fmine neschimbat cg pentru podul de la OltenitaTurtucaia, s-a tgiat de care salahori cheresteaoa In pduri", s-a Mcut plata
dulgherilor i a herarilor ce au lucrat podu", precum i a salahorilor, dar nu
s-a pltit transportul lemnului 5. Mai inainte, se Mouse un pod la Hirova,
tot peste Dungre 6
Se tdia, bineinteles, cherestea i pentru curtea domneascg. Dintr-un act
din 12 iunie 1792 aflgm cg se dduse o asemenea poruncg judetului Dimbovita, dar cg Intre timp, a venit tirea cg. un zapciu, anume Filip Bodulescu,
a profitat de acest prilej, punind sg se taie mai multg cherestea, In folosul
sgu. Se precizeazg c s-au lucrat: uluce, palme 10 lungul; lati, cgpriori,
insd cei dintii Po 7 stinjeni 2 1/2 i cei de pe urmg po stj 3 1/2 lungul ;
tlpoaie Po stj 2; grtii" 8.
1 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 560, nr. 1991
i 1994.
2 Dimitrie Cantemir, Istoria imperiului woman, ed. Iosif Hodo,

Bucureti, 1876, p. 789.
3 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 353, nr. 1238.
4 Idem, II, p. 357, nr. 1254.
5 I. Cojocaru, Documente, I, p. 92.

6 Idem, I, p. 91. Mentioram i faptul a la inceputul rzboiului Crimeii, in 1853,
armata tarist6 cumpArti de la Galati i transport6 la Reni mari cantitAti de lemne in
vederea construirii podurilor peste Durare (P aul PlltIne a, Istoria Galaglor, ms.
p. 727). Numele turcesc al Renilor era Timarabad aa cum rezult6 din documentul cu
data 30 noiembrie 1787 (M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 346,
nr. 1211).
7 Termen slay insemnind cite".

8 V. A. Ur e chi a, Istoria rominilor, IV, p. 280-281.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
233
Livrrile de cherestea pentru Istanbul se succed necontenit. Dintr-o

scrisoare a marelui vizir adresat, in 1794-1795, lui Mihai Suztu, acum
domn al Moldovei, afFrn c6 se cer 200 000 (dousute de mii) de bucli cherestea ce trebuie aduse la Galati cu plutele, iar de aci, transportat la Arsenalul Amiralittii, la Constantinopol 1. Intr-un memoriu moldovean din 1802
se mentioneaz6 multimea de tarai de lemn" adui la Galati pentru nevoia
arsenalului Portii i caselor grecilor din Constantinopol" 2.
O insemnare a vistieriei Moldovei ne arat cit a costat cheresteaua
diverse alte articole de lemn trimise cettii Bender (Tighina, pe romnetel)
in anul 1804 i anul 1805 pin la sfiritul lunii lui Skatembre": 26 317 lei
i 18 bani. In afar5 de cheresteaua propriu-zis, specificat cu numirile turceti ale fiecrei varietti dar editorul insemnrii a omis, din pcate, s
dea tocmai aceste numiri s-au mai trimis i nuiele, crbuni de lemn, dranit sau indril, testele funii", scare" i lopeti" 3. Se adaug 6 135 de lei
i 90 de bani, cheltuiala cu facire a 2 dubas pentru Sulina Boaz", apoi
2 905 lei i 1.2 bani, plata cherestelii fcute i trimise la Galati pentru tarsanaoa imprteasc", dup aceea, 8 148 de lei i 45 de bani plata tetului
cherestelii ce s-au trimis la schele Ga1aii pentru Tarigrad", in sfirit 4 120 de
lei plata cherestelii topcondaclar i cratu pin la Galati, pentru trebuinta
tophanalii imprteti". Totalul cheltuielilor pentru aceste diverse furnituri
destinate Benderului i Istanbulului: 47 626 de lei i 45 de bani 4. In 1805
1806, costul cherestelii trimise la tarsanaua imprteasc6" este de 11 053 de
lei i 57 de bani 5. In timpul rzboiului din 1806-1812, livrrile inceteaz,

bineinteles, Principatele fiind ocupate de otile tarului; ele se reiau ins imediat dup rzboi. In 1813, se trimit la Istanbul 55 189 de bucti cherestea;
In 1814, 103 182 cifr maxim, dup care urmeaz, in 1815, 10 872, cifr
minim 6; in 1816, 26 907 bucti, in 1817, 1.9 770; in 1818, 29 810, iar in
1819, 39 578 buati7. Pentru expeditia cherestelei din Galati, era in acest
port un ceaw al tarsanalei, 11 constaam documentar In 1818 8 - prtit
tot de visteria Moldovei.
Sergiu Columbeanu, Aspecte ale istoriei navigagei in Romania In Studii,
t. 25 (1972), 4, p. 735.
2 N. Iorga, 0 manifestare de conpiingi a boierilor moldoveni din o vremuri releo
In Literaturd f i artii, 1901, p. 751-752.
3 N. I orga, Documente .,si cercetdri...., p. 77.
4 Ibidem.
5 Paul PltAnea, Istoria Galafilor,
p. 286.
Din acelai an este i expedierea a 1200 (o mie dou sute) de catarge, sub forma
de plute, la Constantinopol, pentru flota turc6 (Revista "storied, XVII, 1931, p. 181).
7 Ibidem. Din 23 i 24 ianuarie 1818 cunoatem dou6 documente inedite privind
catarge i dulapi" din tinutul Neamtului pentru turci (Academie, Documente CCCXL/161
i 299).
Paul P5.1tInea, op. cit. p.287.
www.dacoromanica.ro
234
In 1822 arsenalul turcesc din Istanbul cere 2 200 de buati stilpi i grinzi
oi 10 750 scinduri pentru construirea carcasei ndvilor 1 Nu tim cit au costat ; In schimb, cunoa0em cifra cheltuielii pentru cheresteaua tarsanalei"
pe intervalul iunie 1822 iulie 1823: 60 982 de lei 0 30 de bani 2
ce anume s-a adus la Galati: 400 de plute de catarge, 8 400 de dulapi, 1 000 de
grinzi, 1 850 de tecnlucuri", 40 000 de doage, 200 de ghiondere adic prjini 3 Cheltuiala cre0e in anii uringtori ; acte contemporane ne arat sumele
In 1823
24, 73 998 de lei, In 1825, 75 538 de lei i 66 bani ; In 1826, 67 818
lei 0 51 de bani 3 In 1825 s-a construit la Galati o remiz adpost pentru
Ostratul in bune conditii a cherestelii Villa la expedierea ei la Istanbul ;

costul ei 7024 de lei 5.
Foarte instructiv, atit sub raportul locului de unde se procura cheresteaua, a sorturilor acesteia, a componentei plutelor, cit i a preturilor este
Insemnarea din condica visteriei Moldovei pe anul 1825. Sub titlul general
in plata cherestelii pentru trebuinta Tarigradului", se specifiat: In plata
cherestelii tarsanalii, lucrate i triimisi la Tarigrad", 75 538 d lei 0 66 de
bani. Apoi: 188 pluti cu 1 300 catarturi a Sucevii, fdcute i pogorite pin
la Piatri, cite 40 lei pluta
Dusul de la Piatr la Galati ... Pe 102 pluti,
cite 610 catarturi, a Niamtalui ... Pe 9 086 dulapi brad, fcuti la tinutul
Niamtmlui, cite un leu Pentru 67 plute cu 934 grinzi brad, fAcute la tinutul Niamtmlui ... Pe 480 ghiundele 6 fcute la tinutul Niamtului
Pentru
1 406 tecnelicuri cite 3 luni unul
Pentru 84 741 doage, cite 15 parale una
... Pe 1 500 mAtrace de cornu, cite 10 lei suta. Pe 7 200 odgoane i 8 000
funii
Liafa primitorilor cherestelii tarsanali
Ghiundelicile salahorilor
luciltori in tarsana i legatul silurilor cu catarguri
Cheltuiala marangozului 7 ce au venit de la Ibraila ca s' stei la facerea cheltuielii topcondaclari...
M. Gub o gl u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 386 , nr. 1363.
p. 447.
3 Ibidem. Tecnalucuri" tecnelicuri" erau grinzile care se intrebuintau la facerea
corpului unei ravi; din turcescul tekne, corp de navA, in francezd coque" (D r. II. J.
K or nru mp f) Dictionaire turc-franais-, franais-turc,
Miinchen Zrich, 1966,
p. 161.
2 Paul P'ltAnea, op. cit.,
4 ldem, p. 447-448.
5 Academie, Documente, MLXXVIII/89. Lista de materiale intrebuintate la construirea acestei remize ne informeaz i asupra preturilor: 50 de grinzi mari" 125 lei
200 de grinzi de brad" 400 lei; 310 dulapi ... brad" 620 lei ; 5 500 scinduri brad cu
care s-au invAlit magazeoa" 1 100 lei; 100 oc cui fier" 225 lei; 10 mii c5.rtimidV 50 lei,
etc. La 16 noiembrie 1824 se cer voievodului Grigore Ghica, in numele marelui vizir,
57 de grinzi pentru moscheea din Mangalia i 3 grinzi mai mari pentru fusul morilor aceluia.5i vizir (M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegi, I, p. 393, nr. 1955).
in loc de ghiondere".
7 Marangoz: dulgher specializat in construirea de b6rci i alte vase.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
235
300 /lei/ ce s-au dat meimarului Costi pentru micurare msurilor

topcondaclicurilor Bastarde, trincheturi eanatlicuri 2 brad. Total 143 756
de lei i 117 bani 3.
Tiatul i c'ratul cherestelii necesare Istanbulului se pltea cu bani
ghia
i la preturi convenabile pentru lucrtori. Ne-o spune un hat" adic6
un rescript imprtesc din 1826 care prevede, intre altele, urmtoarele:
Cind se vor cere de la /cele/ dou tri cherestele
s' se dea tire de suma
cerut la Domni/i/ dupi vremi, i aa s5. s care cele ce s ceru, la hotarele
acestor dood tri ; s s plteasc6 pretul terii i cAratului la raele 4 de la cei
ce sintu meimuri 5 la acest fel de binale, cu mijloc care s dea mina railelor
i cu bani gata, dar s' nu se sileasc6 raelele a le cra acestia ce sti ceru,
sau cherestea sau altele, afar din hotarele trii lor". In hat nu se vorbete
nimio de plata lemnului insu0. Trebuie s.' lntelegem c.' lemnul se lua intotdeauna din pdurile domniei i c nu se pltea nimic pentru el, considerindu-1 o ca obligatie a domniei fag de Poart? Aa s-ar explica 0 preturile
joase pltite la Galati, pentru cheresteaua i produsele lemnoase destinate
Istanbulului. Desigur c Poarta, folosindu-se de autoritatea ei politica,
tea mai putin decit pretul pietdi ; credem frig c diferenta nu era prea mare ;
nu depea 15% maximum 20% la aceste produse lemnoase. In ce privete
Ina' pe tietori, pe pluta0 0 pe cru0 sau chirigii, plata lor era aceea a
pietii sau foarte apropiat de ea, pentru bunul motiv c altfel, n-ar fi ieit
la lucru, in pdure, i, ca pluta0, pe Bistrita, pe Siret i pe Dunre.
Desigur, existau i abuzuri, aa cum se IntImpl pretutindeni i In toate
timpurile. Dregtorii insrcinati Cu supravegherea tierii profitau uneori,
tlind mai mult decit se cerea, aa cum a 'lent zapciul mentionat mai Ina...
Meimar: arhitect. Suma i se da' pentru ca sa micoreze dimensiunile cherestelii

necesare antierului naval din Istanbul.
2 Bastarde, trincheturi, vezi mai sus, p. 220-223.; canatIlcuri erau scinduri pentru
porti, pentru canaturile acestora.
N. I org a, Documente gi cercetdri, p. 145. In aceste importante cantitati de
cherestea se cuprinde desigur i aceea mentionata ca primita in scrisoarea din 5 decembrie 1825 trimis5. din Constantinopol de intendentul Arsenalului Amiralitii, lui bonita
Sandu Sturza, domnul Moldovei: 1 550 bucati de catarguri O. 1 300 bucati de pari".
Se cer scinduri, indicindu-se dimensiunile respective (M. Gub o gl u, Catalogul documentelor turcegti, II, p. 530, nr. 1888).
4 Raele: supui cretini, Omni, muncitori din Princip ate. Raja mai are i tntelesul
de teritoriu care inconjura cetatile turceti de pe malul sting al Dunarii (Braila, (iurgiu, Turnu).
5 Meimuri arhitecti
www.dacoromanica.ro
236
inte 1. Alteori, lemnul tinut prea mult in ap sau lsat descoperit, in ploaie,
se strica, putrezea i trebuia inlocuit: e cazul cu cheresteaua trimis in

1826 din Tara RomAneasca. De aceea, la 19 octombrie, acelai an, intendentul amiralittii din Istanbul, Suleiman Abdulah, serie lui Grigore Ghica
Vod, la Bucureti, artindu-i c amintita cherestea a putrezit si c. s-a dat
inalt porunc s se taie alta din pdurile i muntii Trii Romneti, pentru
care s-au trimis i doi neferi 2 dulgheri, care ins nu dau semne de viata.
Domnul e rugat s ja nasuri pentru expedierea cherestelii, acestea fiind necesara arsenalului amiralittii 3.
Rzboiul din 1828-1829, incheiat prin pacea de la Adrianopol, pune
capt regimului de livrri obligatorii fat de Poart, livrri decurgind din
dreptul de preemtiune al acesteia asupra anumitor produse, intre care i
cheresteaua. Decretind comertul liber i navigatia liber pe Dunre i Marea
NeagrA, o noug era incepe in exportul de lemn, ca i in acela al cerealelor.
Preturile sint acum acelea ale pietii i exportul &are Apusul Europei, care
se schilase Inca de la finele secolului al XVIII-lea, iau acum o dezvoltare tot
mai mare 4.
Aceasta nu inseamn ins c nu continu comertul de cherestea cu imperiul otoman. ConstatAm negustori turci, in 1830, la Dorna, alAturi de trani,
cind acetia din urm sint impiedicati, in urma unei porunci domneti determinate de interventia fratilor Bal in frunte cu logoftul C. Bal, stpinul
unui intins domeniu cuprinzind opt sate pe Bistrita Superioark s mai

incheie alatuiri de aliverie adic tranzactii de cherestea. Logoftul
Bal intelegea s fac el singur asemenea aliverie impiedicindu-i pe dorDe un asemenea abuz aflrn din scrisoarea comandantului Brilei trimisii, la 17
februarie 1826, lui Ionit Sandu Sturza, domnul Moldovei, care i se plinsese a un subaltern al guvernatorului a jefuit" pdurile trii. Se recunoaste faptul: acel subaltern
impreun Cu citiva cavasi, a incrcat peste 3 000 (trei mii) de harabale de lemne de foc
pe care le comercializeazA (Idem, II. p. 536, nr. 1911). Acelasi guvernator recunoaste
c s-au Mat lemne si din Muntenia, dar numai 80-100 de harabale de ctre 8-10 neferi
care au fost de altfel pedepsiti. Scuza: iarna grea" din care pricinil locuitorii sraci
au avut multe de indurat, pltind numai pentru cdrat 12 gurusi de haraba, In loe 2 de lei"
(Scrisoare a aceluiasi, din 11 februarie 1826, cutre Grigore Ghica, voievodul muntean,
idem II, p. 433, nr. 2159).
2 Nefer: soldat, in turceste.
3 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegti, I, p. 462, nr. 2305. Un document din 19 ianuarie 1824 arat a din cele 7850 de bucti cherestea aduse la Giurgiu)
500 nu au fost bune (Idem, I, p. 357, nr. 1777).

4 in 1814, mai 1-10, sultanul Mahmud al II-lea d5 un firman prevzind ca negustorilor imperiali adia austriaci s li se aplice acelasi regim ca i celor rusi. Astfel
negustorul Panaiot Kondaclu, supus austriac, care va aduce cherestea, scinduri i grinzi,
Cu vasele pe Dunre la Galati sau la Sulina; pe Marea Neagr, la Cornul de Aur (Con-
stantinopol) sau in alt parte, s nu fie suprat cu nimica (M. Gubogl u, Catalogul
documentelor turcegti, II, p. 422, Nr. 1481).
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
237
neni 1. Francezul Bois le Comte intr-un memoriu al sau, trimis la 15 mai 1834
din Bucure0i la Paris, arat c exportul de lemn de constructie moldovean
prin Galati s-a ridicat la suma de 500 000 franci aur In 1832 0 la o valoare
egal In 1833. El adauga informatia ca la Galati se formeaz mari plute din
acest lemn, care sint expediate la Constantinopol, remorcate de bastimente.
Se trimeteau astfel multe in Egipt afirm el dar sultanul, in ultimul
timp, le-a interzis trecerea spre aceast destinatie" 2. Tot cu privire la trimiterea de plute la Constantinopol, avem i informatia consulului german
Wilhelm von Kotzebue. El arata ea, venind pe Siret, plutele ajung la Galati
de unde apoi 40-50 de plute de aceste mici se aaz una peste alta /sic I/
i, legindu-se de corbii, se trag pe NA" pia. la Constantinopol. Ins, la iscarea
unei furtuni &it de mici, se desleag i plutele se lash" slobode In voia soartei
lesne se poate inchipui cite se pierd in asemenea imprejurri" 3.
Informatii despre exportul de cherestea prin Galati avem 0 din rapoartele consulilor Sardiniei. Aflam din ele ca in 1850 s-a exportat spre Italia
cherestea In valoare de 210 000 lire noi italiene valoarea acesteia fiind
egal cu aceea a francului aur iar in 1851 numai de 90 000 lire 4.
Crete numrul exportatorilor de cherestea. Dupa acte oficiale se indeletniceau cu acest comer t la Galati, in 1860, Aristide Diamandopulo, Neculai
Gridov, Ali Iasagi, G. P. Mantu, Neculai Matei, Constantin Sculi 5. Deci
judecind dup nume, doi romani, doi greci, un slay 0 un turc. De fapt,
turci erau mai multi, dar sediul lor era, dup cum am vzut, In judetul
Neamt, la Piatra i chiar la Dorna 6, adic aproape de locul de productie,
tratind direct cu stapinii pdurilor. In timpul domniei lui Cuza i anume
in 1861, cherestegii turci din Piatra ajung, pentru motive care nu ne sint
cunoscute mai de aproape, in conflict cu autorittile romne0i, i sint arestati
i arestul lor se prelunge0e. La 20 februarie stil nou 1861, Costache Negri
reprezentantul Romniei la Constantinopol, telegrafiaz cifrat lui Cuza, ara"-
Corneliu Istrati, Lupia idranilor dorneni tmpotriva steiptnirii boieregti,

in Anuarul ..., A. D. Xenopo l", Iai, IX (1972), p. 193.
2 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 375.
Wilhelm von K o t zebu e, [Jurnal de c515torie din 1840] : publicat in traducere romneasa de Samuil B ot ez a t u, in Almanahul de trweigiturd f i petrecere
pe 1844 al lui M. KogAlniceanu i republicat de C. Turc u, in Anuarul liceului Petra
Ram 1936-1940, Piatra Neamt, 1942, p. 98.
4 D. Bodin, Documente privitoare la legilturile economice dintre Principatele Romane i regatul Sardiniei, Bucureti, 1941, p. 230, anexa II.
5 Paul Pltane a, op. cit., p. 826. Trei ani mai tirziu, in 1863, constatAm
i un englez, Alfred Powell, directorul fabricii de conserve de carne din Galati, se
ocupa, in subsidiar, cu exportul de cherestea. In noiembrie 1863 avea pregAtite pentru
export 270 (dou5sutesaptezeci) de plute (P aul P Alt n e a, op. cit., p. 846).
O Vezi mai sus, p. 236.
www.dacoromanica.ro
238
ISTORIA PADuRii ROMANESTI
tindu-i cg. a primit o noth' din partea lui Aali pava, ministrul de externe al
imperiului otoman, referitoare la turcii din Piatra Neamt care grit inch' la
inchisoare. Il roag deci s dea noi ordine in privinta lor i s pun s i
se rspund, spre a putea, la rindu-i, 66 informeze-pe ministrul turc. In cele
din urm, cherestegiii turci sint eliberati i pleaca la Constantinopol. Negri
intervine inch' odat, in legatur cu ei, la 22 octombrie 1861, recomandind,
de data aceasta, lui Cuza, s dispuna solutionarea pricinii lor care determinase
i arestarea. Ma diferent fag de epocile anterioare in care negustorii turci
din Principate se simteau stpini ! 1
Incidentul cu cherestegiii turci din Piatra nu influenteaz ins relatiile
lui Cuza ri ale guvernului roman cu turcii. Printr-o scrisoare din 22 iulie/3
august 1862, deci din anul urmtor, Cuza anunt pe Costache Negri, c, la
cererea Portii, el, impreun cu Consiliul de minitri, a hotrit sa avanseze,
in contul tributului, suma de 10 000 (zece mii) de galbeni trimisului Portii
la Galati pentru achizitionarea lemnului necesar marinei imperiale 2
Din cauza timpului Indelungat In care exportul de cherestea se facea in
special la Constantinopol, au rmas In bimba romn citiva termeni de origine
turceasca in legtur cu lemnul. Mai Intii insui termenul generic cherestea,
insemnind lemnrie lucrat adic6 grinzi, dulapi, laid, ipci etc. 3. Apoi manele
insemnind parii cu ajutorul crora se rostogolesc lemnele de pe mal, din

stive, in al:4. Dup aceea raele, un soi de lemne mai mici, cu ajutorul crora
se intocmesc plutele i diminutivul, format de noi romnii, raelate, nume
dat grinzilor In doua muchii, folosite la chingile plutelor 4. Tot de origine
turceasc4 sint: 1) tavan, corespunzind francezului plafond ; la casele vechi
rurceti i, imitind moda constantinopolitan, i la unele case boiereti din
(maple noastre, tavanele se lucrau din lemn frumos rinduit aa incit s formeze un desen geometric sau o figura (o rozet). Am vAzut in Mangalia, la o
cash' veche, un asemenea tavan de lemn; se mai pastreag unele In Brila

(un exemplar la Muzeul de istorie local) 5; vechea cldire a Ministerului de
Final* din Bucure0i avea i ea un elegant tavan de lemn 6. 2) dupmea
sau podeaua din scinduri a camerei, azi Inlocuit, la imobilele or4eneti
moderne, de parchetul de stejar 3) giurgiuvea sau rama de lemn a ferestrei
4) tinichele (singular tinichea) cu sensul de scinduri subtiri, In genul tambre-
lor pentru gard. Intr-o insemnare din / 1865 / de diferite materiale cum1 Cons t. C. Giur es c u, Iiiata fi opera lui Cuza Vodci, editia a doua, p. 120-121.
2 Academie, Arhiva Cuza Vodd, vol. IV, f. 72-74.
3 Vezi si Dictionarul limbii moderne, Bucuresti, 1958, sub cherestea.
4 Victor T Aranu, Plutaritul pe Bistrita, in Anuarul liceultti Petru Rareq,

anii 1936-1940, Piatra Neamt, 1942, p. 49.
5 Vezi Catalogul Muzeului respectiv.
6 Const. C. Giurescu, Istoria Bucure.,stilor, p. 281.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
239
Orate pentru constructia casei Cezar Librecht din Bucure0i azi Casa
Universittii gsim trecute 1 800 tinichiele de Vdleni" i 3 600 bucAti
tinichiele de Rucher" (Rucdr !) 1 5) caplama sau felul special de a imbina
scindurile, jum'tate din marginea superioar a uneia venind peste jumtate
din marginea inferioard a celei urmdtoare 6) burghiu (din turc. burga), echivalentul sfredelului. De la turci, am luat i numele saleimului Cu terminatie
specific turceasc vezi tacim foarte apropiat totu0 de numele de origine latind, al salciei.
In 1872 se infiinteaz in Galati prima mare intreprindere care Imbind
exploatarea de pdduri cu prelucrarea lemnului prin ferdstraie micate de
puterea aburului. Este societatea Goetz, sub firma inregistratd Societatea
pentru exploatarea de pdduri i ferdstraie cu vapori P. i C. Goetz et Comp."
Infiintarea acestei intreprinderi inseamnd inceputul unei noi ere in exploatarea pddurilor noastre, exploatare care devine intensivd, industriald, cu mare
profit pentru actionarii 0 conducerea intreprinderii, dar cu mic &Wig pentru
stdpinii pAdurilor. Societatea Goetz ajunge cea mai mare exportatoare de
cherestea din tard. Ea monteazd o fabric de cherestea cu mai multe gatere
la Nehoiu, pe valea superioard a Buzdului, spre a prelucra lemnul din
masivele pduroase Gura-Teghii-Varlam, mergind Ora la vechea granitd spre
Transilvania. Spre a se vedea mai bine conditiile In care opera aceastd societate, e suficient s ardtdm c a fcut un contract cu stdpinul amintitelor masive, colonelul Maican, contract potrivit cruia plaea un leu, pentru fiecare
copac. Iar dintr-un copac obipuit al acestor pdduri seculare brad 0 fag
se puteau obtine cifiva metri cubi de cherestea, fdr sd punem la socoteal
crcile i depurile 2.
Realizind ci4tiguri remarcabile, nu e de mirare cd exemplul societtii

Goetz" a avut imitatori. S-au infiintat succesiv o serie intreag de asemenea
societdti. In 1878 ja natere fabrica de cherestea I. I. Bally. In deceniile
urmAtoare se infiinteazd marile societti forestiere Tarcu" pentru exploatarea masivelor pduroase moldovene de pe valea Tarcului 0 a afluentilor
acestuia, Lotru" pentru cele de pe valea i bazinul Lotrului, in Oltenia,

i Forestiera Roman" i TiOta" pentru exploatarea pdurilor din Vrancea
' Academie, Arhiva Caza Yodel', vol. XLV, f. 20
Sistemul de a numi o varietate
de cherestea dupA localitatea care o producea sau care era centrul regiunii de productie
eventual de desfacere 11 ggsim si la o varietate de grinzi, de anumite dimensiuni,
numite grinzi de Dorna". Pentru constructia scolii primare Cuza Voda din Galati, In
1881, Intre alte donatii, este si aceea a lui Iosif Abeles, de o jumAtate plutd grinzi de
Dorna" (Ziarul Curierul" (Th. Balassaa) din Galati, cu data 7/19 iunie 1881; cf. Academie, Arhiva Cuza Voclei, fase. *eoala Cuza Vod6 din Galati). Am aatat mai lnainte
ca turcii numeau Galati-dulapi" un soi anume de dulapi importati prin Galati.
2 Const. C. Giurescu, Contribujii la istoria Ftiinjei i tehnicii romcinuti in
secolele XV
Inceputul secolului al XIX-lea, p. 154.
www.dacoromanica.ro
240
Putna. Si In cazul Forestierei" i a Tiitei" a avut loe o adevrat spoliere

a rzilor vrinceni i putneni, ce-i dreptul cu concursul unor cozi de topor
recrutate chiar dintre vrinceni i avocatii putneni Partea cea mai grav era
neindeplinirea sau indeplinirea numai partied a obligatiei Impduririi suprafetelor exploatate. Aa se explic6 prezenta azi a unor munti golai i ravinati,
nu numai in Vrancea, dar i In alte prti ale rt.rii. In 1910, cele patru mari
societti forestiere: Goetz", Tarcu", Lotru", i Tiita" se raliaz6 unui

important cartel international al lemnului 21i asigur deci zone de desfacere
pe piata international, evitind atit concurenta intre ele, cit i cu marile

societtd strine. In 1913, se Infiinteaz6 alte dou mari societti forestiere:
Drajna" pentru exploatarea pdurilor de pe valea Teleajenului i Telejenelului, cu bazinele respective, i Oltul" pentru exploatarea pdurilor oltene.
Drajna" ii face fabrica de cherestea la Mneciu-Ungureni, iar pentru scurgerea rapida a materialului lucrat se construiete in asociatie cu judetul Prahova,
calea ferat normal
prelungit apoi pin la Mneciu-Un-
gureni 3. Spunem cale ferat normalg, cu ecartament obinuit, deoarece, pentru
aducerea butenilor de la locurile de tiere Drajna" a construit i ci ferate

forestiere cu ecartament ingust, pe valea Teleajenului i a Telejenelului,
pin6 la vechea frontier. Asemenea ci ferate forestiere au fcut toate societtile mari, ele servind ca mijloc de transport i pentru locuitorii satelor din
regiunea muntoas. Pentru transportul materialului fabricii din Nehoiu, s-a
construit, tot cu mijloace particulare, nu de stat, i calea ferat cu ecartament obinuit Buz6u-Nehoiai 4, legind-o ca i aceea de la Ploieti-Mneciu,
cu reteaua de ci ferate a statului.
Exportul de cherestea i buteni se intensificA, numrul exportatorilor
crete. La Galati mai erau, in 1893, inc' dou case exportatoare, anume Weissenburg i Brotiner dar, avind capital redus, nu puteau face concurenV
societtii Goetz" 5. La inceputul aceluiai an, numrul total al exportatorilor glteni de cherestea se ridic la 37 (treizeci i apte) e.
Dup lntregirea statului national, din 1918, suprafata p6duroas a

Romniei a crescut considerabil, cu circa 143%. S-au adugat bogatele masive
forestiere ale Bucovinei, ale Transilvaniei propriu-zise, ale Maramureului

unde In 1900 Odurile reprezentau 55% din intreaga suprafatA a lui ale
1 G. D. Belinsky, Pcidurile mofnenefti din
Vrancea, in Revista pcidurilor,
XXXIV (1922), p. 70-72.

Istoria Rometniei in date, Bucuresti, 1971, p. 230.
3 in 1908, calea ferat6. functiona: vezi Harta editor de comunicatie din judeful Prahova in anal 1908 (Publicatie a Ministerului lucrgrilor publice).
4 A fost construit in rdstimpul 1903-1908; in acest din urma an era in functiune:
Vezi Harta cetilor de comunicalie din judeful Buzau in anul 1908 (Idem).
5 Paul PAIttinea, op. cit., p. 959.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
241
Banatului, ale Basarabiei codrii Bicului, din Lapupa, i ai Orheiului, dupa

1913, se adaugasera i pdurile din Cadrilater (Dobrogea notia), cu numele
vechi turcesc Deliorman. A sporit deci exportul ; la societtile din vechiul
regat s-au adus cele din noile provincii ; ne referim anume la societatile
Bucovina", ,,Loma", Feltrinelli" etc. A crescut deci exportul de lemn
fasonat adica de cherestea ; a crescut i organizarea capitalista a exportatorilor. In 1928 s-a organizat Cartelul exportatorilor din lemn din Romania"
alcatuit din toate marile intreprinderi forestiere, incepind cu concernul Foresta". El fixa preturile, acelea0 pentru toti membrii cartelului, facind deci
imposibila concurenta, fixa cota de export a fiecrui membru, precum i
felul de cherestea pe care urma s-o produca. Opt ani mai tirziu, in 1936,
se infiinta cartelul Biroul de evidenta a cherestelei" care centraliza i coordona vinzarea celor cincisprezece mari societali forestiere.
Iat citeva cifre despre exportul de produse lemnoase al Romniei in
perioada dintre cele dou razboaie mondiale: In perioada 1923-1925 lemnul
reprezenta 16%din totalul exportului Romaniei, pe cind in perioada 1936
1938 numai 9,4% 1: aadar o scadere importanta de 41,25%, a ponderii exportului de lemn. In 1929, exportam 1 898 880 de tone de lemn, cu o valoare
de 4 262 089 000 lei, reprezentind 1.4,7% din totalul exportului nostru. In
1930, numai 1 522 932 tone, cu o valoare de 2 845 986 000 lei, reprezentind
numai 10% din exportul total 2: e rezultatul crizei mondiale dezlntuite

prin crahul de la bursa din New York, spre finele anului precedent. Pe sortimente, in 1929, exportam 1 006 842 tone de rainoase, in 1930 numai 749 676;
lemne de foc, in 1929, 785 192 tone, in 1930 numai 673 722. Scaderea e mai
mica la trunchiurile i cheresteaua de stejar, de la 21 174 de tone la 20 785
i la trunchiurile i cheresteaua de alte foioase, de la 79 633 la 73 732 de tone 3.
Pe tari, in 1930, exportul maxim 11 facem in Ungaria, cu 649 676 tone lemne
de foc i 183 950 tone cherestea de rainoase, daca adaogam i celelalte

sortimente totalul se suie la 863 113 tone. Dupa ea vine Egiptul cu 123 285
tone rinoase, iar cu celelalte sortimente 135 032 tone, Germania cu 103 249
r4inoase, Grecia cu 97 300 i Italia cu 66 716 tone ra'inoase. In Statele
Unite ale Americii exportam 13 495 tone rainoase ; ca o curiozitate semnalam
i cele 4 tone ra'inoase exportate in Norvegia i 1 tona in Suedia 4.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a reluat exportul de cherestea
produse lemnoase, Cu urmatoarea tendinta, vizibila in ultimii ani: scade volumul lemnului ca materie prima i crete volumul produselor fabricate din
1 Const. C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria romcinilor, editia a

doua, Bucuresti, 1975, p. 909.
2 D. D r I in b A, Etude ..., p. 24.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 25.
www.dacoromanica.ro
242
ISTORIA PADURII R0mANE5TI
lemn. Astfel lemnul pentru celuloza, de la 706 300 metri cubi In anul 1965
ajunge la 563 100 In 1971 i la 327 600 in 1973, Inregistrind chiar un minim
de 274 600 In 1972 1 Cheresteaua de rainoase, care de la 867 800 metri cubi
in 1960, ajunsese la 1 422 300 in 1972, scade la 1 176 500 in 1973; cheresteaua
de foioase care de la 360 900 metri cubi In 1960 ajunsese la 751 000 In 1970,
scade treptat la 561 600 in 1973 2. In schimb, placajul crqte de la 23 500

metri cubi In 1960 la 97 500 in 1973, atingind un maximum de 112 200 In
1963 3. Placile din particule aglomerate fac un salt spectacular, de la 321. 700
metri parati in 1960, la 9 631 900 in 1973, adica de circa treizeci de ori
mai mult 4. lar plcile fibrolemnoase care in 1960 nu se fabricau Inca la noi
tree de la 10 425 300 metri patrati in 1965 la 17 834 000 In 1973, cu un maximum de 19 038 000 In 1972 5. Mobila inregistreaza o cretere remarcabila:
de la 61 900 000 lei la 826 200 000 adica de 13,3 ori mai mult O. 8i exportul
de hirtie crete puternic : de la 8 400 de tone in 1960 la 76 900 de tone in
1973 adica de peste noua ori mai mult, maximum fiind atins In 1970, cu
103 800 de tone 7. Aceasta dubla tendinta de scklere a exportului de materie
prima i de crqtere a Broduselor fabricate este tendinta sanatoasa, ce trebuie
intensificata, ea pstrindu-se ins, bineinteles, In limitele cresterii anuale a
pcidarii, adica nemaimicorind fondul forestier al trii.
1 Anuarul statistic al Republicii Socialiste Romcinia 1974, Bucureti, 1974, p. 328.

2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 329.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE
PLUTARITUL
Transportul lentnului pa apei, sub forma de plute,

s-a practicat din cele mai echi tinzpuri In finutul
carpato-danubian
In timp ce cheresteaua mica, ulucile, haracii, sita si sindrila, vasele de

lemn de tot felul erau transportate cu carele, iar In timpul iernii, cu sniile,
cheresteaua mare, catargele i bustenii erau transportati pe ap, sub forma
de plute. Era un mijloc usor si ieftin in comparatie cu carele de a trimite la distante mari aceast lemnarie, mijloc favorizat de multimea si direcia riurilor noastre, In special a celor moldovene i transilvnene. Bustenii
cherestelele mari din pdurile tinuturilor Neam i Suceava coborau pe
Bistrita si pe Moldova, apoi pe Siret, ajungind la Galati; de aci o parte

era IncArcata pe vas iar aka' parte
continua drumul pe Dunre pina la
Sulina i apoi Marea Neagra pina la Istanbul. Siretul era marea arter pe
care coborau plute si din tinutul Bacaului, Tecuciului i in genere din toate
tinuturile pe care le strabatea riul. Dar coborau plute si pe Prut.
In Transilvania, coborau plute pe Mures arter mediana comparabila
Cu Siretul si pe afluentul acestuia Sebesul, de asemenea pe cele dou a' Somesuri si pe cele trei Crisuri, toate varsindu-se in Tisa. In Tara Romaneasca
se utiliza Jiul, Oltul, cu afluentul su Lotrul, Argesul i Dimbovita. In afara
de busteni i cherestea, se mai transportau cu plutele i alte produse vsarie
de tot felul, lemne de foc, lemnaria casei, piatra, sare, lIn, grine, brinza,
vite mari i mici, fin, sticle de borviz, geamuri. Intr-o vreme cind drumurile
erau simple sleauri, greu practicabile primavara, si mai ales toamna, cind
Incepeau ploile putrede", transportul acesta pe apa prezenta serioase avan-
taje. El a fost si este folosit dealtfel i in alte tri europene ca Polonia,

Cehoslovacia, Norvegia, Suedia, Finlanda, i extraeuropene ca, de pilda., Ca-
nada si partea siberiana' a U.R.S.S. 1

Pierre Deffontaines, L'homme et la foret, Paris, 1933, p. 112. Din Cehoslovacia, intre cele dou rAzboaie mondiale, circa ase sute de mii de metri cubi de
lemn treceau sub form de plute in Germania anual (Ibidem). in Scandinavia flotarea
www.dacoromanica.ro
244
Prerea noastr este cd el s-a practicat In tinutul carpato-danubian din

vremuri strvechi, inch' din preistorie, i, In orine caz, din vremea dacilor
i daco-romanilor. N-avem dovezi documentare, dar logica faptelor economice
impune aceast concluzie. Nu tim cum se numea pluta In limba dador,

poate printr-un termen asemntor acestuia, dat fiind originea comund
indoeuropean a dacilor i slavilor. Dup opinia lingvitilor, plutel e de origine
slavg, termenul Intllnindu-se i in limba bulgar i slrb 1. Ceea ce nu inseamn
deloc c' slavii au introdus pluta, aa cum termenul unclip, tot de origine
slavA, nu Inseamn c, inaintea venirii lor, n-am cunoscut pescuitul ; dovada
contrard o formeaz6 foarte numeroasele undite, din os, din aram, din bronz,
din fier, gsite In tinutul carpato-danubian In epocile neolitic, bronz i fier,
precum i In epoca daco-roman, deci mult lnainte de venirea slavilor. Plu-
tritul a continuat In cursul evului mediu timpuriu i dezvoltat, de o parte

i de alta a Carpatilor. Ioan Bogdan e de prere c saii veneau cu plutele
pe Bistrita 'Ana la Piatra Neamt Inc inainte de lntemeierea statului moldovean 2. Prima mentiune documentar pentru tara Moldovei este din 13 martie
1466 cind *tefan cel Mare scutete satul Negoeti de pe plrul Negru, sat
apartinInd episcopului Tarasie al Romanului, de toate drile i vmile; nu
vor:de vam nici pentru pete srat sau proaspt, nici pentru postav, pin*
fier, plute, oale, vase de lemn, miere etc 3. S-ar putea ca plrlul Negru s fie
Neagra de azi afluentul Bistritei pe care afluent i in zilele noastre
coboar' plutele ; mentionarea acestora ar fi deci indicat In documentul de
mai sus.
Se tie c trile romneti furniz au cea mai mare parte din lemnria necesar Istanbulului i anume pentru vasele flotei, pentru arsenalul armatei,
pentru constructiile civile, marea majoritate a caselor oraplui fiind fcute
din lemn. Se adogau apoi furniturile de lemn pentru cettile turceti de pe
ambele maluri ale Dunrii, de la Ada-Kal pin la Chilia 4 - de pe Nistru
Ce-
lemnelor e una din principalele ocupatii forestiere, lungimea retelei de apa flotabile este
de 3 270 de kilometri; in 1927 s-au flotat 17 736 925 de trunchiuri de copaci (Idem,
p. 113).
Diclionarul limbii romdne moderne, sub voce. Pentru vechimea plutaritului vezi
si Michel D ev 6z e, Histoire des Preis, Paris, 1965, p. 47; el crede ca plutaritul dateaza din antichitate, daca nu din preistorie."
2 I. Bogdan, Documentele lui ,,S'tefan cel Mare, II, p. 138.
Idem, I, p. 96-97. In textul slay al documentului, termenul corespunzator pentru
plute este mask, de unde romanescul plavie, adica plaurul, care pluteste la suprafata
4 In afara de documentele citate mai ininte, la capitolul Exportul de lemn, dam
aci trei acte privind cetatile Vidin si Ada-Kal: 1) 1813, mai 31. loan voda Caragea porunceste ispravnicilor de Gorj sa trimita 300 de salahori cu topoar i cu berde/plural
de la barda I/ i cu merinde trebuincioase de hrana lor" ca sa ajute taierea cherestelei
din judetul Mehedinti, cerute de Ali pasa de Vidin (I. Cojocar u, Documente, I, p. 157.
2) Circa 1825. Muhafizul (comandantul) de Vidin roaga pe Grigore Ghica, domnul Tarii
www.dacoromanica.ro
PLUTELE SI PLUTARITUL
245
tatea Alb sau Akkerman, Tighina sau Bender i Hotin
i de la gura
Niprului, Ozu sau Vozia. Ne putem uor inchipui ce cantitate considerabil
de lemn'rie se transporta pe calea apei, fiir s mai punem la socoteal cheresteaua necesar oraelor noastre, de la podinele" i urii" pentru podurile"
de pe ulitele mari pin la grinzile i cealalt lemnrie necesar constructiile
civile i bisericeqti.
Avem numeroase tiri despre learn:Aria ce cobora pe Siret sub found de

plute, atit din marturiile cltorilor cit mai ales din socotelile vistieriei i din
actele cancelariei otomane. Cltorul Ahmed Resmi efendi mentioneaz in
jurnalul su de cltorie din 1763 cheresteaua transportat pe Siret Aceast
cherestea care mergea la Galati era supus aci, in portul de la Dunre, la

taxele vamale obipuite, in caz cind se exporta, i pe deasupra i la o tax6
special in favoarea mnstirii Sf. Spiridon din Iai, precum urmeaz:
pentru un catarg 30 de bani, pentru toat cirma" adicA toat lemnria ne-
cesard unei cirme de corabie, 30 de bani, pentru un trinchet 15 bani,

pentru un sirean 2 mare 9 bani, pentru unul mic 3 bani, pentru tot
tahtalicul"3 3 bani, pentru un dulap 1 ban, pentru dou grinzi 1 ban,
pentru dou scinauri de tei 1 ban 4. Din 12 decembrie 1822, ni s-a piistrat
tabelul, intocmit la Galati, de toat cheresteaua i lemnria ce pleac4 la
arsenalul amiralittii otomane. Se trimit in total 33 175 de bucti intie care
4 400 de doage de butoaie, 416 scinduri de tei pentru carcase, 77 stilpi de
lemn, una pinta', iar restul scinduri, diferite cherestea i trunchiuri 5. La
24 martie 1823, Ali, intendentul amiralitii, scrie din Istanbul lui Ionit
Sandu Sturza, domnul Moldovei, pentru cheresteaua ce urmeaz4 a se tia din
pdurile trii i a se transporta la Poart: cele mai mari cplute, iar cele
Roma'nesti, s porunceasdi ispravnicului de Mehedintl, s trimit 2 000 de bucti lemne,
din fiecare bucatd urmind a iesi 2 si 3 tAlpici; ele sint necesare pentru pardosirea fortificatiilor Vidinului. Costul lemnitlui, tilierea i transportul se vor plati. (M. Gub ogl u,
Catalogul documentelor turcefti, I, p. 400-401, nr. 1996) 2) 1826, aprilie 4. Muhafizul
de Ada-Kal multumeste lui Ionit Sandi' Sturza, domnul Moldovei pentru niste daruri
In special pentru cherestea (Idem, II, p. 539, nr. 1919).
1 Arhiva Istoriet, I, p. 183.
2 Sirin sau siren, sirean, din turc. seren: vargei de vintrela" la corabie, barcaz, etc.
(L. *6in e an u, Influenfa orientalii, II, Bucuresti, 1900, p. 110).
3 inseamMi scindurile, legAturil de scinduri, Vezi si mai sus, p. 222.
4 P. RAcan u, Lefile f i veniturile boierilor Moldovei in 1776, p. 67-68. La
22 august 1825, cinsprezece negustori turci din schela Galati roag6 pe Ionit Sandu
Sturza, domnul Moldovei, sA fie scutiti de havaetul de cite 56 de parale platit m5,n6s-
tirii Sf. Spiridon din Iasi pentru cheresteaua ce se aduce la Galati. Ei sustin c atit
negustorii turci eft, si altii n-au platit acest havaet sub domnii precedenti (M. Guboglu,
Catalogul documentelor turcesti, II, p. 256, nr. 1873). Dar aceeasi negustori, adresindu-se
In aceeasi zi i muhafizului de BrAila, it roag6 s4 intervin'A pe ling& domn pentru a fi
respectat vechiul havaet" al mAndstirii Sf. Spiridon (Idem, II, p. 526, nr. 1874). Recunosc
deci a se plAtea un havaet, dar nu in valoare de 56 de parale.

www.dacoromanica.ro
246
mai mici Incarcindu-se In vase" 1. Din acelai an, august 3, este scrisoarea
lui Reis Effendi Mehmed Sadik adresata tot lui Ioni Sandu Sturza, informindu-1 despre jalba vice-consulului austriac din Galati 1mpotriva domnului
care ar fi interzis suditului austriac Ionita sa exporte din tara, pe o mie

de plute coborind pe Bistrita, Siret i Dunare, o cantitate de cherestea taiata
din muntii Austriei adica, zicem noi, din Bucovina. Hotarlrea domnului
e dreapta, afirma Reis Effendi 2 Din condicile vistieriei moldovene aflam

ea In acest an 1823 au sosit la Galati 3 615 catarge, formInd 595 de plute 3.
Caltorul francez Lejeune arat in 1822 ca de la Galati plutele ajungeau,
pe Dunare i Marea Neagra la Constantinopol qi c cea mai mare parte a
lemnariei caselor de pe Bosfor, case care sInt des reconstruite din cauza incendiilor frecvente, provine din padurile Moldovei 4. Regulamentul Organic
al Tarii Romanesti (1 iulie 1831 5) nu pomenete nimic despre plutrit, In
timp ce acela al Moldovei (1 ianuarie 1832) are, In articolul 158, urmatoarea
prevedere: CH, despre rlurile Moldova si Bistrita care se varsa in Siret, ele
vor continua s fie folosite, ca i In trecut, la transportul cherestelei i a
lemnului de constructie, fr ca morile, digurile i puntile de pe ele s fie
distruse". In 1839 afram c s-au adus din Transilvania, cu plutele pe Bistrita,
geamuri, lazi cu burcuturi", adica ape minerale de felul borvizului de Borsec, precum O. o sun.' de plute cherested de tot felul 6. Un alt calator, germanul
Wilhelm Hamm, insemna In 1858 ca pe Siret se transporta cantitati enorme

de lemne i c daca devastarea padurilor mai continua ca pina acum, Moldova se va gasi Intr-o zi lipsit de lemne" 7. La Galati erau dou locuri unde
se depozita cheresteaua. Unul mare, in lungime de 323 de stinjeni, adica
de 646 de metri, pe malul Dunarii 8 i altul mic, pe ulita ocolului de lemne" 3.
Acesta din urm era destinat vinzarii de cherestea cu maruntiul i vinzrii
de lemne de foc. Cel dintli era pentru exportatorii cei mari, 18 la numdr
1 Catalogul documentelor turcevi, II, p. 492-293, nr. 1745.
2 Idem, II, p. 509, nr. 1808.

3 Sergiu Columbeanu, Aspecte ale istoriei navigaliei In .Rometnia, in Studii,
25 (1972), 4, p. 735.
P. M. Lejeun e, Voyage en Valachie et en Moldavie... traduit de Pitalien par
Paris, 1822, p. 21.
5 Rglement Organique de la Principaut de Moldavie, New York, f.a., p. 215.
Gh. Platon, Domeniul feudal din Moldova in preajma repoluliei de la 1848,

p. 15, nota 10.
7 Leonid Boicu, Transporturile In Moldova, mere anii 1848 Si 1864 in volumul Dez9oltarea economiei Moldovei Entre anii 1848 si 1864, Bucure*ti, 1963, p. 456.
8 Paul P 5.1 t Axle a, Istoria Galatilor, ms. 1974, p. 853, E vorba InsA de stInjeni
lungime, nu de stinjeni suprafat; faptul rezult6 nu numai din Imprejurarea ea' pe 323
de stfnjeni suprafat, adicl 1292 metri Wrap, n-avea loe nici mAcar depozitul unui singur
exportator mare, dar *i din venitul anual, de 3575 de galbeni, pe care 11 aducea primariei
Galatilor, acest loe, lung de 646 de metri de pe malul Dungrii.
9 Idem, p. 854.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE $1 PLUTAR1TUL
247
pe vremea lui Cuza, dispuneau de 233 de stinjeni, cei mici numai de 90

de stinjeni 1 S-a calculat dar ne intrebAm daca nu cumva calculul a
gresit In plus
cs. numai In 1895 au sosit pe Bistrita la Piatra Neamt ,.peste
12 000 de plute" 2 - ceea ce ar da o medie de 33 (treizeci i trei) de plute

zilnic, admitind c nu era nici o zi intrerupere pe an, nici iarna, nici de
Ceaciun si de Paste
ea in 1897 au trecut prin Tulghes circa 8 000 de
plute" 3 - ceea ce ar da o medie de aproape 22 plute zilnic. Chiar daca'
aceste cifre nu corespund realitAtii, un fapt este sigur: a fost un trafic intens
de plute pe Bistrita i Siret, spre Galati.
In recens'mintul fiscal din 1820 al judetalui Putna gsesc trecuti, printre
birnicii din Focsani, un numr de treizeci i cinci ca'rora li se adaogI calificativul din plutasi", unul din ei e trecut chiar ca Neculai Cioclu plutas" 4.
Care e semnificatia acestui adaos ? Era oare o grupa sau o bres/a" de birnici
care primeau de la plutele ce coborau pe Siret, lemnele destinate Focsanilor
si le transportau in oras ? Era vorba de aceeasi operatiune In leglura cu
bustenii i lemnAria care cobora, eventual, pe Putna ? Nu putem da un rgspuns
sigur deocamdat.
S-au Mcut transporturi cu plutele si pe Prut. Potrivit unei note din

30 ianuarie st. v. 1864, s-au transportat in 1862, pe plute 3 000 kile cereale
de la Sculeni la Galati, iar In 1863, 10 000 kile, inmagazinindu-se i alte 10 000
la tefa'nesti" 5.
In Transilvania, Muresul era artera principala de plutairit. Scoborau pe

el plute de busteni si de cherestea pentru negustorii de lemn din Reghinul
S'Asesc 6 si din asezarile de pe cursul mediu si inferior ; pe aceste plute se
puneau uneori i bolovani de sare i grille 7. 0 caracteristic6 a plut'aritului
pe Mures era transportul caselor de birne: in regiunea Gheorghienilor erau
mesteri specializati in constructda de asemenea case. Ei lucrau toata lemnAria,
de la _talpa pin la acoperis, o incarcau apoi pe plute, coborau 'Ana in regiunea Ludusului, descarcind-o, o duceau apoi cu carele pina in satul de
unde era cel ce o comandase. Acolo montau casa repede lemnele aveau
semne sau numere si se intorceau acasa procedeu deci cam la fel cu
mesterii din atiasul Chiojdului, doar c6 acestia din urm'a nu utilizau plu1 Idem, p. 853.
2 D. G. I onesc u, Pluteria pe Bistrita in Revista Pidurilor XII (1898) p. 207

208. I. Vladuti u, Etnografia veiii Bistrita, p. 249-250 admite cifrele lui D. G. I o-
nescu.
3 D. G. Ionescu, op. cit., p. 208.

Giurescu, Populatia judetului Putna la 1820, Bucureti, 1941,
4 Const.
p. 31-36. Tot In Focani apare *i un Alexandru Cherestegiu" (Idem, p. 30), precum

unsprezece lemnari" (Idem, p. 30-38).
ed. 2, p. 406, n. 2.
5 Const. C. Giurescu, Viala fi opera lui Cuza
6 E. A. Biel z, Beschreibung..., p. 294.

7 Ibidem.
8
I. Vi il du ti u, Etnografia romcineascei, Bucureti, 1973, p. 302.
www.dacoromanica.ro
248
tele 1 Se Mceau transporturi i pe Someuri i pe Criuri, tot cu buteni,

cherestea i alte produse ; citeodat ins plutritul era impiedicat de debitul
prea mic al riului, in vreme de secet. 2.
In Muntenia se utilizau plutele pe Olt, 0 pe afluentul lui, Lotru. Butenii
coborau pe acest din urm riu pin la Brezoi unde erau ferstraie i, in a
doua jumtate a secolului al XIX-Iea, gatere 3. Dar numrul plutelor pe
Olt nu se putea compara cu acela de pe Bistrita. In 1903, de pild, au coborit circa 1 000 de plute, dintre care cam 150 venind dinspre Clineni i
cam 850 dinspre Lotru ; in total circa 25 000 de metri cubi de lemn 4 fat
de sutele de mii de metri cubi care coborau pe Bistrita. Pe Arge cobor
lemnrie pentru Bucureti, in special podini pentru podurile" oraului.
Pluteau buteni i pe cursul superior al Dimbovitei. Inginerul inspector general Bonnet, din misiunea civil francez, examinind vechiul baraj de la
Lungulet, fcut in vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) arat, in
raportul su din 3 noiembrie 1864, c dac s-ar aplica msurile propuse de
el, unul din rezultate ar fi posibilitatea plutirii intre Tirgovite i Bucureti" ;
s-ar putea aduce deci pe aceast cale cheresteaua in capital 5.
Existau dou mari categorii de plute, dup felul lemnelor care le alc6tuiau : 1) plute din lemne rotunde nefasonate ; 2) plute din lemne fasonate
din ferstru sau din bard 6. Cele dintli poart diferite nume, dup destinatia lemnului i dimensiunile lui. Erau, in ordinea descrescind a dimensiunilor elementelor componente plute de galioane trei bucti la plut;
de catarguri patru ; de ctrgele cinci ; de truncheti apte ; de raele
douzeci i dou ; de grinzi
treizeci i dou,
treisprezece ; de ghile
de raelute cincizeci i ase ; de grinzi in doug muchii aptezeci i dou ;
de surinuri o sut; de leturi trei sute; de sfichiuri trei sute ; de ghiondele (ghiondere)
o mie 7. Cele de-al doilea se numeau: plute de dulapi,
dulpai, tabane, scinduri, cantori 8. Pe Mure erau plute de birne (tolo."),
de dulapi, de scinduri, de incrcturg. i.plute lungi 9. Lemnele unei plute i
plutele intre ele se fixau i se legau prin ciocirlii sau enjuri de aci zicala
2 E. A. Biel z, op. cit., p. 29.
4 I. Vladutiu, Etnografia romeineascli, p. 250.

5 Const. C. Giurescu, Contributii la istoria tiineigi tehnicii romiinegti, p. 241.
I. VI dutiu, Etnografia romaneascii , p. 268.
7 Mihail Anania, Descrierea pdurii Tarcilu fi pluaria pe Bistrita, Bucuresti, 1900, p. 27; V. Arvint e, Terminologia exploateirii lemnului gi a pluaritului,
In Studii fi cerceteiri faingfice, VIII (1957).
3 Mihai Anania, op.

9
cit.,
I. VIAdutiu, Etnografia
p.27.
romcineascd,
p. 303.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE $1 PLUTARITUL
249
,,se tine ginj" adic nedesprtit din nuiele de diferite esente alun, ulm,
carpen, mesteacn prin odgoane de tei, prin cuie de lemn de carpen, de
mesteacn sau fag tinr 1 Pentru ca s dea in ap. lemnele adunate stiv
pe mal, plutasii se foloseau de manele adic pari numele e turcesc. Exist
o intreag terminologie tehnic5., in legItur cu plutritul, terminologie care
-cuprinde i termeni strvechi, dacici, precum butuc, copac, termeni grecesti
medievali, cum sint catarg, galion, trinchet, termeni turcesti, in legAtur
cu exportul intens, timp de sute de ani, la Constantinopol cherestea, dulap,
manele, taftaluc
i, bineinteles, multi termeni romanesti ciocirlie,
cptii, ching, cui, grind, ginj, tabl, sul etc.

La inceput, in timpurile vechi si pe cursul superior al apelor, se cobora
cite o singur' plut numit cdpatli, uneori tablci ; apoi au ajuns s se uneasca
si cite dou sau trei, iar in regiunile de yes, MA* repezisuri, chiar mai multe.
Pe Siret veneau de obicei cite patru plute legate impreun, purtind numele
de sul. Si pe Mures coborau adesea mai multe plute la un loe; li se spunea tar 2.
Cind debitul riului era prea mic se fceau inchizturi sau baraje, in spatele
crora se stringea apa ; ele se numeau haituri in Moldova si dugafuri in Transilvania 3. Cind se &di:lea drumul haitului, lemnele scoborau cu vitez, iar
culoarea apei se schimba, se tulbura. Plutele erau purtate de plutasi, oameni
voinici i priceputi, obisnuiti cu primejdia. Pe Bistrita erau i locuri grele,
primejdioase vestitele Toance
unde se cerea indeminare i curaj. Spre
finele secolului al XIX-lea se evalua numrul plutasilor din judetul Suceava
la circa 2 000, iar in judetal Neamt la circa 3 000. Ei se recrutau din satele
de munte ca Hangu, Bicaz, Brosteni, Buhalnita, Pingrati, Galu, Tarcu,
Doamna etc. 4. 0 plut avea un cirmaci care o conducea si un daccitu, un
tin'r care-i da ajutor. Exista un dragoman termen turcesc care da in
primire pluta, la plecare, si un altul care o lua in primire la destinatie. Se
ajunsese la specializare: erau cete de legcltori care se indeletniceau numai cu
legatul plutelor 5. Erau i drumuri ale plutassilor, drumuri pe care se intorceau
plutasii dup ce predaser5 plutele si care tiau de-a dreptul, peste dealuri,
fr s urmeze meandrele apei e. Plutasii i aveau semnele lor pe care le
crestau pe lemnele plutei, constituind semne de recunoastere i, in unele
cazuri, de proprietate 7, intocmai cum ii aveau zidarii (masonii") pe ale
1
I. VI 5.dutiu, Etnografia Vii Bistrila, p. 269.
2 I. VIAdutiu, Etnografia romcineascd, p. 303.

Ibidem.
4 D. G. Ionescu, op. cit., p. 212.

5 I. VI 5.dutiu, Etnografia romemeascei, p. 305.
Ibidem.
7 Teodor T. Burada, Despre cresteiturile plutqilor pe cherestele Fi alte semne

doveditoare de proprietate la romcini, Iasi, 1880, p. 15-16.
www.dacoromanica.ro
250
lor i stpinii de cirezi i herghelii iari pe ale lor (tamga"-ua care se imprima cu fierul rou pe prul vitelor, pe old).
Plutritul a sczut o dat cu introducerea tehnicii noi. Prin construirea
hidrocentralei de la Bicaz, plutele s-au oprit aci, pe lacul de acumulare, n-au
mai putut coborl pe Bistrita de vale i pe Siret. Acelai lucru pe Lotru,

acelai lucru pe Olt, mide salba de hidrocentrale a pus capt de asemenea
Dealtfel, mijloacele moderne de transport, trenurile forestiere
i in ultimele decenii, autocamioanele au ptruns peste tot. Dac transportul
/emnului s-a scumpit, tata de ce costa prin plutire, este insA i o laturil pozitiv: calitatea lemnului nu mai suferd prin ederea lui in ap.
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
O caracteristica a padurii romemefti este frecvenja
arborilor qi arbufti/or cu fructe comestibile
In afar de lemn produsul esential pdurea ne mai d i tot felul

de alte bunuri: fructele ei: fragi, zmeur, mure, afine, coacze de munte,
coarne, porumbe, mcee, mere i pere pdurete, apoi nuci, alune i castane,
dupti aceea bureti i ciuperci, in sfirit rid i iasc. In trecut, erau Indeosebi pretuite ghinda i jirul, deoarece serveau la ingrarea mascurilor
iar din jir se scotea i un ulei comestibil apreciat 1. La vreme de foamete,
ghinda se mInca i de oameni, mcinat i amestecata Cu fain, uneori se
rinea coaj de ulm 2 i chiar papur 3; nu mai vorbim de jir, al crui miez
servea ca hran gustoas. Astzi, Mina de ghind, In amestec cu cacao, constituie un medicament indicat pentru copiii cu tulburri intenstinale. Erau
de asemenea cutate sint i astzi nucile i alunele, apoi buretii i ciupercile. In ce privete fragii, zmeura murele, afinele, coarnele etc. n-aveau
valoare comercial deosebit aa cum au astzi intrucit ele se consumau la faIa locului, nefiind susceptibile de export.
Ghinda i jirul grit pomenite documentar inc6 in evul mediu timpuriu;
in Transilvania, pdurile de stejar i de fag apar In acte, cu refering la acest
rod al lor care aducea un venit serios. Pe domeniul Ardud din Criana erau
pduri imense In care se aduceau la ingrat, In 1566, porci nu numai de pe
domeniu dar i din tirgul Carei i din alte locuri. Se ddea un pore din zece
din cei ingrati cu ghind sau jir ; dac erau tinuti numai la pune, se
1 *i in Franta se obtinea din jir (faine") un ulei comestibil foarte fin (P. Def f o ncit., p. 62).
2 S-a intimplat in 1795 in Moldova, din cauza secetei (A n dr e as Wol f,
t aine s, op.
trage zu eines statistisch-historischen Beschreibung des Farstentums Moldau, I, Sibiu,
1805,
p. 129-130.
3 S-a tntimplat in timpul domniei lui *tefgnit Lupu (1659-1661) care a i fost
poreclit, din aceastg pricing, Papurg
www.dacoromanica.ro
252
ISTORIA PADURII ROTIANESTI
ddea un porc de turma 1 Din socotelile pe 1588 ale acestui domeniu rezult
ea s-au adus in padurile lui 5 427 de porci din 42 de sate, pltindu-se drept
dijma 200 de porci 2. Foarte intinse (immanes sylvae") erau i pdurile
de la tirgul Beltiug, ce tineau pina la Cehu, tot in Crisana, paduri oprite,

asa cum ne arat un act din 1566, mai mult pentru porci decit pentru lemnul
de constructie. Dijrna din porcii Ingrsati aci reprezenta 1 000-1 500 de

capete anual 3. La 13 martie 1583, stefan Bthory, regele Poloniei i principele Transilvaniei, serie judelui i castelanului de n'Oras sa nu mai trimita
turmele lor de rimatori in pdurile sasilor unde au facut stricaciuni 4. La
Inceputul secolului al XVII-lea, intre 1609 si 1.615, episcopul de Radauti
Efrem se adreseaza bistritenilor: Dora au daruit domnul Dumnedz'au jiru
sau ghende, s'A faceti domneavoastra bine pentru voia noastr ca s'a tremitem orece porci ce avem, dora s-aaru Ingrsea. i ce s'a va veni domnilor
voastre, domneavoastra yeti lua" 5. Apelar, turme de porci din Moldova
trimise in pdurile orasului transilvanean Bistrita spre ingr'sare, pl."tind,
bineinteles, stapinilor pdurilor ce li se cuvenea, dupa vechiul obicei. Acest
obicei varia insd, nu era unitar i nici nu s-a mentinut acelasi. Astfel, in Tara
Fagdrasului, in 1508, se (ladea, pentru o turma de 50 de porci, o galeat

de ovaZ si o masura de vin. Alai tirziu Insa, prin 1560-1570, pentru aceeasi
turma., se lua un porc i pentru fiecare porc din turma, cite 2 dinari 6. Inainte
de 1634, gospodarul principe care a fost Gheorghe Rkoczy I (1630-1648)
Invta pe provizorul adica administratorul domeniului Fagarasului: Cind
se lace ghind, s vesteasca in toate partile, s'A atraga clt mai multi porci".
Pe deasupra, s'a cumpere porci neingrasati i sa-i lngrase 7. In urbariile Trii
Fagarasului din secolul al XVII-lea, padurile de stejar si fag sInt Inregistrate
sat de sat, dar nu li se indica mrimea ; se spune numai cIti porci pot fi Ingrasati. Astfel, la Grid, paduri de stejar, 1 000 de porci ; la Persani, padure
huna, cu brad, stejar, fag si altele, bune de once lucru ; are lemn de constructie, 1 000 de porci ; la Vad, padure burla de stejar, cu lemn de dada ; cind
se face ghinda, 1 000 de porci; La Holvbav, padure de fag, 600 de porci ;
la Poiana Marului 1 000; la Ohaba 4 000; la ercaita 600-700. In total,
pot fi ingrasati circa 25 000 de porci 8. Cu toate acestea, erau i numeroase
turme de mascuri din Transilvania care veneau In padurile Trii Romanesti,
I D. Proda n, lobeigia , I, p. 278; vezi *i vol. II p. 37.
2 Idenz, p. 279.
3 Idem, p. 284. Beltiug e azi in judetul Satu Mare iar Cehu (Silvaniei) in judetul
4
Hurmuzaki-Iorga,
Documente, XV, 1, p. 692.
5 Idem, XV, 2, p. 842.

6
D. Prodan,
D. Prod an,
lobkia, I,
p. 276.
Urbariile Tdrii Feigrafului, I, p. 8.
8 ldem, I, p. 51.
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADuRii
253
asa cum rezult si din adresa trimig din Cluj de guvernul ardelean la
11 octombrie 1.727, impratului la Viena. Se spune in aceast adreg c. in Tara
Roma'neasca, pdurile de stejar precum i merii i perii pdureti, din cauza
saarelui clement, a aldurii, slat cu rod continuu din sapte sau opt ani,
doar intr-unul dac n-au rod pe chid in Transilvania, dimpotriv, din
cauza climei inclemente, in acelasi rstimp, abia dac rodesc o dat 1. De
aceea se aduc porci din Tara Romaneasc, de aceea, adugrn noi, se trimiteau turme de porci din Ardeal la ingrsat in pdurile oltene i muntene.
In Orinduiala" din 1.786 pentru pdurile bucovinene gsim urmAtoarele
recomandri in vederea conservrii ghindei sau jirului de semnat : dup ce
s-a cules numai cea bun, nu si cea viermnoas
i s-a uscat la Vint,
se bagil in groap in straturi alternante: nisip (la fund I) ghind sau jir,
nisip i asa mai departe. Primvara chid se scoate din groap spre a fi semnat, graffito arat asa de proasptil si de sntItoas ca chid atuncia
intei ar fi culeag din copaci" 2

Se vor intreba poate cititorii de ce am trecut nucul printre arborii pdurii
Rspunsul e simplu : nucul creste n ?nod natural in tinutul carpato-danubian,
ca i alunul, ca i, in unele regiuni, castanul comestibil, formind adevrate
nuceturi, cum e, de pild, cel din Vilcea, acela din Dimbovita, cel din Prahova etc. Ele slat mentionate documentar de timpuriu : e cazul nucetului
din Vilcea care a dat primul nume al mnstirii Cozia, in documentul din
circa 1. 400 3, nume schimbat apoi in Cozia, spre a nu fi confundat cu Nucetul
din Dimbovita. Nucile au constituit si un articol de export ; in seeolul al

XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, negustorii cazaclii le duceau,
alturi de prunele uscate, in Ucraina, la Kiev, Harkov, Nejin i chiar in Rusia,
la Moscova 4. Tariful vamal din 1.732, iunie 28 ne arat c ele se exportau
In Austria 5.
Din nefericire, nucul, ca arbore fructifer, are un mare dusman: remarcabila calitate a lemnului gu excelent pentru mobil, furnir, paturile de pusc etc.
D. Pro da n. Urbariile Tdrii Feigeirafului, XV, 2, p. 1 621.
5 Orinduiald, ed. cit., p. 21-22.

3 Documenta B, vol. I, 48-49. Pentru nucetul din Prahova (mai Inainte In Ricuieni) vezi documentele din 1693, octombrie 7: vie In dealul Nucetului"; 1694, martie 14:
un pogon de paragine In dealul Nucetului"; 1699, august 10: niste pAr5gend' de vie
In dealul Nucetului"; 1720, februarie 28: viia din dealul Nucetului" (A ur el Sace rdot ean u, Acte drajnene, In Bul. Com. Ist. XIII (1934), p. 184-187). Pentru nucii
din Transilvania si In special pentru cei din regiunea Orastiei, ale cAror fructe slut eft
oul de ghind", vezi E. A. Biel z, op. cit., p. 93. Lejeune, op. cit., p. 19 mentioneaza nucii
foarte mari si foarte frumosi din Tara Romneascr.

4 Const. C. Giurescu, Relagile economice dintre romdni f i rufi kind la Regulamentul Organic, Bucuresti, 1947, p. 31 si 43.
5 C. Giuresc u, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, Ducuresti,
1944, p. 526.
www.dacoromanica.ro
254
Din aceasta pricina, oameni lacomi i inguti la minte, gindindu-se numai la

folosul imediat i nedinduli seama c distrug un izvor de venit indelungat,
taie nucii pe un cap. Nu ne referim la tierile din vreme de rzboi, ordonate de armatele de ocupatie 1, ci la acelea din timp de pace, care n-au alta
justificare cleat lacomia. Lipsa de sanctiuni serioase pedepsele pentru taieraa sau degradarea pomilor erau Inca simbolice a facut ca In ultimii
ani ritmul anual al defriarilor la nuc s intreac pe acel al plantarilor" e
concluzia unui bun cunoscator al problemei 2. De aceea salutam cu toata
eldura faptul ea s-a votat de Marea Adunare Nationala legea pomiculturii
care pune capat situaldilor de acest fel.
Alunul crete In mod natural pretutindeni in tara noastr din Oltenia
pin In Maramure, din Dobrogea pin in Criana, dovada alunifurilor pe
care le intilnim freevent in toponimia noastra. Intre obligatiile iobagilor din
Transilvania era i aceea de a culege alune pentru stpinul moiei pe care
stateau 3. In Banat i in nord-vestul Olteniei, alaturi de alunul nostru care-i
arbust, crete, In mod natural, i alunul turcesc, arbore cu fruct mai mare,
rotund, i mai uleios 4.
Castanul comestibil se intilnete In dou regiuni, cu clima mai blinda:
in Oltenia de nord-vest, in preajma Tismanii, linga mnstire i pe apa cu
acela0 nume, i In regiunea Baia Mare (judetul Maramure). In aceasta din
urma parte a trii erau, In 1971, circa 270 de hectare de castani 5. Tot aci
i anume In satul Tautii de Sus se anal cel mai vechi castan eomestibil din
Romania : are un diametru de 3,40 metri, deci o circumferint de 10 metri i 67
centimetri i o virsta, dupa opinia specialitilor, de cinci sute de ani minimum 6.
Paduretii merii, perii, viinii, eireii slbatici abund in pdurile
noastre, ca i cornii i scoruii, determinind o bogata toponimie. Ieromonahul
Partenie, clatorind, intre 1830 i 1840, de-a lungul Dunarii dobrogene, de la
1 in timpul ocupatiei din 1916-1918, lemnul de nue trimis din tar in Germania,
Austro-Ungaria, Turcia si Bulgaria a reprezentat nu mai putin de cinci mii patru tone
(E. R e i 1 4, Exploatarea regiunii de munte fi de deal in timpul ocupagei germane 1916
1918, ms. 1974).
2 In g. T. Marcarov, Dezvoltarea patrimoniului pomicol, In Ronziinia Libera'
din 16 iulie 1974, p. 1.
3 In 1642 se aflau In cetatea Fdgiirasului, pe lingd prune si visine uscate, 32 de

gAleti de fructe pddurete uscate, 2,2 gleti porumbele uscate, 8,1 gdleti alune", aduse
de iobagi La Porumbacul si la Comana, la aceeasi datd, 7,2 gAleti fructe pddurete uscate,
4 gdleti de alune" (D. Proda n, Urbariile Trii Frgirafului, p. 98).

1963,
Ing. dr. A t. M. H ar al am b, Cultura speciilor forestiere, ed. a II-a, Bucuresti

p. 276-283.
5 Maramuref 50 1921-1971, cele dou planse de la mijlocul volumului.
Revista Peidurilor, 1962, 1, p. 49-50 cf. Petre Mihai BAcanu, In Ro-
metnia Liberei din 21 septembrie 1972, p. 5. Un alt castan mare comestibil, Cu diametrul
de 2,20 metri In Valea Rlusorului, comuna Mu de Mori, judetul Sibiu (Revista Peidurilor,
1962, 7, p. 437)
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
255
Alacin in sus, releva frecventa acestor padureti, afirmind: In padure, mai

mult de jumatate sint pomi roditori: peri, meri, viini, cire0, nuci
corni i vi ta salbatica" 1. Am amintit mai inainte de obiceiul de a se altoi
In padure de catre iubitori ai naturii i ai oamenilor pdure%i de acetia ;
dam acum i un caz de altoire in masa. E vorba de hotarirea luata, la 1
noiembrie 1840, la mo0a Miclauani (tinutul Roman) a vornicului Alexandru
Sturdza, ca toti locuitorii mo0ei s fie obligaV
face gradini in care s
planteze cite 200 de padureti tineri: cire0 salbatici, peri, meri. Fiecare padurar i prisacar urma a aduce 500 de puieti de meri i peri care trebuiau
Ingropati in livada coal" spre hultuire (altoirel). Hultoaiele trebuiau aduse
de la Deleni i Horodniceni 3; puteau s le aduca zicem noi 0 de la
Radaeni, unde erau soiuri bune de fructe, In special mere. Coarnele i scoruple se culegeau toamna tirziu i erau apreciate de inainta0. De la forma alungita a coarnei s-a dat numele de coarnei la doua varietati de strugure: coarna
alba i coarna neagra, care se pastreaza atirnate In cladarii in podul caseipina
iarna tirziu; de asemenea, numele cornitei, o alta varietate de strugure, cu

bobul mai mic.
Zmeura, fragii, murele, afinele, coacazele de munte, porumbele, i, recent, ctina au devenit produse cutate la export, fie proaspete, fie sub forma
de pulp', fie prelucrate ca gemuri i siropuri. Aceste bogatii ale pdurilor
noastre capata o importan0 tot mai mare 4. Acela0 lucru se poate spune
padurii. Minatarcile sau hribii, atit de apreciate,
i despre ciupercile i
uscate, in postul Patelor, glbiorii carora in Transilvania li se spune urechiue, zbirciogii, buretii vinqi de fag zii i pastravi. ce se pstreaza
murati toata iarna, buretii lapto0, ghebele, creasta cocoplui i atitea alte
soiuri au fost i sint un pretios adaos In alimentatia satenilor i a unora dintre orarni care cunosc aceasta variata i excelenta bog'tie a pdurilor
Din cilia toriile ieromonahului rus Partenie..., tradus din ruseste de arhimandritul
V. P u i u, Vdlenii de Munte, 1916, p. 42.
2 Vezi mai sus, p. 19. Faptul e consemnat in lucrarea Notice sur la Roumanie, Paris,
1867, p. 69 (dau textul in traducere): Se gAseste de asemenea in p6duri mArul i pdrul
In stare s5.1batica; Vranii romni Ii altoiesc de cele mai multe ori, considerind aceast6
operatle, ca un act de pietate".
3 G h. Plato n, Domeniul feudal, p. 118-119.
4 Vezi i Coman o NT a, 0 mare bogage anonima, in Romania Libera din 5 iulie
1973, p. 1 si 2. In Maramures s-a recoltat in 1972, cantitatea de peste 425 tone fructe
de pAdure, dintre care 185 tone ciuperci (P etre Mihai Blcan u, in Romania Li-
bera din 20.IX.1972, p. 5 si 29.X.1972, p. 5). Muntele Zmeurcitul de ling6 Chiojdul Mare
(judetul Prahova) e amintit ca punct de reper: la virful Zmeuratului" in documentul

din 1558 prin care Mircea Ciobanul intAreste lui Sin cu fratii i altora a patra parte din
Chiojdu (Documente B, XVI vol. III, p. 78). Un sat Catina in Transilvania, in apropiere de Gherla, e amintit documentar in 1327 (C oriolan Suci u, Dictionar istoric
al localita filor din Transilvania, I, Bucuresti, 1967, p. 129); un alt sat Mina, pe valea
Biscei, in judetul Buzdu.
www.dacoromanica.ro
256
noastre. Ea a inceput s fie cerutd tot mai insistent la export. Din afine se
face i un apreciat rachiu ; de altfel, asemenea distilate se pot obtine i din
celelalte fructe ca zmeura i mura.
Alt produs al p'durii, foarte eutat In vremea chid nu existau chibriturile, era iasca. Cu ajutorul ei, a cremenei 0 a amnarului se Mon. focul ;
era deci nelipsit din casele gospodarilor. Thiat de pe fagul pe care cre0e
ca un parazit, ea se fierbea mai intii, apoi se usca, spre a deveni pufoas.
Se cuta i continu s se caute reifina, aceast secretie parfumat a
coniferelor. In Transilvania, In secolul a XVI-lea, sate/e de iobagi, In afar
de ce ddeau acetia individual gru, ovz, varz, pstrvi ddeau colectiv, ghind, ra0n6 de brad, pe0e, cprioare sau, in locul Ior, gini i bani 1
Am amintit de r0narii din preajma Sibiului, care o stringeau i o vindeau.
lath' acum ce se spune In Orinduiala" pentru Odurile bucovinene: Fierberile
de r4in In codrii de molidvu totu s se volniceascA ... din pricha ea' pociumbii sau tulpinile rmase i vreascurile ce mai grit, prea bine pot s.' se iae
la aciast treab5." nu hag i copacii Intregi, cum se obinuiete la unii, mai
ales in Bucovina Cu acest chip adie luindu-se copaci intregi zeace
cuptoare de fiertura r4inii nu sintu In stare de a arunca alit c4tigu sau folosu cit stricciune face codrului numai un cuptoriu" 2. Un document din
8 august 1816 dovedete cr4ina se stringea 0 in res tul Moldovei ; protopopul
Dimitrache din Piatra Neamt serie protosinghelului Isaia de la mitropolia
din Ia0: Au fost porone stpInease s s string r4ina
culbeci i
nu s-au supus poroncii preotii i diaconii... Si eu am umblat pre la casele

lor i, cu mult sfad i gilceav, abea am putut stringe 130 ea' r4in. Tar
culbeci nici unul" 3. R0na se intrebuinta, In cornete de brad, pentru tau-
mat prin case, spre a purifica" aerul. Astzi e prelucrat industrial, la

Miercurea Ciuciului , In combinatie cu colofoniu i terebentin 4.
O mentiune merit fructul vitei slbatice, vit ce se intilne0e sporadic
In toat tara, prin lunci ca 0 in pdurile de foioase, pink' la maximum 400 de
metri altitudine 5. E comestibil, in special cel care se intilne0e In cursul

inferior al Mureplui 6.
D. Pr oda n, lobgia In Transilvania in secolul al XI .1-lea, vol. II, Bucuresti
1968, p. 18.
2 Ortnduiald, ed. cit., p. 32.
3 Preot D. Furtun, Un vechi obiceiu nemtean : dajdia culbecilor, In Anuarul

liceului Petru Bares" Piatra Neamt, 1936-1940, Piatra Neamt, 1942, p. 63. In IVotice
sur la Roumanie", Paris, 1867, e amintit si rsina printre produsele Romaniei, ado&du-se Insi ca ea nu are importanta pe care o are acest produs In Franta si Germania,
Intrebuintindu-se numai pentru fabricarea verniurilor ( lacurilor!) i parfumatul apartamentelor.
coman $ova, op. cit., p. 2.
I. Dumitriu-Ttranu i colectivul, Arbori i arbufti forestieri, Bucuresti,
1960, p. 757.
E. A. B i el z, op. cit., p. 93.
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
257
Rind a nu se produce industrial zandrul, din sfecla de zandr, se folosea

zandrul din trestia de zandr produs scump, inaccesibil satelor, apoi mierea,
bogdtie strveche i abundentdd in tara noastr, i mai rar, zahrul din mustdreata" de jugastru. La inceputul primdverii se fdceau gduri mici in traunchiurile
jugatrilor i se stringea in gdleti seva dulce, mustdreata", care curgea ; apoi
se fierbea spre a se ingrop i se obtinea un sirop care tinea locul zandrului
sau al mierii. Pentru difuzarea procedeului s-a tipdrit, in romangte, la Buda,
In 1812, o brourd, o traducere din nemtqte, intitulatd Pentru facerea zahdrului din mustureata i de Jugistru" 2. Si In alte tdri europene i extra-
europene era cunoscut acest procedeu, doar c arborele folosit e artarul,

Inrudit dealtfel cu jugastrul. Astfel In Canada i in Statele Unite, unde se
practicd Inca, In statele din nord-est (Rhode Island, Maine) dar in msurd
din ce in ce mai redusd. Pieile Roii numeau luna martie, din cauza obtinerii
mustdretii, luna artarului" 3. Se tie &A frunza acestui arbore e semnul

caracteristic al drapelului canadian.
Gogoile de ritic sint nite protuberante spongioase ce apar pe frunzele
de stejar ca urmare a Intepdturilor unei insecte. Serveau ca tanant adicd pentru
argsirea pieilor ; se intrebuintau i In cosmeticd 4. Tot ca tananti se intrebuin-
tau fructul aninului, scoarta de stejar MIL" i mai ales de cer 5.

Frunze/e mrului paduret, amestecate cu frunzele pdlite ale sovirfului,
ldsate s macereze In apd, dau o frumoasd culoare roie deschis pe care rornancele o intrebuiffteaza pentru vopsitul linei, iar armenii pentru vopsitul
pielii numite cordovan 6. Coaja mesteacdnului (Id o culoare cafenie, aceea
a aninului i frunziul de mesteacdn o culoare neagrd 7, iar coaja mdrului
pdduret i frunze/e de pdrechernitd, tratate cu alaun, dau o culoare galbend 8.
Din ramurile tinere de brad se prepard o apd de colonie cu parfum de brad ;
se pulveriaza mai inainte in Wile de clasd, cinematografe, sdli de intruniri.
Mentiontim, In sfiqit viscul, un semiparazit in form de tufd mick ale cdrui
bobite mici, albe se obinuiete, in ultimul secol,
frunze i fructe
se atIrne, de Crdciun i Anul Nou, in odaia de primire ; In Apus, obiceiul
este vechi i cere ca aceia care se intilnesc sub tufe de vise s se sdrute.
1
Sic!
2 Bibliografia romdneascd veche, vol. III, p.; E. A. Biel z, op. cit., p. 88.
3 P. Deff ontaines, op.
cit.,
p.54.
4 In afaril de gogoOe de ristic indigene, erau i cele importate din Turcia; vezi
pentru acestea din urmd, nartul din 3 aprilie 1793, la V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 347. Pentru valoarea astringentd a gogoilor de ristic, a ghindei i a cojii
de stejar vezi E. A. B i el z, op. cit., p. 94.
5 Notice sur la Roumanie, p. 81.
6E. A. B ie 1 z, op. cit., p. 89.
7 Idem, p. 90.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
VINATUL DIN PADURILE NOASTRE

Plidurea e casa Fi masa vinatului"
(Zical5. veche romineasc5)
O veche zical' romaneasca Burka: Pdurea e casa i masa vinatului".

Intr-adevar, cea mai mare parte a vinatului nostru Cu par i chiar o parte
a vinatului cu pene traiete i se hranete in padure. Ursul, mistretul, lupul,
cerbul carpatin i cerbul lopatar, caprioara, jderul, risul, apoi cocoul de
munte, comp' de mesteacan, ierunca etc. nu pot fi inchipuite in afara
padurii de munte, de deal, de es, de lunca i de balta
care le oler
i brand. lama, chiar vinatul mic de cimpie se adapostqte in padure.
Data fiind intinderea considerabili a pdurilor pamintului romanesc in
preistorie, in antichitate i in evul mediu, intindere mull mai mare decit aceea
de astazi, ne putem lesne inchipui bogatia de vinat ce le caracteriza in acea
vreme 1. Ni s-au pastrat marturii, unele timpurii, altele relativ tirzii, din se-
colele XVI, XVII i XVIII; ele sint adinc graitoare in aceasta privinta
ne permit sa deducem ce va fi fost mai inainte vreme. Astfel, intr-un act
din 1138, septembrie 3 al regelui Bela al II-lea catre manstirea Dumis
Ungara) se spune ea locuitorii din Transilvania vor trebui s dea anual acestei
manastiri douazeci de jderi ..., o piele de urs i un corn de hour 2. La

12 august 1299, regele Andrei intrete scutirea acordata de Bela al IV-lea
oaspetilor din Cata (judetul Braov) care fusesera iertati i scutiti de darea
pieilor de jder ce trebuiau date in folosul reginelor, pentru care Inca de la
inceputul aezarii lor fusesera daruiti prin clArnicia regala cu un privilegiu
SdpAturile de la Sucidava (Celei, la Dungre) au dat la ivealg in diferite straturi,
o mare cantitate de coarne de cerb i oase de mistref (D. Tudo r, Oltenia romand, editia
a treia, Bucuresti, 1968, p. 204. In Muzeul din C515.rasi (judetul Ialomita) se pot vedea
harpoane din corn de cerb" gdsite la Cunesti , in acelasi judet (C o n s t. C. Giuresc u,
Istoria pescuitului...., Bucuresti, 1964, p. 41.
I Documente C, Veacul XI, XII, XIII, Bucuresti, 1951, p. 3. In 1208 stilt amintiti vinAtorii de bouri din satul Ip, judetul &dab mai inainte In comitatul Crasna (Idem,
p. 42,1).
www.dacoromanica.ro
VTNATUL DIN PADURILE NOASTRE
259
special i Cu numele de satul Jderilor. Voievodul Transilvaniei a cautat

le ja aceste piei de jder ; s. n-o mai faca" 1. In legtura cu achitarea darilor
in piei de jder exista chiar o dispozitie in diploma din 1222 (Bula de aur)
prin care Andrei al II-lea confirm- nobililor regatului Ungariei libertatile
lor. Se spune: Drile pltite in piei de jder se vor plti conform obiceiului
statornicit de regele Coloman" 2 (1096-1115). Care este acest obicei, rezulta
dintr-un act posterior, din 1231, al aceluiai Andrei care precizeaza: De
asemenea pentru darea pieilor de jder se vor plati patru pondere" 3 i din
toate veniturile ce se vor stringe de aici, a treia parte se va plti stapinului
moiei i doua parti stpinului %aril" 4.
Cit de insemnat era vinatul padurilor rezulta i din actul de imprteal
din 1292 intre urmaii comitelui Nicolae de Rodna i urmaii comitelui
Benedict. In ce privete Rodna, vor da pe din doti minele de aur sau de
argint; de asemenea pe din dou vinatul din munti, din pescuit , din
cursele puse fiarelor sau din once alt folosint4 a padurilor" 5. Cronica
Trii Romneti, scrisa de Radu Popescu, povestete ca voievodul Vlad
Vintila de la Slatina (1532-1535), trecind 3 ani ai domniei lui, s-au dus
In primblare &are Craiova, ca s vineze padurile Jiiului ca s prinz cerbi
alte vinaturi mai mari, de vreme ce intr-aceale parti de loe se an vinaturi multe i mari" 6. Vinatoarea aceasta i-a fost Ins fatala domnului, deoarece citiva dintre boieri, aflind ea Vlad voda vrea sa-i taie ii considera
dumani
i-au luat-o inainte. Unul anume dintre boieri, Momee logofatul
a Invatat" dou slugi ale sale, unul arvat (croatl) i altul ungurean" cum
s procedeze i intr-adevar acqtia, trecind in fuga calului pe linga domn,
11 strapunsera Cu sulitele. La 12 iunie 1535 se tia de isprava la Braov 7.
In 1632, Paul Strassburg, sol al regelui Suediei, in drum spre Constantinopol, trece prin Tara Romaneasca i noteaza in jurnalul sail de calatorie:
In paduri i codri e o mare multime de fiare salbatice i de 'Agri". Un secol

4 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 468.
2 Documente, C, Veacul XI, XII, XIII, vol. I, p. 192.
3 Adica patru grosi.
1 Documente C, Veacul XI, XII, XIII, vol. I, p. 250.
5 Idem, Veacul XIII, vol. II, p. 382-383.
6 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tara Romdnefti, ed. Const. Gre-
c esc u, Bucuresti, 1963, p. 45.

7 Cons t. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, II, editia a patra, Bucuresti, 1943,
p. 165 . Letopisetul cantacuzinesc, arralnd si el ch s-au dus Vintil vod la Craiova,
st vfneze cerbi preste Jiiu", i et avea de gind, acolo sA tae alti bojar", afirm5.
boiarii s-au gAtit ei de au taiat pre Vintill vod5 In malul Jiiului" (Istoria Tdrii Romdnefti
1290-1690. Letopiselul cantacuzinesc, ed. de C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 47.
8 Bawr, General de, Mmoires historiques et gographiques sur la Val achie,

Frankfort et Leipsic, 1778, p. 14.
www.dacoromanica.ro
260
i ceva mai tirziu, in timpul rdzboiului din 1768-1774, generalul, de origine

german, de B a u r (B a w r), care a alctuit o descriere a Trii Rom neti,
arat cg pdurile i muntii miura (fourmillent") de cpriori, cerbi, tapi

slbatici (bouquetains"), mistreti, iar cimpiile mai ales de iepuri. Animalele
de pradd care se OA aci sint vulpile, urii, lupii, riii etc. Este i o spet
particular de lupi de cimpie, ceva mai mici decit cei de munte. Aceti lupi
de cimpie sldluiese mai ales in lunca Dundrii i se ascund in stuful lacurilor
mlatinilor de acolo. Sint in mare numr, carnasieri i pricinuiesc mari
pagube turmelor. Am remarcat in pduri
continua de Bawr un soi
plcut de porumbei slbatici i o spet de coIofan neagra cu capul rosu,
de mrimea unui pui de gin; carnea ei este delicioas; dar ea cunoaste
toate siretlicurile vintorului i n-o poti impusca decit cu mare greutate" 2.
Poate nu e lipsit de interes sri insemnm aci c' izvoarele istorice amintesc de cerbi domesticiti. Baltazar Walter, care a fost contemporanul lui Mihai
Viteazul i a scris o cronic a domniei acestuia, afirma cri doi asemenea cerbi
Insotir pe Mihai in mai multe exped4iuni belice ; ei zceau mai cu seam
ling cortul domnului, stteau faVri in mijlocul b'tliei, mergind cu curaj
sau inaintea sau alaturea lui ; nici rdsunetul bombelor, nici fulgerile tunurilor
nu-i inspiminta, ci, auzind vuetul, se ridicau in cloud' picioare i stteau putin
privind ; ei sttur martori neclint4i, in contra datinei acestui animal, i
la btlia de la Clugreni ; aci ins, unul dintr-inii pierind din intimplare,

cellalt, de durere, merse de se ascunde in pdure". i bnuind ca' poate
unii dintre cititori nu vor voi sri cread cele relatate, Baltazar Walter adaug
cri faptul se adevereaz... prin mrturia insui ducelui Mihai i a mai multor
militari demni de credint "3. Pe de alt' parte sint bine cunoscuti cerbii
domesticiti ai lui vod Mavrogheni (1786-1790) inhmati la o trsur mai
war& a acestuia, condus de insui domnul. Pictorul contemporan Paul
1 Adica in Tara Romaneasca.
2 B a w r, o.c., p. 14 Sa fie aceasta cotofang neagra cu cap rou" ciocdnitoarea
neagret cu cap rofu? Nu mi se pare probabil.

A. Papiu-Ilaria n, Tezaur de monumente istorice, I, Bucureti, 1862, p. 30
31. La 2 mai 1639, Matei Basarab intArete lui Radu mare comis satul Cerbari din judetul
Dimbovita. Numele satului arat c locuitorii lui se indeletniceau cu prinsul i cu VInatul cerbilor pentru curtea domneasca aa cum oimarii un sat Cu acest nume
In Prahova se indeletniceau cu prinsul i invdtatul oimilor la vinatoare (Arhivele
Statului Bucureti, Episcopia Buzai, LXXV/4).

Semnalam aci i faptul c atit la Bucureti, cit i la Tirgovite existau inceputuri
de gradini zoologice in a doua jumnate a secolului al XVI-lea. Despre ciutdria domneasca" din Bucureti, ne vorbesc documente din 1587 i 1649 (C o n s t. C. Giur es cu,
Istoria Bucureftilor p. 62), despre cea din Tirgovite, secretarul italian al voievodului
Petru Cercel care ne spune ca acesta Muse in 1584 cuti nespus de mari-i frumoase
pentru a tine salbAticiuni" (Ccileitori straini, III, p. 12).
www.dacoromanica.ro
261
Pitrisch a consemnat faptul intr-o stamp In culori 1. Pe timpul iernii erau

Inhmati la o sanie domneasc. Descrierea unui alai din 1787 mentioneaza,
In afar de careta gospod cu 6 telegari" i sania gospod cu cerbii" 2
Pentru Moldova, citrn mai intii mrturia cAltorului francez De Fourquevaulx ; acesta, In 1585, In drumul su prin Moldova dintre Prut i Nistru
venea dinspre miazzi i se Indrepta spre Tutora ne aratd Ca' pddurile
ne ofereau noaptea vintitori tot atIt de plcute de mistreti i de ur0 pe

care Ii 'Andeam din virful copacilor cu archebuzele de care i0 Meuse rost
fiecare din noi la Creman" 3 (Akkerman adic6 Cetatea ADA). Un alt cltor,
suedez ca i Strassburg, anume H. Weismantell, dar la Inceputul secolului
al XVIII-lea, strbtind Moldova, afirm5: In toat aceast tara este un
belug nemaiauzit de tot soiul de sllatkiuni: elani, cerbi, cgprioare, ur0 i
mistreti, umbl prin ar ca turmele de oi ; slut, de asemenea, foarte multe
dropii, potirnichi, ginue de cimp i de mesteacn, rate, gl0e, becatine
i alte psri, dar oamenii nu prea le vineazd sau prind ; dac ar avea chef,
locuitorii ar putea s se hrneasc6 numai cu Anat. CAci i cel mai srman
tran, ca i domnul insu0, poate s vineze i s prind oricind i oriunde.
O cgprioar se cumpArd cu 6 sau 8 gro0 imperiali i toate celelalte cu preturi
foarte ieftine" 4. Afirmatia despre dreptul oricui de a Ana oriunde i oricInd
nu corespunde realitii, deoarece existau branifti domne0i, mnstire0i
boiereti 5; nu-i mai putin adevrat lug c abundenta vInatului, cu pr
cu pene, e confirmat de o sum de alte izvoare. Astfel, Dimitrie Cantemir
In Descriptio Moldaviae se refer la turmele de cerbi, de cgprioare, de capre",
la vulpi i la rI0, la haitele de lupi care rtdcesc dintr-o parte In alta prin
pduri" 6. Apoi adaug: Am s las la o parte alte vietuitoare slbatice de
care slut pline pdurile noastre: r10, jderi (nu aceia care slut numiti obinuit
zibeline) i vulpi etc., ale cdror blni servesc mai ales spre a ne apra de
ger" 7. O atentie deosebit acord Cantemir zimbrului, pe care II descrie In
chip amnuntit: Ca mrime este cit un bou domestic, dar are capul mai
1 Un exemplar din aceasta stampa la Academia Republicii Socialiste Romania,
Cabinetul Stampe. O reproducere in culori a ei la Cons t. C. Giuresc u, Istoria Bucure.,stilor,
Bucuresti,
1967,
plana hare
paginile
112-113.
2 V. A. Ur echi a, Istoria romdnilor, III, Bucuresti, 1892, p. 506
Amintim
pentru vremea noastra, de cerboaica Tunti, imblinzita, care statea libera in gospodaria
familiei I. Popescu de la Lapusna (judetul Mures).
3 Cdlettori strdini despre trile romdne, vol. III, Bucuresti, 1971, p. 181. Prezenta
ursilor In codrii Lapusnei i ai Bicului este surprinzatoare, dar nu imposibila.
4 N. Iorga, O noud descriere a Moldovei In secolul al XVIII-lea de un Suedes,

In Revista Istoricei, XVI (1930), p. 26.
5 Vezi mai sus, capitolul Branivi.
Descriptio Moldaviae, editia 1973, p. 114-115.
7 Idem, p. 116-117.
www.dacoromanica.ro
262
ISTORIA PADURII ROM/Us/EST!
mic i alungit, grumazul mai zvelt i pintecele mai supt, picioarele mai inalte,
mai subtiri si mai drepte, cu virfurile foarte ascutite i intoarse in afara.

Este un animal feroce si iute i, intocmai ca i caprele, se poate catara pe
tancurile muntilor, de aceea cu greu se prinde altfel, decit ucis sau rank
Cu pusca. Acesta este animalul al cdrui cap Drago, primul domn al Moldovei,
dupa descalecat, a hotarit sa fie stema
Aceasta descriere, amanun-
tit si exacta, dovedeste, credem, ch. Dimitrie Cantemir a v'zut zimbrul in

timpul vreunei vinatori sau macar ca vinat ucis. Spirit de observatie
toresc sa nu uitam c tatal sau Constantin voievod, si mai ales fratele sau,
Antioh voievod, au fost mari vintori 2 dovedeste Dimitrie Cantemir
cind descrie ierunca : In Moldova si la hotarele PocuOei se mai gseste o
pasre numit.' de localnici ierunc4, iar de poloni glusca adica surda. Seaman cu gainusa de padure 3, dar este mai mica si de felul ei proasta i surd.
Daca un vinator ar gasi Intr-un copac o suta de astfel de 'Agri, le poate

impusca una cite una, celelalte privind cum cade soata lor. Dealtfel au o
carne foarte fink' i foarte all, care intrece la gust pe cea de potirniche
de fazan" 4.
Dar Dimitrie Cantemir mentioneaza In Descriptio Moldaviae" i alte

dou salbtaciuni: bivolul seilbatic i oaia sabaticd. Despre cel dintii spune
ca apare in jurul ambelor maluri ale Nistrului" dar crede ca el nu e indigen, ci venit din Podolia si din tara tat:areas* turmele de bivoli salbatici
fiind silite a trece Nistrul inghetat de vinturile dinspre miaza-noapte care
pustiesc iarna acele regiuni" 5. Cit despre oile slbatice", acestea stilt descrise de Cantemir, intr-un fel care produce mirare: Au buza superioara atirnind in jos de dou palme si din aceast pricin cind pase sint nevoite s
caute hrana dindu-se inapoi. Grumazul lor, care este foarte scurt, nu are
nici un fel de articulatii si de aceea, ele nu pot intoarce capul la dreapta
sau la stinga ; au picioare scurte, intr-adevar, dar foarte iuti, asa Incit clinii,
gonindu-le , cu greu le pot ajunge ; pe linga acestea, au un simt al mirosului
atit de bun, incit pot adulmeca pe vinatori sau vre-un animal care vine din
Descriptio Moldaviae, p. 116-117. In ce priveste stema Moldovei, Cantemir se Inseal:
ea are un cap de bour, nu de zimbru. Vezi Dr. E. Boteza t, Bouruli zimbrul, In An. Acad.
Rom. Mem. Seq.
s. 2., t. XXXVI (1913-1914), p. 17-40; Cons t. C. G i u-
r es c u, Istoria Romdnilor, I, editia a cincea, Bucuresti, 1946, p. 394; Al. Filipasc u,

Sdibeitdciuni din vremea strit mofilor noqtri, Bucuresti, 1969, p. 27-76. Pentru zimbru,
al arui nume ar fi de origine slavd, vezi S ex til P u e ar i u, Bourul fi zimbrul. Pulind filologie, In Carpalii, V (1937), 12, p. 323-324.
Pentru Antioh Cantemir vezi letopisetul lui I o an Neculce: vindtor i slubun, dupa hirea tatine-sau" (ed. I or gu I or da n, Bucuresti,
jitor adick ostas !

1959, p. 133).
5 In textul latin: Gallinae sylvestris" (Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 118).

Idem, p. 118-119.
5 Idem, p. 116-117.
www.dacoromanica.ro
VTNATUL DIN PADURILE NOASTRE
263
directia in care bate vintul de la o mild nemteascd 1 distantd i pot scdpa

cu fuga. Dacd insd acetia vin spre ele cind vintul sufra' dimpotrivd, nu simt
nimic decit in momentul in care sint prinse" 2
Sint aceti bivoli salbatici i aceste oi sdlbatice spete diferite, provenite
prin znutatii 3 din bivolii i oile domestice sau provin din aceste soiuri domestice,
ldsate In libertate pierdute prin pduri i prin stepe i cdpAtind caracteristice noi In starea de salbdticie ? Un rdspuns sigur este greu de dat, dar ni
s-ar 'Ama surprinztor ca Dimitrie Cantemir sa inventeze, s nu aib nici
un f el de temei. E adevrat c gdsim in opera sa afirmatii care nu corespund.
cum este aceea referitoare /a apa Prutului care ar fi cu treizeci la
sut nzai upara (leca, apa celorlalte rhiri moldovene 4. Dar faptul cd tot el
pomene0e i de hergheliile de cai scilbatici de lingd hotarele Bugeacului, cal
care nu se deosebesc de coi domestici decit cd sint putin mai mici i au

copitele mai late de o palma, dar rotunde i foarte tari" 5, ne indrepatete
sd considerdm i bivolii sdlbatici ca avind aceeai origine adic animale sedbteicite, scdpate de sub Ingrijirea omului.
*i In Transilvania gdsim asemenea cai sellbatici. Dacd Antonio Bonfini
(1434-1503) spune despre aceastd tara cd este nespus de bogatd In boi,

fiare sdlbatice, uri" 6, Sebastian Miinster serie, la jumAtatea secolului al
XVI-lea, c' In pAduri sha boi cu coamd i bouri i sint i cai slbatici i
amIndoud aceste specii sint de o iuteald uimitoare, iar coamele cailor ajung
pind la pdmint" 7. Antonio Possevino (1533-1611) descriind, la rindu-i, diferitele regiuni ale Transilvaniei, afirmd cd Ordtia are cimpii roditoare...
phluri bogate In iepuri, mistreti, cdprioare i cerbi" 8. Unele detalii noi asupra
vinatului transilvan gdsim la adtorul David Frlich a cdrui pea a fost

redactatd intre 1629 i 1639. Dupd ce explicil mai intii numele tdrii prin
multimea pddurilor" i aratd cd nu se poate intra i iei" din Transilvania
decit prin pAduri", de unde i numele unguresc al ei: Erdely adicd loe
paduros", el confina. astfel: Pddurile sint pline de tot felul de sndticiuni.
Se gdsesc cai sdlbatici, cu coama pin la pdmint apoi cerbi, crdprioare, vulpi
i iepuri foarte mari ale cror piei se folosesc la imbrcdmintea femeilor. Lupii
i urii in pdrtile Tdrii de Sus i In regiunea Tdrii Oltului se adund uneEga16. Cu aproximativ 7,6 km.
p. 114-115.
3 Vezi, In privinta aceasta, C. Mota s, Charles Darwin, Bucuresti, 1972, p. 96.
2 Descriptio,
4 Descriptio,
p. 64-65.
5 Idem, p. 116-117.
6 Caleitori strdini..., I, Bucuresti, 1968, p. 489.
7 Idem, p. 505.
8 Idem, vol. II, Bucuresti, 1970, p. 548.
9 Acest detaliu privind caii sAlbatici a putut fi luat de Friilich din opera lui Sebastian Miinster.
www.dacoromanica.ro
264
ori In haite de cite 30-40 si aproape In fiecare noapte de iarn sfisie citiva
cai. In Tara de Sus se realizeaz6 frumoase citiguri cci un cap de familie poate scoate intr-un an din pieile vindute trei pind la patru sute de
florini, o sum pe care cu greu ar putea-o scoate, muncind la vie, podgoreanul
din regiunea vecin lor" 1.
Nu toate soiurile de vinat s-au p'strat pin In zilele noastre ; unele au

disprut, fiind vinate fr erutare, altele skit pe cale de disparitie. Dintre
salbdaciunile disparute pomenim In locul lntii bourul i zimbrul. Aceste podoabe ale pdurilor noastre s-au stins: primul In secolul al XV-lea sau al
XVI-lea, cel de al doilea mai tIrziu, ultimul zimbru fiind doborit In Maramure, la izvoarele Tibului, In 1852 2. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, zimbrul
se mai intilnea Inca' In fundul codrilor, In munti 3 ; in Transilvania, el a rezistat pin la jumtatea secolului al XIX-lea. Cit au pretuit strmoii acest
vinat domnesc se vede i din aceea e au pus drept stem a Moldovei capul
de bour nu de zimbru, cum credea Cantemir 4 aletuind si o legend
In legtur cu desedlecatul lui Drago. In ultimul timp, incepind din 1958,
am reintrodus zimbrul, aducind citeva exemplare din R.P. Polon. i colounde ele
nizIndu-le in rezervatia natural din Hateg pdurea Slivut
s-au adaptat, inmultindu-se ; alte exemplare de aci au lost strmutate In
Arge, Neam i Poiana Braov. Castorul sau brebul a disprut i el. I-a rmas
lug numele legat de unele locuri i asez'ri, ca, de pild, satele Brebu in
judetul Prahova, D'imbovita, Buzu, Cara-Severin, Timi, precum i in
Maramure, acesta din urm amintit pe vremea lui Bogdan desclec'torul ;
apoi Valea Brebului, dupg aceea Brebii pomeniti in Moldova: unul in tinutul
Vaslui, pe timpul lui Alexandru cel Bun, altul In Neamt, pe timpul lui Stefan
cel Mare, satul Brebi In judetul Cluj etc. 5. Nici elanul sau plotunul 6 cerbul
Citleitori striiini, vol. V, Bucureti, 1973, p. 47.
2 Dr. A. B. S z ai a y, Bourul din Ardeal. Monografia boului streivechi din Romania, In Carpati, V (1937), 12, p. 351, crede c bourul a disprut In Moldova aproximativ la anul 1460". Amintirea bourului, o pstreazA citeva toponimice, deoparte
i de alta a Carpatilor (Vezi Toponimia romtineascel, p. 396 i 450; Gustav Kisc h,
Siebenbargen im Lichte der Sprache, Sibiu, 1929, p. 169). intr-o hart din 20 august 1804,
gsesc pe MAgura Odobetilor, la est de muntele Riutul raiul cel mic! in judetul
Putna (azi Vrancea I) plaiul bourilor" (Arh. St. Iai, Stampe fotografice, nr. 133).
Pentru zimbru vezi Al. Filipac u, Seilbciticiuni..., p. 77-110 i in special p. 100-101.

3 Descriptio, p. 116-117.
4 Vezi mai jos, p. 271 nota 7.
5 C Onst. C. Giurescu, In legaturei ca Istoria Romcinilor" in Rep. Ist. Rom.,
VVI (1935-6),
p. 126.
Amintirea lui s-a pstrat In folclor, aa cum arat urmtoarele versuri ale unei
poezii populare: Din opinci de plotun descaltatu-o, In cizme galbene incltatu-o" (Al.
F ilipaeu, Sillbtiticiuni din vremea strtimofilor noftri, Bucureti, 1969, p. 133).
www.dacoromanica.ro
265
Cu coarne late,
nici calul slbatic cruia ruii Ii ziceau tarpan" 1, nici
mAgarul slbatic sau colunul nu mai exista azi in pdurile noastre. Doar citeva
toponimice, precum colunul, poian in judetul Doljului, Coluni, loc in judetal
Buzu, Colun, sat In judetul Sibiu, Coloneata In judetele Iai i Vaslui i

Colunita In judetul Buzului ti mai pstreaz6 amintirea 2. In privinta marmotei alpine, prerile stilt Imprtite: unii cercetatori cred cd ea s-a stins
pe la finele secolului trecut 3; altii sustin c6 acest rozAtor n-a existat; in tinuturile noastre 4; rmine ca un nou material documentar s lmureasca
problema. Oricare ar fi rezultatul cercetrii, fapt este c, recent, s-a colonizat
marmota In muntii notri, In Fggra i in Retezat precum i in Maramure
i c ea pare s se fi aclimatizat. Alte soiuri sint aproape de disparitie: astfel
zdganul saul vulturul brbos sau cilihoiul, cel mai mare soi de vultur de
la noi ; numele ii este pstrat de muntele Mganul, de ling Cheia, in judetul
Prahova 5. De asemenea, cocoful de mesteacdn
aceast splendid pasre care
altildat se vina curent in pdurile de deal i es 6 i care azi aproape a disprut.
Lostrita, cel mai mare salmonid al trii noastre, exista, la Inceputul secolului al XIX-lea, In toate apele mai insemnate de munte din Muntenia,
Moldova i Transilvania 7; astzi nu s-a mai pstrat cleat In cursul superior
1
Al. Filipasc u, op. cit., p. 170-177; el pune disparitia calului slbatic din
Transilvania intre 1700 si 1743 (p. 177).

2 Ibidem. Pentru plotun vezi Al. Filipasc U, Sdilbdticiuni din vremea stramosilor nogtri, p. 131-141. Existd si formele Colinul, Virful Colinului, cu I in loc de u, asa
cum intilnim forma gorin pentru gorun (Toponimia romeineascd, p. 364).
Vezi Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romdnilor, Bucuresti, 1971, p. 21; Al. Filip a c u, Sellbetticiuni..., p. 210-212. De aceeasi pdrere
este si marele cunoscdtor al vInatului i pescuitului de la noi, I onel Po p. Semnaldm

cd in Notice sur la Roumanie, brosurd oficiald, tipdrit pentru expozitia de la Paris, in
1867, se citeazd printre rozdtoarele tarii, i la marmotte" (p. 114).
4 C. Ros etti-B Idnescu, Despre neprezenta marmotei in Carpatii romd-
negti, in Ocrotirea naturii, 17 (1973), 2, p. 211-215.

5 Unii cercetatori considera zdganul ca dispdrut in tara noastrd in timp ce altii
cred cd mai existd, dar extrem de rar. Vezi in privinta lui, A 1. B or z a, Retezatul, viitorul parc national al Romtiniei, in Carpatii I (1933), 12, p. 7; Al. Filipascu, Sillbdticiuni din vremea strdmogilor nogtri, p. 210-211. La Muzeul Vii Teleajenului din
Cheia (judetul Prahova) se poate citi: la 28 decembrie 1927 a fost impuscat in masivul
Suru-Retezat un zgan adult (Gypadtus barbatus) ; acest foc de armd. a pus capat prezentei
zdganului In fauna tare.
6 in al noudlea deceniu al secolului trecut se vina, de pildd in pddurile Bandnei
si Catana de la sud de Golesti (judetul Arges). Vezi C. Rosetti B Aldnesc u,
dovadd a prenzetsi in trecut a cocogului-de-mesteacein in zona colinard a Munteniei, in Vind-
torul i pescarul sportiv, 1968, februarie.
7 Dionisie F o tin o, Icrrpta rfI raacuActiciag t. III, Viena, 1818, p. 161

162. Cea mai mare lostritd, de 32 de kilograme, s-a prins in 1952 in apa Viseului (Dr. M.
Bichiceanu, Cu unclip prin tara Maramuregului, In Vincitorul gi pescarul sportiv
XVI (1960), nr. 10, p. 10). Pentru sturionii i salmonizii din tinutul carpato-danubian
vezi si Cons t. C. Giur es cil, Istoria pescuitului f i a pisciculturii in Romdnia, Bucuresti 1964, p. 88-104 si 183-190. Pentru bogatia in pdstrdvi a apelor de munte altd-
www.dacoromanica.ro
266
al Bistritei, frumosul riu moldovean, i in Vioul maramurepan ; a fost reintrodus In Muffle Someul Mic i Criul Repede i aclimatizat in lacurile
de baraj montane Arge i Bicaz. Notm, de asemenea, Imputinarea considerabilA a sturionilor la gurile Dunrii i de-a lungul fluviului, precum i
dispariVa celor mari morun, nisetru din Maramure, unde a rAmas numai cega. La fel imputinarea scrumbiei de Dundre, care altdat era In cantitAti impresionante.
S-a introdus, in schimb, In ultima sut de ani, pdstrvul curcubeu i pdstrei-
vul fintinel sau finanelul, ambii de origin americanAl. Cel dintli s-a aclimatizat foarte bine i lace azi concurent pstrvului indigen In lacurile mon-
tane de baraj, In piraiele nostre de munte unde s-a stabilizat temporar. El

crete mai repede ca acesta din urm' i e cultivat in mod curent In pstr'vrii.
Tot de origine american i introdus la inceputul secolului in apele din Banat,
unde se gsete azi curent, e somnul pitic zis i somnicar i opt must4i"2.
0 alt specie nouA, iarAi de origine americanA, este carasul galben, semnalat
In bllile Giurgiului in 1929. I se mai spune i sorete", soare", sticlete"

i trei culori" ; poart de asemenea numele semnificative pentru frumusel,ea acestui pete de regina petilor" sau impratul petilor" 3. AsemArator cu precedentul este carasul argintiu; la Dunre, se pare c a aprut,
dup5. spusele pescarilor, prin 1927 i anii urnatori4. MentionAm apoi corego-
nul, de origine din U.R.S.S., reprezentat prin dou6 varietti, introdus In

1956, pentru popularea lacurilor de baraj i chiar a celor din cimpie (Nucet,
Snagov)5. Au fost importate, de asemenea, in deceniul trecut, mai multe
specii de crap de China. De la sine, venind tot dinspre rAsarit, a ptruns in
datd, vezi imprejurarea Cu venirea la Bran, la 9 iulie 1600, a sotiei lui Mihai Viteazul
cfnd piralabul Hennes Conrad a pus doi pescan i care au prins 207 (cloud sute sapte) pds-
trAvi (Titus Hasdeu si Jenica Noaghia, Domeniul cetalii Bran In secolele

X IV XV I , in Cumidava, IV (1970), P. 75.
1 Paul Decei, Fintinelul in apele noastre, in Vindtorul f i pescarul sportiv, XVI
(1960), nr. 12, p. 4.
2 M. B does c u, Peqtii afa cum II vede tdranul pescar romdn, Bucuresti, 1947,
p. 42; T h. Busnit d, Fauna acvatica, in Monografia geografic'd a R.P.R., I, Bucuresti,
1960, p. 601.
3M. BAcescu, Peftii..., p. 50.
4 Th. Busnitd. si A. Cristian, Carassius
auratus gibelio, p. 129-150;
M. B dcescu, o.c., p. 103.
5 T h. Busnit A si colaboratorii. Primele incercdri de aclimatizare a coregonilor

In apele R.P.R., In Buletinul Institutului de cercetdri piscicole, XVI (1957), 2, p. 5-19
Pentru toate aceste specii si in genere, evolutia regresivd a fondului nostru piscicol, vezi
Cons t. C. Giuresc u, Istoria pescuitului fi a pisciculturii En Romdnia, I, Bucuresti,
1964, p. 33-38.
www.dacoromanica.ro
267
Delta i in baltile Dunarii, ajungind pinti In Banat, ctinele enot, un succedaneu,
inferior Insa, al brebului de odinioara, precum fi bizamull.

Am amintit anterior de colonizarea zimbrului; adaugam i pe aceea a
muflonului, un soi de oaie salbatica, avind coarne groase i rasucite, originara
din Sardinia i Corsica2, care a fost extins In ultimul timp in sudul Dobrogei
i in judetele Buzau i Alba. Facind insa suma intre speciile nou introduse
sau reintroduse i cele dispArute In decursul timpului, rezultatul e deficitar:
am pierdut mai mult cleat am citigat. De aceea se impune peistrarea al cea
mai mare grij a speciilor de vinat existente, ocrotirea lor fi, adclugarea de specii
noi, aa Inca, sa mentinem caracterul de tar a vInatului i a pescuitului pe

care l-a avut, din cele mai vechi timpuri, pamintul carpato-danubian.
Cine avea dreptul sa vineze In Wile romAneqti? Exista vreo oprelite
In privinta aceasta qi in ce msura? Raspunsul este urmatorul: Puteau vina
toti cei care stapineau pamintul, adica' domnul, marii dregatori, boierii mari
i mici, reprezentantii manastirilor, moneni ii razaii. De asemenea oraenii In cuprinsul hotarului oraplui sau tirgului adica a terenului agricol
unde ei 1i aveau In toate cazurile, ogoarele, imaul i finetea, apoi vii qi livezi, prisaci, iazuri sau heleteie, vaduri de moara, pduri sau cringuri etc.
in numar variabil, unele din aceste ultime elemente putind qi lipsi 3. Taranii
dependenti, &lic vecinii sau rumAnii din Muntenia i Moldova, precum i
iobagii din Transilvania, nu puteau vIna decit cu voia stapInului pamlntului
respectiv i aceasta voie se obtinea contra unei parti a vinatului sau petelui
prins, aadar contra unei dijme. In practica trig, mai ales in perioadele and
nu existau arme de foc In Transilvania, dealtfel, iobagii nu aveau dreptul
sa poarte astfel de arme and vinatoarea se racea prin urmare cu sulita
i arcul sau cu ajutorul laturilor qi curselor 4, taranii puteau uor scapa de
obligatia dijmei, nefiind trAdati de zgomotul impuraturii, iar iepurele, ierunca, potIrnichea, cocoul de mesteacan i In general vinatul mic, cu par
sau pene, putInd fi uor ascuns sub lmbracaminte. Dealtfel, era atit de abun1 Pentru clinele enot, vezi Find torul qi pescarul sportiv, anii 1971-1973, passim.
Pentru prezenta lui In Banat vezi Al. Z 5. v oi an u, 0 raritate, In aceeaO revisa, 1974,
5, p. 15. Un exemplar a fost capturat la balta B61eti din judetul Vrancea (vezi Pe tre
Mihai B a c an u, in .Romcinia Literard din 13 iunie 1974, p. 5). Pentru bizam, vezi
lucrarea, alcAtuit de un colectiv Cercetdri forestiere ri cinegetice In Delta Dundrii, Bucureti, 1960. in 1958, s-au strins la Tulcea 2 435 de blAni de bizam (p. 105).
2 Prima colonie de mufloni a fost ik domeniul lui I. Pinkas, din Bale (Bihor), de
unde au fost colonizati apoi In Retezat (Carpaiii, I (1933), 5, p. 25).
2 Const. C. Giurescu, Tirguri sau orare fi cetali moldovene din secolul al X-lea
pind la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucureti, 1967, p. 139-141.
4 Vezi pentru aceste laturi i curse Ion Vi 5. u ti u, Etnografia romdneascd,
Bucureti, 1973, p. 309-311.
www.dacoromanica.ro
268
dent vinatul aa cum relevA calatorii strAini care au strAbAtut trile noastre incit ceea ce vinau sau prindeau fAranii nu se prea cunotea.
In Transilvania Insa, nobilii unguri au luat msuri pentru a interzice
tAranilor vinAtoarea. In 1504, prin decretul regelui Ladislau al II-lea, articolul 18, se prevede cA de atunci lnainte, nimeni dintre coloni itArani s" nu
cuteze in niciun fel 0 cu niciun me0eug sA vineze cerbi, iepuri i mistreti
i nici fazani i gAinu0, ci fiecare s. se osteneascA in cultivarea ogoarelor,
finetelor i viilor i alte me0euguri ale miinilor" ; cine nu se va supune,
va plati trei florini care se vor lua de stApinul colonului care a vinat sau a
prins pAsAri sau de cel pe pAminul caruia a fost gAsit colonul fAcind-o. Iar
dacA amindoi ar neglija luarea amenzii sau din pArtinire pentru colon n-ar
vrea s-o ja, atunci BA o ja vice comitele i juzii nobililor acelui comitat unde
faptul s-a petrecut, de la nobilul sau stApinul pmintului care a crutat pe colonul fAptae. Aadar decretul impunea obligativitatea pedepsei, excluzind
iertarea.
Prevederile din 1504 nu InseamnA Ins. c once vinat era interzis. Iobagii
puteau vina jderi, a cAror blanA avea pret, apoi vulpi, lupi i ri0; puteau
prinde de asemenea oimi 2 Satul Viratori, de pe domeniul Gyula, avea,
printre lndatoririle sale, pe aceea de a vina o spune dealtfel i numele
sAu (In ungurete: Vadszy), iar satul Doboz pe aceea de a prinde rate 3. Voievodul din Marin trebuia sA dea, in 1539 o cAprioarA ; cnejii din domeniul Ciceiu-
lui cite un cerb lopatar 0 cite un oim 4. Potrivit urbariului din 1554, romnii
din Idicel i alte sate ddeau de CrAciun cite un cerb lopAtar. Juzii de pe domeniul Chioarului dAdeau oimi i cAprioare iar satele din Maramurq piei
de jder 5. La Inceput, pieile animalelor vinate de tArani puteau fi vindute

liber. Dar in 1560, dieta din Turda stabi1e0e cA pieile de vulpe trebuie yindute de &are colonii nobililor cite trei la un florin 0. Sub acest report sint
pretioase instructiile pe care le d principele Gheorghe Rkoczy la inceputul
stApinirii sale pe domeniul FAgAraului. El prevede: Orice ajungere pe miini
strine a pieilor de animale slbatice e oprit; nimeni n-are voie s.
sub pedeaps6 de 12 florini, nicAieri i nimAnui, ci trebuie s le aduca provizorului (administratorului I) pentru pretul cuvenit. Acesta s. dea pentru o
piele de vulpe 80 de dinari; dacA e mare 0 frumoas, 90; pentru un jder frumos 50 de dinari; pentru o piele frumoas6 de lup 2 florini. Pielea de As 10
mrturise0e singurA pretul. Dar provizorul s fie cu grijA i ca pieile cu care
D. Prod a n, lobeigia in Transilvania in secolui al XVI-lea, I, p. 101 102.
2 Ibidem.
3 Idem, p. 362-363.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
VINATUL DIN PAIDURILE NOASTRE
269
grit datori anual supu0i s le string6 sirguincios"i. Din aceste obligatii ale
iobagilor, plus ce aduseser de vInzare, erau in 1.632 la Fgra 69 de piei
de vulpe argsite i coarnele de la 18 cerbi". Iar In 1637 erau 3 piei mari
de urs 0 2 mai mici, 65 de piei de vulpe lucrate, 7 piei de capr slbatic lucrate,
26 piei de cerbi i 32 de cgprioare2.

Nu se putea vina ins' 0 pescui In branifti adicA In locurile special oprite
pentru asemenea lndeletniciri, pentru fin i pentru lemne, cleat ca trtvoiala
expresei a stelpinului branitei
domn, mnstire, boier ; contravenientii,
aa cum am artat In capitolul special privind brani0i1e, fiind aspru pedepsiti. In privirrta aceasta, neexistind lege scris, avea putere de lege, obiceiul
peimtntului numit, In asemenea cazuri, i legea brani0ei 3. Avem, gratie lui
Dimitrie Cantemir, unele detalii despre vintorile domne0i din Moldova.
AflAm astfel, din Descriptio Moldaviae 4, cA, In mod obinuit, se organizau
patru asemenea viratori pe an, Inaintea celor patru posturi ale bisericii
orientale" adic6 postul Cr'ciunului, postul Pa0i1or, postul Sin Petrului i
postul sfintei Mari. La aceste patru viratori arata Cantemir stint datori s ia parte locuitorii trii de once stare: mari dregtori, osta0, boieri,
orgeni i negustori", iar ca Mai* grit strin0 citeva mii de tranii din satele
vecine, poruncindu-li-se s ptrund In pduri i s' stirneasa fiarele". Pe
cimpurile din jurul pdurilor continu Cantemir stau roat vintorii,
unii avind clini de vintoare, altii IntinzInd laturi, i prind uor vinatul speriat
de chiotele tranilor. Dar pentruca rivna vintatorilor s fie mai mare, domnul a statornicit un dar anume pentru fiecare animal slbatic: cine prinde
un iepure capt bacqif (ctici aa numesc ei, cu o vorba turceasa., aceste mici
daruri) douzeci i cinci de aspri, cine prinde o vulpe, aizeci, mistretul se
rdsplate0e cu un imperial 5, ursul cu un galben 6, ciuta cu optzeci de aspri.
La sfIr0tu1 vintoarei, animalele curate, care sint bune de mincat, unele

sint duse la buctria domnului, altele se Impart lntre marii dregtori sau
cpeteniile qtirii; cele necurate: vulpile, lupii, ur0i, mitele slbatice, clinii
slbatici i alte animale de acela0 fel care triesc In muntii Moldovei sint
cedate paicilor sau slugilor domnului care 10 fac un ci0ig nu mic din blnuriie lor"7.
7 Urbariile Tdrii Fdgdrafului, vol. I 1601-1650, editate de Acad. D. Pr odan
Cu Liviu Ursutiu si Maria Ursutiu, Bucuresti, 1970, p. 8.

2 Idem, p. 99.
4 Editia 1973, p. 236-237.

5 Adicti un taler sau un leu, echivalent Cu 120 de bani.
6 Echivalent Cu 200 de bani.
7 Termenul hylaces" al textului latin 1-am tradus prin clini s1batici", deoarece
n-am certitudinea a ar fi existat si hiene spetti care ar. corespunde etimologic cel mai
bine termenului latin (hylaces = care latrA, care urlA).
www.dacoromanica.ro
270
Despre rasplata baneasca acordata de domn celor care-i aduceau un

vinat, ne vorbeste i calatorul Clas Rlamb, ambasador al rege/ui Suediei.
In trecere prin Tara Romaneasca i participind la un ospat dat de domn
era pe atunci, in 1656, Constantin Serban Basarab, zis si Girnul el arata
ca, in toiul ospatului, se aduser In fata uii chioscului doi ursi mari care
fusesera omoriti de vinatorii Domnului, pe care el insusi li cinsti, dindu-le un
pumn de aspri"
Desigur, in afara de aceste patru mari vinatori, domnul putea s organizeze i altele, de mai mici proportii i cu haitasi mai puldni. Vinatoarea era
doar una din distractiile preferate ale pturii conducatoare, nu numai la noi,
dar in toat Europa si in toata Asia, cu reguli traditionale, cu slujbasi anume,
cu clini Invat4i 2
Cu1 oimi dresati. O asemenea vinatoare la cimp, nu
la padure de iepuri, e amintita in timpul lui Alexandru Lapusneanu (1552
1561 si 1563-1568) care, ironizind dispretuitor pe adversarul su Despot
si pe partizanii acestuia, spunea: Cind iesim la cimp sa vinam iepuri, ne
urmeaza mai multi osteni si mai bine inarmati cleat toata oastea lor"3. Italianul Franco Sivori, secretarul voievodului muntean Petru Cercel (1583
1585), povesteste c a luat parte la o vinatoare generala" a domnului, la
care s-au prins vreo 270 de iepuri, zece-doisprezece lupi si 60 de vulpi, inconjurindu-se pentru acest scop cu gard o padure cu un ocolis de 2 sau 3 mile" 4.
Mani astfel ca se practica i vinatoarea la tarc", imprejmuindu-se cu gard
padurea respectiva, asa cum se imprejmuiau cu gard baltile inundate ale
Brailei pentru ca pestele intrat in ele primavara, la vremea btaii", sa nu
se mai poata intoarce In Dunare.
O meqiune speciala se cuvine vincItoarei Cu cOimi dresati care, tinuti
pe pumnul imbracat intr-o manusa groasa a vinatorului, de indata ce zareau
vinatul
prepelila, potirniche i chiar iepure se repezeau in zbor asupra
lui
loveau cu ciocul, omorindu-1 sau ranindu-l. Acest fel de vinatoare,
originara di n Asia, s-a raspindit de timpuriu in Intreaga Europa. Sultanul
turcesc era un mare amator de astfel de vInatoare ; asa Incit, in cadrul relatiilor noastre speciale cu Poarta, figura si obligatia de a trimite anual un numr
1 C. I. Karadja, Un ambasador suedez la curtea lui Constantin Ferban, In Rev.
1st., VI (1920), p. 211.
2 Nu este lipsit de interes sA artitAm c5. din Moldova i s-au trimis regelui Ludovic
al XV-lea al Frantei clini de vSnAtoare i anume ogari, ase masculi i 6 femele. In afaril
de acetia i s-au mai trimis dou vase de vin alb i dou4 vase de vin rou, pelin de
Odobeti, un vas cu vin de Cotnari, vechi de 3 ani i dou vase cu o mie de mere domneti pentru iarnA. *Um faptul dintr-un act datat Iai 23 septembrie/4 octombrie 1752.
(Anton Oprescu Ogari din Moldova trimipi lui Ludovic al XV-lea, in Carpalii, IV
1936), 9, p. 237-239).
3 Valeria CostAchel, P. P. Panaitescu i A. Cazacu, Viata feu-
dals1 in Tara RonuTheascd f i Moldova (sec. XIVXVII), Bucureti, 1957, p. 26.

4 Cldtori strdini, vol. III, Bucureti, 1971, p. 15.
www.dacoromanica.ro
VINATUL DIN PXDURILE NOASTRE
271
de oimi la Istanbul. Numarul acestora a variat In jurul cifrei de douazeci.

O insemnare polon. din 1.532 arata.' ca domnul Moldovei trimite anual sultanului 16 oimi 1. Dimitrie Cantemir da. cifra de 242, iar un ordin domnesc,
din 7/18 mai 1792, catre vatafii de plaiuri din Muntenia prevede 21 de buc4i
in total. Dar, adauga domnul, sa gaseti oimi frumoi..., sa nu fie niscareva
ciurele" 3. Citeodata, In numarul oimilor se cuprindeau i coroi i balabani,
soiuri inrudite cu oimii 4. Transilvania trimitea in 1603 la Istanbul zece

perechi de oimi 5.
Bineinteles i domnii noOri i principii Transilvaniei vinau cu oimi.
In ordinul amintit mai sus, din 7/18 mai 1792 i intr-altul, posterior cu doll&
zile, Mihai Sutzu cere ctiva oimi i pentru el insui, pentru trebuiqa" sa 6.
Inc. din primele timpuri ale domniei au existat, atit In Moldova cit i
In Muntenia i Transilvania, cite un corp sau steag" de vinatori domneti".
Ei aveau o organizaide cvasi-militara, cu un vataf in frunte i trebuind sa
participe la razboi in oastea domneasca. In timp de pace arat. Dimitrie
Cantemir
ei se ocupa" cu vinatoarea i aduc, fie vii, spre desfatarea domnu-
lui, fie ucise, pentru masa lui, felurite animale: cerbi, boi7, oi 8, precum i
altele care traiesc in paduri; pentru aceasta osteneala slut liberi de dari i
mai primesc i o lear anume pentru praf de pupa i plumbi" 9. Aceti vinatori
nu trebuie insa confundali cu steagul" de vinatori cinzeci i cinci la numar intemeiat de Grigore Ghica (1726-1733) i avind, ca i pucaii",
'Cons t. C. Giuresc u, letona romdnilor, III, 2, Bucureti, p. 459-460.
2 Descriptio, ed. 1973, p. 271.
3 V. A. Ur echi a, Istoria roma'nilor, IV, p. 279; cf. I, p. 417. Un sat din judetul Prahova poarta pin& astazi numele de qoimari; locuitorii lui in 1835 eran 102
aveau obligatia de a procura oimii necesari domniei. (Pentru
curti" sau gospodarii
moia *oimari i actul din 1837, iulie 11 la Arh. St. Buc. M-rea Nifon, VIII/4). Aceeai
obligatie o aveau i locuitorii satului Ponoarele din Mehedinti (I on I onesc u, Agricultura romdnd din judejul Mehedinti, Bueureti, 1868, p. 96-97).
4 Cons t. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III, 2, p. 459-460 Un Gheorghe
Ciurar ci-i zic i Coroer" la 1794, septembrie 28 (G h. Ghib an es c u, Surete fi izvoade
XII, Iai, 1924, p. 76).
5 Idem, p. 266. Intre obligatiile voievozilor de pe domeniul $imleului era i aceea
de a da oimi i caprioare. De asemenea, In satele din Dobtca ale Clujului, preotii ro-
mani trebuiau sa dea anual cite un oim (D. Pr oda n, Iobdgia, I, p. 363).
Idem, p. 460.
7 E vorba de boj sdlbatici sau zimbri. in capitolul I din Descriptio Moldaviae, Cantemir afirma ca Drago Voda a intilnit un bou salbatic" (bovem sylvestrem") pe care
moldovenii 11 numesc zimbru (Ed. 1973, p. 51).
3 La fel, e vorba de oile salbatice, de care Cantemir face mentiune la p. 115, in capitolul VIL N-avea sens ca vinatorii domneti sa vineze boi i oi domestic'e, cum sustine
N. Stoicescu In Descriptio, ed. 1973, p. 224, nota 19.
Descriptio, ed. 1973, P. 220-221.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADuRii ROmANE5T1
272
intemeiati tot atunci, rolul de corpuri de gardd, cu reedinta chiar la curtea

domneascA. Acestui steag de vintori ii confirm Grigore Ghica, In a doua
sa domnie moldoveneasc i anume la 15 februarie 1736, scutirea de dani
de care se bucurase initial, adic6 scutindu-i de civerturi (sfertri !) de hirtii
de fumrit, de satarale, de iliuri, de ialovite, de caf sau de crute, de podvozi, de cai de olac i de altele de toate ntmplrile cite or fi pre alt" tear"
Aceti vintori domneti moldoveni locuiau un sat numit chiar astfel:
Vincitori, situat zice Cantemir In preajma oraplui Piatra, din tinutul
Nearntului, i num6rind vreo sut de curti" 2. Satul era vechi ; prima mentiune documentar o intilnim la 25 ianuarie 1446, cind stefan voievod, fiul
lui Alexandru cel Bun, ddruiete lui Mihail logoflul, pentru slujba lui dreaptd
credincioas4 un sat din satele noastre anume Vindtorii notri, la Bistrita,
care-s mai jos de Piatra lui CrAciun3, i cu coturile" 4. Satul s-a dezvoltat In
decursul vremii, a roit" aa. Inch In harta statistic6 din 1835, alctuit in
1828-1832, pe temeiul recenginintului din 1822, revizuit In 1823, constatm
aez6ri cu numele de Vidalori in tinutul Neamtului qi anume:
Vincitori, sat mare, cu 355 de gospoddrii sau curti, Vindtorii Cotu, cu 118,
Vincitorii Piatra, cu 70 i Vineitorii, peste vale, cu 545.
Un corp de vingori domne0i a existat i in Tara Rom Aneasc sau Muntenia. Neagoe Basarab, viitorul domn (1512-1521) a fost, In timpul lui Radu
cel Mare (1495-1508) a lui Mihnea cel Mu (1508-1510) i a lui
(1510-1512) vtaf de vingori" O. Dar aceti vechi vinfori domneti munteni nu trebuie confundald cu vingtorii polcovniceti" pe care-i constatnn
documentar in epoca fanariot6 i care, in num6r de zece, se recrutau dintre
locuitorii diferitelor mahalale" ale Bucuretilor 7.
1 Acad. Ms. rom. 237, f. 242 v
243 v. Despre acest nou steag de vindtori vezi
Cons t. C. Giuresc u, Istoria Romemilor, III, 2 Bucureti, 1946, p. 755.

2 Ibidem.
3 Numele vechi al oraplui Piatra Neamt. Cu acest nume, Piatra lui Craciun" apare
el
i in lista de orae din 1387-1392. Vezi Cons t. C. Giuresc u, Tirguri sau orase..
p. 70.
4 Mihai Costdchescu, Documentele nzoldovenesti inainte de 'te fan cel Mare,

II, Iai, 1932, p. 239.
5 Const. C. Giurescu, Principatele romdne la inceputul secolului XIX, Bucureti 1957, p. 212.
Istoriile doninilor Tara Romdnesti de Radu Popescu vornicul ed. de
Constant Grecesc u, Bucureti, 1963, p. 28, 29 i 34. Intilnim la 10 iunie 1693 un

iuzba0 de vindtori, deci comandantul corpului de vinktori domneti (N. Stoicesc u,
Curteni fi slujitori. Contributii la istoria armatei romeine, Bucureti, 1968, p. 139).
7 Vezi, de pildd, documentul din 1808, iulie 10, in care sint notati ca vindtori pol-
covnicqti" urmatorii: Radu Iordache Precupetii Noi; Iancul sin Simion bdcanu ot
Popescu ; Radu Holteiu bragagiu ot Cretulescu ; Dumitru sin Apostu bdcanu, detto ;
Hristea Holteiu sin Deu ; Voinea sin Stanciu, Dichiu; Dobre sin Stan ot Gorgan ; Mincul sin Hristodor, Sloboziia ; Preda sin Rizea alvaragiu, Biserica Albd; Petre Marin,
kodu de pdmint" (Acad. Ms. rom. 118, f. 15 v.).
www.dacoromanica.ro
273
Pin in 1891, noiembrie 2, n-a existat o lege a viratorii. E drept c. in

Legea pentru politia rural din 25 decembrie 1868 exist un articol 102 care
prevede: Vindtoarea este deschig timp de 8 luni ale anului, iar de la 1 aprilie
pi' la 1. august ea va fi oprit pentru tot felul de vinat, afar de p4s6rile

trecAtoare i animalele stricatoare precum uri, lupi, mistreti i altele. Este
interzis luarea i sfArimarea de pe oriicare proprietate a oudlor i cuiburilor
de psri oprite de a se villa. 0 lege i regulamente speciale vor dezvolta
principiile cuprinse in articolul de mai sus". Dar legea alctuindu-se abia In
1891 i
fapt esential neexistind personal suficient de pazd, nici aceast
lege din 1891, nici cea urmtoare din 28 martie 1906 n-au dat rezultatele scontate. De aceea se poate afirma c prima lege eficientei de viratoare In vechiul
regat dateazd din 27 octombrie 1921 i se intituleazA semnificativ, Legea
pentru protectia vinatului i reglementarea vinnorii". Aceast lege, In

care accentul cade pe protectia olnatului a insemnat punctul de plecare
a unei evolutii pozitive In ce prive0e vinatul mare care astazi, nu numai c a
sctipat de primejdia disparitiei, dar s-a Inmultit 1. Un decret-lege din 1953
a adus.unele completri i preciz'ri legii din 1921.
Tot in sensul ocrotirii vinatului, trebuie mentionat i crearea de parcuri
sau rezervatii naturale, unde vintoarea e interzisd, iar pescuitul sportiv numai
In anumite condiii. Ne referim anume la rezervatia din tara Hategului Infiintata in perioada dintre cele dou rzboaie mondiale, unde In 1958, au
fost colonizati citiva zimbri care au reuOt s se adapteze conditiilor locale
i s se inmulteasc. De asemenea la rezervatia din Delta Duneirii, instituit'
recent, ocrotindu-se astfel numeroasele specii de zburgoare, autohtone sau
de pasaj, rezervatie unicA In Europa 2
Merit s fie semnalat infiintarea Muzeului de vincitoare din Bucureti,
inaugurat la 20 decembrie 1932e, precum i a Expozitiei nationale de yin&
toare care a durat Intre 9 mai i 30 iunie 1935 4. AdAtigAin c tara noastrd a
participat la expozitiile internationale organizate la Novi Sad, Florenta,

Budapesta etc., unde a obtinut numeroase medalii de aur, pentru valoarea
deosebit a trofeelor prezentate.
Vintoarea a reprezentat intotdeauna nu numai un agrement, dar i

o valoare economick carnea unor specii fiind valorificat alimentar, iar bidnurile vestimentar. Anumite blnuri, ca aceea de jder, aveau chiar o valoare
ridicat. Fiind i rare, exportul brnilor de jder era interzis in Moldova. Astfel
Vezi, in privinta acestei legi, Tr aia n Bere a, Legea pentru protectia vinatului
reglementarea vindtoarei, in Carpatii I (1933), 1, p. 19; I. Victor Vancea, Observatii
Si constatdri practice asupra Legii pentru reglementarea vintitoarei, in Carpatii , I, 1, p. 13
si in special Ionel Po p, In a doua etapd in Carpatii, IV (1936), 1, p. 1-4.

2 Vezi si mai sus, p. 109,
3 Carpatii, I (1933), 1, p. 16.
4 Idem, III (1936), 5, p. 101.
www.dacoromanica.ro
Fig. 38 0 parte din qtandal romnesc la Expozitia

international de vinAtoare de la Novisad 1967. Trofee
de cerb Grand prix i recorduri mondiale
(FotoLing. Paul Dec_ei)
Fig. 39 0 parte din qtandul romitnesc la Expozitia

internationald de vinAtoare de la Budapesta, 1971. Trofeu de cerb Grand prix i recorduri mondiale
(Foto lug. Paul D e eel
www.dacoromanica.ro
Fig. 40
275
O parte din standul rom Anesc la Expozitia internationald de Innritoare de la

Torino, 1973. Trofee de cerb, de urs, de lis, de caprA neagrti premiate
(Foto lag. Paul Dece i)
In privilegiul de comer t acordat de Alexandru cel Bun liovenilor, la 6 octombrie 1408, primul dintre articolele pe care acetia nu au voie sA le scoatd din
tara sint jderii" aadar blnile de jder, dup'd care urmeazd argintul, ceara
i caii buni de tard" '

In Tara Romneasc, privilegiul comercial din 1413 acordat braovenilor
prevede cd pentru o piele de cerb exportat, se va plti un ducat vamd: de

vor fi i alte piei cu ea, s nu dea nimica" 2 Nu exist interdictie, in ce privete bldnile de jder ; dovad, e confirmarea acordatd braovenilor de cdtre
Dan al II-lea in 1422, unde enumerarea acestor blani, se face in felul urrnator:
i de la jivine, fie veverit, fie vulpe, fie pisicd sdlbatick fie iepure", preci-
zindu-se totdeodatd cd vama este de la 30 de ducati, 1 ducat" 3. Intr-o ala

2 M. Costachescu, Documente moldoyenefti lnainte de .,Vtefan cel Mare, II,
p. 635. La o seam de contracte de arenda din bazinul Bistritei moldovene, la inceputul
secolului al XIX-lea, pe linga pretul in lei, se prevdd si un numar de blani de jder

(Const. C. Giurescu, Contribuiii la studiul originilor fi dezyoltrii burgheziei romdne
pitad la 1848, Bucuresti, 1972, p. 163-164.
2 I. Bogda n, Documente Bra,soy, p. 5. Dar in redactia latina a privilegiului din
1413 se prevede o vaina uniforma de 3 la suta (de centum tres") (Ident, p. 37).
3 'den:, p. 19.
www.dacoromanica.ro
276
confirmare din 1422 precum i intr-una din 1424 se adaugg risul"1. Exportul
blnilor de animale slbatice a continuat neintrerupt ; pe vremea lui Brincoveanu se platea, potrivit tarifului vamal din 1691 ianuarie 1, tarif care
reproducea pe acela al lui Duca vodd, din 1676, urmtoarele taxe de export :
pentru o blan de jder sau vulpe 60 de bani, pentru una de lup 4 bani, pentru
una de ris 40 de bani, pentru una de vidr 8 bani, iar pentru dou blni de
dihor 1 ban 2 In 1867 se precizeaz c venitul anual de la acest export era
de 208 753 de lei3.
In vremea noastr vinatoarea, pe ling6 aportul economic, are o important deosebit sportiv-recreativ. Peste 200 000 de vintori i pescan, membrii ai Asociatiei generale a vintorilor i pescarilor sportivi din R.S. Romnia,
practic in mod organizat acest sport, contribuind, alturi de silvicultorii

care au sarcina gospodririi rationale a acestei bogtii nationale, la pstrarea
i dezvoltarea faunei cinegetice i salmonicole a trii. Avem o bun.' lege a vin-
torii; aplicarea ei statorniccl va asigura trii noastre 1 in viitor reputatia

de tar a vinatului 4.
i I. Bogdan, Documente BrasoP, p. 20 i 23.

2 N. I org a, Studii si documente, V, p. 364-367.
3 Notice sur la ,Roumanie, p. 114.
4 Vezi In privinta aceasta, Ing. Mihai Bode a, Unitatea actiunilor noastre .I.
III, In Vintitorui f i pescarul sportiy, 1974, nr. 1, 2 5i 4.
www.dacoromanica.ro
.-
PADUREA 51 TOPONIMIA ROMANEASCA

Dintre toate categoriile de numiri top ice romcinefti
In legtiturei cu natura terenului", aceea privind

peldurea, in diferitele ei aspecte,
e cea mai bogatii
Mu4imea pdurilor i intinderea lor precum i varietatea esentelor care

le compuneau au determinat o foarte bogat toponimie pe intreaga fat a
lrii noastre. Sint mai intii topicele In legturg cu termenii generici i cu
felurile de pgdure: Pgdure, Pdureni, Pdureti, Pgduroi, Pgduroaica, Codru,
Sih16, Bunget, Dumbrav, Rediu, Cling, Huciu sau Heciu, Z'voi. Apoi acelea
privind golurile pgdurii, goluri naturale sau determinate de mina omului, deci:
Poian, PoieniV6, Laz, Rune, Curtur, Jarite, Arit. Urmeaz topicele
determinate de diferitele esente ale pgdurii luate fie individual, fie colectiv
i de arbutii ei. De ad i multimea numirilor ca Bradul, Paltinul, Carpenul, Stejarul, Fagul, Ulmul, Singerul, Plopul, Cglinul etc., apoi Brgdet,
Fgget i Fgra, Ceret i Cera, MlAjet, Stejret, Ulmet, Pltini, Crpini,
Aluni, Mestecgni, Arini, Meri, i Peri Milt pline pgdurile noastre, aa
cum am artat, de asemenea meri i peri slbatici, padureti"
Mlini i
Mlinet, Ruget, Scoruget, Smeuret, Socet, Spinet etc. In sfirit, topicele determinate de cei ce lucreaz6 sau prelucreaz lemnul p'durii: indilari, butenari,
blidari, scgfari, rudari, tulnicari, cgrbunari, dogari, funari etc., de cei ce p'zesc
pdurea pdurari, brniteri, precum i de vinatul ei. Nu va surprinde
aadar, faptul c dintre toate categoriile de numiri topice romaneti in leg-
tur cu natura terenului", aceea privind pdurea, in diferitele ei aspecte, e

cea mai bogatei, cea mai bine reprezentatd.
Nu intelegem s dm in cele ce urmeaz o imagine completei a toponimiei
romneti in legtur cu pdurea. Ea ar intrece cadrul acestei lucrri i ar

putea constitui singur un volum intreg. Ne vom mrgini deci la exemple
reprezentative, insistind asupra top icelor vechi, pe care le-am intilnit in diferite izvoare istorice.
www.dacoromanica.ro
278
NUMIRI DE TAR!, REGIUNI SI JUDETE, TINUTURI SAU DISTRICTE. Dintre
cele patru tri rom'ane0i, Muntenia, Moldova, Transilvania i Dobrogea,

una
Transilvania are nume In leg6turd cu pAdurea. Cdci numele ei
Inseamia tara de dincolo de pAdure" adic6 de pAdurea lilting a Muntilor
Apuseni
sens care e redat i de celalalt nume care revine in unele izvoare
medievale: Ultrasilvania. 8i mai aproape de realitate este numele pe care 1-au
dat ungurii tArii romaneti de peste munti, anume Erdely" care inseamn
tara pklurii", tara pkluroas"1. Chid au ajuns In p Artile Transilvaniei, ungurii
au fost impresionati de multimea i Intinderea Odurilor ei, i de aceea i-au

dat numele amintit, care a devenit in romnete, Ardeal.
In ce privete unele pArti de tar sau regiuni ale Transilvaniei, au nume
In legnura cu Odurea, Oasul, PcIdarenii, Fiketul i Silvania. Oa Inseama.,
ap cum am arAtat, curAtur sau rune, iar nu branite, aa cum s-a sustinut 2.
Multimea curAturilor, runcurilor sau lazurilor au determinat numele acestui
strdvechi tinut romnesc, cu port, cintec i joc caracteristic. Foarte veche
este i regiunea Pcidurenilor din judet,u1 Hunedoarei, una din cele mai vechi
ale tgrii noastre, cu urme puternice din traiul strmoilor daci, in imbrcAminte
i in IncAltAminte, in constructia caselor, In obiceiuri 3. Acelai nume Pdiareni
11 poart o seam6 de sate moldovene din Iinuturile Putna, Tecuci i Roman,
la inceputul secolului al XIX-lea 4, precum i satul din Criana, intrat actual-
mente In componenta oraului Chiinki-Cri din judetul Arad 5. Cit despre

Feiget, al cdrui nume, ca i al tirgului respectiv, vine de la marile pduri de
fag ale regiunii bkatene, e caracteristic un citat din cronica Evenimentele
anilor 1848 i 1849 prin tinutu Fgietului" de Partenie Gruescu, paroh In
Sinte0i. El povestete despre micdrile de trupe ale imperialilor, ale lui
Bem, comandantul armatelor revolutionare maghiare i despre suferintele
oamenilor fugiti in p6duri ca hiarele cele slbatice" 6. Silvania e un nume
de origine cult, insemnind regiunea Odurii" ca i Ardeal, i s-a dat pArtii
din nord-vestul Transilvaniei (judetul Slaj) unde sint oraele 8imleul Silvaniei i Cehul Silvaniei.
1 Toponimia romdneascd, p. 474.
2 Vezi mai sus, p. 32. Parerea c oa ar Insemna braniste adia rezervA domneasa" o gdsesc la Mihail S ad o v ean u, Istorisiri din Ardeal, Bucuresti, 1972,
p. 103. In realitate, oasul" sau oasa" este tocmai contrariul branistei".
3 Romulus Vuia, Ethnographische Beweise fiir das Alter und die Kontinuitt
des rumeznischen Volkes in Siebenbargen, In Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 35-56.
4 Principatele romdne, p. 261 (cloud sate, Cu 77, respectiv 89 gospod6rii In Putna),
p. 265 (un sat cu 51 de gospodArii In Roman), p. 275 (un sat fail indicarea gospoddriilor in Tecuci).
5 Istoria Romdniei In date, Bucuresti, 1971, p. 150.
Academie, Ms. 1059, f. 82.
www.dacoromanica.ro
PADUREA $1 TOPONIMIA ROMANEASCA
279
In Moldova, dota regiuni poarta nume In legatura cu padurea: Vrancea

i Bucovina. S-au dat mai multe explicatii numelui celei dintii; cea mai probabila pare ins aeea care se refera la aspectul intunecat al padurilor ei de
brad, aspect care a determinat 0 numele a o serie de inaltimi din Balcani

precum 0 a muntelui Cernegura (Cernahora) de linga Piatra Neamt 1 Bucovina
inseamna pdure de fag" ; numele regiunii este insa modern, dat de austriaci
dupa anexarea samavolnick in 1775, a acestei provincii, din cauza marilor

fdgete loca/e, cunoscute documentar, in secolul al XV-lea, ca bucovinele
mari" i bucovina mica" 2
In Dobrogea este regiunea Codrului din partea de miazanoapte, regiune
care a favorizat continuitatea elementului romanic in cursul intunecatului
mileniu al popoarelor migratorii.
In Tara Rom aneasca sau Muntenia nu exista regiuni cu nume distincte
privind pdurea. In schimb, insa, o seama din judetele ei intr in aceasta

categorie. Ne referim la judet,ele Ilfov, Dimbovita, Teleorman i Pddurg.
Numele primelor cloud dateaza din timpul conlocuirii romano-slave 0 au un
sens precis: arinif i stejcir4. Am artat mai inainte cum din elha = arin, s-a
format adjectivul elhov 3, iar din acesta prin transformari succesive, atestate
documentar in secolele XV-XVIII Ilhov, Ilfov s-a ajuns la forma de
astazi. Dimbovita a fost numita astfel din cauza marilor ei paduri de stejar
stejar) care au determinat nu numai numele apei ce strabatea aceste
intinse paduri, dar i numele Dimbovnicului i chiar acela, comun, de dum-
brava. Teleormanul (padurea nebula") este o motenire a epocii de conlocuire romano-veche turceasa (pecenego-cuman). Este caracteristic c pe
teritoriul acestui judet i al fostului judet vecin al Romanatilor, cu reedinta
In Caracal, Intilnim a/aturi de topice referitoare la padure, i nume vechi
turceti de ape: Calmatui, Teslui, Geamartalui etc 4.
Pcidurq se numea un vechi judet, cuprins intre judetele Arge i Mucel ;
numele se explica prin multimea padurilor care 11 acopereau; Paduret se
numea
0 se numete Inca satul in care statea, dura toate probabilitatile, pircalabul judatului. Fiind insa putin intins ca suprafata i nedispunind,
1 Const. C. Giurescu, Despre Vrancea In Reo. 1st. Rom., IV (1934).
2 Hurmuzaki-DensuOanu, Documente, I, 2, p. 485. In documentele

slavo-romane, pklurea de fag este redat In genere prin termenul bucovinA". Astfel
In documentele moldovene din 1560 aprilie 6 (Documente A, XVI, vol. II, p. 141), 1569
iulie 6 (Idem, p. 200), 1583 sept. 15 (Idem, vol. III, p. 232), 1589, iulie 25 (Idem, vol. III,
p. 436). Tot bucovina i se spune i codrului dintre Ia.5i i ScInteia In descrierea anonim6 a soliei lui Jerzy Krasinski din 1636 (alleitori strclini, V, p. 117).
4 Vezi harta judetului Teleorman ; cf. I. C on ea i I. D ona t, Contributions a
l'tude de la toponymie petchnegue comane de la Plaine roumaine du Bas Danube, In
Contributions onomastiques, Bucure5ti,
1958,
P. 139-169.
www.dacoromanica.ro
290
ISTOR1A PADURII ROMANESTI
dupa. cite tim, de un tirg sau ora, judetul Paduret a fost desfiintat, se pare
Inc la finele secolului al XVI-lea sau inceputul secolului al XVII-lea, deoarece
In documentul din 1609 ianuarie 23, numele judetului vecin care 1-a incorporat,
dac nu in intregime, dar in cea mai mare parte, este Mucel i Paduretl.
Pentru productia judetului Paduret, cu turme numeroase de oi, este caracteristic actul din 1524, iulie 24, prin care Vladislav voievod daruiete spitalului sau bolnitei de la manastirea Simidreni i adapostului de calatori de la
manastirea Argq toate brinzeturile care se vor alege din judetul Paduret,
once s-ar alege venit ca brinzeturi, sau brinz de burduf sau ca sau once
alt venit".
In Moldova veche, numele tinuturilor Codru i Tutova evod padurea.
Cel dintii, constatat documentar in secolul al XVIII-lea, vine de la codrul
Tigheciului care era cuprins in intregimea lui in acest tinut3. O catagrafie
social-fiscala inedita din aprilie 1786, trece doi ruptai" sau contribuabili
pe baza de rupta" adid intelegere cu vistieria, Toader Tudosi i Ioni Mlautd, i doi mazili sau descendenti din dregtori, Toader Hranacea i Iordache
lirdnacea, in tinutul Codrului4.

Numele tinutului Tutova vine din timpul conlocuirii romano-slave, de
la tut care inseamna mura5; deci tinutul rugilor de mure, frecventi in marile
paduri ale Tutovei medievale.
In Transilvania, in directa legatura cu padurea e numele districtului
Feigeirffului; etimologia e ciar: lag, fgar, i, din acesta din urma, fagara,
sinonim cu faget 6. Ca i nucul, ca qi stejarul i cornul, fagul e rspindit in
toate tdrile romaneti ; aa se explid Mgeturile" ca i Mgetelurile" padu-
rile mici de fag
care apar in toponomie7. Fostele judete ale Tirnavei
Mari i Tirnavei Mici 1i luau numele de la riurile respective, iar acestora

li s-a spus aa deoarece strabateau tinuturi in care erau multi spini, (in veche
slava: tirn, de unde numele tirnului" mature mare facuta din craci de spini,
aceti arbuti ai pddurii).
NUMIEI DE TiRGURI SAU ORAE. Dintre tirgurile sau oraele cu nume
determinate de pdure, mentionam in Tara Rom aneasd, in secolele XVXX,
Tismana, cele dou Corndtele, Socii, Brddicenii, Bucovul, Bugenii, Plopenii
Documente B, Veacul XVII, vol. I, Bucuresti, 1951, p. 358. Si In documentul
din 1665 iulie 14 gdsesc: judetul Muscel i Pdd[ureti] (Arh. Stat. Bucuresti, Mnstirea
Radu Vodd , XLII/35).
Documente B, veacul XVI, vol. I, p. 181.
4 Academie, Ms. 943, f. 366 v si 58 v.
5 Toponimie romdneascd, p. 480.
Idem, p. 66.
www.dacoromanica.ro
pAounEA st TOPONIMIA nomANEAscd.
281
i Tndareii. Tismana, sat la inceput, apoi ora, In secolul al XV-lea, unde

Iineau scaun de judecata. banii 1i trage se pare numele, ca i manastirea,
de la tisa, frumosul copac, din al ca'rui lemn, dens, greu i roiatic, a fost fcuta,
potrivit tradiOei, prima biserica a mnistirii, In secolul al XIV-lea 2. Supo-
zitia e indreptatita deoarece i alte topice se refera la acelai copac: astfel

schitul Tisa din sud-vestul Iinutului Roman, trecut In harta statistic& din
18353, ca i satele Tiseti din tinutul Bacaului, trecute In aceeai harta4. E
foarte probabil ca i numele rlului Tisa s aiba aceeai exp1ic4ie, In cursul
superior al apei fiind multe paduri in care era r;ii acest copac.
Procesul ar fi similar acelui care a determinat numele riurilor Dimbovita,
Dimbovnic, Ilfov, Teleorman din Tara Romneasca, al riului Tutova din
Moldova
propunindu-se pentru Insui numele apei Moldova o explicatie
asemanatoare i a lacului Dranov din Dobrogea 5, toate aceste nume derivind
de la nume de copaci sau cazul Teleormanului de la padure.
Cornul, arborele cu lemn greu, flori timpurii galbene i fructe roii, e ea'spindit pe intreg teritoriul romnesc, i In Muntenia, i in Moldova i In Transilvania i In Dobrogea. De aceea, multimea topicelor Cornu, Cornii, Cornet,
i Corni, Corntel. Cu acest ultim nume,
diminutiv de la Cornet, deci padure
mica sau pIlc de corni gasim doua tIrguri in Tara Romneasc, unul in
Ilfov, altul In Dimbovita. Cel din Ilfov, situat pe balta Mostitei, este sat la
1 Vezi Documenta B, vol. I, p. 590.
2 Al. Stefulesc u, M'andstirea Tismana, Bucuresti, 1909, p. 51. Pentru forma

numelui, compard cu Cotmeana, mdndstirea din Arges.
3 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romane, p. 266. Tisa este si un sat pe
Mures, pe malul sting, In jndetul Hunedoara, spre vest de Deva (Vezi Ghidul drumurilor
din Romania, Bucuresti, 1928, plana 19 C 2). Este si un topic In judetul VlIcea, pomenit In documentul din 1631, februarie 12: un loc la Tisa, la curmatura plaiului, alt
loe prin mijlocul Tisii" (Documenta B, XXIII, p. 336).

4 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romd ne, p. 214. LAsatd sd creased', tisa
al cdrei lemn este mai greu i deelt acela al cornului, poate sa atingd virste multiseculare. Ca exemplu a fost nu stim daca mai exista i astdzi exemplarul din grddina Camerei Seniorilor din Berlin", care in 1886, era in etate de vreo 800 ani" (Revista Paclurilor, I (1886), p. 113). Pentru tisd, vezi si E. A. Biel z, op. cit., p. 86 si Lejeune, op. cit., p. 19-20 care aminteste de mobila, buriasele, vasele i ploscile fdeute
de tdranii romdni din lema de tisa. Doud exemplare din acest arbore se pot vedea In
fata bisericii episcopale de la Curtea de Arges, alte doud in Bucuresti, str. Stirbei Vodd
nr. 32 (informatie inginer Sergiu Gr dm ad A), mai multe In padurea de la Tudora
(judetul Botosani; informatia P. M. B dean u, In Romdnia libera' din 22 noiembrie 1973,
p. 5) si in pddurea de la Tronari, pe Valea Buzd'ului (Revista pildurilor, 1964, 3, p. 154t55). In pepiniera forestierd de la Dumbrdvita (judetul Vrancea), pe o parceld se cultiva
tisd, In vederea rdspIndirii acestei specii (P. M. B dean u, In Romcinia

12 iulie 1974, p. 5).
5 Din slavul dren = corn (Toponimia romcineascci, p. 65).
www.dacoromanica.ro
Liberci din
282
inceput, devine tirg In secolul al XVI-lea, iar pe vremea lui Matei Basarab,
care clklevte aci o frumoas biserick i se spune chiar orar. Din cauza acestei
ctitorii, avezarea Ii adaug un al doilea nume: Mnstirea, care tinde s prevaleze. In harta statisticd din 1835 sint trecute ambele nume ; astzi, localitatea care a decAzut In secolele XVIII vi XIX, redevenind sat e cunoscuta numai sub cel de al doilea nume vi are din nou o evolutie ascendent,
fiind pe cale de a redeveni tirg 1 Corntelul din Dlinbovita, tirg In secolul al
XVII-lea, cunoscut i prin podul ski de piatr peste 11111 Dimbovita, a avut
vi el o evolutie regresiv In epoca fanariot, devenind sat.
Socii,
numele de la arbustul binecunoscut, cu flori albe, mirositoare i trnkluitoare, era, In secolul al XV-lea, un mic tirg In judetal Filmnicul Srat, aproape de hotarul cu Moldova. Aci a avut loe, In 1471,1upta dintre
Stefan ce! Mare vi Radu cel Frumos, domnul Manteniei, lupt In care cel
dintii, ca de obicei, a biruit 2 Situat in calea ovtilor, prdat vi ars In repetate
rinduri, i acest tirg a deckut ; la inceputul secolului al XIX-lea era un simplu
catun, cu citeva case, ava cum 11 arat harta statistia. din 1835.
Brddicenii, In Gorj, tirg in secolul al XVIII-lea, avind aceast calitate
vi In harta din 1835, s-a dezvoltat dup colonizarea cu elemente sud-slave,
originare din Kiprova i Kobilovat, la Inceputul domniei lui Brincoveanu.
Numele deriv dintr-un btrin" Brdiceanu care, la rindu-i, are ca temei al
numelui sdu bradul.
Bacovul, In apropierea Ploievtilor, e tirg spre finele epocii fanariote
chiar revedint a judetului Scuieni la lnceputul secolului al XIX-lea. Decade
apoi, cum deczuser i Gherghita i TIrgvorul, cum va decade vi Bereasca,
din cauza concurentei Ploievtilor care atrag toate elementele dinamice ale
regiunii 3.
Buftenii i Plopenii, in judetul Prahova, sint orave noi, din secolul al

XX-lea. Cel dintii vi-a luat numele de la buvtenii de brad vi fag ce se depozitau aci, de pe urma exploatrilor forestiere din muntii vecini; de aceea s-a
Intemeiat in acest loe o fabric6 de cherestea vi una de laIrtie. Plopenii, al
ckor nume vine de la cunoscutul arbore, plopul, la inceput sat, a devenit orav
recent, dup5. 23 august 1944. Tanddreii In judetul Ialomita sint i ei un orav
nou, tot din secolul al XX-lea ; i s-a spus ava de la urmavii lui Tand'r, IntePentru istoricul CornAtelului din Ilfov vezi C o ns t. C. Giur es c u, Un 'echi
mg al Tclrii Romdnefti: Cornlelul, Bucuresti, 1957, 36 p in 8 (Extras din Studii gi
articole de istorie 2).
2 Vezi C o ns t. C. Giur es c u, Lupta de la Soci, Bucuresti, 1960, 39 p. in 8

(Extras din S.M./.M., IV, 1960).
3 Gh. Petrescu-Sava (Gh. Zagoritz), Tirguri f i orafe intre Buzau
Bucurefti, edifia a treia, Bucuresti, 1937, 110 p. in 8.
Tirgovi,ste
www.dacoromanica.ro
283
meietorul sau primul stpin al satului, care, la rindu-i, a cptat aceast

porecl, de la tandara ce sare din trunchiul copacului la aiatul cu toporul.
In Transilvania, tara pdurilor, nu mai putin de zece orase au nume in
legAtur, direct sau indirect, cu pdurea. Pornind de la miazzi spre miazlnoapte, amintim Intii Moldova Nouil , aproape de Dunre, in Caras-Severin,
considerind c etimologia, mai probabil, a numelui, e In legAturA cu
apoi Bocfa, In acelasi judet. Ii trage numele de la o bocs" adic de la o

stiva circular de bucti de lemn fag, tei etc. care, arzind inausit
lent, se transform In crbune (mangal). Au fost aci asemenea bocse, cum au
fost i In judelail Satu Mare, cum sint astzi, pe valea Teleajenului, la Mogo,
In judetul Prahova. Numele Feigeirasului 1-am explicat atunci cind ne-am
ocupat de districtul omonim ; tot asa la Fdgetultti care, mai inainte tirg, a avut
o evolutie regresiva'. In judetul Hunedoara, in plin* regiune a Muntilor Apuseni, e orasul Brad al crui nume n-are nevoie de lrnuriri. Dumbrdveni, in
judetul Sibiu, si Tirnciveni, in judetul Mures, au nume noi, de dup. 1918;
ele au inlocuit numele vechi, din timpul dominatiei maghiare ; nici aceste
nume nu necesit explicatii deosebite, ele derivind din Tirnava, respectiv

dumbrav. In extremitatea sud-estic a judetului Bihor e orasul Nucet, unul
din numeroasele i caracteristicile nuceturi ale pdmintului romnesc. NotAm,
Insfirsit, cele dou orase din judetul Sdlaj
Silvaniei i Cehul Silvaniel, primul e insemnat i prin valoroase descoperiri arheologice privind epoca
NUMIRI DE SATE. Cele mai numeroase dintre topicele in legAtur cu phdu-
rea sint cele privind asezrile rurale, satele sau cdtunele, cu vetrele lor i cu
hotarele lor. Sint sute de asemenea topice, dac. avem In vedere numai asezrile propriu-zise ; sint mii dacA lum in considerare si hotarele lor, cu pdurile, poienile, runcurile i celelalte componente. Astfel, de pild, in hotarul
comunei Chiojdul din judetul Buzu, in afard de satele componente Poienitele
de Sus, Poienitele de Jos si Ctiasul (in vechime atiniasul, de la &Mina!),
notAm urmtoarele topice: Poiana Carpenului, Groapa Paltinului, BrAdetul,
Runcul,
Imprtindu-le pe categorii si din fiecare categorie vom da citeva exemple,
luate din izvoarele istorice, In primul rind din harta statistic de la 1835 si
din documentele inedite
incepem prin cele care se refera la pdure In general
si la felurile de pduri. In dar de satul Adunara ot Pcidurea Domneascd,

din judetul Dimbovita, amintit.mai inainte, harta statistic din 1835 noteaz6
Berzeiu de peidure, cu 185 de gospodrii, Golfa Pcidurea, catun, cu 5-20 de gosVezi mai sus, p. 74.
www.dacoromanica.ro
284
podArii in Dimbovita, si Filipestii de peidure, cu 148 de gospoddrii, in Prahova 1.
Am pomenit de Pddurenii din diferitele prti ale t.rii ; adugAm, din aceeasi
hartd, Pdduroii de sus, cu 44 de gospodrii si Pdduroii de jos, cu 55, ambele in
judetul Arges2; mentionm de asemenea Pdduroiu, de pe valea lApusului

In Transilvania. Vin apoi P4cluretii. Potrivit actului din 1.626, aprilie 29, satul
Clanta, din nordul Bucurestilor se pare, pe locul Hergstrului de astzi
mai avea si un al doilea nume: Peiduretii de la lutele 3. Tot Peiduretii era si
vechiul nume al Bustenarilor din Prahova ; satul apare cu ambele nume in

harta din 1835, avind 59 de gospoddrii 4. De Pdduretii din desfiintatul judet,
omonim a mai fost vorba 5. Mentionm apoi dou5. sate Pdclure0 in Teleorman,
unul mai mare, cu 160 de gospodrii, altul un biet &gun, avind intre 5-20
de gospodrii, precum si Pciduresti, in acelasi judet, cu 46 de gospodArii 6,
tustrele amintind de marile pduri de odinioard, care au fcut pe pecenegocumani sd numeascg aceast regiune Teleorman. Nu e lipsit de inteles s relev6m cA, in cadrul actiunii recente de schimbare a numelor relevind scderi sau
cusururi, fizice si morale, precum si porecle, actiune care continu, de fapt,
actiuni similare din secolele XVIII si XIX 7, satului Strimba Fizesului din
judetul Slaj i s-a schimbat numele in Pdduris.
In ce priveste satele numite dup diferitele feluri de paduri, notArn intii
Bungetu, cu 58 de gospodrii, din judetul Dimbovita8. Urmeaz6 o serie de
sate, cu nume derivate din codru", ca, de pild, Codreni, in Ilfov, cu 22 de
gospodrii, Codreana, &gun in Dorohoi, cu 5-20 gospodrii, si dou5. sate
Codresti, unul cu 45 de gospoddrii, altul cu 30, in Rimnicul-S6rat 9. Crivina
adic6 pdurea pe loe bltos, mocirlos, a dat numele ei unor sate intemeiate
in marginea ei, ca de pild, Crivina, Cu 100 de gospodrii, din Mehedinti 10,
i Principatele romne, p. 232, 223 0 258.
2 Idem, p. 211.
8 Documenta B, vol. XXI, Bucure0i, 1965, p. 105; Cons t. C. Giur es c u,

Istoria Bucureftilor, p. 256. Un alt PAdureti, mo0e, tot in Ilfov, ling l361teni. In 1736,
Stanca Criteanca, sotia rgposatului Stefan Criteanul, fiul lui Andrei Criteanul, vinde
o mo0e ce am avut la Padureti, fiind in mijlocu mo0i mAnAstirii", Cu 100 de talen.
Unul dintre martori este Costandin sin Pirvul PocivAle0ean" apdar din vecinAtate,
de la Pociovali0e (Arh. Stat, Bucure0i, ms. 256, f. 260 v); vezi 0 actul din 1741, octombrie 26 (Idem, f. 260 v-261).
4 Principatele romcine, p. 258.

8 Principatele romcIne, p. 119.
7 Idem, p. 134-135.
8 Idem, p. 222. Intr-un document din 1626: ph' vilceaoa bungetului (Documenta
B, vol. XXI, p. 306).
9 Idem, p. 243, 228 i 262.
10 Idem, p. 247.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I TOPONIMIA ROMANEASCA
285
e qi in harta Stolnicului
i o alt Crivina, scrisa, Cu pronuntarea populara Crighina", cu 34 de
gospodrii, tot In Dimbovita 2 Cringul a determinat i el numele a o serie
Crivina, fara' cifra de gospodrii, in Dimbovita"
de apzari, dintre care insemnm Cringu Borita, Cu 63 de gospod'arii in Mehe-
dinti 3, Cringa Sasului, fail cifra gospoddriilor, Cringu Strejnic, cu 53, si

Cringu Teiului, cu 20, tustrele In Prahova 4, i Cringu Stamatinului, catun
cu 5-20 de gospodarii, In Putna 5. Mai Insemnam Cringurile, sat mijlociu,
cu 104 gospodarii, in Dmbovi%a6 i Cringaisi, un catun incipient, cu 1-5
gospodrii7, azi inclus in Bucuresti. Un sat Dumbrava, in Vnutul Vasluiului,
amintit in documentul inedit din 18 septembrie 1639, prin care Vasile Lupu
da ciqtig de cauza preotului Grigori Gavrita din Dumbrav i lui Isac din
Pribeqti In pricina pe care a avut-o cu Grigori Hermezaul din Popeti pentru
bucata de loe din Pribeti 5. Sub forma diminutiva', Dumbravita, gsim numele unui sat, cu 60 de gospodarii, In Mehedinti, al altuia, cu 20, In Putna '
i inch' al unuia, cu 132 in Roman", apoi, a doua sate in Suceava, Dumbreivita
di jos i Dumbreivita di sus, cu 40 respectiv 42 de gospodarii 12. Sub forma
derivatd Dumbreiveni gsim un sat mare, cu 267 de gospodarii, in Suceava 13,
i unul cu numai 66 in Tutova". Forma mai rara Heciu a dat numele unui,
sat mare, cu 212 gospodrii in Suceava 15, dup cum sihla, sihlea, cu Intelesul
de padure batrina, nepatrunsa, a dat numele satului Sihlea, cu 72 de gospoda'rii, din Rimnicul Srat16. Numeroase s'int satele numite Rediu, de la felul
2 Ibidem. Crivina din fata Poenii lui Giltea e amintita intr-un document din 1523
1528, impreuna cu Badenii, Pdtirlagele si Predealul, apartinind toate lui Balaur logofa't
(Arh. Stat. Bucuresti, Sectia Istorica, nr. 257 (XVI/3).
3 Ibidem, p. 247.
4 Idem, p. 258. Este probabil ca i Cringul din documentul datat Tirgoviste, 16
octombrie 1544, prin care Radu Paisie intareste manastirii Bistrita, morile de pe riul
Doamnei, unde este la Cring" (Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 316), sa se refere
tot la un inceput de sat, deoarece, pe linga mori, ii intdreste i toata ocina, cu loe
cu gradini si cu braniste i Cu totul".
5 Idem, p. 260.
6 Idem, p. 223.
7 Idem, p. 243.
Academie, Ms. romanesc 827, f. 5.
Idem, p. 247.
1 Idem, p. 260.
14 Idem, p. 265.
12 Idem, p. 272.
13 Ibidem.
Idem, p. 280.
p. 273. Exista i forma huciu.
16 Idem, p. 263. Vinzarea de mosie, la Sihle, in Rimnicul Sant, in anul 1675 (Arh.
Stat. Bucuresti, Manastirea Rimnicul Sarat, Ms. 724, f. 650 v.). Forma, mai putin obisnuita
25 Idem,
www.dacoromanica.ro
286
de pdure cu acest nume. Astfel Rediul, cu 153 de gospoddrii in Fkill', Rediul, doud sate, cu 53, respectiv 32 de gospoddrii, in Vaslui 2, Rediu, cu 37
In Hirldu3 i, sub forma uor schimbatd Redli, cu 43, in Roman 4. Sint apoi
topicele in care Rediu e asociat fie cu numele stdpinului cazul cu Rediu
Mitropoliei, sat cu 29 de gospoddrii i Rediul Aldli, cu 43 de gospoddrii, ambele
in Idnutul Iai8, cu Rediul (Saracenilor ), micul cdtun incipient din Dorohoi 6,
Rediu Mogildeftilor cu 28 de gospoddrii, din Vaslui 7 1 CU Rediu Balan zis i
Galera, cu 45 de gospoddrii, din Tecuci8 fie cu alt nume de sat, cum se

intimpld cu Rediu Tatarli, 76 de gospodrii din Iai8, Nisnovet Redi" 10,
cu 76 din Dorohoi j, i cu Gorndsefti-Rediu, 95 de gospoddrii, din Roman 12
Gsesc i un sat &tool, f4r indicarea numdrului de gospodrii, in Olt 13.
Foarte numeroase sint satele cu numele Poiana, ardtind aezri omeneti
intemeiate in golurile naturale ale pddurii. Ele constituie i o indicatie pretioasd despre existenta pdurilor in locuri in care acestea nu mai existd astdzi,
fiind defriate intre timp. Printr-un document inedit din 10 august 1643,
Matei Basarab intdrete indnstirii Menedic, din judetul Buzdu, printre
alte posesiuni poiana Menedicului toatd i cu tot hotarul ; hotarnica are
ca semne de reper, intre altele, pa* piscul poenii ascunse... pd piscul pdcurilor pind la Arceri"14. In aceast poiand s-a intemeiat mndstirea cu acelai
nume i satul. Citdm o serie intreagd de aezdri omeneti cu numele Poiana din
arta statisticd de la 1835: Poeana, cdtun cu 5-20 de gospodrii, in Arge 15,

sihelbe, o gAsesc In articolul lui Manole Bodn Ara , Cerbul cel Mare din Viraitorul
pescarul sportiv, iulie 1972: in stinga noastrd era sihelbe mare *i deas, In dreapta
padure nu prea Marina (p. 3); Inspre sihelbe" (p. 4) primul Ur din marginea sihelbii"
(p.
4).
Principatele romiine, p. 232.

2 Idem, p. 282.
3 Idem, p. 236.
4 Idem, p. 265.
5 Idem, p. 241.
6 Idem, p. 229.
7 Idem, p. 282.
8 Idem, p. 276.
9 Idem, p. 241.
" FormA defectuos trecut in harta din 1835 pentru NifnoviikRediu.
Idem, p. 229.
15 Idem, p. 265 Un han sau o circiuma, in tinutul Covurlui, poartg de asemenea
numele de Rediu (Idem, p. 158-9).
in judetul Rimnicul Sdrat, e mentionat Intr-un document din
13 ldem, p. 257
1661, un vad de moara intre satele Virtecoi i Zdvoian (Arh. Stat. Bucure0i, MAnristirea Rimnicu Sgrat, Ms. 724, f. 628).
14 Academie, Documente, CXXVI/3 a.
25 Principatele romane, p. 211.
www.dacoromanica.ro
PADUREA 5I TOPONIMIA RomANEAscA
287
Poeana, cu 84 gospodrii In Bacu 1, Poeana, sat foarte mare, cu 665 de gos-
poddrii, cu mai multi locuitori deci decit o suma de tirguri sau orae contemporane, in Dolj 2; tot In Dolj, Poeana de jos, fr cifra gospodriilor, i
Poeana de sus, cu 91 de gospodrii3; dota sate Poeana, cu 49, respectiv 67
gospodrii In Gorj 4, Poeana, catun, cu 5-20 de gospodrii, in tinutul Herta 5,
Poeana, cu 65 de gospodrii, In tinutul Ialomita, atestind deci prezenta pdurii
In acest judet de stepA4, dou sate Poeana, cu 95, respectiv 66 de gospodrii
In Mehedinti7; cu acelai nume cite un sat In Prahova4, In Putna, cu 75 de gospodrii 9, In Sacuieni, cu 78 de gospoddrii 10, in Tecuci, cu 187 de gospodrii 11,
In Tutova, cu 30 12. In Transilvania, gsim cite un sat Poiana In judetele
Alba, Arad, Bihor, Cluj, Covasna (Poian") Hunedoara i Sibiu. Adesea, tuttinim pluralul Poeni sau Poenile ca, de pild, in Dorohoi, M'a cifra gospodriilor 13
in Neamt, &aun cu 5-20 de gospodrii 14, in Scuieni, cu 73 de gospodrii 11, In
Tecuci, cu 40 11, in Vlaca cu 50 17 Si diminutivul, la singular sau plural, se

Intilnete: astfel Poenita, cu 41 de gospodrii in Rimnicul Srat" i Poeanitele,
cu 20 in S'cuieni19. Foarte numeroase sint compusele, fie cu nume de persoan.
sau de loc, fie Cu un adjectiv artind forma. Astfel Poeana Listuroi" 1

Poiana Lacului, cu 64 gospodrii, In Arge21; Poeana Nuca, ctun cu 5-20
gospodrii i Poeana Roca, cu 31, ambele in Bacu 22; Poeana Lupoae, cu 59
de gospodrii, In Botoani 23, Poeana Funda, ctun cu 5-20 de gospoddrii in
2 Idem, p. 227.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 234.
5 Idem, p. 237.
6 Idem, p. 238.
7 Idem, p. 249.
a Idem, p. 259.
9 Idem, p. 261.
1 Idem, p. 270.
11 Idem, p. 276.
12 Idem, p. 280.
13 Idem, p. 229.
14 Idem, p. 254.
15 Idem, p. 270.
16 Idem, p. 276.
17 Idem, p. 288.
16 Idem, p. 263.
19 Idem, p. 270.
29 Idem, p. 271.
21 Ibidem.
22 Idem, p. 214.
23 Idem, p. 216.
www.dacoromanica.ro
288
Buzul si Poeana Lunga de Sus, sat cu 100 de gospodrii in Dimbovita2. Urmeazg. Poiana Largului, cu 20 de gospodrii, Poiana Prisacii, cu 60 si Poiana
Sachilor, nume dat colectiv la trei asezri mici, cu cite 1-5 gospodrii, situate
in pdure, la vest de Razboieni, toate in tinutul Neamtului 3. In Rimnicul Sdrat
intilnim Poiana Plopului care mai are si un al doilea nume: Lacul lui Bobin,
clun, cu 5-20 de gospod'rii 4. In Roman este Poiana Leonga 5 cu 80 de gospodrii, in Romanati Poeana Mare, cdtun, cu 5-20 de gospodArii 6 iar in SAcuieni Poeana Copaciului q.i Poeana Mierlii, cu 35, respectiv 27 de gospoddrii 7.
Mai sint apoi Valea Poeni, fr cifra' de gaspodrii, tot in Scuieni8, Poiana
Guji, i Poiana Petrii, ctune cu cite 5-20 de gospodrii, in Tutova 9 ; Poiana
Cirnului, iar4i &Aun, cu 5-20 de gospodrii si Poiana Rifnita, cu 25 de

gospodrii, ambele in Vasluil, precum si Poeana Lunga Sana, cu 40 de gospodrii in Vlasca11. Alte asezri poarta nume care se refer la locuitorii poienii
deci poienari, sau la descendentii dintr-un Poian, nume de persoang, deci
poienefti. Gsim astfel, in Arges, satul Poenarii, cu 93 de gospodrii 12, de
la care si-a luat numele si cetatea de la Poenari, a lui Vlad Tepes, de pe inltimea ce domin apa Argesului. Intr-un document din 17 martie 1534 apar,
intre martorii divanului, jupan Diicul si Stan, mari pircAlabi ai cettii Poenarilor" 13. Mai inainte, pe vremea lui Vlad Clugrul (1482-1495) si a lui
Radu cel Mare (1495-1508) fusese pirclab al acestei cetti, jupanul Gherghina 14. In Tecuci gsim satul Poenari, cu 167 de gospodrii avind, In 1835
Iat, pe bazd de documente inedite, alto poieni: 1) Poiana Man2 Idem, p. 224.
ciului intr-un act din 1647, septembrie 8 privind o judecatd intre schitul Pinul i mil"ndsUrea Gdvanul din judetul Buzdu (Arh. Stat. Bucureti, Episcopia Buzdu, LII/3) 2) Poiana Merei amintit documentar in 1667, februarie 4 (Idem, Ms. 171, f. 237) 3) Poiana
Ascunsd, d'amad, impreund cu alte bunuri, schitului Vintild Vodd, filtre 1790 i 1800
(Idem, Episcopia Buzdu, LIII/15).
3 Idem, p. 254.
4 Idem, p. 26.
5 Idem, p. 265, Transcriere defectuoasd pentru Poiana Lungd?
6 Idem, p. 268.
7 Idem, p. 270.
9 Idem, p. 271.
9 Idem, p. 280-281.
10 Idem, p. 282.
11 Idem, p. 288.
13 Idem, p. 211.
13 Documente B. Veacul XVI, vol. II, p. 155.
14 Const. C. Giurescu, La 450 de ani de la nzoartea lui Radu cel Mare, domnul Tdrii
Romtinefti (1495-1508) in Bis. Ort. Rom. LXXVI (1958), 3-4, p. 366-368.
www.dacoromanica.ro
PADUREA 51 TOPONIMIA ROMANEASCA
289
i un al doilea nume Homocea, care apoi a prevalat 1. Sint apoi dota sate
Poenari, in Ilfov, unul cu 109 gospodarii, altul cu 51 2 alte doua, cu acela
nume, in Muscel avind 80, respectiv 37 de gospodariis, cite unul in Gorj, cu
91 de gospodarii4, i in Vaslui, cu 128g, in sfirit dota sate in Dimbovita cu
adaos de nume personal, Poenarii Apostolului, 110 gospodarii i Poenarii Rala"
Cu 41, acesta din urma avind i un al doilea nume, Tirliciu ; in harta Stolni-
cului, Poinarii din Dimbovita apar Vara adaos. In Arge e, de asemenea,

satul Poeneasca, avind 36 de gospoddrii; intilnim apoi satele Poeneftii de Jos,
cu 69 de gospodarii i Poeneftii de Sus, cu 21, in Tutova7. Semnalm, in sfirit,
citeva nume de sate, defectuos sau incomplet transcrise in harta din 1835;
Masora Poeanii" 8, cu 30 de gospodarii, in Bacu, Poenilore" cu 102 gospodarii in Romani, Golieasei Poeanoiu", cu 100 de gospodarii in Suceavaii
i Poeana lui..." cu 30 de gospodarii, in Sacuieni 12
In 1956, potrivit datelor din Indicatorul alfabetic al localikitilor din
R.P.R." erau nu mai putin de 205 (dou sute cinci) acezan i cu nume legate
de poienile padurii 1 anume: 135 aezari numite Poiana, uneori cu adaos
de nume de persoan sau de arbore, 25 de acezan i cu numele Poeni sau Poenile,
16 acezan i numite Poenita, Poenite, Poenitele, 22 nume Poenari, in sfirit
7 aezari cu numele Poenefti ci Poendrie. E o indicatie pretioas despre intin-
derea padurilor de alta data.

O categorie numeroasa de nume de sate e in legatur cu poienile facute
cu mina omului, poieni care poart numele de runc, curatura, sacatura, laz,
jarite i arit, ultimele doua implicind, aa cum arata chiar numele lor,
intrebuintarea focului. Cu numele de Runcu, intilnim un sat in Arge, avind
95 de gospodarii13, unul in Buzau, cu 29", altul in Dimbovita, cu 48'5, i un
al treilea in lincea, cu 67 de gospodrii". Sub forma diminutiva, Runcqoru
a Idem, p. 245.
3 Idem, p. 252.
4 Idem, p. 234.
5 Idem, p. 282.
6 Idem, p. 224.
7 Idem, p. 280.
3 MAsura Poienii.
9 Idem, p. 213.
10 Idem, p. 265.
... Poenilor, Cu omiterea primului termen?
1' Idem, p. 273.
12 Idem, p. 273, Cu omiterea ultimului termen.
13 Idem, p. 211.
14 Idem, p. 219.
15 Idem, p. 224.
16 Idem, p. 285.
www.dacoromanica.ro
290
vi sub form compus, Runcu-Rediu, Cu 42 de gospodrii, &Mi dou sate

In Mehedinti
Cureitura se numevte un sat mic, cu 26 de gospodrii, din tinu-
tul Iavilor 2, un &aun, cu 5-20 de gospodrii, din Mehedinti3 vi un sat cu

nume compus,
cu 40 de gospodrii, Blidari Curatulral din Rimnicul Srat 4.
Sdatura e cel de al doilea nume, explicativ, a dou sate din tinutul Putnei,
anume Veisuiu (Sacatura)", cu 35 de gospodrii, care in editia din 1853
a hrtii statistice din 1835 apare numai cu numele de Vsuiu" 5 /41 Parosu
(Sacatura)", Cu 69 de gospodrii8. Acest al doilea nume arat in ce conditii
s-au intemeiat cele dou5 avezri putnene, in poieni fAcute de om, cu toporul
vi cu cazmaua, defrivind pdurea. In aceleavi conditii s-a intemeiat i satul
Lazurile, cu 58 de gospodrii, din Dimbovita7, apoi satele Lazu din judetele
Alba, Arad, Constanta, Dolj, Gorj, Mehedinti, Vaslui8. In schimb, Jariftea
din Putna a luat navtere Intr-o poian fcut In marea pdure de stejar de pe
Mgura Odobevtilor, cu ajutorul focului; in harta din 1835 e trecut cu 131
de gospodrii8. Tot in poiene obtinute prin arderea pdurii s-au intemeiat
satele numite Arfita din judetele Putna, Vaslui, Maramurev, Bistrita
INlsud
vi Murev ; la fel satele Arsuri in judetele Gorj, Hunedoara, Carav-Severin,

Dimbovita ; la fel Arsura In judetul Vaslui, Arsa in judetul Constanta i Arsele
In judetul Buzu.
Cele mai numeroase sint numirile de sate in leggur cu arborii i arbuvtii
pdurii: faptul e normal, dat fiind frecventa i Intinderea vechilor pduri.
Sint, in primul rind, o serie de sate numite dup genericul copac i derivatele
lui. Astfel Copeiceni in Gorj, in Muscel, In Vilcea, vi in Vlavca, acesta din urm,
mentionat vi in harta Stolnicului, avind alturi, Adunatii ot Copeiceni care

are vi un al doilea nume: Gogovarilm. Apoi Copcicioasa, cu 134 de gospodrii,
in Gorj" i Cozia-Copikefti i ea cu un al doilea nume: Lunghe" in Putna 12
primul nume Cozia
In editia din 1853 a harta din 1835 alturi de Copcevti
a disprut apare vi Slobozia Copcicevi cu 87 de gospodrii". La 7 august
2 Idem, p. 240.
3 Idem, p. 247.
4 Idem, p. 262.
5 Idem, p. 189 i 261.
6 Idem, p. 261.
7 Idem, p. 223.
Indicatorul alfabetic. Lazu din judetul Constanta sl nu ving de la un turc laz?1
Principatele romdne, p. 260.
10 Idem, p. 233, 251, 284 i 286.
Idem, p. 233.
12 Idem, p. 260.
13 Idem, p. 290.
www.dacoromanica.ro
PADUREA SI TOPONIMIA ROMANEASCA
291
11,67-7#-r
ri
Fig. 41 Padure de anin In lungul vAii Azuga, 1957. Trei sdritori" sau mici cascade
pentru a atenua cursul torential al apei si a oferi totdeodata addpost pstr6vului
(Foto ing. Paul Dece I)
1639, Matei Basarab intareste lui Preda clucerul din Ceplea, judetul Gorj,
cilla In Sardilnesti si In Cop6cel
De la alun vine numele satului Alun din Vilcea, cu 171 de gospod6rii,
Alunifu din Scuieni, cu 44 2. Aninul sau arinul, copac frecvent pe intreaga
fat a parnintului romanese (vezi fig. 40), e bine reprezentat in toponimie.
Nu numai ca a dat, pe vremea conlocuirii romano-slave, numele Ilfovului,
dar si mai tirziu prin derivatele lui, numele a o suma de asezri omenesti.
Insemnam, din harta de la 1835, Valea Arinilor, in Baca'', sat cu 77 de gospodarii 3, apoi Aninoasa in Muscel si In Falciu, ultima avind 153 de gospodarii 4,
1 A 1. *te f u 1 es e u, Documente slavo-romne relative la Gorj, Tirgu Jiului, 1908,
p. 487-488.
2 Principatele ronuine, p. 283 si 269. La 1647, septembrie 26, o hotrnicire Mcut
de sase boieri a pArtii din Negreasca a schitului Alun4u din Sacuieni (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzdu, XXVI/22). E amintit i Intr-un act din 1586-1587 (Documente
B, vol. XVI, 5, p. 262). Un munte Alunul In Vrancea (S imion litrn e a, op. cit.,
p.
8).
Principatele roma'ne p. 214.
4 Idem, p. 251 si 232.
www.dacoromanica.ro
292
Anenoasa" In Dimbovital in harta Stolnicului Aninoasa qi Valea Aninoasa in Sacuieni 2. Artarul e numele unui sat din Ialomita, cu 90 de gospodarii3.
Bradul, arborele cu nume stravechi dacic, e normal sa fie prezent in

toponimie pe o arie larga'; 11 gasim chiar i In regiuni unde nu crete in mod
obinuit, ca in Teleorman unde harta din 1835 inseamna Bradu de Sus, cu
36 de gospodarii, i Bradu de Jos, cu 63 4. Notarn apoi Bradu, cu 21 de gospodarii, In Neamt, 5, Bradului (subinteles Schitul, din vecinatate, sau Valea!)
In Roman8, Bradi, in Putna7, Valea Bradului in Musce18, dou sate Breidet,
In Mehedinti 19, unul cu 106 gospodarii, celalalt un &Aun cu 5-20 gospodrii,
Bradet in Argq, In harta Stolnicului Bradtel, tot un asemenea catun, in

Suceava". tn Bucureti, una din mahalalele" centrale s-a numit in a doua
juma-tate a secolului al XVIII-lea Brazii, din cauza ca In cuprinsul ei se
afla Biserica cu bradu" (azi Boteanu
dupa cum unei mahalale vecine
i s-a spus Stejarul, dupa un stejar falnic de litiga biserica de zid ridicata In
1763, pe locul uneia mai vechi, de Tanase capitanul i Stanciul vtaful de
brutarin.
Carpenul, copacul de soi, cu lemn ales, a dat numele lui la trei sate din
Dolj, Carpenii dejos, cu 47 de gospodarii, Carpenii de mijloc, cu 57, i Carpenii
de Sus, cu 87, In judetul Dolju. La 15 octombrie 1427, Alexandru cel Bun
da slugii sale Oancea, pentru slujba sa dreapta i credincioasa, un sat la Ceir-
pinif: hotarul satului: i dinspre padure, dupa hotarul vechi"14. Doua sate
mici Carpeniful de Jos ri Carpeniful de Sus, cu 44 respectiv 40 de gospodarii,
2 Idem, p. 271. La 7 aprilie 1518, o danie de pdure in Valea Mustei linga Aninoasa, lui Danciu spatar i altora, ca s-o curete cu securea" (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzdu, XXXIV/i).
3 Idem, p. 237.
4 Idem, p. 277.
5 Idem, p. 253.
Idem, p. 265 La 8 aprilie 1671 un schimb de tiganci cu manastirea Bradu din
j udetul Buzau (Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 173, f. 607 v. 608).
7 Idem, p. 260.
8 ldem, p. 252.
9 Idem, p. 246.
" Idem, p. 272.

11 Cons t. C. Giuresc u, Istoria Bucureftilor, p. 359 (documente din 1764
martie 24 si 1781, iulie 28). Tot In Bucuresti era si Bradu Staicu, ridicata in 1740 de logofatul Staicu i sotia sa Despa (Idem, p. 358).
12 Idem, p. 363.
13 Principatele rometne, p. 225.
Mihai Costachescu, Documente,
I, p. 196.
www.dacoromanica.ro
293
in Dimbovital, un altul, mai mare, Carpaniu", cu 107 gospodgrii, in Gorj 2.

GAsim i alinul, sub forma colectivului c6linet, In toponimie. La 6 iunie 1578,
Mihnea voievod Intlrqte ocin4 la Ccilinet" 3. De la arbustul cain5. vine numele
satului Ceitina de pe valea Btscei Chiojdului, din judetul Buz6u 4 ; aceeai expli-
catie are i numele satului Caliasuls, a crui veche formA Ceitiniiaful apare
intr-un document din 1562, august 21 6
Cerul o varietate de stejar a dat numele s'Au satului Cera., din Prahova,
i Ceretul din Dolj, ambele mentionate in harta Stolnicului, dup cum fagul,
glbatic sau de grAding.
e pfezent in numele satelor Ceref din Dolj, cu 125 de gospod6rii, Cere,su din
Mebedinti cu 41 i Cerefu din Vilcea, cu 1197 Doug vechi sate din judetul
Olt, din vremea lui Mircea cel Batrin, slut Cereayovu de Jos, avind In 1835,
Mgarul a dat numele s'Au oraplui Feigcfray. Cireul
42 de gospod6rii, i Cereafovu de Sus, avind 36e. Slobozia Cereplui din Rimnicul
Srat avea, In 1835, i un al doilea nume, adligqi, care a dispgrut fare

timp 2. Ceref i se spunea i unui coar de vite, tot in Rimnicul &drat". Frecvente
sint satele cu numele cornului, fie la singular, fie la plural, fie sub forma
colectivului, cornet, fie sub aceea a diminutivului Cordalel. Ciam Cornul,
cu 80 de gospodArii, In Mehedintin Cornu, dou'a. sate In Dimbovita12, Cornu
de Jos, dou sate i Cornu de sus, alte dou, tus patru In Prahova13, Corni
In Tecuci, In Tutova, In Neamt, in Suceava, in Covurlui i in Falciu14, Cornii
Ungurul tot In FAlcium, apoi Cornetul sau Cornet, sate in Bac6u, in MehePrincipatele ronuine, p. 222.
2 Idem, p. 233.
3 Documente B, Veacul XVI, vol. IV, p. 316.

4 Satul, odinioara in judetul Sacuieni, e pomenit intr-un act de danie catre schitul
Vovedenia (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzau, XXXVIII).
5 Hotarnicie in Cdtiiasul de Sus" la 1846 octombrie 2 (Academia Republicii Socialiste Romania, Documente romanesti CCCLXXXIII/34); planul mosiei Catiasul (Idem,
CCCLXV/140).
6 Revista istoricd, XVIII (1932), p. 260.

7 Principatele romdne, p. 225, 247, 283-4.
8 Idem, p. 256.
9 Idem, p. 262.
" Idem, p. 262.

11 Idem, p. 247. 0 foarte veche mentiune a cornilor gasim in documentul din
1390, iulie 21 relativ la hotarnicirea mosiei Birsana din Maramures, a lui Bale voievod
si a lui Drag, comitii Maramuresului. !rare punctele de reper este sprinceana muntelui
Cornilor" supercilium montis Hegor" (M ihaly i, Diplome maramurefene, p. 108).
12 Idem, p. 223.
Idem, p. 258.
14 Idem, p. 275, 279, 253, 272, 221 si 231.
15 Idem, p. 231.
www.dacoromanica.ro
294
dinti i In Dolp. sau, in form" compusg, Bada-Cornet, sat pe Arge, cu pod 2

Virtej Cornet Greidi,steanalui", sat mic, cu 28 de gospodrii, in Ilfov3. Ca
diminutiv, gsim Coma-feliz, cu 84 de gospod6rii, in Olt 4 1;i i In Dimbovita cu 59
i Corncitel in Putna, cu 46 5. Satul Recea de Jos, din Teleorman, are, ca al

doilea nume, Coratela6. i In Dolj a existat In secolul al XVI-lea, un sat Corncitelal, dovad.' documentul din 8 aprilie 1590 prin care Radu voievod, fiul
lui Alexandru voievod, intAre0e m6nstirii Couna satul Bucov6tul; In hotar-
nica satului: hotarul cel barin al Corratelului". Gsim satul Cornefti cu

38 de gospoddrii in Roman8 in Dimbovita i in Prahova, ultimele don in harta
Stolnicului; omonimul lu se afll In codrii Bicului. Tot aci, la topicele in leg-
tur cu cornul, trebuie puse i acelea care deriva din salvul dren ( = corn)
rjli pe care le-am primit in epoca de conlocuire dintre daco-romani i salvi
i de asmiliare a acestora din urm de ntre cei dintii. Apdar, nume de Bates
ca Drencova, Drinceni, Dranov (cf. lacul i canalul care leag bratul Sf. Gheorghe
de Razim), Dranovdt9.
Fagul, frumosul i caracteristicul copac al ti'rii noastre, nu lipsete din

toponimie, aa cum am arlat mai Inainte In legltur cu regiunile i tirgurile
noastre. Ca nume de sat 11 intilnim In documentul din 20 iunie 1489 prin care
Vlad Clugrul int'rete lui Mico Stolnic mai multe sate i prti de sate,
intre care i a asea parte din Fintina Fagalai"1, din judqul Olt. In Neamt,
gsim satul mic Tirvu-Fagu, cu 26 de gospoddriin i caunul Feigerelu 12 In
Olt, Feigetelu de Sus, cu 60 de gospodgrii, i Fdgetela de Jos cu 25 13. Se adaog
1 Principatele romdne, p. 213, 247 i 225. Exista i colectivul corni, pddure sau
grup de corni (Toponimia romdneascd, p. 64). 0 pddure, Cornifu, amintitd In Vinltorul i
pescarul sportiv, ianuarie 1973, p. 17
2 Idem, p. 165.
3 Idem, p. 246.
4 Idem, p. 256
La 23 aprilie 1645, Matei Basarab tntdrete lui Ivacu vel arma
Ceparu, filtre altele, satul Cepari din Arge In a cdrui hotarnicd gdsim: pirtul Corndtelului pind In lac ... ptrtul Stngerilor hotarul Cdrpeniului" (I. Ionac u, Biserici,
chipuri f i documente din Olt, Craiova, 1934, p. 57).
5 Principatele romdne, p. 260 i 223
In Mehedinti, ptrtul Corndiel, avind 11 mori
pe el (Idem, p. 155). In judetul Sibiu, un Corndlel pe valea Htrtibaciului (Informatie

I. L u p e).
Idem, p. 278.
7 Documente B, Veacul XVI, vol. V, p. 434.

Satul Cornileti, din Neamt (Idem, p. 253) ti
Principatele romiine, p. 265
trage numele de la un Cornild, iar acest antroponim poate veni de la corn, dar poate
fi i forma popular a lui Corneliu.
Toponimia romdneascd, p. 65.
10 Documenta B, p. I, 347.
Idem, p. 253.
Idem, p. 256.
www.dacoromanica.ro
PADUREA SI TOPONIMIA RomANEAscA
295
topicele romno-slave, ca Bucovu, cu 50 de gaspodrii, in Teleorman 1

Bucovicioru, cu 61 de gospodArii, in Mehedinti 2
Frasinul, atit de apreciat pentru lemnul i rAdAcina sa, din care se fac
mobile frumoase, este de asemenea un copac caracteristic al trii noastre.

Apare de timpuriu in toponimie. La 27 decembrie 1391, din Arge, Mircea cel
B5.trin dAruiete lui Stanciul egumen i fratelui acestuia Clin ocina Scorei,
In tara F6g6raplui, scutit de once dgri. In hotarnick un punct de reper

este locul numit la Unghiul cu frasini" 3. Mihai Viteazul, prin hrisovul cu
data 6 septembrie 1598, 1i intarete siei i copiilor lui satele cumpArate
In judetal Romanati, pe d'id era boier ; intre altele Freisinetul de Sus" 4.
Harta din 1835 indicA dou sate Frasinul In Vlara i In Buzu 8, Frasini
Cu 55 de gospodArii, in Dolj 7 i cu 75 in Vlaca 8, Frcisinetu in Romanati 9 :
e satul lui Mihai Viteazul
i in Vlara lo Un vechi sat Frelsinet a fost
este i In Ilfov, pe Mostitea ; e amintit in documentul din 26 februarie 1627 11

NotAm i Frcisineni in Buz4u.
Girnita sau Omega, iari o specie de stejar, ca i cerul i tufa, a dat

numele ei la trei sate din Mehedinti: Ghirnita" cu 130 de gospodkii, Ghirnita de Jos" Cu 120 i Ghirnita de Sus" cu 100 12. Statistica fiscal din 1831
mentioneaz6 Girnita noo" din judetul Rimnicul Sdrat 13 Gorunul: e stejarul
prin excelent, cel din care se fac butile mari i budanele pentru vin, tuic6
rachiu, gorunul de Piteti fiind In privinta acesta neintrecut. In toponimie,
apare i sub forma Goruna, sat cu 29 de gospodArii in Prahova 14, dar mai
ales sub forma colectivului Gornet (prescurtare din Gorunet). GAsim trei sate
2 Idem, p. 247. Un sat Bucoviciori In documentul Cu data 1619, ianuarie 18 (Arh.
St. Bucureti, Ms. 172, f. 419).
3 Documente B, Veacul XVI, vol. VI, p. 337 i 340.
4 Principatele romdne, p. 223 Moia Frasinul din Dimbovita apartinea mdngstirii Silrindar din Bucure*ti. La 18 februarie 1802 o jalbA impotriva arendaului moiei
(Arh. Stat. Bucureti, 1115nAstirea Silrindar, IV/31).
5 Idem, p. 188.
6 Idem, p. 218. Citgrn i dona' documente inedite: la 17 martie 1674 in legatur4
Cu o cumpardtoare de ocinA, dar aci satului i se spune FrAsinet (Arh. Stat, Bucureti,
Episcopia Buzan, XIV/22) i la 20 iulie 1677 cind are loc o danie in satul Prasin (Idem,
idem, LIX/12 a).
7 Idem, p. 226.
Idem, p. 287. in hart defectuos: Frasichi.
9 Idem, p. 267.
1 Idem, p. 287.
11 Documenta B, vol. XXI, p. 191. in harta din 1835 e trecut Cu 46 de gospodArii
(Principatele romcine, p. 243).
Principatele romdne, p. 247-248.
13 Idem, p. 101 nota 3.
14 Idem, p. 258.
www.dacoromanica.ro
296
Gornetul In Skuieni, unul cu 102 gospodkii, altul cu 37, cel de-al treilea, un
cAtun, cu 22 de gospodkii 1. Un mic ckun, cu 5-20 de gospodOrii, e vi In
BuzOu 2, iar Valea Gornetului, cu 78 de gospodgrii In SOcuieni 3.
jneapOnul a dat numele sOu unui topic, dar nu unui sat ei cum era
normal, fiind plantO de altitudine unui munte. In hotarnica Clovanilor
fkutO de Tudor Vladimirescu la 15 iulie 1818 citim: ping In piriul muntelui
Scurtul ce se cheamA vi neap.'nul" 4.
MOlinul, copacul nu prea Inalt, cu floare all* bine mirositoare, e amintit
sub forma pluralului, Mcilini, ca sat mare, cu 211 gospodOrii In Suceava 5,
sau sub aceea a colectivelor mOliniv vi mOlinet 6. Miaja, de salcie sau rachitg,
a dat numele ei satului Mleijet din fostul judet al SOcuienilor, azi In Buzd'u,
sat trecut de Stolnic in harta sa vi avind 36 de gospodOrii In harta

din 1835 7. Multimea de meri pklureti a determinat numele a citeva sate.
Astfel, in judetul Mehedinti, gOsim Merifu, cu 63 de gospodkii vi Merit",
de fapt Meret, cu 48 8, purtind deci amindou forma colectivO a numelui.
Tot Merif e un sat In Gorj, WO cifra gospodkiilor. tn Teleorman, doua sate
Merifani, unul cu 130 de gospodkii, altul cu 40 9; alti Merivani slut In Argev.
Nucul, copacul falnic, tovarv al viei, e IntIlnit pe toatO suprafata
Ii poartg numele un &gun, Nucu, din Buz6u 10, un altul, Nuci, In Rimnicul
Skat 11. Nucii Mutei un sat cu 32 de gospodkii In Dolj 12. GAsim apoi Nu-
cetul, cu 67 de gospodkii in DImbov4a, vi cu 62 In Skuieni 13, precum vi

Valea Nucetului care, Impreun6 cu MarunIiv, are 50 de gospodgrii, tot In
SOcuieni 14; sub forma diminutival a numelui, Nucpara, e trecut un sat In
Principatele romdne, p. 269.
2 Idem, p. 218.
3 Idem, p. 271. CitAm i Valea Gorunului" Intr-un document inedit din 12 mai
1690 (Arh. Stat. Bucureti, MAnAstirea Rinciciov, VI/4; cf. ms. 292, f: 24).
6 D. DrImb5., Hotarnicul ..., p. 587.
5 Idem, p. 273.
La 16 aprilie 1533, Vlad voievod Intarete mln5stirii Bistrita din Vilcea satul
Stroeti, a arid hotarnic5. are i punctele de reper: gilma mAliniului" i valea Rum5.natilor" (Documenta B, Veacul XVI, vol. II, p. 132). lar la 1 august 1577, Alexandru
Voievod lntArete ocinA In Mitaieti, unul din punctele de reper ale hotarnicei fiind valea
mAlinetului" (Idem, vol. IV, p. 290).

O Anzare de ocin5. in acest MlAjet la 25 septembrie 1677 (Arh. Stat. Bucureti, EpIscopia Buzgiu, XI/7; vezi i Ms. 173, f. 162).
8 Idem, p. 248.
Idem, p. 278.
15 Idem, p. 218.
22 Idem, p. 263.
12 Idem, p. 226.
13 Idem, p. 224 i 270.
Idem, p. 271. in acela0 judet al SAcuienilor, un document inedit din 10 octombrie 1639 mentioneaa dealul Nucetului" (Arh. Stat. Bucureti, pergamente,
XLVI/10).
www.dacoromanica.ro
PADUREA SI TOPONIMIA ROMANEASCA.
297
Muscel, cu 40 de gospodrii 1 Adugam c. tot Nucsoara e si noul nume al

satului din Prahova care mai inainte se numea Rincezi.
Paltinul, ca si frasinul, copac nobil, cu lemn bun pentru mobil aleas
si pentru instrumente muzicale, e prezent in toponimie sub diferite forme ale
numelui. Unul din satele vechi vrincene e Palana, cu 78 de gospodrii In
harta din 1835 2 Tot Palteno se cheam si un sat mic, cu numai 26 de gospodrii, din Scuieni 3, unde intilnim si Paltineni, cu 34 4 amintit si In harta
Stolnicului. Sub forma l'enanito i avind si un al doilea nume, Glodul, fi
gsim in Suceava 3, dup cum Peiltinit se cheam si statiunea climatericA
de la sud-vest de Sibiu, sub muntele Cindrelul. Exista si forma Pltinas

compare. cu Ceras si FAgras
In numele satului Gura Pentinatului, cu 29
de gospodrii, In Scuieni 6, in care, dupa cum se vede paltinul e bine reprezentat. Notm, In sfirsit, si Patineta, cu 124 de gospodrii, In Dorohoi 7.
Forma veche a numelui acestui ultim sat este Pltinisul asa cum ne arat
actul iesan, din 1632-1633 prin care Tudori pircalabul de Hotin vinde lui
Gavrilas vornic satele Cotela din tinutul Hotinului si Pciltiniotul din tinutul
Dorohoi, cu 800 de lei 8. Interesant e traditia consemnata de Ion Neculce
care pune Intemeierea mnstirii moldovene Slatina in legtur cu un paltin.
Iat-o: Alecsandru Voda Lpusneanul fiind domnu, au M'out mnstirea
Slatina. i as dzicu oamenii ca, trind un shastru acolo si fiind un paltin,
copaciu mare, unde este acmu prestolul In oltariu, vid acel sihastru spre
duminici si spre alte dzile multe lumini intru acel paltin la vremea slujbii
bisericii. i i s-au artat Maica Precisa in vis si i-au dzis s marg la Aleesandru \Toda s-i dzic al faca mnstirea. i mergind shastrul la Alecsandru \roda, s-au indemnat Alecsandru Voda de shastrul de au M'out mnstirea Slatina Intru acel loe, unde au fost paltinul" 9. De la prul.pdurel, frecvent, ca si marul, In pdurile noastre, vin numele satelor Peri,
cu 34 de gospodrii, si Pez'rul Rdtundu, farg cifr de gospodrii, in Teleorman 10,
ca si a satului Peretul, cu 124 de gospodrii, In Olt 11 Cealalt forma' de colec-
tiv Perit, e atestat atit In Ilfov, cit si In Transilvania. Varietatea de rsinos

(conifer) numit pin a determinat numele citorva sate. Stolnicul Constantin
2 Idem, p. 261.
3 Idem, p. 270.
4 Ibidem.
5 Idem, p. 273.
6 Idem, p. 269.
7 Idem, p. 229.
a Documenta A, vol. XXI, p. 245-6.
9 Ion Neculoe, Letopise;u1 Tdrii Moldoveik ed. cit. p. 14.

1 Principatele romtine, p. 278; cf. mAngstirea Peri, In Maramure.
11 Idem, p. 257.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROLTAII RONIANESTI
298
Cantacuzino trece In harta sa, in judetul Arge, satul Pinul 1; in harta statisticA din 1835 ggsim, In Mehedinti, satul Pinosa, Cu 90 de gospodrii,
atunul Pinosa de Jos, Cu numai 5-20 gospodrii 2 Apoi satul La Pin cu

28 de gospodrii in Buzu 3. Frecvente sInt topicele In legatur cu plopul,
copacul cu lemn moale, cautat de rudari pentru copi i albii. Un sat Plopu
cu 131 de gospodrii in Tutova, altul, cu 59, in Dimbovita, i un al treila,
cu 41, In Scuieni 4. Sub forma pluralului, Plopi, in Dimbovita, cu 64 de
gospodrii, In Olt, Cu 66 in Flciu, cu 59 0 cu pronuntarea popular. Plochi 5.
Tot cu pronuntare popular. sint i satele Plochii Nou, cu 22 de gospodrii,
Plochii Vechi, cu 30, In Rimnicul Srat 6. Gsim apoi derivatele Plopana,
cu 92 de gospoddrii, in Tutova 7, Plopeni, un sat in Prahova
orapil de azi
gospodrii 8 Tot Plopeni,
0 un altul In Suceava, cu 48, respectiv, 140 de

dar cu adaosul Grima, un ctun in Dorohoi, unde gsim i un al doilea, cu
numele Sturza (Plopenii-Cona) 9. Alte derivate grit Plopi,s, sat in judetul
Satu Mare, 0 un alt Plopi in Slaj, Plopeasa, sat cu 52 de gospodrii, In
Bugu 10 Plopasca atun incipient (1-5 gospodarii) sau sting In Tecuci 11.
Adugm i diminutivele Plopforu Mare, sat cu 150 de gospodrii i Plopforul Mic, ctun cu 5-20 de gospodrii, in Mehedinti 12 1 Plopsor fr cifr
de gospodrii, in Gorj 13.
circiumd sau han, In Ialomita, poart numele
de Valea Plopului
llchita cu nume de origine slav este i ea bine reprezentat in
toponimie. Un sat cu acest nume In Mehedinti, avind 76 de gospodrii 15.
Sub forma diminutivalk Rdchitelu de Jos cu 78 de gospodrii, i Riichitelu
de Sus, tot cu 78 de gospodrii, In Argq 16, precum i Rechicioara, cu 43, In
1 Const. C. Giurescu, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, p. 17.
3 Idem, p. 218.
4 Idem, p. 280, 224, 270 Un altul in Hunedoara.
in Teleorman, cdtunul La Plopi, cu 5-20 gospoddrii
5 Idem, p. 224, 257, 232
(Idem, p. ,277).
6 Idem, p. 263. Plochii Vechi cred cd sint tot una cu Plopu din judetul Rtmnicul
Sdrat; ni s-a pdstrat rtivapl, din 21 mai 1676, dare doisprezece boieri hotarnici, ca sd
aleagd partea mAndstirii Maxineni din acest sat (Arh. Stat. Bucureti, Ms. 173, f. 331).
7 Idem, p. 280.
Idem, p. 259 *i 273.
9 Idem, p. 229.
" Idem, p. 218.
11 Idem, p. 276.
Idem, p. 249.
13 Idem, p. 234.
Idem, p. 239. Un sat Balta Plopului, in judetul Buzau; la 17 februarie 1827,
arendarea moiei Cu acest nume (Arh. Stat. Bucure0i, Ms. 174, f. 8 v.).
Idem, p. 249.
Idem, p. 211.
www.dacoromanica.ro
Olt 1. Sint apoi derivatele Reichitoasa, cu 148 de gospodrii
299
i Reichiteu, Cu
194, in Tecuci 2, ca i Rchitefti, cu 95, in Roman 3. Pentru comparatie Cu

Cera, Fgra i Pltinas, notm Rchita, numele mUntelui vrincean.
Inrudit cu rchit a, care are si o varietate de munte, este sabia. O seam
de asezri slut numite dupil ea. G'sim un sat Salcia in Olt, cu 94 de gospodrii 4, un altul in Scuieni, cu 69 5. Stolnicul Inseamn i el In Buzu un sat
cu acest nume 6. La plural, Salciile, cu 154 de gospodrii In Ialomita, si Salcii cu 127, in Suceava 7; tOt Salcii Ii spune i unui cosar de vite in Rimnicul
Srat 8. Sub form diminutival Sdlcioara, cu 62 de gospodrii, in Rimnicul
Srat i cu 35 in Buzu 9 1 Sac*, dou sate in Dolj, cu 104, respectiv 27
gospodrii, unul In Dimbovita, cu 32 si unul in Tecuci, cu 41 10

De la soc, arbustul cu flori albe mirositoare i bune de leac, Ii trage
numele mosia Socetu din judetul Dimbovita, a mnstirii Mihai Vod ; la
20 aprilie 1813 are loo arendarea acestei mosii 1 1. Spinii, care au dat, in epoca
de conlocuire romano-slav, numele lor Thmavelor, au lsat i alte urme

In toponimia rii no astre. Sate numite Spineni intilnim In Olt, cu 89 de
gospodrii12 in Flciu, cu pronuntarea popular Schineni 1.21 de gospodrii 13 j in Vrancea, cu 133; azi, satului din urrn i se spune Spinesti.
O stin din tinutul Hirlului purta In 1835 numele de Schinoasa 14, iar un
sat din Dolj, cu 70 de gospodrii, Spinet 16. Scorupl, ale cgrui fructe au
forma unor merisoare, e mai putin rspindit cleat cornul ; a rmas totusi si de
la el numele satului Scoruf din Gorj, fr indicarea numrului gospodriilor 16.
2 Idem, p. 276.
3 Idem, p. 266.
Idem, p. 257.
5 Idem, p. 271, p. 272. Valea Slcii, fr indicarea gospodariilor, in Tecuci (Idem,
p. 276).
Const. C. Giurescu, Harta stolnicului Constantin Cantacuzino, p. 18. S-ar

putea O. fie tot una cu satul Salcea de la Calmatui, din acelasi judet, unde are in o
vinzare de ocina la 12 ianuarie 1702 (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzau, XVII/18).
Un act din 29 octombrie 1836 arata ca mosia Izvorani din judetul Buzau este numita
acum Salcia" (Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 266, f. 661).
7 Principatele romdne, p. 238 si 273.
8 Idem, p. 263.
9 Idem, p. 263 si 219
Schitul Berea avea mosie la Salcioara: vezi documentul din
20 decembrie 1819 (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzau, XIII/55 i 56).
1 Idem, p. 227, 224 si 276.
11 Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 456, f. 209. Un sat Socet la sud-vest de Deva.
12 Idem, p. 257.
13 Idem, p. 232.
14 Idem, p. 236.
15 Hem, p. 227.
16 Idem., p. 234. Am amintit mai inainte Codrul Scoragetului" In care s-au retras,
In pragul iernii, Horia i Closca. Adaugam aci Poiana Scorus" i Piriul Scorus", linga
www.dacoromanica.ro
300
Numeroase topice ii trag numele de la binecunoscutul, rdspinditul

iubitul copac teiul, cel scump lui Eminescu. Te4uri sint pe toatA fata pAmintului romAnesc, atit in Moldova, eh vi In Transilvania vi In Muntenia 1.
Citm vi forma Teifani, numele unui sat de movneni din fostul judet SAcuieni, azi In Prahova, cunoscut prin vechea sa ocnA. Un act din 7 septembrie
1682 amintevte de zeciuiala srii de la aceastd ocnA, zeciuial cuvenit mAngstirii Radu Vod din Bucurevti 2. Cele ce am spus despre topicele derivate din
tei se aplicA i topicelor derivate din ulm, foarte rdspindite vi ele, de o

parte vi de alta a Carpatilor. Gsim sate vi movii cu numele Ulmu, Ulmetu
o avezare din Dobrogea se numea, In epoca daco-romanA, Ulmetum
Ubneni 3. 0 movie cu acest din urmA mime In judetul Ilfov, apartinea
mAnAstirii Mihai VodA 4. CitAm, insfirvit, satul Zmeuret din Vilcea, cu 78
de gospodArii In 1835 5.
In ce privevte toponimia determinatA de cei ce lucreazA lemnul trimitem
la subcapitolul Mevtevugari ai lemnului vi sate de lemnari specializati" (p. 194).
Ulmi
lar pentru toponimia determinat de vinatul pdurii, precizAm c o buna

parte a ei se referA la vinatul mare actual cerbul, ursul, lupul sau dispArut zimbrul, bourul, colunul, brebul. Am amintit anterior de Plaiul
bourilor" din fostul tinut al Putnei vi de derivatele Boureni, Boura 8. Ad5.Om Cdpdtina zimbrului", tot In Putna 7 i numeroasele topice In legAturd
cu brebul 8 vi pe cele care amintesc colunul sau mgarul sAlbatic (onagrul) 9.
In legAturA cu cerbul este Poiana Cerbului din judetul Rimnicul &drat, pomenit intr-un document din 7 august 1695 10, movia Cerbul din plaiul Rimnimuntele Suhardului de la Cheile Bicazului (M an ole Bodndra , Cerbul cel Mare
in Vineitorul fi pescarul sportiv, iulie 1972, p. 3).
1 Vezi Indicatorul alfabetic al localitiiiilor din R.P.R., Bucureti, 1956, sub Tel
i derivatele acestuia. CitAm i documentul inedit din aprilie 1824 prin care sulgerul NiculAit ja in arendA Pirscovul, MAgura, Lunca FrumoasA i Teiul din judetul Buzau
(Arh. Stat. Bucureti, Episcopia Buzdu, Ms. 174, f. 3).
2 Arh. Stat. Bueureti, Ms. 256, f. 544.
3 Vezi Indicatorul alfabetic al clocalit4ilor din R.P.R., sub Ulmu i derivatele aces-
tuia, Un sat Ulmu, de pildA, la sud-vest de Deva.

4 Arh. Stat. Bucureti, MAndstirea Mihai VodA, VIII/55.
5 Principatele romne, p. 286. in judetul Prahova e muntele Zmeuretul, lingA satele
Bdtrini i Chiojdu Mare.

7 C Onst. C. G iuresc u, lstoricul podgoriei Odobeftilor, p. 28 CAtunul Zimbroea" din SAcuieni, mentionat in harta din 1835 (Principatele rom Ane, p. 272) sA
treze oare amintirea femelei unui zimbru?
Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria
romcinilor, Bucureti,
1971, p. 21. In ungurete brebul se numete hod, de aci, onomasticul Hodo (Al. F i lip a e u, ScIlbeadciuni ... p. 161), care e aidoma rom Anescului Breban.
9 Ibidem.
Arh. Stat. Bucureti, ManAstirea Rimnicul SArat, XIV/5.
www.dacoromanica.ro
301
1761
cului Sdrat, a mnastirii din capitala judetului, in acte din 1760
in
sfirit muntele Cerbul, din acelai judet, despre care amintete un document din
26 ianuarie 1.762 2. Pentru topice in legatura cu lupul, citam Groapa Lupului,
de pe teritoriul comunei Chiojd (judetul Buzu), Lupeni, cunoscutul ora minier din Transilvania, Lupciria, in diferite locuri, ca, de pildd, in hotarul satului Vladomira (judetul Iai), LupeVi sau Lupeasca, sate inglobate in Bucureti etc.
Incheiem acest capitol al toponimiei in leg:aura cu palurea romaneasc
dind in cele urmatoare numele de strzi, bulevarde, cai, alei, intrari i piete
din Bucureti care evoca padurea, copacii ei, poienele, vinatul, fructele i
pazitorii ei; sint nu mai putin de 133 (o sutd treizeci i trei) de asemenea
nume, nepunind la socoteala, bineinteles, numele de arbori exotici ca ficusul,
palmierul, eucaliptul, cedrul, chiparosul etc. Iatd aceast toponimie: strdzile
Aluni, Alunului, Arinii Dornei, Arini, Arinului, intrarea Arsura, intrarea
Aritei, strzile Artarului, Bradului, Bradetului, Brazilor, strada i intrarea
Branitari, strazile Brebu, Brebenei, Castorului, Caprioare, strada i intrarea
Capriorilor, strada Cainei, Cedrilor, Cerbului, Cetinei, Chiparosului, strada
i intrarea Codrului, strzile Copacului, Copaceni, Corntel, Cornetului, Cornior, Cornitelor, Cornului, Calea Cringai, strazile Cringul cu artari, Cringului,
Dafinului, Dealul Poenii, strada i intrarea Deliorman, strzile Dumbrava
Noud, Dumbrava Roie, aleea Dumbravita, straile Eucaliptului, Fagului,
Fagetului, intrarea Fgetel, Bulevardul Ficusului, intrarea Forestierilor,
strada i intrarea Frasinului, strazile Frsinetului, Frunzarilor, FrunGirnitei, Gladitei, Gorunului, Hiu1ui, Ienup'rului, Jaritea,
Jirului, Joagarului, Jugastru, Lacul Plopului, Lacul Tei, Lemnarilor, strada
i intrarea Dimitrie Lemnea, strazile Lemniorului, Luminiului, Lunca Bradului, aleea Magnoliei, strazile Migdalului, Nucetului, Nucoara, Nucului,
Palmierului, Padurarilor, strada i aleea Pdurea Craiului, strazile Pdduretu,
Pddurii, Paduroiu, Pltini, Paltinoasa, Piata Tei, strada i intrarea Pinului,
.str'zile Pinul Alb, Piscul Rachitei, intrarea Platanului, strada i intrarea

Plopeni, strazile Plopor, Plopului, intrarea Poiana, strazile Poiana cu aluni,
Poiana Braov, Poiana Cernei, Poiana Codrului, Poiana Florilor, Poiana Lacului, aleea Poiana Mare, intrarea Poiana Mdrului, aleea Poiana Muntelui,
strzile Poiana Cimpina, Poiana Narciselor, Poiana Sibiului, Poiana Stampei,
aleea Poiana Vadului, strazile Poiana Verde, Rachitau, Rdinari, Rediu,
Salcimilor, Slcet, Salciilor, Slcioarei, &Ceuta, Singerului, Smochinului,
Socului, strada i intrarea Stejarului, strzile Stejeri, Sub Tei, Teiul Alb,
strada' i intrarea' Teiul Doamnei, strdzile Teiului, Teiu, Tapinei, Ulmet,
Ulmilor, Ursului, Valea Poenii, Viscului, Zavoiului 3.
Arh. Stat, Bucureti, ManAstirea Rimnicul Sarat, XV/21 (document din 1760,
augut 3) i XV/22 (document din 1761 mai 10).
9 Idem, XXV/I.
3 Bucureti, Ghidul strzilor, BucureVi, 1970.
www.dacoromanica.ro
PADUREA SI ONOMASTICA
Multe nume de oameni sint in legaturei cu peidurea,
fie direct, fie prin interntediul toponimiei
8i sub raportul onomasticii, adic6 al numelor de oameni ca si sub

acela al toponimiei, al numelor de locuri, pklurea a avut o deosebit insemn6tate. Multe nume de oameni sint in legtur cu pdurea, fie direct, fie
prin intermediul toponimiei. Era si normal s'al fie asa. Trind In mijlocul
p6durii, sau aproape de ea, folosindu-se de lemnul p.durii spre a-si face casa,
uneltele, armele, folosindu-se de vinatul si de fructele ei, addpostindu-se in
pdure In vreme de restriste, dind multe lupte la ad6postul ei, nu se putea
ca aceast mare si divers6 realitate care e pAdurea s." nu-si pun6 pecetea
ei si asupra onomasticii. Putem deosebi, In privinta aceasta, nou categorii,
de nume: 1) Referitoare la numele generice ale p6durii: bunget, codru, cring,
dumbrav, heciu (huciu), luncg, sihl, z6voi. 2) Privind copacul i prtile
lui componente. 3) In leg6tur cu diferitele esente ale pdurii, incepind cu
alunul, artarul si bradul si isprAvind cu tisa, ulmul si zada. 4) Privind poienile, indiferent de felul in care au fost create, prin tAierea Odurii sau prin
foc. 5) Privind braniftele adia locurile rezervate de atre stApinul mosiei pentru
vinat, pescuit, fin si lemne. 6) Dup produsele obIinute din lemnul copacilor
(grind, scindurg, talp, sindril etc.). 7) In legbitur cu fructele p 'aura i
anume de la afine, coarne si ghind pin6 la jir, bureti si zmeur. 8) Dupg
vinatul Odurii, de once fel, de la urs, cerb, lup si vulpe pin la iepure, jder si
bursuc. 9) In sfirsit, determinate de diversele meserii care prelucreaz6 lemnul.
Nu este in intentia noastr s'a" d'a'm aci un dictionar onomastic in leg6turA cu pgdurea ; ne vom mrgini la o serie de nume pentru fiecare din categoriile de mai sus, insistind asupra acelora care prezint o importang istoric6.
1) Daca de la bunget vine numai numele de familie Bungeteanu, in

schimb, codru a dat o serie Intreag6 de nume. Mai intii insusi Codru, purtat
de cAlAtorul si scriitorul transilvAnean Codru Drigusanu, autorul unui re-
www.dacoromanica.ro
PADUREA 51 ONOMASTICA
303
marcabil jurnal de cAlatorie. Apoi Codrescu, i &dui ne duce la Theodor

Codrescu care, acum mai bine de o suta' de ani, a inceput cunoscuta sa culegere de documente Uricariul", valabila i astazi, cu toate imperfectiunile
ei. AsemAndtor este onomasticul Codreanu, purtat de poetul ieean Mihai
Codreanu i de biologul membru al Academiei Romane. Intilnim de asemenea
diminutivul Codrut. Alte forme sind Codrea i Codre. La 4 octombrie 1.453,
voievodul Tarii Rom'aneti Vladislav al II-lea intarete lui Stanciul Dijanul
posesiunile lui, intre care i partea lui Codrea din Dijani 1. lar la 10 martie
1567 eu Codre diac mic" scrie actul prin care se confirma' o ocing In satul
Brtuia din Gorj 2 De la cring s-a format numele Cringu familie in Focprecum i Cringan ; gdsesc un Ion CrIngan in pomelnicul manuscris
ani
al bisericii din Bordenii Mici, judetn1 Prahova 3. Forma Cringa se poate
explica prin toponimicul respectiv ; un sat Cringai, linga Bucureti, la In-
ceputul secolului al XIX-lea, este astazi cuprins in raza oraplui; dar el

poate fi i un derivat direct din cring. Pentru Intia data' intllnesc onomasticul Dumbrav intr-un document moldovenesc din 1430, iulie 7, privitor
la satul Dvorite, uncle au fost curtile lui Dumbrava" 4; de aceea satul s-a
numit mai tirziu Dumbr'veni (in tinutul Botoani). Tot DumbravA s-a
numit i sfetnicul lui Ion vod cel Viteaz (1572-1574); el a prins i nimicit
Intregul detaament de straj6 al dumanului 0 a contribuit astfel la victoria
de la Jilite 5. Amintim de asemenea, potrivit documentului din 1612, mai
20, c'g intre rumnii din satele Pleovul de sus 0 de Jos ale lui Preda banul
i ale sotiei acestuia, Florica, fiica lui Mihai Viteazul, este 0 Dumbrava cu
fiul su Tudoran" 6. Citarn, in sfirit, pseudonimul literar al scriitoarei Bucura
Dumbrava, autoarea romanelor Pandurul" i Haiducul". Forma derivata'
Dumbrveanul poate veni i prin intermediul toponimicului Dumbraveni. Mai
putin frecvent este numele Halunga, derivat din slavicul KanAra insemnlnd
tufi 7. In afara de familia Hallunga din zilele noastre, gasesc un Halanga,
oltean 8, apoi Halinga, rob al lui Ivan Postelnicul i al Mar& din Caracal, in
1 Documenta I B, p. 195.
2 Al. tefulescu, Documente slavo-romdne relative la Gorj, Tg. Jiu, 1908,
p. 159-160: Homan.
3 Azi in Muzeul de istorie din Ploiesti. Numele se afla la p. 35.
4 Mihai Costa chescu, Documentele moldovenefti tnainte de .5'tefan cel Mare,
I, Iasi, 1931, p. 299.
5 Vezi Dinu C. Giur es c u, Ion vodil cel V iteaz, Editura militar, Bucuresti,
1974, p. 58-59.
Tot de la dumbrav vine si numele
6 Documenta B XVII , vol. II, p. 77-78.
pasrii frumos colorate, dumbrdveanca.
7 N. A. C ons tan tinesc u, Diclionar onomastic romdnesc, Bucuresti, 1936,
p. 292.
8 Buletinul Comisiei Istorice a Romeiniei, vol. XV, p. 152.
www.dacoromanica.ro
304
documentul din 1581, aprilie 30 1 De la un heci (huci) este numele lui Heci,
din vremea lui stefan cel Mare 2, - de unde satul Hecegti de dinainte de
Stefan 3. De la luna un Teodor Luna in comuna Ulmeni din judelal BuzAu 4
gi
un Ion Lunca in Transilvania 5. Sihla explica numele poetului Sihleanu, dup cum z6voiul pe acela al lui nvoianu. Gbisim Ins chiar forma
Zdvoiu: documentul muntean din 1622, aprilie 20 ne arat cum un ZAvoiu
cumpArd ocin6 In Clinegti (judel,u1 Vlagca), dind 1 650 de aspri pe 30 de stin-
jeni 6. Apare gi femininul: astfel o Maria nvoae, in satul Ciolnegti (Iinutul

CirligAturii) in 1823 7.
2) Din alun s-a format numele de familie Alunescu; 111ntIlnim in 01tenia 5. Arbore e frecvent intrebuintat In onomastica romaneasa, incepind
cu vestita familie de dregAtori moldoveni din vremea lui stefan cel Mare gi
a urmagilor lui, pina la Zamfir Arbore, Invlatul basarabean. Acelagi lucru
pentru copac: 11 &ese sub forma Copaciu, In Moldova 9, dar gi in Transilvania In 1726 10, Copaci in Muntenia 11, dar gi in Moldova 12. Apar gi forme/e Copacea, In Tara Oltului (F6g6rag), In 1688 12, Copkean, tot acolo 14
sub forma diminutiv, Stan Copcel, in Muntenia, in secolul al XVI-lea 13.
De la lemnul copacului avem numele propriu de familie, Lemnea: o strad

din Bucuregti poarta numele locotenentului Dumitru Lemnea, azut in rzboiul antihitlerist. Tot aga, de la creanga copacului vine numele binecunoscut
Creang6: al marelui scriitor Ion Creangd, al economistului Gheorghe Creangg,
al arhitectului Horia Crear gl. Frunza copacului a dat gi ea o serie de nume:
mai Intli chiar Frunz, intilnit deseori In Moldova, deoparte gi de alta a

1 Documenta B XVI, vol. V, p. 19.
2 M. Costchescu, Documente moldovenefti de la .,Stefan cel Mare, Iai, 1933,

indice.
3 M. Costachescu, Documente moldovenefti Inainte de ,,Stefan cel Mare, vol. II,

p. 481.
4 G h. Nest o r, Monografia comunei Ulmeni, Buzu, 1938, p. 133.
5
t. M et e , Viaja agrard fi economicii a romimilor din Ardeal, I, 1508-1820,
p. 70.
Documente, XVII B, vol. IV, p. 107.
7 G h. Ghibnesc u, Surete f i I zvoade, vol. XIII, p. 67.

Arhivele Olteniei, XXII, p. 130.
9 N. I org a, Studii fi Documente, XI, p. 87: Copac, fiul lui Dragot" din satul
Brezeanii, pe Elan, in tinutul Flciului intr-un act din 1608, iulie 28. Un Copaciu
Cu Mou1" se judeca pentru ocin in Drghiceni, dar pierd (Documente XVI, B, vol. II,
p. 395).
" t. P a e a, Nume de persoane i de animale din Tara Oltului, Bucureti, 193,
p. 215.
n Documente, XVII, B, vol. II, p. 50; Aurel Sacerdoteanu, Pomelnicul bisericii
Grufe(u, in Arhivele Olteniei, XII (1933), p. 1933), p. 18.
12 Documente, XVI A, vol. III, p. 229.
13t. Paca, op. cit., p. 215.
14 Ibidem.
25 Documente, XVI B, vol. IV, p. 314.
www.dacoromanica.ro
PADUREA 51 ONOMASTICA
305
Prutului 1, uneori t i in forma compus6 Frunz6lat 2; ghesc i topicul

probabil de la un onomastic Frunzu 3. Apoi derivatele Frunzescu autorul
unui pretios dictionar topografic, aprut In 1872 i Frunzete sau, sub ferma
exoticg, Frunzetti criticul ri istoricul de art.. Frunzniescu nu deriv6 direct
din frunz'a" ci prin intermediul toponimicului Frunz6neti 4. Cetina adicA
frunza bradului este intilnit tjsi ea in onomastia. Astfel un Cetina b6rbat 5
i. Cetina femeie 6, apoi, cu sufixul augmentativ, Cetinoiu 7.
3) Foarte bogatti este onomastica determinat de numele diferitelor

esente ale pdurii. Iat-o In ordinea alfabeticA: ArOreanu, de la artar, dar nu
direct, ci, intocmai ca i FrunzAnescu, prin inter,mediul unui topic: satul
Artgreni. Bradul a ca'rui insemnRate, in leg6tura' cu momentele importante ale
vietii, am arAtat-o mai inainte 8, este numele cel mai productiv in onomastic6,
din aceast categorie. Mai intii numele Brad vezi, de pild6, Ion Brad,
poetul
cu diminutivele lui, Brdut, prenumele pictorului Brdut Covaliu i numele unei familii de paznici de vin6toare i pescuit din regiunea
Cheia-Valea Stinii (judetul Prahova) i BrAdel, roman din Serbia cu prenumele Mihu, amintit in anul 1348e, cu augmentativele Brdean i Brkli16 10
i cu femininul Brkloaia 11 Este apoi numele de familie Brdescu, bine

cunoscua in Oltenia, pe vremea lui Matei Basarab, Barbul BrAdescu fiind
unul din marii dreggtori i ostai ai voievodului 12. Brdiceanu tli Brediceanu
cunoscuta familie bsnteada' au la baz6 tot bradul, dar nu direct,
ci prin intermediul topicului Brdiceni, sat, apoi tirg in Oltenia, la inceputul
secolului al XVIII-lea 13. In aceeai categorie intra i numele Bilateanu,

Br'diteanu. Ad'a'ogm numele, mai putin obinuite, Bradici 14, Brgdupg. 15 i
1 T. Bala n, Documente bucovinene, VI, p. 176, 191, 245, 375-378 etc.
2 Gh. GhibAnescu, Ispisoace gi zapise, VI, 2, p. 60, 61, 115.

3 N. Iorg a, Studii f i Documente, XXI, p. 61.
4 Un sat cu acest nume In judetul Ilfov.

5 N. I org a, Studii fi documente, XVI, p. 157.
Documente, XVII B, vol. IV, p. 532.
7 Revista 'storied, V, p. 225. 0 Marica Cetinoiu, moldoveancA, in N. I org a, Studii
f i documente, VII, p. 61.
8 Vezi mai sus p. 22.

9 Arhiva 'storied, III, p. 85.
10 Vezi respectiv Documente, XVI B, vol. IV, i p. 410 i Documente XVII B,
vol. III, p. 382.
11 N. I org a, Studii f i documente, VII, p. 295 nr. 43 dA numele cu aceeai terminatie: VAncApaia; cf. Leloaia, de unde topicul Podul Leloaiei, azi Podul Iloaiei.
12 Vezi Arhivele Olteniei, XVII (1938), P. 306 i cronicile muntene.
13 Vezi Cons t. C. Giur es c u, Istoria romdnilor, III, 2, p. 526 i 583.
14 Documente, XVI A, vol. I, p. 439.
15 Documente XVI B, vol. V, p. 76.
www.dacoromanica.ro
306
Bradosu 1 Forma Bradici o intilnim mai ales In Peninsula Balcanic, la ro'T'Al-1H de acolo, alturi de forme!e Brader i Bradel 2, In timp ce Bradea e
constatat in Muntii Apuseni 3. Carpenul se reglsete In numele academicianului Vasilescu-Carpen, in colectivul crpini un Stanciul Crpen4 e IntIlnit In 1620 4 1 In numele de familie Grpinipn, derivat din crpini.
Clinul apare ca prenume astfel, inginerul Mil Iliescu la feminin C6lina. Bnuiam c numele poetului qi revolutionarului de la 1848, Ion Catina, e
In realitate Ion atind, dup arbustul bine cunoscut. Colectivul respectiv,

constatat documentar in secolul al XVI-lea sub forma Ctinia, de unde actualul C.tiia, sat al comunei Chiojdul (judelml Buz6u) 5 a dat numele de
familia Ctiianu sau Utieanu. Cornul, arborele mic cu lemn tare, flori timpurii, galbene, i fructe roii, nu putea s lipseasc6 din onomastic. Gsim
un Cornea in Tara Oltului 6 un Cornei In Oltenia, in 1437 7, un Corne, trecut
In pomelnicul mnstirii Govora pe vremea lui Radu de la Afumati i pe
Cornescu pirclabul de curte al lui Constantin Brincoveanu. lar In secolul
trecut a trit Cornescu, autorul tratatului de vinloare, prefatat de Alexandru
Odobescu cu faimosul slu Psevdokinegheticos. Fagul a constituit i el
nume de familie: gsim pe transilvneanul Ion Fagu, la 1760e i pe tirgoviteanca lana Fagu intr-un act din 1588, aprilie 9 1 Din colectivul
fget s-a format numele Fgeteanu, purtat de un profesor din Bucureti.
Un alt colectiv, flgrq, e numele unui boier muntean pe vremea lui Mircea
apare In documentul din 1560, martie
10 u precum i. al unui preot bucovinean, in 1632 12. Diminutivul fgetel
pdure mic6 de fagi se intilnete In cognomenul cunoscutului editor craiovean aban
FgetRI. Frasinul e i el prezent, atit ca prenume trancit i ca nume
silvneanul Frasin Mochiuca 13 i Frasin Munteanu-Rimnic
de familie, Frsineanu, derivat indirect, prin topicul Fr'sineni 14
gorunul,
Ciobanul i a lui Petru cel Tinr
1 Buletinul Societeijii Romdne de Geografie, LIII, p. 157.
2 Silyiu Drago mi r, Vlahii din Peninsula Balcanied in evul mediu, Bucureti,

1959,
p. 67, 110, 150, 159.
3 T. Frincu i G. Candrea, Romcinii din Muntii. Apuseni, 1888, p. 117.

4 Anuarul Institutului de Istorie fi Arheologie Cluj, VI, p. 492.
5 Vezi Revista Istoried, XVIII (1932), p. 260.
6 *t. Pascu, op.
cit., p. 216.
7 Arhivele Olteniei, XVII, p. 289.
8 Aurelian Sacerdoteanu, Pomelnicul McIncistirii Govora In Mitropolia

nr. 10-12, p. 806.
Olteniei, XIII,
9 N. A. Constantinescu, op.
cit., p. 271.
" Documente B, XVI, vol. V, p. 352.

11 Documente B, XVI, vol. III, p. 112.
12 T. Bala n, Documente bucovinene, vol. II p. 144.
13 N. A. Constantinescu, op. cit., p. 433.
14 Sat in judetul Buzau.
www.dacoromanica.ro
PADURFA $1 (5110MASTICA
307
ca si bradul si fagul, a servit ca nume. Intilnim pe Gorun, fiul lui Cernica

din Isvoare (judetul Olt), intr-un act din 1.533 1, apoi pe Dima Gorun, care,
impreun cu nepotu-su Vtasu, vind cinci stinjeni de mosie la Mircesti (judetul Buz6u) 2, in sfirsit pe Gorun de Dridif, nobil de FIgAras 3. lar In vremea
foarte apropiat de noi, pe Ion Gorun, scriitorul. Numele de familie Gorneanu 4 - contras din Goruneanu vine din Goruneni, iar acest topic, la
rindul &du, din gorun. Mlinul, ca si alinul, nu lipseste din onomastic.
Un Mlin rosul din Drajna (judetul Prahova) e pomenit in 1670 5, iar o moldoveanc6 Mlina face schimb de mosie la 1523, ianuarie 46. Avem apoi
Mlinescu, revolutionarul de la 1848 si lupttorul pentru Unirea Principatelor,
precum si Mlineanu, cunoscutul compozitor din vremea noastr. In privinta paltinului e de notat numele Paltin 7, acela moldovean Plte 8 si apoi
derivatele Pltinea scriitorul Pompiliu, stabilit lnainte de primul rzboi
mondial la Paris, si cercettorul stiintific gltean Paul si Fltineanu
(generalul). In ce priveste plopul, gsese pe un Vasilie Plop", martor la o
vinzare In Hsnseni (tinutul Vaslui), la 1 aprilie 1617 9 i, inaintea lui, pe un
Balea Plopscul" amintit intr-un act moldovean din 1518, februarie 20 1.
Similar e numele de familie Plopeanu. Cu sabia e acelasi lucru: un

Costea lu Salce", orsean din Curtea de Arges, apare intr-un document
din 1638, martie 30 11 lar credinta panului Ion Salce sp'tar", deci a
unui mare dregtor, e amintit In actul moldovenesc din 1551 martie 21 12.
Singerul a dat numele lui, unui boier moldovean din secolul al XV-lea 13,
iar Grui Singer apare In poezia popular 14. Tisa, copacul cu lemn rosu,
frumos si greu, e reprezentat si ea onomastic. In afar de faptul c6 &in'
In Transilvania brbati cu numele Tis 16 si Tisu 18, dar avem familia Tisu,
In judetele Prahova si Bugu, precum si familia Tisescu in Bucuresti. In ce
1 Documente B, XVI, vol. II, p. 138.
2 Idem, B, vol. XXIII, p. 589.
3 * t. P a c a, op. cit., p. 247.
4 il gsesc Intr-un act din 1784, martie 16 la Aril. Stat. Bucuresti, ms. 256, f. 693 V.
5 Bul Com. Ist., vol. XIII, p. 183.
6 Documente A, XIV, vol. I, p. 216.
7N. A. Constantinescu, op.
cit., P. 451.
8 Ibidem.
9 Documente A XVII, vol. IV, p. 128.

10 Documente A, XVI, vol. 1, p. 121.
11 Cons t. Giuresc u, Studii de istorie socialet, Bucureti, 1943, p. 91.
12 Documente A, XVI, vol. 2, p. 3.
13 N. A. Constantinescu, op. cit., p.453.

14 Ibidem.
15 N. I or g a, Scrieri si inscriptii ardelene Fi maramurefene, vol. II, Bucuresti,
1906 p. 191.
16 T. Frincu si G. Candrea, op. cit., p. 120.
www.dacoromanica.ro
308
ISTORTA PADURII ROMANESTI
prive0e tufa, varietatea de stejar, numele ei e luat de unul din rAzaii din
satul endreni
eu Tura" care impreuna cu altii, vinde jumatate din
sat adica doi Mtrini" 1. Un alt raza, din satul Dzemeeti, anume Ion
Tufer, e mentionat in documentul din 1617, martie 8 2. Din tufa s-a format
apoi numele de familie Tufescu: e cunoscut geograful Victor Tufescu. Pentru
ulm, copacul amenintat cu disparitia in intreaga Europa, din cauza unei boli
ce n-a putut fi Inca stavilit, se poate cita Ulmul, intr-un act din 1644 3.
Apare i femininul Ulma in Banat in evul mediu timpuriu (anul 1232), apoi
In Bucovina 4. Cognomenul din Popescu-Ulmu se poate explica prin referire la satul respectiv. Aceeai explicatie i pentru Ulmeanu originar
din Ulmeni, satul dintre Mizil i Buzau. In schimb insa, forma Ulmaciu
numele unui satean pomenit in februarie 1808 5 - deriva direct din numele
copacului. Zada, speta de conifer din care se faceau de preferint6 faclele
sau fcliile, deoarece lemnul, imbibat de rgink ardea cu flacara mare, a
determinat numele Zadul ; 11 Osim in Moldova, in prima jum6tate a secolului al XVIII-lea 13; apare i in regiunea Falticenilor 7.
4) Poienile au dat i ele o contributie importanta onomasticei. GAsim
pe un Gavril Poiana in Moldova, in secolul al XVI-lea 8,qi pe un Mihul Poiana
in secolul urmator 9. Sub forma Poeana e acelai nume dar altfel Boris
apare inainte de domnia lui Stefan cel Mare 1. Poienari sint foarte multi:
e suficient sa calm pe Petrache Poenaru, organizatorul invtitamintului romnesc in epoca Regulamentului Organic, tti pe colonelul Poenaru-Bordea, primul
filer superior c'azut in rAzboiul pentru intregirea statului, in august 1916.

Runcul, alt termen, de origine latinA msA, pentru poian, a dat numele sAu
lui loan Runcu din Muntii Apusenii 11. Tot de la runc vine i numele de familie Runcan. Iar de la laz
al treilea termen, de origine slava, pentru poiana,
vine numele de familie LAzeanu, dar nu direct, ci prin intermediul unuia din
satele Laz sau Lazul, din diferitele regiuni ale tinutului carpato-danubian 12.
1 Documente A, XVII, vol. V, p. 332.
2 Documente A, XVII, vol. IV, p. 106.
3 Damian Bogdan. Glosarul cuvintelor romtinefti in documentele slavo-romdne,
Bucuresti, 1946, sub voce.
4 N. DrAgan, Romdnii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei Fi a onomasticei,
5 Aurel Sav a, Documente putnene, I, Focsani, 1929, p. 160.
Documente A, XVII, vol. V, p. 228 si 309.
cit., p.468.
8 Documente, A, XVI, XVI, vol. III, p. 9.
9 Documente A, XVII, vol. II, p. 233.
10 M. CostAchescu, Documente moldovenefti inainte de ,,Stefan cel Mare, vol. I,
p. 321, 502 si II, 41, 43, 362, 364, 477.
11 T. F r i n c u si G. C an dr e a, op. cit., p. 119.
12 Vezi Indicatorul alfabetic al localitlitilor din R.P.R., sub Laz.
www.dacoromanica.ro
pliDuREA I ONOMASTICA
309
Pentru nutiunea de rune sau laz mai exist, in limba romAnA, i termenul
oa,s, din maghiarul ovas avind acelai inteles. Un Ow, ca nume de What,
apare in Transilvania 1 Il gelSiM i in Moldova, dar sub forma 0aea ; documentul din 1584, aprilie 8 amintete pe Anesia, fiica lui 0aea, nepoata lui
Oapa cel bAtrin" 2 0anul e locuitorul tarii 0aului, tarA de lazuri sau runcuri
in marea pAclure care o acoperea din timpuri strAvechi. Pentru insuirile

acestor locuitori e semnificativ proverbul: Cu opnul nu te pune, cu opnca
du-te-n lume" 3.
5) Branitea se regAsete in onomastick fie sub formA de cognomen:

Tudor Teodorescu-Branite 4, fie ca derivat: BrAniteanu, numele cunoscutului gazetar. Cei ce pAzeau branitea erau brAniterii ; acest nume se Intilnete adesea atit In Moldova, eft i In Muntenia.
6-7) Produsele pAdurii , fie sub formA naturalk fie prelucrate de om, 1i
au i ele partea In onomasticA. Ghinda apare atit ca nume de bArbat astfel
Ghinda din Climeti (tinutul Neamtului) In documentul din 1558 martie 30 5,
en 0 ca nume de femeie; In actul din 1558, aprilie 18, slut pomeniti Nistor
i soru-sa Ghinda i soru-sa Bisurca" 6. La 4 septembrie 1580, Sima, fiul
Salomiei, nepotul lui Ghinda, face un schimb de pAmint 7. Din zmeurA s-a
format numele de familie bucureteanA Zmeureanu, iar din buretii pAdurii
numele de Burete, Buretea. IntIlnim un Voicu Buretea, brapvean 8, un
Gheorghe Buretea, oltean 6. Acelai lucru pentru ciupercile pAdurii, de unde
numele de familie CiupercA. GAsesc apoi un 1-16inA In catagrafia din 1773-1774
a judiftelor Olt i Arge 1. Numeroase sint numele de persoane date dup6 produsele din lemnul pAdurii, realizate de om. BArbintA, dup putinica pentru
brinz sau. pentru miere ; Butoi, numele unui monean, avind i moarA cu
iaz, ling. VAlenii de Munte ; Bute, de la butoiul mare, de circa 100 de vedre" ;
apoi Ma, Beldie familie In Iinuturile Tecuci i Putna Jordie, Harag
(Harac) i Ciomag, dup betele de obicei din corn sau stejar, cu care oamenii
1 N. I org a, Scrisori gi inscriptii ardelene gi maramuresene, vol. II, 1906, p. 40.
2 Documente A, XVI, vol. III, p. 244.
cit., p. 337.
I. Lupe Imi semnaleazA numele Brani*te Turturel, in judepl Vilcea.

5 Documente, A, XVI, vol. II, p. 104.
6 Idem, p. 117.
9 Revista istoria IX (1923), p. 104. Face parte, foarte probabil, din neamui Burete,
Buretea din Scheii Braovului. Vezi Sterie Stinghe, Documente privitoare la trecutul romcinilor din Schei, vol. III, Bra.5ov, 1902, passim.
9 Arhivele Olteniei, IX, p. 198.
10 I. Ionacu, Despre judelele Olt gi Argeg In catcqrafia din anii 1773
1774
de la Moscova, Bucureti, 1958, p. 9.

11 Cons t. C. Giuresc u, Istoricul podgoriei Odobegtilor, Bucureti, 1969, p. 117.
www.dacoromanica.ro
310
se aparau. In aceeai categorie intra Baltagui care era tot o MCA, dar prevazuta
In cap cu toporic pentru taiat, i, citeodata, i cu un virf ascutit, de fier,

pentru 1mpuns 1 La fel maciuca, zisa i bizdoaga. Numele Maciuca apare
frecvent in Muntenia in secolele XVI i XVII 2, iar in Moldova, inainte de
8tefan ce! Mare 3; din el a rezultat numele de familie Maciucescu. Urmeaza
o serie de nume dupa lemnria fasonata, cu barda, toporul sau ferastraul.
Din grinda s-a format Grinde ; 11 1ntilnim la finele secolului XVI 4. Intilnim
de asemenea pe Talpa ; astfel un Lupu Talpa cupar la 1628 5; numele poate
vin atit de la grinda groasa, masiva, pe care se a9eza casa: talpa casei"
(compara cu talpa iadului" !) cit i de la talpa incaltamintei. Carbunele de
lemn, produs in tustrele tarile romaneti, a determinat numele lui Carbune,
monean din satul Birca 6 precum i a lui Ion Carbune" 7, sluga domneasc",
aa cum ne arata documentul din 1548, martie 3 8. Gasim 0 forma feminina
Carbuna, intr-un act din 1605 privitor la satul Bragare0i 9. La toate acestea
avem de adogat numele Cenue determinat fie de cenua rezultata din arderea
lemnelor de foc, fie din cenua obtinuta in procesul de fabricare a, potaului"
cum 1i spuneau antecesorii proces in care se intrebuintau anumite esente
ale padurii 1 In s1ir0t mentionam ca prenume Mura, de la fructul binecunoscut
i numele de familie Merianu, Meriescu, de la mer4, colectivul de meri padureti, dar nu direct, ci prin intermediul numelui de sat Meriani 11.
8) 0 deosebita important., sub raportul influentei asupra onomasticii,
are vinatul padurei. Numele ursului, lupului, cerbului, vulpii, iepurelui, jderului, brebului, vidreil i bursucului, devin nume personale. Acest fenomen se
explic pe deoparte prin credinta straveche, din primele vremi ale umanitatii,
1 E o intrebare daca numele lui Lupu Haraga zis sit Scripc din 1769 (N. I or g a,
Studii fi documente, XIX, p. 30) sau acela al lui Haraga pitarel din 1590-1591 (Documente A, XVI, vol. III, p. 466) deriva din arag.
2 Documente B, XVI, vol. II, p. 213 si XVII B, vol. II, p. 148 si passim. Un Maciucul clucer" (Documenta B, XVII, vol. I, p. 55).
3 Mihai Costachescu, Documente moldovenepi inainte de ,,Steran cel Mare,

II, p. 52, 53, 57.
4 Documente B, XVI, vol. V, p. 38 Dar forma Grindu un lacov Grindu in
Scheii Brasovului (Sterie Stinghe, op. cit., vol. IV, Brasov, 1903, indice) s-ar putea
vie din grind, ridicatura sau spinare de pamint in ban', iar nu din grinda.
5 Damian Bogdan, op. cit., sub Talpa.
6 Documente B, XVII, vol. II, p. 228: act din 1613 noiembrie.

7 Numele e rotacizat
8 Documente A, XVI, vol. I, p. 560.
9 Documente B, XVII, vol . I, p. 168.
" Vezi in privinta aceasta, C ons t. C. Giur es c u, Contribulii la istoria stiinfei
fi tehnicii romeineFti in secolele XV
inceputul secolului XIX, Bucuresti, 1973 p. 209-212.
n Un asemenea sat in judetul Arges, un altul in Teleorman, iar un sat Merisu in.
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
PADUREA $1 ONONIASTICA
311
cg luind numele vinatului dorit, Il poi prinde mai lesne, pe de alt parte prin
credinta, tot atit de veche, ca din moment ce i-ai adoptat numele, vinatul nu
te va ataca, nu-ti va face ru, nici tie, nici vitelor tale, ba chiar, dimpotrivg,
te va ajutal. De aceea, frecventa numelui de Ursu, Lupu, Vulpe in special
Ursu apare In multe documente vechi, i nu numai la masculin, dar i la feminin, ca Ursa i Ursoaia. Eu Ursa femeia lui Motoc din Odobeti" este ctitorA,
Impreun cu sotul ei, a langstirii Miera, de pe valea Milcovului, mnstire
devenit apoi domneasc, gratie lui Constantin Cantemir2. lar Ursoaia se
Intilnete ca nume romnesc, In documentele slavo-romne3. Numele de Ursu
revine atit In Muntenia, eft i In Moldova i in Transilvania. Poliera" lui
Horea, martirul tras pe roat, era Vasile Nicola Ursu. In Moldova gsim
pe un boier Ursachi, foarte avut, dar pe care Duca Vod 1-a ruinat4, i pe
un Ursachi Dumitraco tot In timpul domniei lui Duca, mai apoi vel stolnic
sub Mihai Racovit 5. In Oltenia, citm pe Ursul lui Mone" pomenit in 16146.
Mai gsim forme/e Ursan fclier domnesc la 1692 In Iai2 Ursoiu, cu
sufix augmentativ, Ursulet, Ursulit, Ursutal i Ursei, ca diminutive 8, Ursscu
(Ursescu) i Urseanu nume de familie 9, ca i Ursuleac (eIntreata!). Multimea
acestor variante i nu le-am dat pe toate arat ce loe important a avut
In onomastica romaneascs numele celui mai mare i mai puternic vinat
cu exceptia bourului i zimbrului, deveniti foarte rari din pdurile noastre.
Tot atit de des folosit este i Lupu, la feminin Lupa, care feminin
se intrebuiateaz6 citeodat i pentru brbati. Astfel, la 23 mai 1534, Vlad
voievod intrete din Slatina lui Brbulea i lui Lupa" ocina lor veche i
dreapt din Studina". Intlnimi forma Lupea" tot pentru brbati ; dovad
Lupea Huru, pircalabul de Hotin, din timpul lui Ion vod Viteazuln. Pe
Un reflex al acestei credinte in folclorul romiinesc: Si-0 va mai iesi lupul inainte,
prinzi, c lupul mai stie seama coca sA te sp5Liminte, Sd nu te spaiminti, frate bun
potecilor."
drilor
2 Aurel S av a, Documente putnene, I, p. 29. In Muntenia, Manco si Ursa cumOra o parte din satul Zdrnesti pentru 150 de aspri, cumpiirtitura fiind intrtrit de domnie la 23 mai 1515 (Documente B, XVI, vol. I, p. 109-110).
3 Damian Bogdan, op. cit., sub voce.
6 Ion Neculc e, Letopiseiul Tara Moldovei, ed. Iorgu Iordan Bucuresti; 1959,
p. 43 si 81.
5 Idem, p. 114, 156 si 170. Numerosi Ursu si Ursa in podgoria Putnei i in Vrancea.
VeziConst.C.Giurescu, Istoricul podgoriei Odobeftilor, p. 547.
6 N. Iorg a, Studii si documente, VI, p. 4623.
7 Idem, V, p. 94, nr. 84.
8N. A. Constantinescu, op. cit., p. 401.
N. I org a, Hirai din arhiva mnstirii Hurez, Bucuresti, 1907, p. 124.
1 Documente B, XV/, vol. II, p. 161.
1 N. I org a, Studii f i documente V, p. 4-5: document din 1574, martie 27, Iasi.
www.dacoromanica.ro
312
Vasile Lupu, fastuosul domn al Moldovei, ctitorul Trei Ierarhilor, 11 tie toata
lumea. Un Lupul Malaiu" serie bistritenilor la 1617, de rIndul vetilor" din
Moldoval. Lupoiu i Lupau au sens augmentativ; la feminin Lupoaia. Lupan
Lupuor (Lupor), Luput au sens diminutiv. Mai gasim formele Lupa

numele cunoscutului profesor de istorie Lupe, constatat documentar in
secolul al XVI-lea, apoi Lupa, Lupe, Lupa, cu diminutivul Lupe13. Sa
adaogam apoi numele motenite din timpul conlocuirii romano-slave, adica
traducerea lui Lupu prin vilc, de unde Vlcu, la feminin Vilca (Vlaca), aceasta
din urin.' Intrebuintata fusa, ca i Lupa, i pentru barbati 4. Adesea
i forma Vilcan ca, de pilda, Intr-o serie de documente din vremea lui Mircea
cel Batrin i a urmailor s'al sau In documentul din 30 martie 1638. Pentru
persistenta onomasticului VIlcu pina In zilele noastre, citam numele lui Vasile
Vilcu, vice-preedintele Consiliului de Stat. Nici pentru Lupu i Vilcu nu d'ara
toate formele i variantele, dar relevara faptul ca i acest vinat
ager, puternic i crud a influentat adinc onomastica romaneasca. O apreciere similara
se poate face i pentru vulpe, admirata pentru iretenia i dibacia ei. Numele
e frecvent sub forma Vulpe
i varianta Hulpe apoi Vulpoi, augmentativ,
Vulpan, diminutiv, Vulpa compara cu Lupa
dupa aceea Vulpescu.
Ca exemple citam pe vistierul Filipescu-Vulpe din vremea lui Tudor Vladimirescu i a primului domn pamintean, pe arheologul i istoricul Radu Vulpe.
Manea Vulpar" care apare in documentul din 1526, iulie 267 arata IndemIna-
rea respectivului la vInarea vulpei, dupa cum ratarul" este cel priceput la
vinarea ratelor salbatice, iar ursarul" cel care Inv44 ursul s5. joace, In sunetul dairalei.
Pentru alte animale salbatice care au influentat onomastica romaneasca,
citam brebul sau castorul, plotunul i jderul. La 18 mai 1443, Stefan voievod,
fiul lui Alexandru cel Bun, intarete slugii sale stefan Brebu un sat pe pIrlul
Iadricis. Diminutivul e Brebenel, nume care se da i unei flori imitind coada
solzoas a brebului. Gasim i forma Breban care a continuat pina In zilele
noastre. De la plotun sau elan vine numele lui Tatul Plotun din seeolul al
1 N. Iorg a, Documente romdnefti din arhivele Bistrifei, I, Bucuresti, 1899, p. 33
Aci Malai are sensul vechi de mei.
2 Documente A, XVI, vol. II, p. 18: Lupes Pozaru" in documentul din 9 aprilie 1552.
3 Documente B, XVI, vol. VI, p. 337: Mosnenii din Gostaval, futre care si Lupsel,
vind lui Mihai Viteazul satul lor pentru 7 0 000 de aspri.

4 C. Gi u resc u, Studii de istorie sociald, p. 90: Vlaca ot Cornet".
5 Documente B, vol. I, p. 32, 55 (aci, In traducere ungureasca, sub forma Velka").
98, 100.
C. Gi ur es c u, op. cit., p. 90, sub forma Vlcan".
7 Documente B, vol. II, p. 26.
8 Documente A, XIVXV, p. 190-191.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I ONOMASTICA
313
XVI-leal 9i a satului Plotune9ti, mentionat in documentul din 1619, 1nainte

de 17 decembrie 2. In ce prive9te jderul, gasim pe Jderca i Stanciul care And,
la 18 aprilie 1590, o viie cu 1 800 de aspri3.
lepurele a dat 9i el numele s'au la o suma, atit in Moldova at 9i In Muntenia
9i in Transilvania. Gasim mai Intii pe Epure in tinutul Birladului4, unde s-a

Intemeiat satul Epureni; de aci, prin intermediul satului, Manolache Costache
Epureanu. Un alt derivat: Epurescu, nume purtat de stapinul unui cunoscut
restaurant In Bucure9ti acum cincilase decenii.
De la Imprejurarea ca se invataser sa prinda oimii pentru vintoarea
domneasca i imparateasca se trage numele de sS'oimaru care se da' unor asemenea priceputi vinatori. Astfel e, de pild., Mihaiu Soimariul din Sateni"
despre care un document din 23 aprilie 1630, ne spune c a trait In zilele
Radului Voevod" adica In zilele lui Radu Serban (1602-1611) sau Radu
Mihnea (1611-1616 9i 1620-1623) 5.
Adaogam, in sfir9it, pe Veverita, mare dregator moldovean pe vremea
lui Alexandru Lapu9neanu, pe Viezure 9i pe Bursuc, spre a arata f.r s.
intram In toate detaliile, fail a da acestei cercetari un caracter exhaustiv
cit de Insemnata a fost influenta vietatilor padurii asupra onomasticii romane9ti.
9) Ultima categorie de nume de familie in legatura cu padurea este aceea
a meseria9i1or care prelucreaz'a lemnul sau a pzitorilor p'durii. Ace9tia din
urm slid padurarii, la singular Paduraru. Cel ce lucreaza lemnul in general

sau 11 taie e Lemnaru (Nedic Lemnaru1), lucratorul cu barda e Barda9u (Petre
Barda9u din Rimnicul Vilceal), dupa cum cel ce se folose9te de tesla e Teslaru. Cel ce face butii sau butoaie e Butnaru, cel ce pregate9te doagele vasului e Dogaru, iar cel ce scobe9te blide e Blidaru 3. Intilnim numele Caruceru pentru cel care face care sau carute, dupa cum cel priceput In confectio-
narea roatelor e Rotaru, iar a 9indrilei e Sindilaru sau Sindrilaru (un sat
Sindilari, In judetul Vrancea, pe valea Milcovului, iar In Prahova e Valea
Rotar", la nord-nord-vest de Valea Ceptura7. Adaogam apoi pe Ulieru, cel
N. A. Constantinescu, op. cit., p. 350.

2 Documente A, Veacul XVII, vol. IV, p. 414.
3 Documente B, XVI, vol. V, p. 440.
6 Preot I. Ant on o vi ci, Documente blrlddene, I, 1911, indice. Un Petre Epure
din tirgu din Focsani" vinde vie la Odobesti in 1695 (C o n st. C. Giuresc u, Istoricul
podgoriei Odobeftilor, p. 154).
5 Documenta B, vol. XXIII, p. 160.

6 Satul Blidari In judetul Rimnicul Sarat. La 19 martie 1772 vinzare de vie acolo
Arh. St. Bucuresti, Episcopia Buzdu, LX/40).
In Soveja ggsesc
7 Academie, Harta T6rii RomAnesti alcdtuit sub Cuza, IX, 4.
In 1820, pe un Lupul Rotaru", pe un Tanasi Ploscaru" si pe un Gheorghie Butnaru"
(C o n s t. C. Giuresc u, Populatia judetului Putna la 1820, Bucuresti, 1941, p. 25).
www.dacoromanica.ro
314
ce face uleie adica stupi
in Bucure0i, pe strada Ulieruluil erau locurile
pe care le-a cumparat Librecht, eful telegrafului i al potei sub Cuza Vod,
i unde a cladit impunatoarea sa pe atunci casa, azi Casa Universitatii.
In sfirOt, notam pe Wa'inaru, cel ce stringe raina brazilor i o pune In cornetele din coaja de brad, cornete des intrebuintate In coli pentru a Imbun'atati"
aerul salilor de deg in timpul chid eram elev la Cuibul cu barza". Numele
binecunoscutului sat Rainari de la miazazi de Sibiu arata ca locuitorii lui
se indeletniceau cu stringerea rinii. O specialitate a tiganilor era confectionarea de rude sau prjini de aci Rudaru, de albii .1 de copal de aci
Albieru i Copaieru.
In concluzie se poate afirma ca' i in onomastica, Intocmai ca i In toponi-
mie, padurea, In toate aspectele ei, a exercitat o remarcabila influent.
Pentru aceasta strada vezi Arhiva Cuza Voda, la Academia Republicii Socialiste
Romania, vol. XLIV, f. 215-218 v.
www.dacoromanica.ro
PADUREA, HERALDICA
SFRAGISTICA
Influenta plidurii se constata', puterniccl, nu nunzai

In toponimia f i onomastica, dar gi in heraldica gi
sfragistica romneascei
Era normal ca pdurea, atit de Intins In vremea veche In Orne noastre,

atit de bogat In vine', s-i gsease reflexul nu numai In toponimie i In
onomastic, dar i In heraldicd, adica In alctuirea stemelor trilor, judetelor
i oraelor, precum i In sfragisticd, adica In alctuirea pecetilor.
Este semnificativ faptul c stema trii Moldovei are ca element principal
capul de bour, aadar capul vinatului celui mai de seam din codrii trii, a
vinatului domnesc. Il gsim infliat pe sigiliile cele mai vechi, din a doua
jumAtate a secolului al XIV-lea ; el poart intre coarne o stea cu cinci raze
i e flancat la dreapta de soare, iar la stinga de luda'. Traditia Intemeierii

Moldovei, pstrat In vechile letopisete ale trii, tie de vingoarea lui Drago
Intemeietorul. In forma cea mai concis, aceast 'y'aditie se afl In letopisetul
anonim, zis i de la Bistrita, i In letopisetul de la Putna. Gel dintli serie: In
anul 6967 (1359) a venit Drago voievod ... din Maramure, d'II:4 un bour,
la vintoare, i a domnit doi ani"2. Letopisetul de la Putna are o redatie

foarte asemntoare: A venit Drago voievod ... de la Maramure, la vida.toare dup un bour qi a domnit doi ani" 3. Mai dezvoltat, cu mai multe detalii, este redactia din cronica moldo-rus: Era un brbat Intelept i viteaz,
anume Drago i a pornit cu drujina4 lui la vintoare de fiare i au aflat supt
munii lnalti urma unui bour i au pornit pe urma bourului prin muntii inalti
i au ajuns pe urma bourului la locuri
i au trecut peste plaiurile Inalte
d es i frumoase i au prins din urm clri pe bour la un riu, pe mal, sub
o salcie, i 1-au omorlt i s-au osptat din vinatul lor i au hotrlt cu totii
C. Moisi 1, Stema Rometniei, in Enciclopedia Romciniei, vol. I, Bucuresti, 1938,
p. 62.
2 Cronicele slavo-romcine din sec. XVX VI publicate de Ion Bogdan, editie revazuta
completat de P. P. Panaitesc u, Bucuresti, 1959, p. 6 si 14.

3 Idem, p. 43 si
48.
4 Ceata, ostasii.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RADURII RomANETr
316
sg rgming aci". Si au ales pe Drago drept domn i voievod al lor qi de atunci

s-a Inceput, cu voia lui Dumnezeu, tara Moldovei. Si Drago voievod a Intei alte orae pe riuri
meiat cel dintii ora pe riul Moldova i dupg aceea
i la izvoare. Si i-a flout pecete voievodalg a toata tara, cu capul de bour. Si a
domnit ca voievod doi ani"1. Fata de aceste redactii, Ureche, In predoslavia
sau prefala sa adaugg detaliul c bourul a fost urmgrit cu dulgi" i cu o

cgtea" anume Molda", care cgtea, de multg goang, au crgpat". Locul
unde a fost ucisg fiara s-a numit, din aceastg pricing, Bourenii" iar hierul
tgrii sau pecetea" a fost ales capul de bour 2
Faptul c traditia consemnatg In toate letopisete/e vechi moldoveneti
amintete de vingtoarea lui Drago aratk dupg pgrerea noastrg, c aceastg
vingtoare a fost o realitate, cg Drago a vinat un bour, cu prilejul expeditiei
contra tgtarilor sau cu un alt prilej, anterior sau posterior. Relatia stabilitg
intre vinarea bourului i stema Vrii Moldovei nu este unicg ; o relatie similar
ggsim i in cazul stemei oraplui Baia care Infatieazg un cerb avind intre
coarne crucea sfintului Hubertus 3. Pecetea, purtind o inscriptie In limba lafind, cu litere gotice, dateazg, In forma ei originar, de la inceputul secolului
al XIV-lea sau chiar finele secolului al XIII-lea 4. Cuprinsul inscriptiei e urmgtorul: Sigillum capitalis civitatis Moldavie terre moldaviensis", adica Sigiliul Moldaviei, oraul de cgpetenie al tgrii moldoveneti" 5. Desigur i traditia
intemeierii BAH pomenea de o vingtoare i anume, de data aceasta, a unui
cerb. Existg aadar un paralelism Intre stema Moldovei, fixat dupg ving-
toarea lui Drago, i stema Bgii, fixat dupg o vingtoare asemgratoare a

Intemeietorilor oraului. Nu e exclus chiar ca sterna Bgii, care pare sti fie
mai veche, sg fi sugerat stema trii Moldovei 6
stema oraplui Roman, ora vechi, anterior intemeierii statului moldo-
vean, are ca element esential tot o sdlbgticiune a codrilor trii, anume un

cap de mistret, Cu Co4ii lungi.7. Inscriptia, tot in latinete, are urmtorul cu1 Cronicele slavo-romane, ed. cit., p. 156 i 159-160.
2 Letopisejul Tara Moldovei kind la Aron 'Todd (1359-1595), ed.C. Giu rescu,
Bucureti, 1916, p. 6. Meritd sd fie semnalat faptul cd Bogdan voievod, fiul lui *tefan
rel Mare (1504-1517), i-a ales ca motiv pentru inelul ski sigilar anepigraf (fdra in.
scriptie I) un bour fugind (Vezi Emil VII. tos u, Din sigilografia Moldovei qi a Ta'rii
.Romdnefti, In Documente privind istoria Romaniei. Introducere, vol. II, Bucureti, 1956
p. 542, fig. 14 i 15.
o n s t. C. G i u3E reprodusd in Emil V1rt os u, op. cit., p. 549, fig. 30 i
rescu, Tirguri sau orafe, p. 184.
4 Em. Virtosu, op.
cit., p. 465.
5 Const. C. Giurescu, Tirguri sau orafe, p. 184.
6 Vezi, in privinta aceasta, i E m. VI r t os u, op. cit., p. 459.

7 Reprodusd in Cons t. C. Giuresc u, Tirguri sau raise, p. 69. Vezi i D o mnita Hordild, Citeva pdreri In legaturd cu sigiliul Romanului, In Memoria antiquitatis, I (1969), p. 363-367.
www.dacoromanica.ro
PADUREA, HERLDICA SI SFRAGISTICA
317
prins: S / igillum / civium de foro Romani" adicd Sigiliul cetAtenilor din

tirgul Romanului"1. Aceste trei steme, a tdrii i ale oraselor Baia si Roman
Milt Inc o dovadd de bogtia In vinat mare a Moldovei In secolul al XIV-lea.
0 Data dovad In acelasi Bens ne-o (Id sterna orasului Piatra Neamt, care
lnf Atisa un tap" 2, frd a putea preciza daca e vorba de un tap de caprd neagr
sau de un cdprior. S fie si In stema Pietrii vreo aluzie la Intemeierea orasului, cum a fost cazul cu Baia si Cu Romanul ?
In Transilvania, pecetea cea mica a orasului Satu Mare, constatatd documentar In 1323, are, pe scutul rotund, niste cdpriori" 3. lar pe pecetea Lipovei,
de la lnceputul secolului al XV-lea, gdsim 'Titre altele, un animal ce aduce

cu lupul" 4. Caracteristic e stema orasului Brasov, In care coroana e asezatd
deasupra pdrtii inferioare a unui trunchi de copac cu rAddcinile aparente:
simbol poate al operei de defrisare care a avut loe In regiune la venirea colonilor germani ; adugdm lush' c acestia s-au asezat In Tara BIrsei, al crei
nume, intocmai ca i numele Brasovului insui, aratd. In mod ciar preexistenta
populatiei romnesti.
In ce priveste tinuturile sau judetele, stema tinutului Suceava, asa cum
apare ea In sigiliul cel mare, din 1819, al lui Mihail Sutzu, are ca elemente
centrale trei brazi, aluzie la Intinse/e pduri de rdsinoase ale acestui tinut 5.
Si In sterna tinutului Hirldu, din acelasi sigiliu al lui Sutzu, gsim trei copaci
noi zicem trei stejari
reprezentare simbolicd a Intinsului codru ce acoperea o bun.' parte a acestui tinut 6. Tinutul Neamtului, tot In amintitul
sigiliu, are drept stemd un tap, asadar la fel cu orasul Piatra Neamt, capitala
linutului7. In Muntenia, judetul Vilcea a ales, drept stemd a sa, un copacs:
el exprimd bogAtia In pkluri a acestui judet, unde numai bazinul Lotrului
avea peste 200 000 de hectare de rdsinoase i foioase 9.
1 Ibidem.
2 Emil Virtosu, op. cit., p.478; Const. C. Giurescu, op. cit., p.261.
Stema oraplui Tecuci era un iepure (D an Cerno v ode an u, loan N. Mlnesc u,
No ile sterne ale judefelor gi municipiilor din Republica Socialistd Romania, Bucureti,
1974, p. 94.
3 S. J a k , Sigilografia cu referire la Transilvania (pend la sfirgitul secolului al
XV-lea), In Documente privind istoria Romtiniei, Introducere, vol. II, p. 615.
Idem, p. 617.
5 Reproducerea sigiliului lui Sutzu care are, de jur imprejur, stemele tinuturilor
Moldovei, /a Cons t. C. Gi ur es c u, Istoria romanilor, III, 1, p. 346.

Ibidem. Al6turi de cei trei copaci, e reprezentat i un Ian de grine, simbol al bogVei in grill din acest tinut.
7 Ibidem.
Marele Dictionar
Geografic al
Romdniei,
vol. V,
Bucuregti,
www.dacoromanica.ro
1902,
p. 754.
318
Din aceeagi perioada ca i aceea privind stema judetului Vilcea, adica

finele secolului al XIX-lea inceputul secolului al XX-lea, este stema judetului Bacau: stinci cu bradet" 1 precum gi aceea a oraplui su de reedinta, cu
nume identic: o padure de bradet cu un cerb" 2.

In stemele familiilor domneti gi ale unor mari dregatori gasim elemente
in legatura cu padurea i vinatul ei. Astfel in stema principilor Cantemir

apare, In primul cartier in cimp de argint un cap de bour negru insott de o
stea cu ase raze intre coarne", iar In al treilea cartier ... o acvil neagra
stind pe o creang verde" 3.
In perioada interbelica atunci cind Comisia consultativei heraldicci, instituita prin legea din 23 iunie 1921 care a fixat stema frii, a stabilit, in rastimpul
1922-1936, stemele judetelor i oraelor, ea a tinut, in general, seama de vechile
steme 4. Aga incit elementele In legatura cu padurea i cu vinatul caracteristic
au fost pstrate. Astfel, judetul Vlagca a avut drept stem trei stejari cu radacinile vizibile, pe fond de azur ; judetul Mucel o acvil stind pe o creanga de
stejar cu frunze gi cu ghinde" ; judetul Gorj, un cerb de aur, pe azur ; judetul
Neamt, o capra neagra ; judetul Baia, trei brazi de argint, cel din mijloc fiind
mai lnalt, totul pe fond rogu ; judetul Cimpulung (Moldovenesc), doi brazi
de argint, cu radacinile vizibile gi un cap de cerb, cu o cruce intre coarne ;

tot un cerb este unul din elementele stemei judetului Fldanti. Stema judetului Bihor are, pe 'higa un snop de griu gi un ciorchine de struguri, trei brazi
verzi i trei pstravi indigeni, cu puncte roii. Un brad figureaza i intre elementele stemei judetului Cara; trei brazi intre acelea ale judetului Ciuc ;
un corb inInd in cioc un inel de aur gi stind pe o creanga de stejar cu frunze
gi ghinde este unul din elementele stemei judetului Cluj ; la fel, judetele Hunedoara gi Timig-Torontal ; un cap de zimbru vzut din fata, cu o stea de aur intre
coarne gi un tap salbatic pe o stinca flancata de doi brazi sint dou din cele
trei elemente ale stemei Maramuregului ; capul de bour, simbolizind stpinirea
Moldovei asupra cettilor Ciceu .1 Cetatea de Balta, apare intre elementele
stemelor judetelor Someg gi Tirnava Micg ; iar cerbul intre acelea ale judetului
Satu Mare ; In sfirgit, un stejar smuls, cu frunzi i cu ghinde reprezinta stema
judetului Turda o.
1 Marele Diclionar Geografic al Romciniei, I, p. 179.
2 Ibidem.
3 Ioan N.Mdnescu, Stemele lui Dimitrie Cantemir fi locul lor in heraldica Tarilor Romeine, Bucuresti, 1973, p. 5 (Extras din Revista Arhivelor, L, vol. XXXV, nr. 3).
Dan Cernovodeanu, loan N. MAnescu, op. cit., p. 80-81.
5 Idem, p. 85-89.
6 Idem, p. 89 91.
www.dacoromanica.ro
PADUREA, HERALDICA SI SFRAGISTICA
319
Mai mari deosebiri constatam In noile steme instituite prin decretul

503 din 16 decembre 1970 i aprobate prin decretul 302 din 25 iulie 1972 1.
In primul rind, in sterna statului, Republica Socialista. Romania. Ea reprezinta, ca el.ement central muni impacluriti deasupra crora se ridic' soarele" 2
Pdurea e formata din doua rraduri de brazi: un rind mai in fata, cuprinzind
noua brazi, de culoare mai inchisa, i un altul, inddratul primului, cu opt brazi
de culoare mai deschisa. Bradul, strvechiul arbore, cu nume dacic, intra ca
element constitutiv intr-o serie din noile steme ale judqelor. Astfel, stema
judetului Maramure cuprinde doi brazi, un motiv decorativ de la o poart
de stejar maramurepana i capul de bour, cu steaua, soarele i luna, plus o
poarta de intrare In mina. Doi brazi gsim i In stema judetului Harghita,
trei brazi In aceea a judelalui Suceava care cuprinde i vechea sterna a Moldovei, capul de bour stilizat. Vrancea are apte brazi, desigur in amintirea
celor apte fecior a Vrincioaiei, iar judetele Mure, Alba, Covasna i Bistrila-
Nasaud cite un brad, ultimul judet adaugind In stema sa i un urs.

Alaturi de brad, stejarul, frumosul copac reprezentativ pentru regiunea
de deal i cImpie, apare in mai multe steme de judete. Mai intli in sterna Ilfovulu, In amntrea puterncilor codri de odinioara, apoi In stema judetului
Buzau. Doua frunze de stejar i o ghind figureaza In stema judetului Slaj ;
am aratat mai Inainte cA In aceasta parte de tara erau codri mari in care
se ingraau multe turme de mascuri. O reprezentare schematica a stejarului
prin trei frunze, doub,' ghnde i radacinile dezgolite intr ca element component In sterna Teleormanului: o amintire a marilor codrii
defriati ulterior
care au determinat i numele judeOlui. Trei ramuri de stejar figureaza in

partea inferioar a stemei judeOlui Bacu. Municipiul Gheorghe GheorghiuDej are i el, In partea inferioar a steme lu, o ramura cu frunze de stejar
i cu o sageata, aluzie la tradiVa stejarului din Borzeti i la IntImplarea
din vremea copilariei lui Stefan cel Mare. lar municipiul Ploieti are un stejar
tinr, cu radacinile aparente, tinut de doi lei afrontati: simbol al Intemeierii
oraplui pe vremea lui Mihai Viteazul. Notam i unul din elementele componente ale stemei judetului Sibiu: o furca de tors, din lemn, frumos impodobita
cu diferite motive.
Pe linga copacii pdurii, noile steme cuprind i reprezentari ale vinatului
ei. Stravechiul cap de bour figureaza In stema judetului Vaslu i a muncipiului Alba-Iulia: evocare a rastimpului chid Mihai Viteazul a stapinit aci ca
Constitulia Republicii Socialiste Romania, Bucure0,i, 1972, p. 31.
Idem, p. 96.
www.dacoromanica.ro
320
ISTORIA PADIJRII ROMANE$TI
domn al Trii Rom Aneti, al Transilvaniei 0 al Moldovei. Capra neagr e

unul din elementele stemei judqului Prahova, cerbul al stemei judqului
Gorj, lar cAprioara al judqului DimboviIa; am amintit de urs la sterna judetului Bistrita-Nsud 1
Din elementele indicate mai sus
0 lista stemelor nu este exhaustiv
se poate vedea ce loe insemnat ocupg pdurea i vInatul ei in heraldica nou
rom Aneascd.
1 Sternele judetelor si municipiilor au fost publicate In Romnia Liber'd din august

1972 si apoi fntr-o brosura separat. Un studiu amanuntit asupra lor este acela, amintit
mai sus, al lui Dan Cernovodeanu s i loan N. Manescu, Noile steme ale
judeielor gi municipiilor din Republica Socialista Romania.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
1 CREATIA LITERARA
Patlurea are un loc tnsemnat In ereafia iterar,
populard f i cultd, a poporului romdn
Padurea, element component esential al peisajului romanesc, adapost de

nadejde, nu numai in mileniul migratiilor, dar vi mai tirziu, cu prilejul pradaciunilor tatarevti vi a razboaielor duse de vecini, visterie a lemnului pentru
constructia casei, uneltelor vi armelor, ajutind, in sfirvit, prin vinatul vi fructele sale, la hrana, adesea putina, a bavtinavilor, era normal sa-vi gaseasca un
loe insemnat in creatia literara, populara vi cultura, a poporului roman.

Faptul apare evident la o cercetare chiar sumara a acestei creatii.
Multe din poeziile noastre populare bleep evocind codrul, frunza codrului, foaia verde" a copaci/or lui : Codrule eu frunza rara"; Sub poale de
codru verde, mititel foc mi se vede" incepe o balada munteana; Padure,

draga padure" e primul vers al unei poezii transilvanene. Inceputul cu foaie
verde" e atit de frecvent, a intrat atit de adinc in tehnica poeziei populare,
Inca el se aplica vi cind nu e vorba de frunza copacilor. Foaie verde lamiita,
cine-mi suie pe Istrita, sa vai Ghita. Catanuta" sint primele trei versuri din
balada acestui haiduc buzoian. Frunza verde de nagara, a ievit Bujor In

tara" e inceputul baladei haiducului Bujor, cel care baga-n boala" pe ciocoi.
Tot astfel, dar cu o nota mai prozaica vi nesentimentala e inceputul cintecului
pe care 1-am auzit, In vara lui 1.915, in timpul neutralitatii armate vi a concentrarii ostavilor in Carpati: Foaie verde, cinci lamii, cinci lanai, vapte gutui,
spune bade, cui ramii? Ramii, draga, cui ai vrea, pin-la liberarea mea, vi de-o
fi ca sa ma cati, Slonul, Drajna vi Cera". Una din frumoasele noastre creatli
populare, citata de Barbu Delavrancea in discursul sau de receptie la Academia Romana, aura astfel: Te lag, te lasa, salcie pletoasa, sa te bata vintul,
sa-mi umbrevti pamintul, sa-mi saruti mormintur 1 lar In cea mai de seam6
din aceste creatii, in Mior4a, padurea e prezenta: Brazii platinavii, ei mi-au
1 Vezi Barbu D el a vr a n ce a, Din estetica poeziei populare, Bucureti, 1913,
p. 21.
www.dacoromanica.ro
322
fost nuntavii"
spune ciobanul moldovean; vi el se roagh ca pe mormintul
lui sh se punh fluiera de fag, mult zice cu drag, fluierav de soc, mult zice cu foc".
O ghsim intotdeauna In vechile balade. Aceea a lui Gheorghit Ttreanu

1ncepe ava: Pe picior de munte, pe dealuri mrunte, cu phduri chrunte, de
.ani mii i sute" 1. Foarte frumoash este Inchinarea chtre codru a lui Toma
Alimov: Inchinar-oi codrilor, ulmilor vi fagilor, brazilor, paltinilor, ch-mi
slut mie frhtiori, de poteri ascunzhtori; d-oi muri, m-or tot umbi, cu frunza
m-or tnvli, cu freamhtul m-or jelil 5i cum sta de Inchina, codrul se cutremura,
ulmi vi brazi se cletina, fagi vi paltini se pleca, fruntea de i-o rcorea, mina
de i-o shruta" 2 La fel, elogiul codrului In Gintecul lui Radu" / haiducul /
Dup ce m-am mai mhrit, codru c 1-am stpInit, el mi-i frate, el mi-i soil, el
m culch, el m scoalh" 3. Tn toate baladele haiducevti, de altfel, codrul e adh-
postul haiducilor, locul unde se trag ei cind slut urmhriti de poter: Teiule
cu frunzh' 1at Nici un vint sh nu te bath, Ch bine mi-ai prins odath" 4. Si
Codra, codre Infrunzit, Codre frumos inverzit, Tine-mh'n tine ferit
5i de frunze acoperit" 5. Dar cintecul din frunzh al haiducului In codru:
5i-ncepea, mhre-incepea, Cu frunza de vuera, Codrii se cutremurau, Paltinii
se clgtinau, Lin pe cal mergea, Dulce ce-mi cinta, Frunza Vuind, Codri ispi-
find".
In Muntii Apuseni exist un cintec al bradului7, al acestui copac, cu strhvechi nume dacio, martor al imprejurarilor de chpetenie al viet,ii autohtonilor
din tinutul carpato-danubian. Intr-una din versiunile acestui cintec, bradul

se plinge: Cind m-au doborlt, pe min m-au mintit, c-au zis ch.' m-or pune
end' la fintinh, vi-au zis ch m-or pune thlpoaie de cash', A' m vindrileasch, cu
vindila trash. Dar ei c m-au pus in mijloc de imp, la cap de voinic", adich
In chip de stilp de mormint (vezi mai jos p. 337). In alth versiune, bradul arath
ch.-1 vor thia trei mevteri din Baia Mare vi vor face din el temnith (temnicuth") 8.
Bradul apare dealtfel vi In alte productii populare9.

Nici proverbele romnevti nu uit' pdurea. E bine cunoscuth vorba:
vorb justificat printr-o convietuire mai mult
Codru-i frate cu romAnul"
Balade populare romclnesti, editia A I.
I. Amzulesc u, val. II,
Bucuresti,
1964, p. 197.
2 Idem, p. 254-255.
4 Barbu Delavrancea, op.
cit., p. 16.
5 Ibidem.
Idem, p. 19.
7 Vezi Ovidiu Birlea, Folclorul f i
unele probleme ale dezvoltdrii poporului

romeln, In Revista de folclor, IV (1959), 1-2, p. 196.
Teofil Frincu si George Candrea, op, cit., p.94.

Balade populare romtinefti, ed. cit., II, p. 486-487.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I CREATIA LITERARA
321
decit milenara. (Din nefericire, In ultimul secol vi un sfert, romtmul n-a fost
frate cu codrul, mai de graba, frate vitreg 1) Alte doug proverbe slut sugerate
de taria stejarului: Voinic verde ca stejarul" vi Din stejar stejar rasare".

Cei din codrii Blcului spun: padurea-i jumatate Gag" 1. vorba se poate
aplica pe toata intinderea pmintului romanesc. La fel proverbul Pdurea-i
casa vi masa vinatului".
in basmele romanevti, padurea ivi are locul ei i anume, pe de o parte,
prin aspectul ei impenetrabil i infricovtor de aci muma padurii"

pe de alta parte, prin aprarea pe care o ofera celui urmrit
de aci, pena
care se preface in pdure ce apara pe flacaul viteaz urmarit de zmeul salbatic 2.
Ce poate fi deci mai normal decit dragostea pe care a aratat-o cel mai
mare poet al nostru, Mihai Eminescu, padurii ? Toata opera sa e strabatuta
de acest sentiment. El vi-a dat seama de rolul pe care l-a jucat codrul In viforosul mileniu al migratiilor i chiar, sute de ani, dupa aceea. In Muvatin
codrul", acesta din urma ii spune voievodului moldovean: Tu FA
iubite frate, cA nu-s codru, ci cetate"3. In poeziile lui, codrul e prezent, insotind toate virstele vi ceasurile
virsta dragostei, virsta luptei barbatevti
pentru apararea pamintului trii vi a vietii libere, virsta melancoliei apusului
ceasul sfirvitului, al pornirii pe drumul cel fara de intoarcere. Vino-n codru
la izvorul care tremura pe prund, unde prispa cea de brazde, crengi plecate o
ascund Adormind de armonia codrului batut de ginduri, flori de tei deasupra noastra or sa cada rinduri-rinduri" 4. In simtirea lui Eminescu, teiul,
acest admirabil copac al padurii noastre, cu flori suave, cu parfum turburator,
este martorul neclintit al iubirii. Chid Blanca, fiica de rege, vede, pentru prima
()ark pe tinarul frumos, ce avea sa-i fie iubit i logodnic, el poarta flori de
tei In pru-i negru vi la vold un corn de-argint" 5. Fundalul luptei lui Mircea
cel Batrin cu Baiazid, la Bovine, e codrul de stejari", marile paduri oltene
In haina lor de toarana. Cind domnul roman intIlnevte, inaintea luptei, pe sulta-
nul turcesc, el II previne ca de partea lui va fi tot ce mivc'-n tara asta, riul,
ramul". Evocarea vieii padurii e maestrit: Ce te legeni, codrule, fara ploaie,
fAr Ant, cu crengile la pamint ? De ce nu m-av legana, daca trece vremea
mea, ziva scade, noapte crevte, i frunzivul mi-1 rarevte, bate Antul frunza-n
dunga, cintaretdi mi-i alunga ; bate vIntul dintr-o parte, iarna-i ici, vara-i
T r. U I e a, Amintiri de vinaloare, Bucuresti, 1969, p. 51.
2 Vezi Pe tre Ispiresc u, Legende sau Basmele romnilor, vol. I, Bucuresti,

1932, p. 38.
Citat de G. C Alines c u, tri Istoria literaturii romdne, vol. III Bucuresti, 1973,
p. 228.
4 Dup4 M. Eminesc u, Opere alese, editie ingrijit6 si prefatata de Perpess ic i u s, Bucuresti, 1964, p. 82.
5 Idem, p. 73.
www.dacoromanica.ro
324
departe" 1$i in poeziile de revola, de criticl la adresa prezentului, Eminescu

face loo pAdurii: Din Boian la Vatra Dornii, au umplut omida cornil".
Dar evocarea sfIritului i a ultimei dorinte ? Mai am un singur dor, In
linitea serii, s5. m Magi s mor, la marginea m5rii. S5.-mi fie somnul lin
c odrul aproape, pe-ntinsele ape, BA am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri,
nu voi sicriu bogat, ci-mi lmpletiti un pat din tinere ramuri. $i nime-n urma
mea nu-mi pling la cretet, doar toamna glas s dea frunziplui veted. Pe
end cu zgomot cad izvoarele-ntr-una, alunece luna prin vlrfuri lungi de brad.
PtrunzA talanga al serii rece vint, deasupra-mi teiul dint s5.-0 scuture creanga.
Cum n-oi mai fi pribeag de-atunci lnainte, m-or troieni cu drag aducen i aminte.
Luceferi ce r5sar, din umbr de cetini, fiindu-mi prieteni, o s5.-mi zimbeasc6
iar. Va geme de patemi al mrii aspru cint ci eu voi fi pmint in singurtate-mi" 2. nra putint5. de Indoial, Eminescu e cel ce a inteles mai bine, a
iubit mai mult, i a cIntat mai frumos, padurea romaneascA.
AlAturi de el citm pe Alexandru Mateevici, marele poet stins din viat,
spre nenorocul nostru, In pragul b5rbtiei: Limba noastr-i frunza verde,
apune el in acea nestemat a poeziei romazbuciumul din codrii venici"
ne0i care e Limba noastrPs. Citm de asemenea pe Octavian Goga, cu

clasica poezie a suferh4ei transilvane: La noi sint codrii verzi de brad i
cimpuri de m5.tas". Dintre poetii tineri, de azi, Petre Ghelmez, Adrian PAunescu i Mihai Sanescu sint cei care arat o deosebit intelegere i dragoste
p5durii i copacilor ei. Gel dintli are trei poezii Inchinate exclusiv copacului:
Nebiruitul copac" (Acoper-mi ochii cu stema frunzelor tale nevinovate"),
Durerosul copac" ( In cuiburile de sus rodesc stelele"), Insinguratul copac"
dar p5durea i copacii ei revin i In alte poezii ca Dealurile, stelele" (Pdu-
fa-mpietritti de brad"), Omizile", Cintec", O flac6r dureros de albastr"

etc. 5 In poezia lui Adrian Punescu, se reflect sentimentul de copleire In
cuvinte
fata copacilor pAdurii: M opreso In fata copacilor i a ierbii
i
a
ierbii"
6.
El
se
lmbing
cu
sentimentul
de
admiratie
Incerc In fata copacilor
Idem, P. 211.
2 Idem, p. 214-215. Pentru locul ce-1 ocupd pAdurea In gindirea poeticd i istoricd
a lui Eminescu, vezi si articolul lui Mir ce a To mu s, Dimensiuni ale eposului national.
Supremul vis al poeziei eminesciene, in Transilvania, anul V (LX XXII), 1976, nr. 1,
p. 9-11. Cu titlu documentar amintim poezia de circumstanta lansarea unei cordbii
romanesti la Brdila In 1843, a lui Cezar Bolliac, In care el evocd stejarul, ulmul, plopul
pierde" (Curierul
bradu-n veci tot verde, cornul, frasinul, aninul ce virfu-n non i
Romanese, XV (1843), p. 188). Poezia n-are valoare sub raportul poetic, nici al cunoas-
terii exacte a pddurii.

3 Cintare Romciniei, Antologie, Bucuresti, 1966, p. 365.
4 in volumul Lynxul, Bucuresti, 1972, p. 11-12, 62-63 si 122-124.

5 Idem, p. 35-36, 39-40, 46, 109-110.
Adrian 13 dunesc u, Ultrasentimente, Bucuresti, 1965, P. 96.
www.dacoromanica.ro
PADUREA $1 CREATIA LITERARA
325
qi de spaim totdeodat In fata bradului: Strig bradului de iarn veqnic

ascutit: eqti mai frumos 9i mai de spaim ca strigoii" 1 in acelaqi timp
cu un sentiment de gingqie; Doarme padurea visitad, aprioarele Ingeri
viseaz" 2 Mihai Stnescu evoc6 pdurea in mai multe poezii: Memento"
(raiul codrilor de fagi"), Memorie vegetal" 8 i mai ales tulburAtoaree
Vecina mea facture", in care reja, cu alte accente, motivul din Mai am un
singur dor: A9 vrea ca marea-mi noapte la pieptul tau s-o 9tiu, lsind s
ard vara aprinsele-i cuptoare, cind zmeura-ti inchira rubinul ei curat,

te-ai apleca spre mine cu dulcea ta rcoare" 4.
In proz, Mihail Sadoveanu face cumpn, In privinta iubirii fat de pdure, lui Mihail Eminescu. Evocarea codrilor Moldovei din partea de miaanoapte a trii, de pe valea Bistritei, a Moldovei, a Siretului, evocarea ptidurii
transilvnene de pe valea Frumoasei 5 sInt fAr egal In literatura romneasc.
ti stau aproape Calistrat Hoga9 care a strMtut de dragul drumetiei 9.1 a

frumusetii locurilor, pdurile din vechiul tinut al Neamtului, Tonel Pop,
viatorul, pescarul 9i mai ales iubitorul de slbticiuni, pentru care pdurea
transilvnean n-are secrete. Camil Petrescu a fost un admirator al pdurii
noastre 9i a caracterizat in mod pregnant, eroarea despduririlor masive;
Nimeni
ddea seama cA aceasta este mai mult decit o gre9eal economica,
e o mutilare a sufletului poporului nostru".
Zaharia Stancu a dat unui volum al tau titlul PAdurea nebun": e

traducerea In romne9te a numelui de origine cuman Teleorman", numele
judetului unde s-a nscut pi a copilrit autorul. Iar Liviu Rebreanu i-a spus
unuia din romanele sale Pdurea spinzuretilor" vrind s. evoce marele numAr
al celor care au fost executati in Transilvania in timpul primului rzboi mondial ; dealtfel 9i el e un meter in descrierea pdurilor din cele dou prti
ale Carpatilor. Ion Gorun 9i-a ales ca pseudonim literar numele falniculvi
copec din cimpiile i dealurile trii. Iar Ionel Pop care din vestit vingtoi
a devenit un iubitor 9i un ocrotitor al slbticiunilor codrilor no9tri, este totodat un mare pretuitor al pdurii intaqi, al frumusetii qi mretiei ei. 7 N-avem
1 Ibidem.
2 Idem, p. 69,
poezia Visele".
8 Vezi volumul Poemele amiezii, Bucuresti, 1972, p. 27-28 si 66-67.
4 Idem, p. 80-81; cf. volumul Launtrica vioara, Bucuresti, 1974, p. 61. In acest
ultim volum i poezia Poarta" (p. 114-116) evocind gorunul din care a fost Muta.
5 Vezi volumele Baltagul, Praia Tderi, Povegtile de la Bradul Strtmb, Dumbrava minunata etc.
6 Camil Petrescu, Codrul in literatura', In Revista Padurilor LXIX (1954),
4, p. 147. Vezi si pagina inspirat pe care o consacra pAdurii Pop Simion In Romdnia
Libera din 27.IV.1973 p. 1.
7 Vezi, de pila inspirateIe pagini din Vinatorul fi natura, Bucuresti, 1969, capitoluf
Vinatorul ,si padurea (p. 66-93).
www.dacoromanica.ro
326
putinta sl /niram ac pe toti scriitorii care au consacrat p6durii romaneti

pagini In opera lor, putem afirma c5. nu-i prozator de seam5. care s6 nu fi
;fog, /mpresionat de frumuselea Odurii, de varietatea ei i, uneori, de mgretia
ei. De la Bucura Dumbrav, care in Haiducul"
povestea lui Iancu Jianu
.descrie pdurea muntean Oda' la Ion Agirbiceanu care cunoate Odurea tran-
isilvAneang, de la Vlahu0., cu a lui Romnie pitoreasc6" Oda' la Rosetti

'BAlAnescu i Traian Ulea, cu amintirile lor de vingoare
ultimul a cunoscut
bine codrii Bicului de la Nicu Gane, cel cu descrierea vintorului de uri
la vizuira, pia la Gheorghe Toplrceanu, tovardul nedesp64it al lui conu
Mihai" in codrii, rediurile i dumbilvile Moldovei, nu-i unul care FA' nu fi
consacrat pdurii acestei mari frumuseIi, dispendatoare de bucurie i sgntttate
pagini remarcabile 2
1 Padurea absoarbe din atmosfera bioxidul de carbon, vatamator sanatatii, i degajd, in timpul noptii, Ozon, care distruge bacteriile, purificind astfel aerul. Parisul e
inconjurat, pe o raza de mai putin de 80 de kilometri, de paduri avind in total o suprafata de 129 000 de hectare (P i err e D ef f on t aine s, op. cit., p. 173). Si Bucu'retii slut Inconjurati pe o raza de circa 45 de kilometri, de paduri (Baneasa,
Pusnicul, Snagov, Tigane0, Caciulati, Caldaruani, Calugareni, Comana, Braneti, Buftea,
Peri, Scrovitea etc.). Ele trebuie pastrate cu strictete i, oriunde e posibil, sporite.
3 Socotim c, merita sa citam aci citeva din reflectiile pe care le-a sugerat padurea
unor mari scriitori i ginditori ai omenirii. Le dam in traducere romAneasc dupa remar-
cabila lucrare a lui F. du B oisrou vr a y, La for& au fil de l'homme, Paris, 1973,

250 p. in 4: 1) Dram dealtfel intr-o padure, eram la mine acasa" (C ha t e aub r
n d) 2) Padurile preceda popoarele, deprturile le urmeaza (C hat eaubri a ad)
,S) N-aveam cincisprezece ani and muntii i padurile i apele imi placeau mai mult cleat
curtea regilor" (R onsar d) 4) Originea omului este padurea, la ea trebuie sa te gindeti..." (A lain Ghee r,b r a n t) 5) Chid imi indrept pa5ii spre una din padurile
vecine, adincimea lor sumbra revars asupra-mi nostalgia" (C harle s d e G au 11 e)
dai ascultare" (B a c o n) 7) Cit slut de batrin
6) Nu poti comanda naturii cleat
i de infirm, voi planta astazi, tiind sigur ca mor mime. Altii se vor bucura / de roade/"
(V ol t air e) 8) Am Infrint legile naturale; am savirit astfel pacatul care este 1ntotdeauna pedepsit" (Al e x i s C arr e I) 9).Copacii ma invata mai mult decit cartile"
(S f in tul B ern ar d) 10) Padurea camara vietii" (F. du Boisr o u vr a y).
www.dacoromanica.ro
PADUREA
t CREATIA ARTISTICA
Aidoma creagei literare
gi crealia artisticd a fost
adinc influentatd de prezenja pdurii romdnegti
Aidoma creatiei literare, i creatia artistic a fost adinc influentat de

prezenta pdurii romneti. Asupra lemnului, acest material nobil, uor modelabil, mai mult cleat asupra pietrei, s-a exercitat simtul artistic al poporului
nostru. Mrturie stau, In primul rind, casele trgneti, bisericile de lemn
tot felul de unelte i obiecte casnice din gospodria steasc..
La Muzeul Satului din Bucureti este expus casa lui Antonie Mogo",
casa unui tran din satul Ceauru (jud. Gorj) lucrat toat din lemn, inclusiv
portile, i Impodobit cu tot felul de crestturi i motive artistice (vezi
fig. M-44). Desigur, nu toate casele vechi ale satelor noastre erau esemenea
acesteia, dar de la putine lipsea ornamentatia, fie la pridvor, la stilpii lui,

fie la streain, fie la poarta ogrzii. Cine vede o poart maramureank nu
numai din trecut, dar din zilele noastre, rmlne surprins i uimit de bogtia
eleganta motivelor ornamentale, unele din acestea avind i un sens simbolic
(vezi fig. 45). La fel cine prive9te bisericile de lemn, cu turnul svelt, suind
spre cer, din aceleai prti maramureqene sau transilvnene. Te intrebi cum
s-a putut construi turnul bisericii din Fildul de sus (judetul Slaj) sau al
bisericii din Berbeti (jud. Maramure), ce tehnic6 au Intrebuintat me0erii
de atunci. i ne aducem aminte c fare aceti me9teri de biserici a fost
Horca, lupatorul pentru dreptate (vezi fig. 37).
Nevoia de a Impodobi lucrurile i uneltele uzuale, de lemn, e vizibil pe
Intreg teritoriul carpato-danubian. Furcile de tors, scaunele, lzile de zestre,
srritele, lingurile, chiar i fluerele au crestturi, unele de o rar frumusete
(vezi fig. 49-56), atIt In Muntenia eft i In Moldova i In Transilvania. 2
1 Al. Tzigara-Samurcas, L'art paysan en
Boumanie, Bucuresti, 1931,
p. 23; vezi si Paul M or an d, Bucarest, Paris 1935, p. 187-188.
2 Cornel Irimie, Florentina Dumitrescu, Andrei Pa leo-
1 o g, Arta lemnului la romdni, Bucuresti, 1975, 58 pagini in folio plus numeroase planse
www.dacoromanica.ro
328
ISTORIA PADURTI RCM/WEST'
..04.40.060,1w1,00,10,020110"
ommfeono," mffejawap
NOMPur ,-, ,7 ,
.."MtPoftre
,..,
' WI I'M
AVM -I 4 ,
".-dt
Fig. 42 - Casa lui Antonie Mogo din comuna Ceauru, jud. Gorj; 1875-1876, azi la
Muzeul Satului. Bucureti.
(Foto Muzoul Satului)
Dar nu numai in patura tafneasca gasim aceast Inclinare pentru Impodobirea lemnului; ea exista si In mediul orasenesc si la manastiri i biserici.
Printre cele mai valoroase sculpturi In lemn care ni s-au pstrat sint trei
usi de biserica.: una de la manstirea Snagov, alta de la manstirea Cobia,
cea de a treia de la manastirea Tazlu. Prima dateaza din 1453 anul caderii
Constantinopolului si a fost facuta din porunca lui Vladislav voievod.
Ea cuprinde sase scene religioase, dispuse vertical, pe dou registre, fiecare
registru fiind Inconjurat de o inscripOe in limba slava limba bisericii
a cancelariei In acea vreme; asemenea inscriptii sint i deasupra celor sase
scene. Cea de a dou usa, de la biserica mnastirii Cobia, dateaza din 1608,
daruita de Badea stolnicul si se remarca prin elegantele motive florale care
o lmpodobesc 1. Usa bisericii manastirii Tazlau, din lemn de tisa, a fost lu-
erat de un maistru Cozma" i terminata la 30 martie 1596, monahul

Minei" fiind cel ce a comandat-o i a platit-o. E o opera de arta remarcabila;
un vrej cu frunze i flori, elegant stilizat, acoper cea mai mare parte a
tabliei. La mijloc, intr-un chenar de lemn neted, un motiv diferit, luat din
stilul gotic flamboyant", de frunze ascuIite, frumos imbinate ; deasupra
acestui motiv central, sterna Moldovei 2.
Const. C. Giurescu, Istoria romcinilor, III, 2, p. 1021.

1 Cons t. C. Giuresc u, Istoria romtinilor, II, editia a patra Bucureti, 1943,
p. 673.
www.dacoromanica.ro
ACM11,20:.4c0V
Fig. 43
Intrarea In pridvor a easel Mogo. SA se
ng. 41 - Detaliu de snip la prispa easel Mogos
observe ornamentul tn formd de snur
www.dacoromanica.ro
330
Fig. 45
Poarta mare, la drum, a casei lui Mogo, Cu cloud despartituri: pentru

care si cart*, pentru pedestri, 1879
Tot din lemn de tis copacul cu lemnul cel mai dens i cel mai greu
de la noi, mai dens i mai greu cleat cel de corn i avind avantajul cA nu e
atacat de caril s-au lucrat citeva timple sau iconostase remarcabile ca
acela de la Sucevita i cel de la Voronet acesta din urm datind din 1547,
lucrat din porunca mitropolitului Ropa. Si stranele bisericii de la Voronet
sint iarqi din lemn de tis. Alte iconostase slut fcute din lemn de tei ; astfel,
iconostasul bisericii catedrale (Sf. Neculai) din Rduti i cel al bisericii din
Arborea. N-avem Inc6 o monografie asupra timplelor de biserici din tara
noastr; sintem siguri judeand dup cele pe care le-am vAzut cg ea ar
duce la rezultate din cele mai interesante atit sub raportul artistic, it
sub acela al materialului Intrebuintat. 8i jilturile sau scaunele domneti din
lemn merit o atentde deosebit; citm pe acela al lui Petru Rare, luat de
la ctitoria sa Probota 2.
Foarte importante sint realizrile artistice din lemn ale secolului nostru.
In 1918, marele sculptor Constantin BrancuO, a lucrat primele versiuni In
Tisa poate ajunge pina la o mie de ani vechime
copacul Cu cea mai mare longe-
vitate la noi
i creste atIt in Carpati clt si In Muntii Apuseni pind la Inaltimea de
1400-1450 m. Vezi D. Drimb 6, Etude..., p. 174-5. Ca lemnul de tisa nu e atacat
de cari, fiind otravicios, mi-a spus-o maica Antonina Jalba de la Sucevita.
2 Vezi Cons t. C. Giur es c u. Istoria romdnilor, II, editia a patra, p. 671.
www.dacoromanica.ro
Fig. 46 MeOerul cioplitor de porti Gheorghe Borodi,

din comuna Vadul Izei, jud. Maramure, In fata unei
pory acute de el
Fig. 47 liiserica din Surde0i, jud. Maramure, uria

inaltii e flancata de patu turnulete, la cele patru colturi
(Foto N. I. Vance a)
www.dacoromanica.ro
(Foto N. I. Vance a)
,4.
Fig. 48 - Biserica din Dragomiresti, jud. Maramures. ridicata

in anul 1722, azi in Muzeul Satului, Bucuresti
Fig. 49 - Biserica de lemn din satul Curechiu, de unde a

www.dacoromanica.ro
pornit rascoala lui Horia, Closca si Crian

(Foto V. Dragu t)
Fig. 50
Up de intrare a bisericii din Chiral*,

jud. Bistrita NA.sAud
(Foto Muzeul Cluj-Napoca)
Furci de tors, Cu aripi, din com.

Tilica, jud. Sibiu; azi la Muzeul Satului
Fig. 51
Bucureti

www.dacoromanica.ro
Fig. 52 Furci de tors din lema,

far& aripi, dar impodobite cu crestAturi din com. SAlciva, jud. Alba;
azi la Muzeul Satului, Bucureti
Fig. 53 Lddite din lemn

de fag:
a - din com. Neliolu, jud.
Buzlu, secolul al XIX-lea.
Lungime 50 cm, latime 25 cm,
Inaltime 30 cm. (Foto Muzeul
Iiere$ti; b
din satul Blsca
Rusilei, jnd. BuzAti, secolul
al XIX-lea. Inlit.ime 30 cm).
Fig. 54 Vase de lemn cofitd, sistare, sArIrit din com. Straja, jud. Suceava, azi la
Muzeul Satului, Bucuresti.
(Foto Muzeul Satuluo
www.dacoromanica.ro
'
Fig. 55
Pita
din Livezile
Bistrif a
Fig. 56
Vase de lemn de tot felul din comuna Cimpul lui Neag,

jud. Hunedoara, azi la Muzeul Satului Bucuresti
(Foto
<Foto Muzeul
etnogratic
Cluj-Napoca)
-NWT
WI M . F
"
'' ,sartMM.71. , ,ft,".E1,,,,
Muzeul Satului)
o,
r,
Fig. 57 Legiinu din Sdlciva, jud. Alba, impodobit

cu frumoase motive decorative, sApate in lemn. Acum
la Muzeul Satului, Bucuresti
Fig. 58.
(Foto
(Foto,Muzeul Satulul)
www.dacoromanica.ro
Leagiin de prune
Muzeul Cluj-Napoca)
Fig. 59 Masl de coliva, din lemn de stejar sculptat; comuna

Caiuti jud. Bucal"; secolul al XIX-lea; diametru 60 cm, grosime
12 cm. Acum la Muzeul din Hereti.
(Foto Muzeul Hereuti)
Fig 60 - Tipare pentru brinzA din Bilbor
(Foto Muzeul Cluj-Napoca )
www.dacoromanica.ro
PADUREA $I CREATIA ARTISTICA
Fig. 61 Brilla" accesoriu la razboiul de tesut am n

comuna Dragomiresti, jud. Maramures. Se citeste usor data:
1817 si numele: Zugrav Ion. Acum la Muzeul din Sighet
(Foto Muzeul Sighet)
337
Fig. 62 Cutie din scoarta

de mesteacan din Bilbor
(Foto Napoca)
Muzeul Cluj-
lemn ale Coloanei nesfirfite" monument inchinat celor cAz0 In rzboiul pentru
intregirea statului 1 De fapt, aceasa coloanti Impodobind astAzi oraul

Tirgii-Jiu, este sinteza final, genial stilizata,
a stllpului funerar", str4veche institutie venind
din negurile neoliticului, precum i a stIlpului
cerului", iari de multimilenar6 vechime 2. In
formele lui arhaice, stilpul funerar, uneori
avInd In vid pasgrea sufletului", se vedea in

secolul trecut, In multe locuri, de o parte pi
de alta a Carpatilor i se mai poate g6si i
astdzi in unele sate 3.
Ion Vlasiu a inceput prin a lucra In lema

sculpturile sale 4. Tot astfel Vida Gheza, mara,
mureanul, un mare iubitor al lemnului i un

mare sculptor. Monumentul lui In amintirea
Fig. 63 Sararita din coaja de
celor 29 de patrio-1,i cAzuld la Moisei In toamna

lui 1944, monument impresionant, a fost f Acut
Intii In lemn 5,i numai dup aceea In travertin6.
(Foto Muzeul Cluj-Napoca)
Trebuie relevat i rolul pe care 1-a jucat

i-1 joac astazi lemnul ca podoab6 a per4ilor
mesteacan din Racosul de Sus,

jud. Brasov
1 Istoria Romtiniei In date, Bucuresti, 1971, P. 307.
2 Pentru sttlpul funerar" i stilpul cerului" vezi R o m ulus Vulcanescu,

Coloana cerului, Bucuresti, 1972, p. 77-85 si 115-118.
3 Idem, p. 117-118. Vezi i Gh. Pa veles cu, Pasdrea sufletului, Bucuresti,
1942, p. 3-9. Pentru Brancusi: Tgmoignages sur Brfincufi, Paris, 1967, In special arti-
colele lui Mircea Eliade i Petru Comarnescu.
4 Vezi amintirile sale in volumul Am plecat din sat, Bucuresti, 1957, passim.
Vezi reproducerea lui In Maramuref 50 (1921-1971), plana respectiva; tot aci,
mai spre sfirsit, plana aratindu-1 pe Vida Gheza sculptind in lema (Maestrul
Vida Gheza i ...eroii sal"); vezi, de asemenea, Colonel Florian Tuca, tnscripii in piatrd,
Bucuresti, 1974, p. 279-281 si plana respectiva, spre finele volumului.
Monumentul originar, de lemn, se afla acum la Muzeul din Baia Mare.
www.dacoromanica.ro
336
ISTORIA PADURIT ROWINE$TI
Fig. 64. Vioara de

acompaniament
din
Ponorici, jud. Hune-
Fig. 65
Tulnicarese din comuna Avram Iancu
(Foto Mu zeul Cluj-Napoca)
doara
(foto Muzeul Cluj-Napoca)
interiori si a tavanelor. Lambri"-uri adicA plAci groase din lemn de stejar,

de nuc, de tei, de frasin sau de paltin dkleau i dau o not de elegant.
sobr inc4perilor, iar casetele sculptate ale tavanelor adugau i adaug o
not fastuoas6. Un reusit exemplu de ce se poate obtine prin utilizarea judicioas6 a lemnului ca element ornamental o oferg Casa de cultur a Sindicatelor din Baia Mare'. Ca realizri artistice pot fi considerate unele seturi de
realizate din nuc, frasin i paltin. Expozitia Arta lemnului in Ronittnia" organizat la Stuttgart (R.F. Germania) de Muzeul Bruckenthal din
Sibiu 2, ca i Muzeul lemnului" din Cimpulungul moldovenesc ca i sectiile
Maramuref 50 (1921-1971), plansele respective.
2 Vezi
Dr. Cornel Irimie, Nicolae Ungureanu, Rumcinische
Holzschnitzkunst,I NI 1973/, 42 p. in 40
www.dacoromanica.ro
PADUREA $1 CREATIA ARTISTICA
339
privind lemnul din Muzeele etnograf ice ale triii ne arat frumusetea si varie-
tatea realizarilor din lemnul pdurilor noastre.

Nu se putea ca pdurea sa nu impresioneze si pe pictori. SA' ne &dim
numai la Cringul desfrunzit" InfAtisInd cringul din marginea Buzdului (tabloul face parte azi din colectia Presedintelui Iosip Broz Tito) si la Pdurea
de fagi" de la Fontainebleau ale lui Ion Andreescu, expus la Salonul din
Paris, In mai 18802, apoi la Predealul" lui stefan Popescu, la Tdranii din
Maramures" a lui Traian Biltiu-Dncus, la atItea alte pinze ale pictorilor
nostri, si ne vom da seama indat de influenta pe care a exercitat-o pdurea
si In aceast latur a vietii noastre artistice.
1 Am In vedere Muzeul Satului din Bucuresti, Muzeul Etnografic din Iasi, Muzeul
Etnografic din Cluj-Napoca, Muzeul prii Crisurilor din Oradea, Muzeul Etnografic din
Sighet, Muzeele Etnografice din Suceava, RAdduti, Gura Humorului, Orastie, Muzeul
Olteniei din Craiova, Muzeul de istorie si etnografie din Focsani, Muzeul livezilor si podgoriei din Golesti, Muzeul din Bran si Muzeul prii Oasului, la Negresti. 0 expozitie inti-
tulata Greatla popular% in lemn la romani" a avut loc In augustseptembrie 1974 la

Bucuresti, in Sala Palatului.
2 R a du B ogdan, Ion Andreescu, Bucuresti, 1969, p. 125-128.
www.dacoromanica.ro
CIVILIZATIA ROMANEASCA A LEMNULUI

A existat, timp de peste un mileniu, o cipilizage
romdneascd a lemnului, manifestatd tn toate domeniile
In gall de rolul Insemnat pe care 1-a avut pAdurea ca loo de addpost

In perioada de etnogeneza a poporului nostru, rol concretizat de cele dou'A
proverbe codru-i frate cu romAnul" i pAdurea-i jumatate casA"1, ea a
influentat adInc i viata de toate zilele a lui. Locuinta lui, nu numai la munte
qi la deal, dar 0 In regiunea de ampie, stIna i moara lui, biserica lui In forma
ei cea mai veche, mobilierul, uneltele i armele lui, mijloacele lui de comuni-
catie, pe pAmint i pe apa, 0 o bunA parte din obiceiurile lui, din viaIa lui
sufleteascA, cu creatia lui literar'S i artisticA, stilt In legAtur cu pAdurea, au
fost Influentate de ea, poartA pecetea ei. Se poate deci, pe drept cuvint, vorbi
de o civilizatie romAneasc a lemnului 2 cu formele ei specifice3, aa cum se
poate vorbi de o civilizatie a lemnului la toate popoarele pe al cAror pAmint
pAdurea a reprezentat o pute
i continu realitate. SA incercAm a analiza
aceastA civilizatie romAneasc a lemnului, a-i determina elementele
componente, vechimea i caracteristicile ei.
Trebuie sA artArn din capul locului c lemnul pAdurii a fost o component6 majorA a civilizatiei daco-gete. E adev'Arat c timpul a distrus foarte
3 Am atras atentia asupra importantei lemnului in vechea noastrd arhitecturd In

Istoria rom.dnilor, vol. II, editia a patra, p. 612-613 i vol. III, p. 985 i 1018-1023, apoi
In lucrarea alatuitd impreund cu fiul meu Dinu, Istoria romdnilor, Ducureti, 1971, p. 340.
lemnului, In Contemporanul din 7
Vezi i articolul lui C ornel Irimie,
aprilie 1972, p.
7.
3 Pierre Deffontaines, L'homme et la fordt, p. 131 afirma: O veritabild
civilizatie a lemnului a domnit In anumite locuri i In anumite epoci". lar ca exemplu

de utilizare generald a lemnului dd satul romdnesc Apa de jos din Maramure, mai fnainte
In Cehoslovacia, azi In U.R.S.S. R9producind o fotografie a acestui sat, Deffontaines comenteazd astfel: Sat in intregime de lemn, casele din trunchiuri de arbori, acoperiuril
de indrild, garduri de crengi impletite, poduri din birne, puturi cu cumpene de lemn"
(Op. cit., plana de dupd pagina 122).
www.dacoromanica.ro
341
multe din realizArile In lemn ale acestei civilizatii, deoarece lemnul putrezege, se descompune sub actiunea agentilor atmosferici, in primul rind a
apei, i a unor microorganisme, totui ceea ce ni s-a pastrat atit direct clt gi
indirect In reprezentarea monumentelor arhitectonice i In izvoarele literare,
e suficient pentru a avea o imagine concreta despre locul pe care l-a avut
lemnul In civilizatia acestor stravechi inaintai ai notri. Dealtfel Insai
multimea uneltelor gasite In sApaturile de la Piatra Craivii td Cap!lna
tesle, securi, sfredele, cuie, cutitoaie stilt o dovada peremptorie a preludoh lemnului, a locului pe care-I avea lemnul In civilizatia dacica 1. Casele
dacilor, aa cum apar pe Columna Traiang. i cum rezulta dintr-o sama de
sapaturi arheologice, ca acelea din regiunea Sarmizegetusei dacice sau de la
Popetii Novaci, pe Arge, arata lemnul ca material de constructie. Peretii
caselor sint facuti din birne care se Incheie la capete, iar acoperiprile din
ita sau indrila. 2 Chiar In zidurile de piatra ale fortificatiilor gasim I:Arne
groase, din lemn de stejar care leaga peretii exteriori, extremitatile acestor
birne fiind prelucrate in coada de rIndunica", adica avind duet ramuri ce
formeaza unghi. Aceasta Imbinare a lemnului cu piatra a determinat calificativul de zid dacio" (murus dacicus) sau opera dacica" (opus dacicum 3)
Urmele birnelor au ramas pina astazi In zidurile fortificatiilor din muntii
Oratiei, de la Costeti 0 Blidaru 4. E semnificativ i trebuie subliniat ca i
rom Anii, mai tdrziu, aplica acelai sistem de constructie la fortificatii. Astfel, la cetatea Poienari din muntii Argeului, donjonul initial un turn
aproape patrat are zidurile, groase, din piatra bruta legatA cu mortar,
consolidate zu birne de lemn, ale caror goluri Oa acum vizibile" 5. Gardurile curtilor, aa cum apar pe aceeai Columna, stilt facute din tambre"
adic sclnduri cu vIrf ascutit, aidoma celor care se mai pot vedea Inca In unele
sate din regiunea muntoasa 6. Chiar tii la bordeiele din regiunea de yes, lemnul
e nelipsit ; el formeaa stIlpii i culmea pe care se sprijinA cele doua lei ale
acoperiplui, In componenta carora intra de asemenea crAci mai groase sau

trunchiuri subtiri de arbori tineri. Acest sistem de construire a locuintelor
a continuat 1;4i In epoca daco-romana i In Indelungata perioadA a evului mediu.
Resturile locuintelor, aa cum apar la PAcuiul lui Soare, In insula dunArean

unde s-a ridicat cetatea bizantina, la rAsarit de Ostrov7, sau la Garvan, tot
I AI. Popa, Nivelul dezvoltrii economiei dacice In lumina descoperirilor de la
Piatra Crait)ii i Cdpilna, in Apulum, IX (1971), p. 271-282.
3 Hadrian Daicoviciu, Dacii, p. 204-205.

4 Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romtinilor, Bucu-
reti, 1971, plana a doua dupd pagina 64.
5 Gh. I. Cantacuzino, Cetatea Poenari, in S.C.I.V., 22 (1971), 2, p. 272.

4 De pildd, in satul Chiojdu din judelul Buzdu.
7 Petre Diaconu i D. Vilceanu, op. cit., p. 167-169.
www.dacoromanica.ro
342
Intr-o insula dunareana, la rasarit de Galati, indica utilizarea din plin a lemnului 1; la Pacui s-au gasit dealtfel o serie de unelte pentru prelucrarea lemnului anume un topor, o barda, o tesla, un sfredel ; ele serveau deopotriva
la cladirea caselor, la confectionarea obiectelor necesare gospodariei precum
i a barcilor. Descrierile calatorilor din perioada evului mediu dezvoltat
arat casele tlrgovetilor Monte din lemn. Astfel, de pilda, &diatom' englez
Henry Cavendish care, venind de la Silistra, strlate Muntenia prin partea
ei rasariteand, ne apune ca. la 15 iulie 1589 a ajuns la Buzau ,ora mare (cu
case) de lemn" 2. Si Iauii stilt Infativati ca un ora cu case de lemn" ; curtea
domnului este (construitgi) numai din lemn ui acoperita cuita." 3. Din lemn
erau ui casele oraenilor din Baia, incendiate de ostauii lui Stefan cel Mare In
noaptea de 1.5 decembrie 1467 4. Din lemn i acoperite cu uindril erau i imensa
majoritate a caselor din Bucureuti, din Iaui i celelalte crags. De aceea, cind
izbucnea vreun incendiu, cum a fost acela din ziva de Paute a anului 1847,
la Bucureuti, el se Intindea foarte repede mistuind sute de case 5. In loe de ziduri
de piatra care sa dea ocol auezarii, ca la unele crap din Transilvania, In Mun-
tenia i Moldova se Intrebuintau ziduri" de lenm, alcatuite din trunchiuri

groase de copaci infipte In pamint, unul linga altul i legate intre ele cu birne
fixate prin cuie" tot de lemn. Otim, pentru Bucureuti, de la parizianul Lescalopier care vede aceasta Imprejmuire In iunie 1574 cind poposete in ora u 6. Palanca" sau fortificatia ridicata de Sinan Pava In 1595 In jurul mandstirii Radu
Voda era din pamint i lemn 7, aa cum erau i primele cetati medievale, antedoare celor de piatra 8. Despre Tirgoviute, un izvor medieval ne apune ca. era
in Intregime Melia din lemne" (Tergovista oppidum ex lignis totum fabricatum") 9, ceea ce poate avea doua Intelesuri: casele erau toate din lemn dar
era de asemenea din lemn, adica din
ui Imprejmuirea ca la Bucureuti
trunchiuri de copaci.
Gh. St ef an si colectivul, Dinogetia I, Bucuresti, 1967, p. 30-42.
2 Paul Cernovodeanu, Cella toria lui Henry Cavendish In Trile RomEine

la 1589, in Anuarul... Xenopol, VII (1970), p. 274.
3 CeiliEtori strclini..., III, p. 296.
4 Pentru casele de lemn ale tirgurilor noastre, vezi i Const. C. Giur es cu,
TErguri sau orafe..., p. 101.
5 Co n s t. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, Bucuresti, 1967, p. 130.
6 Idem, p. 54.
7 Idem, p. 65.
O asemenea cetate a fost aceea de la Scheia, din partea de apus a Sucevei, In locul
areia s-a ridicat, In asdritul ora.sului, cetatea de piatra a lui Petru al Musatei, marit5.
de Stefan cel Mare.
G h. I. Cant acuzin o, Cetatea Poenari, p. 268. Chiar i jgheaburile groase
subterane prin care Petru Cercel a adus ap bun de la un izvor depArtat de oras cu nu
mai putin de patru mile" erau Mute din lemn de brad" (CilliEtori strini, III, Bucuresti,
1971, p. 12).
www.dacoromanica.ro
40000WOMICAC,
zA,A=k
Jir
343
Fig. 66
Casd din Moisei, Oas, clttditd In 1780. Peretele din stinga usii e format din
tr-i Mani de stejar, cel din dreapta, din doua. Azi la Muzeul Satului Bucurcsti
Deme-ite'e esentiale ale casei romne0i, in sat ca i in ora, erau de lemn.

Incepind Cu blnile gc.oase de stejar care se puneau la temelie
talpa casei",
continuind cu birne'.e din care se flceau peretii (vezi fig. 66)
la cei mai
graci In loe de bIrne erau crengi mai subtiri impletite
i ispravind cu c4priorii podului, cu indrila sau ia acoperiplui cu stilpii cerdacului, totul
e din lemn. Pind i cuiee pentru indril Intr-o vreme clnd fierul era scump
se fAceau tot din lemn i anume din lemn tare de tis. Pin6 In veacul trecut
erau case In satele de pe ambele laturi ale Carpatilor de pild6. In Vrancea 1
0 pe valea Gurghiului 2 la care indrila fusese pring in astfel de cuie. Chronicon Pictum", izvorul care descrie rAzboiul din 1330 i biruinta de la Posada,
aminte0e de cuiele de lemn", de care s-au folosit romAnii 3. Up casei i up
z6brelit6 a beciului, precum i poarta ogrAzii i gardul erau tot de lemn.
1 Pentru Vrancea vezi m5rturia lui Simion 11 irnea, Locuri f i legende ortncene, Bacau, 1972, p. 156: Cel ce serie aceste rinduri a locuit in anii copilariei intr-o cas5
veche de peste o still de ani, acoperit Cu indril, pring cu cuie de tisd". Un deal In partea
de rdsdrit a satului vrincean VAsui poarta i azi numele de Dealul Tisei ( S. H !rile a,
op. cit., p. 156).
2 Pentru Valea Gurghiului, amintirile lui V. Glig a, ministru adjunct, al carui

bunic era morar si a vAzut o seaml de case Mtrine cu sindril5 pring in cuie de lernn de tis.
8 Const. C. Giurescuu, Dinu Giurescu, Istoria rointinilor, p. 215.
www.dacoromanica.ro
344
ISTORIA PADuRti ROmANEsTi
Fig. 67 Portita la casa din Berbesti, jud. Maramures, casA zidit6 in 1775; portita e din lemn de stejar, impodobitii cu sculpturi caracteristice. Acum la Muzeul
Satului din Bucuresti
Poarta, din lemn de stejar, reprezint clteodat un adev6rat monument de

ara, fiind Impodobit cu elemente decorative care au, unele dintre ele, i un
Inteles simbolic. Ca exemplu pot servi unele porti maramurepne cit'm
vi numele meterului Gheorghe Borodi, tilitor azi, care se folosete Indeosebi
de motivul funiei fsucite 1 (vezi fig. 46) precum i unele portd din Skele
(judetul Brapv). Constructiile din jurul casei de locuit staulele vitelor,
hambarele pentru gr'unte sint tot din lemn. Instalatiile hidrotehnice: moara
de ap i ni s-a pstrat un ax de lemn de roat6 hidraulic6 din epoca dacoromang2 pivele cu ciocanele lor, tezele sau viltorile unde apa se rotete,
1 Vezi i articolele Constantin Prut, Arta lemnului, Adriana Stoica,

Cercetarea creagei populare i MeFteri populari In Contemporanul din 2 octombrie 1972,
p. 8, precum si volumul Maramures 1944-1969, plansele finale. Pentru arhitectura Ora-
neasca de lemn vezi Paul P e tres cu, Arhitectura paraneasca de lemn din Romania,
Bucuresti, 1974, 83 P. in 4.
2 Se afla in muzeul Bruckenthal, Sibiu; reproducerea axului in C o ns t. C. G i u -
r es cu, D in u Gi u r es c u, Istoria romanilor, plana penultimd dintre paginile

96 si 97.
www.dacoromanica.ro
345
Fig. 68 Intrarea la o gospodarie din Moisei Oas, strdjuitli de poarta numit vranita
cu boc". Aceasta provine dintr-un arbore secular, cu doi trunchi din aceeasi radlicind,
unul din trunchi fiind retezat de la nivelul desprtirii. Poarta se miscA usor In jurul
unui ax vertical. Bocul" este partea groas4 care echilibreaza restul. Azi la Muzeul
Satului din Bucuresti.
dirstele pentru testurile de Ha. sint fAcute toate din lemn, Cu exceptia
hinelateles, a pietrelor de moar. Cumpenele puturilor, ghizdurile i gletile
lor lar din lemn, foarte rare ori ghizduri de piatr (vezi i fig. 68). Peste piraiele
de munte cite un butean netezit sau o sandur mai groas slujete spre a le
trece ; peste Ole mai mari sau riuri sint punti, in form de arc de cerc, lucrate
numai din lemn, cum se puteau vedea lila' In primele decenii ale secolului
nostru peste Bina Chiojdului, peste Bisca Rusilii i peste Buzu in regiunea
Cislu-PatIrlage. Acelai lucru pentru podurile plutitoare cu ajutorul crora
se treceau apele mai mari, ca Siretul, Prutul, Putna aproape de confluent,
Ialomita, Mureul etc.
Constructia In lemn atinge un summum" la o serie intreag6 de biserici
transilvnene i maramureene. Biserici de lemn au existat, din primele timpuri ale cretinismului daco-roman, pe ambele laturi ale Carpatilor, i ele
au continuat s se construiasc pIn tirziu, spre finele secolului al XVIII-lea,
dovad fiind biserica la care a lucrat Horia, In satul Cizer din judetul Slaj
"
1 Vezi, de pila, biserica de lemn din Chiojdul Mare (judetul Prahova), de la Inceputul
secolului al XVIII-lea, sau biserica din Odobasca (judetul Vrancea), ridicatA de cApitanul
www.dacoromanica.ro
ISTORIA l'ADURII ROMANESTI
346
Sint, in genere, biserici scunde si de mici proportii in care toate elementele

de constructie, de la talpa de stejar pin la acoperis, au ca materie prim
lemnul. Dar alturi de aceste biserici exista i altele, prevzute cu o turl
uneori de zeci de metri, care trezesc surpriza i admiraVa. Astfel, de
pild, biserica de lemn din Sugesti (judetul Maramures) cu o inltime de 57
(cincizeci i apte) de metri, reprezentativa si sub raportul decoratieil, sau
aceea din Fildul de Sus (judetul Slaj) sau biserica mutat din satul Dragomiresti (Maramures) la muzeul satului din Bucuresti sau biserica din Brusturi (judetul Bihor) din 1770 2. Uneori, aceste turle inalte sint impodobite
cu patru turnuri mici la bazele turlei, asa cum vedem la biserica din Brusturi. Cum au putut mesterii romni s. ridice aceste turle inane, indrznete
si mai ales partea superioar a lor care desfide parc legea gravitatiei? Incontestabil, erau perfecti tehnicieni i totdeodag artisti innscuti, avind, intr-un
grad inalt, simtul proportiilor.

In interiorul bisericii, lemnul este la loe de cinste, am putea spune
preponderent. Timpla, in imensa majoritate a cazurilor este de lemn fie
de tig, fie de tei, rareori de alt esent; numai in mod exceptional am intilnit timpl de zid. Icoanele ce impodobesc timpla sint iarsi de lemn, ca
icoanele imprtesti acestea foarte adesea imbrcate in argint. De lemn
e scaunul domnesc i cel arhieresc, ca i stranele; o veche stran de lemn,
de la finele secolului al XV-lea, ni s-a pstrat in biserica mnstirii Bistrita 3.
Tot din lemn usile, cum este, de pild, splendida u sculptag din 1453 a
paraclisului azi disprut al mnstirii Snagov 4 sau usa bisericii mnstirii Tazlu sau aceea a mnstirii Cobia. La fel, din lemn, tetrapoadele,
ba uneori, la bisericile mai grace chiar i candelabru15. La cimitir sint crucile de lemn i in multe prti in zona Orstiei, a Hunedoarei, a Sibiului,
In Gorj, in Vrancea dinuie inc6 stilpii de lemn ce se pun la capul morStan Cotea in 1471 i slujind i astzi (Prof. Ilie D umi tr es c u, Istoricul comunei,
In volumul Cotefti 500 anide existenid , /BacAu/, 1972, p. 24). Si In Drajna (judeful Prahova)
a fost o bisericl de lemn, clAdit pe locul lui Hrizea vel vornic care o i cumpArl, la 28
aprilie 1631, de la cel ce o ridicase, pldtindu-i 3 000 de bani (Documenta B, vol. XXIII,
p. 374).
Istoria Romciniei In date, Bucureti, 1971, p. 150.
2 Vezi reproducerea din Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria

plana 3 verso, dup5 p. 480. Pe aceeni plan, fotografia pridvorului vechii
biserici de lemn a mAndstirii. Dintr-un lemn i a briului torsat de lemn ce d ocol ideaului i uii.
3
t. Pase u, Megterigurile, figura 17.
Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romdnilor, plana 6

dup5 p. 288.
5 Vezi un asemenea candelabru la biserica din Jigoreni (O c t. M r culesc

Candelabrul de lemn de la Tigoreni, in Rev. Ist. Rom., XVI (1964), p. 183-184):
www.dacoromanica.ro
347
naintelor, stilpi de strveche traditie, uneori impodobitd cu crestturi, altepasrea sufletului"

ori terminindu-se printr-o pasre cu aripile deschise
Cine intra Intr-o case. trneasa In cursul lndelungatului ev mediu,

vedea cA mai tot ce era In cas ca mobil era din lemn. Patul, alctuit din
dou capre i citeva scinduri, dar cel din odaia ,,maro" sau de oaspeti,
acoperit cu cergi, scoarte, licere, cldite frumos, reprezint piesa cea mai
de seam din mobilierul casei
masa rotund, joas, sprijinit pe picioare
scurte, centrale sau mrginae, scaunaele, joase i ele, lavitele, lada de zestre, blidarul unde se aezau blidele, cite un colar, furca de tors i fusul,
leagnul cu care se leagn pruncul, leagn care uneori este prevazut cu
patru fringhiute la colturi ce-i ingduie s fie atirnat de grind i s se legene, aproape de pmint, singur 2, rzboiul de tesut, rAphitorul i drugul
care, pus de-a curmeziul, Inchide ua cea mai bun. Incuietoare totul
era de lemn. i o sam din ustensilele care serveau la pregtirea minerii
erau de lemn. Astfel cujba de care se atirna ceaunul, melesteul sau fcletul
cu care se mesteca mmliga, fundul pe care ea se rsturna, copaia in care se
pregtea, cu Mira i ap5., aluatul pentru piine, srrita In care se pstra sarea,
putineiul In care se btea laptele spre a iei untul, lingura mare sau polonicul i lingurile mici cu care se sorbea fiertura, erau toate din lemn. La Ompulungul Moldovenesc, In afar de colectiile Muzeului lemnului, este colectia
impresionant a profesorului Ioan Tugui care, timp de o viat, a strins aproape
patru mii cinci sute de linguri de toate felurile i din toate prtile pdmintului
romnesc, dar mai ales din Bucovina. Sint linguri de paltin, de tei, de dud,
de tis, unele simple, altele frumos Impodobite, fcind dovada simtului artis-
tic al celor ce le-au lucrats. Intr-un colt al tindei sau al od4ii este toiagul,
din lemn de corn; citeodat, in pod, ateapt i sicriu14. Dac locuinta era
in podgorie, atunci, In crama Mouth' tot din btrne de lemn, se afla linul,
tot de lemn numai In mod cu totul exceptional era cite un lin de piatr
apoi teascul, iari din /emn, chiar cind era cu urub, acesta din urm fiind
i el lucrat dintr-un lemn tare, deja sau curtoarea numit Inainte, cu un
I Dr. Cornel Irimic, Nicolae Ungureanu,
Rumeinische
Holz-
schnitzkunst, f. 1., 1973, p. 15.
2 La muzeul etnografic din Sighet am vlzut i un scaun de lemn pentru prunci,

Cu o gaurA in mijloc i Cu o adincitura pentru jucArele. in privinta leagAnului cu sfori
sau fringhiute, el se intilne0e in multe locuri in lume. Am vAzut unele asemAnatoare la
Muzeul Indian din Tucson, Arizona (S.U.A.).
3 Constantin Coman, Un colecgonar pasionat, in Contemporanul din
3 noiembrie 1972, p. 8.
4 In mormintul descoperit acum citiva ani la Mangalia i al c4rui inventar se afla
la Muzeul de arheologie din Constanta, sicriul e din lemn de tei iar toiagul din lemn de
corn. (Informatie Adrian R. Adules c u, directorul muzeului).
www.dacoromanica.ro
348
ISTORIA PADURII ROmANE$11
termen de origine latink coretA i pilnia, In sfirit azile, vasele sau butoaiele, butile, zAcAtoarele i antalele, toate din lemn, adeseori i cu cercuri de
lemn. La mAnAstirea Tismana exista In seco/u1 al XVII-lea, o bute uria1
de 3 000 de vedre, a 12 ocale vadra, din lemn de tisA1, care putea concura
cu aceea a palatului din Heidelberg. DupA ce s-a introdus distilarea tuicii

de prune i a rachiului de tescovinA sau de drojdie, s-au adAugat la vasele
de vin, tocitori pentru fermentatul prunelor i strugurilor, apoi burie i
buriae din lemn de dud cele mai bune sau din lemn de stejar pentru
pAstrarea i Invechirea acestor distilate 2 La vremea culesului se adAugau
cofele de string strugurii, ciuberele In care acetia se mustuiau, mustuitoarele, formate din ramuri de brad sau alte esente avind la virf rAmurele tAiate
scurt i formind ca un fel de coroanA; cu aceste mustuitoare se striveau strugurii Inainte de a fi dui la crana, in sfirit paringile cu care doi oameni purtau cite un hIrdAu. lar primAvara intervenea, pentru Ilcut gurile in pAmInt
In care se Infigeau haragii, chitonagul, tot din lemn, ascutit la NTH i cu un
brat lateral, scurt, pe care apei cu piciorul. MentionAm, In sflrit, leasa, din
crengi impletite, pe care se opAreau toamna prunele sau se uscau, in cuptor:
La moara de apA, ca i la cea de vint i la cea cu cai, exceptind pietrele
care mAcinau grAuntele, totul era din lemn. De aceea, In documente se i
vorbete de lemnele morii" sau de lemnAria morii". Astfel la 16 decembrie
1628, Alexandru Ilia voievod poruncete lui Moise din Cornlel sAli mute
lemnele morii" de pe moia mangstirii Viforlta, de la VArlti. Astfel, stareta va avea voie s-ti sparg. moara" 3. lar la 20 iulie 1627, acelai voievod
IntArete lui Oprea cApitanul i fiilor acestuia (mina In satul Bucul de Sus
din judetul Ialomita. Oprea a infrAtit pe Petru i pe fratii acestuia, Socol
i Sucalk pe o roat de moar, a patra parte". Cei trei A' tinA din aceastA
roatA de moarA cit timp va dura lemraria acelei mori, sA ja din tot venitul
morii a patra parte, dar fArA vadul de moark numai eft ... va tine lemnAria,
deoarece a fAcut Oprea cApitan toatA moara a doua oark cu cheltuiala lui,
de a cheltuit ughi 8" 4.
1 A 1. Stefulesc u, Mcindstirea Tismana, Bucureti, 1909, p. 114.
2 Facem sa urmeze o parte din inventarul manastirii Tirpor, la 10 martie 1830:
1 buriu Cu yin 40 vedre", 2 burie pentr rachiu", 1 tocitoare", la via din Dealu Paulqtilor, 1 tocitoare" la via din Scaeni, 1 tocitoare" la via din Tintea (G. P o tr a i
N. Simach e, Contribulii la istoricul orafelor Ploiefti fi Tirgfor, Bucureti, 1969, p. 549
i 552-553). La acestea se adaugau: 3 mese da lemn, insa 2 cu picioare 01 mica, ratunda,
3 scaune d'a lema, 1 scaun lung, 9 putinele de brad, mica cu mare, 5 hirdaie, 3 tocitori
pentru varza, 1 sanie da boi, noul, 12 buti seci da' vin, mari cu mici, 3 butoaie vechi,
1 tron da. lemn, 1 buria* cu 8 cercuri da fier ca 20 vedre, 4 scaune da lemn da Braov,
zugravite (Idem, p. 549).
3 Documenta B, vol. XXII, p. 379.
4 Idem, col. XXI, p. 413-414.
www.dacoromanica.ro
349
Foarte bogat era qi domeniul

celorlalte unelte acute din lemn In
leggturti cu agricultura, creterea vitelor, apicultura, pescuitul, mineritul
i transporturile. Mult vreme s-a

intrebuintat plugul de lemn ; grapa
era formatg din crgci de mrgeini
eau spini peste care se aezau bolovani spre a fi mai grea. La stringerea spicelor rmase ca qi la facerea
finului se intrebuintau greble, la
'
ditul cgpitelor qi clgilor, furci, la
adusul finului, In regiunile de munte,
cu denivelri mari, trggi pe doug

roate, avind pe margini cite un ir
de tepi care impiedicau finul s cad.
Toate acestea erau din lemn. In prisac, uleiele, tiubeile sau budurgile
erau formate, aka cum am argtat mai
inainte, din segmente de trunchiuri
de tei sau de alte esente, scobite

pe dinuntru i avind o gaur
ur-
Fig. 69 Moarl de mtnti din Zetea

in partea inferioar pe
(Foto Muzezul Cluj-Napoca)
unde s poat intra i iei albinele.
Mierea se pgstra in berbinte
nite putinici de /emn, cu doagele bine
strinse. La stind, mai totul era de lemn, incepind cu tarcul de rgzlogi,
In cuprinsul cruia stteau oile, cu cata, cirligul Cu miner lung, cu ajudiniul
torul careia opreai oaia, prinzind-o de picior, cu comarnicul unde se pgstra

brinza in burdufe, bglici, dar i In berbinte i putini untul, lina
isprgvind cu itarele in care se mulgeau oile i cu vasele i uneltele cu ajutorul cgrora se fAcea brinza, urda, cacavalul qi jintita. La pescuit, in afar
de barcg la inceput monoxil adic scobit intr-un trunchi de copac, apoi
alatuit din diferite elemente de lemn se adaug vislele i cirma ei,
cauul sau ispolul cu care se scoate apa de ploaie sau care a ptitruns printr-o
sprtur eau gaurg. Vasele mai mari, numite dubase, care serveau la facerea
podurilor pe vase, stttoare, a podurilor umbltoare i a morilor de pe cursurile insemnate de ap Dunre, Siret, Nistru, Prut erau tot de lemn.
La fel vasele i mai mari, barcaze, gici i corgbii care pluteau pe Dunre
www.dacoromanica.ro
350
ISTORIA PIDURII ROMANESTI
tti pe Mare 1 Tot din lemn e pluta, formaa din buteni sau din diferite soiuri
de cherestea legate laolalt prin funii de tei i cuie de lemn. In domeniul
comunicatiilor, carul i druta, In formele lor primare, erau exclusiv din lemn,
fr.' vine de fier la roti, f5.1.5. legAturi 9i cuie de fier, avind toate elementele
lor constitutive: rotile, podul, marginile sau laturile, osiile, jugul, crucea,
pin tsi pgcornita, din lemn. La fel sania, pentru transporturile In timpul
iernii. Nu putem trece sub acere, In legAtur cu comunicaVile, podinile,
acele I:Arne de stejar, lungi, care podeau drumurile principale ale oraselor
de searn6, podini care, tocindu-se repede din cauza traficului i trebuind s fie
inlocuite la intervale relativ scurte, au fost una din pricinile Valera pgdurilor
de stejar mai liltli din preajma acelor orae, apoi din zone de aimpie i de
deal mai dep'rtate. In ce privete armele, mentioram sulita sau parul ascutit i se spunea, In vechea limM romneasd, i futi", din latinul fus-'
tis" la Inceput, fr virf de fier, apoi arcul i sgeata, la Inceput iargi
Ma' vIrf de fier sau cremene, i scutul, rotund sau ptrat, i ghioaga sau
rakiuca, din lemn tare de corn sau de stejar, care putea fi simpl. sau ghintuia", adic prevgzuta cu cuie groase sau piroane bAtute In ea. Ad6ug.'m
ImblAciul care, format din dou6 lemne lungi legate Intre ele, servea, de obicei, la Imbralit sau treierat grInele, fasolea, mazrea, dar putea deveni i o
arm. redutabil, aa cum deveneau ii coasa, cu care se a'iau picioarele cailor
i, uneori, capetele dumanilor, apoi toporul cu coads lung, In sfIrit Or-
baciul, tot din lemn tare, de corn, arm. mai mult de pol4ie cleat de lupa.
Chiar ti In exploatriie miniere, o seam de unelte i instalaW gilt de lemn.
1 Pentru toate aceste vase vezi Cons t. C. Giur es c u, Contributii la istoria
ftiintei fi tehnicii, capitolul respectiv.
In legdturA cu construirea podurilor peste DunAre,
vezi firmanul, din 1788 martie 9-18, al sultanului Abdul Hamid I catre voievodul Moldovei Alexandru Ipsilanti, ca 0( trimitA o treime din cheresteaua necesar podurilor de la
Isaccea i Silistra, deoarece Tara RomneascA a procurat partea sa, de dou treimi (M. G u b o g 1 u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 358, nr. 1258). In ce privete podurile peste
apele mai mici din cuprinsul tdrii, poduri rare, in genere, prea putine erau Mute din piatra)
ca, de pild, podul de la Cornatelul Mostitei ; majoritatea erau de lemn. In dell de cele
amintite, in lucrarea Contribugi la istoria f tiintei Fi. tehnicii, mai indicam aci unele din
aceste poduri: 1) 1629, septembrie 16, Alexandru Ilia voievod intarete lui Radu logof5it
i fiilor lui, hare altele, un vad de moar pe ocina Valenilor care este din sus de podul domnesc de la Mdani, in apa Ialomitei, cu loc pentru care, din muchea malului cit arunca
omul cu sticurea, Ms numai vadul Rill ocin5." (Documenta B, XXII, p. 672-274).
2) 1630, martie 8, Leon Toma intarete mdnAstirii Vifor5ti (= Viforita) bdItile de la Gur-
guiati i de la larilti, insA de in podul Gurguiafilor in jos, cu Argiu1" (Documenta B,

XXIII, p. 109). 3) 1631, aprilie 3, Leon Toma scutete de dari pe cnezii din Jiblea i Spinul,
fugiti in Transilvania i acum reintori in satele lor, cum stilt ceilalti plAiai ertati, aa
sa fie i ei ... i sa aibd ali pAzi podul de la Jiblea, pre unde tree toate slugile domniei mele
i funiile de la Ocna cea Mare" (Documenta B, XXIII, p. 356). 4) 1637, aprilie 4, Vasile
Lupu intdrete vistiernicului Dumitru Buhu satele sale de motenire i de cumpratoare,
www.dacoromanica.ro
CIVILIZATIA ROMANEASCA A LEMNULITI
351
Astfel steampurile, cu ciocanele lor mari i groase care sfarm minereul

aurifer, miscate fiind de forta apei 1 Recent s-a descoperit In fundul unui
put, la 8-10 metri adincime, In cuprinsul masivului de sare de la Valea
Florilor (Intre Cluj si Cimpia Turzii) un adevrat depozit de unelte dacice
pentru exploatarea srii; toate grit din lemn ; majoritatea din lemn de carpen 2. Aci trebuie amintit i crbunele de lemn care, necontenit, din epoca
dacie i pn. azi, se produce, de o parte si de alta a Carpatilor, prin arderea incomplet, indbusit a lemnului, In bocse". Adugm, tot In domeniul
mineritului, i primul vagonet, de lemn, misclndu-se pe sine de lemn, intre-
buintat In min& de aur de la Brad, din Muntii Apuseni, in secolul al XIVlea: e predecesorul vagonetelor de metal din minele moderne 3.
Pin si la prvliile din tirguri, totul era din lemn. Peretii se fceau din
lemn, rafturile de asemenea, ca i taraba din fata prvliei. De aceea, In documente se vorbeste de lemnele" prvliei, ca si la moar. La 10 iunie 1628,
Alexandru Ilia voievodul intreste popii Dumitru i preotesei lui un loe pentru
patru prvlii In Bucuresti (se stiau dimensiunile tip ale prvliei 4). Pe
acest loo Sing, alugrii de la mnstirea SI. Troit (Radu Vod I) fcuser
ei prvlii. Urmeaz deci ca acestia s-si ja lemnele de pre be" 5.
In materie de socotit, un loe de seam a ocupat relbojul, acest ingenios
simplu instrument, alcatuit din dou6 bucti inegale de lernn de obicei
o creang de alun spintecat in dou de-a lungul ei suprapuse, pe care se
fceau, pe muche, crestturile artind drepturile prtii si din care bucata
cea mai micg tncusa era luat de creditor, iar oca mai mare cotorul
rmlne debitorului. Rbojul numit In Transilvania rvas se Intrebuinta la stIna satului spre a se sti la cite galeti de lapte, deci la cit brinz5.,
are drept fiecare din cei ce au adus oile lor la stina colectiv, se intrebuinta
la dirste si la pive, ca semn de recunoastere, precum i In once fel de treabg.
1ntre care si Gddintii pe Siret cu loc di" moar in S5.ret i in piriul satului... i Cu podul
piste Sret i cu vii (Academia Republicii Socialiste Romnia, Documente romeinefti,
CCCCXXV/7). Citm, in sfirsit, i documentul din 25 aprilie 1826 privind podul de peste
jiu, ling5L Craiova; este pod al trii adia domnesc". Ciad vine Jiul mare, se pot rupe
lacrile podului" i lua cu totul ursii i parii i podinile" (I. Coj o car u, Documente,
I, p. 366).
Bucuresti, 1973.
1 Vezi plansele din Contribulii la istoria
2 Ion A I. Maxi m, Un depozit de unelte dacice pentru exploatarea sdrii, in A.M.N.,
VIII (1971), p. 457-463.
3 Dinu M or oian u, I. M. *tef a n, Focul piu, Bucuresti, 1963, p.97 si verso
plansei dintre paginile 44 si 45.
4 Vezi Cons t. C. Giur es c u, Istoria Bucureftilor, p. 306. Ltimea unei prvlii la ulit era de circa 1 stinjen i jumtate, plus peretii de "lemn, asadar circa 3 metri
32 centimetri.
,
Documenta B, vol. XXII, p. 224-225.
www.dacoromanica.ro
352
sau intreprindere la care erau mai multi participanti, de pild la plata dArilor
de aceea slujbaqii care Insemnau cit are s dea fiecare se numeau uneori
oi rAbojari 1
la transporturi etc. Cotorul avea la extremitatea lui o gaura,
aqa 'licit rAbojarul putea g !noire toate gboajele lui pe o sfoarA 2
*i instrumentele muzicale populare slut fcute din lemn sau oi din lemn.
Cann In primul rind fluierele simple sau ingemAnate, cavalul, naiul oi buciumul, apoi vioara, cobza oi tambalul, a gror cutie de rezonantA e tot de lemn.
AdAugAm, ca o particularitate a tinutului carpato-danubian, oi frunza de
fag sau de Or glbatic ce serveote drept instrument" celor ce cilia din frunzA.
Chiar oi la o seang din uneltele de fier ca secera, coasa, toporul, spitelnicul, (sfredelul mare cu care se dAdeau gAuri In obezi pentru fixarea spi-
telor rotii) lemnul nu lipseote: el formeazd minerul sau coada sau bratul
Mg de care unealta nu se poate intrebuinta.
Trebuie iagoi relevat cA o indelungatA experien0 a agtat inaintaoilor
nootri ce lemn anume, ce esent., este cea mai indicatA pentru o parte a con-
structiei sau o unealtA, o mobil sau o armA, un vas sau un instrument

muzical. Astfel, pentru talpa casei, pentru poarta oggzii, pentru vasele de
vin se foloseote stejarul, de preferint gorunul. Dar la vasele de tuicA oi rachiu
e o'l mai bun dudul, care d. lichidului o culoare plAcut, gAlbuie. Obezile la roti
se fac din fag, tot din fag oi fundurile pentru mAingligA oi pentru pregAtit
mincare, precum oi oindrild. Pentru copAi, covAti, scafe e bun lemnul uoor,
care se scobeote lesne, de plop si de salcie. Din tei se fac timple la biserici,
uleie sau stupi, pahare oi linguri; coaja lui e bun pentru a lega vita oi a face
funii de mAsurat ; de aceea, in unele locuri, In Oltenia, partea de mooie mAsurat5. astfel oi repartizatA unui grup sau neam de mooneni se mai numeote oi
teiu". Jaiba din 8 mai 181.8 prin care moonenii din Clooani cer insistent ca
hotarnic pe Tudor Vladimirescu este iscAlit de urmAtorii: Ion Frentescu
cu toti cetaoii mei din teiul Fisesc, Clooani sud Mehedinti" ; Barbul Petriman
Cu toti fratii oi cetaoii mei din teiul Mrcuesc otam" ; Ion al Ghali cu toti
cetaoii mei din teiul DAnciulesc" ; Pop Stefan cu toti cetaoii mei din teiul
Izbaoesc" ; ,,lonas 3 Sita cu fratii oi cetaoii mei din teiul Negulesc" 4. Din
bra,d se fac cofe, cofite, berbinte
de bring oi de miere putineie, ciubere,
apoi tot felul de cherestea pentru constructia casei, catarge de coraii, oinI Intr-un document din 29 august/1560-1567/ de la Petru cel Thar grit amintiti
Rosca si Arsenie rabojari In judetul Gorj" (Documente B, veacul XVI, vol. III, p. 135).
' Pentru rAboj vezi lucrarea lui P. N. Panaitesc u, Rdbojul. Studiu de istorie
economicci fi sociald la Romani, Bucuresti, 1946, 278 p. in 80; G h. Fo e s a, Tara Oafului,
Bucuresti, 1975, p. 124-141.

3
Sic I
4 D r. D. D rImb A, Hotarnicul T udor Vladimirescu, Bucuresti, 1941, p. 584

(extras din Revista Pddurilor).
www.dacoromanica.ro
CIVILIZATIA ROMANEASCX A LEMNULUI
drila sau
353
Cornul e neintrecut pentru ghioage, toiege i girbace; se fAceau
cuie sau cepuri din corn pentru a inari obezile tnate in lungul lemnului
la carele care transportau sarea de la Slnic la Dungre 1, tisa pentru tot felul
de vase mici i pentru timplele de biserici. Din mesteactin se fac cercuri de
tocitori. Frasinul, paltinul, pcirul pddure i nucul sint cei mai indicati pentru
mobila de soi; paltinul i molidul pentru instrumentele muzicale de rezonanta
(viori, cobze etc.), in timp ce la buciume sau tulnice se intrebuinteaz5. paltinul,
frasinul, bradul sau alunul i coaja de cire, de mesteaca'n sau de tei. Din
carpen se fac ma'selele" morii i dintii" greblei. Dar i spinzur5toarea se
fcea de obicei din lemn de carpen, rezistent i elastic ; despre un vinovat,
condamnat a fi spinzurat, se spunea a-1 cununa cu carpena". Ar fi fastidios
s'a' inir'm aci pentru fiecare obiect esenta preferata ; e suficient s. spunem
numai, sub form5. de concluzie, ca aceast diferentiere e o dovad in plus
de contactul strins al inaintailor notri cu realitatea ata, de complexa a

p5durii i de puternicul lor spirit de observatie 2.
Dar acest contact nu se manifest numai In latura material, utilitara
a vietii, ci se Intinde i in domeniul spiritual, acela al sensibilitAtii, al credintei i al artei. De ce a fost ales un copac, bradul, spre a-1 asocia evenimentelor
fundamentale ale existentei, i anume cgsgtoriei, clAdirii casei 13i mortii ?
De ce n-au ales ei o floare sau spicul de gnu sau un alt simbol ? Pentru c
bradul este copacul reprezentativ al muntelui al acelui munte de care,
potrivit expresiei unui cronicar antic, dacii se tineau strins lipiti. El este copacul ce se inalt na6ret spre cer, este simbolul simetriei i formei perfecte, este,
totdeodat, i simbolul duratei, prin frunzel..e lui mereu verzi, i in timpul
iernii, cnd frunzee celorlaltd copaci cad. Nu e de mirare &A, mai ales In leg5.tur cu acest simbol al duratei, strAmoii 1-au asociat c'gtoriei, constructiei
casei i chiar morjAi, in sensul c viata continua i dup moarte, alAturi de
Zalmoxis. Nu e de mirare, de asemenea, c numele dacio al acestui copac al
pdurii s-a pa'strat pina' astAzi In limba noastr, impreuna cu alte nume
privind codrul.
Bradul e asociat Ing i altor imprejurri ale vietii. Copilul nou na'scut
era inchinat bradului spre a fi ocrotit de acesta, ferit de rele. Inchinarea se
fama in mod public, In prezeata pArintilor sau a rudelor, rostindu-se urmtoarea rug'minte: Brade, m'arii, brad, Nu te minia, Nu te infoia, Rogu-m5
Informatie C. Sayulesc u, de fel din SlAnic (25. X. 1975).
2 AstAzi studiul chimiei lemnului e de un real ajutor la stabilirea insusirilor diferi-
telor specii si a utilizrii lor in industrie. Vezi, in aceast privintd, Cris t o f or Si-
mionescu, Margareta Grigora
i Agata Cernatescu-Asandei,
Chimia lemnului din R.P.R., Bucuresti, 1964, 258 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
354
ISTORIA PADURIT ROMANESTI
brad tie, S.-1 primeti pe ... FAt s5.4i fie, F51 iubit, Rupt din tine, Si cit
trAieti,
ocroteti, De toate cele" 1.
Strins Inrudit cu acest obicei i precedindu-1 avea loo IndatA dup
tAierea ombilicului
era scAldatul pruncului In frunz' de brad". Si in aceastA
imprejurare se rosteau anume cuvinte, alatuind un clntec de leagln: Puiul

mamii, puiut, pui, Dormi, dormi, dormi, CA pe tine te-am scldat, In frunz
de lemn de brad" 2. eind e s-i aleag mireasa, tinArul ja ca sfetnic bradul.
Poezia Bradul" a lui George Cobuc In care se arat acest obicei 3,. se intemeiaz, desigur, pe practicile din pArtile NsAudului, de unde era poetul.
SA' ne mirAm apoi cA, Inainte de a tAia copacul, maramureanul, ca i bucovineanul, se inchin lui i se roag s-1 ierte ? 4 E contlinta faptului c arborele
pAdurii e o flint:A' vie, apropiat, i c5.' a-1 tAia e o vin pentru care trebuie
8 ceri iertare.
Impresionant este i dansul i cintecul strAvechi al leagAnului copilului,
pstrat iargi In Maramurev, dans In care tinerele mame, tinind in brate,

In partea sting6 a pieptului, leagAnul de lemn al pruncului, se mich' in tact
i cint milenarul i duiosul cintec de leagAn.
Trebuie s5. notAm, In legAturA cu pAdurea, i unele serbAri i petreceri.
La Poiana cu cirei" din apropierea schitului Coteti (judetail Vrancea)

sArb5avea loo In fiecare an i ar fi de dorit ca obiceiul sA continue
toarea teiului" cind se stringeau oameni din Coteti i din satele invecinate
petrecind pinA tirziu noaptea 5. lar In luna mai, la Pade (judetul Mehedinti)
unde sint cringuri intregi de liliac inflorit, are loo sArbAtoarea liliacului 6.
Pdurea poate fi ins6 i rea, uneori, poate ucide prin copacii care se
prAval asupra acelora ce-i taie, poate, clnd ia foc, din trAznet, aprinde casele
oamenilor, poate recltiga, in cltiva ani, runcurile acute cu mult trudA,
poate, in sfirvit, arunca fiarele ei, lupii i urii, asupra vitelor i chiar, cei
Romulus Vulcanescu, Coloana cerului, Bucuresti, 1972,p. 54-55.
2 Idem, p. 55-56.
3 G. Cosbu c, Poezii (colecfia Lyceum), Bucuresti, 1971, p. 147-148).
4 Informafia, pentru Maramures, se datoreste lui Vida Gheza si mi-a fost comunicata de Gheorghe Po p, vicepresedintele comitetului judefean Maramures la 10 decembrie 1972; pentru Bucovina, lui Romulus Vulc an esc u, de la care am aflat-o
la 27 ianuarie 1974.
6 Prof. Iii e Dumitresc u, Istoricul comunei, In volumul Cotefti 500 ani de
existeni, p. 29.
6 In judeful Buzau, pe dreapta rlului cu acelasi numz., la sud-vest de satul Stucu,

se afla muntele Liliacu, numit astfel din cauza tufelor de liliac ce cresc aci. (Vezi harta
Tarii Romanesti din 1864, plana respectiva). Pentru liliacul din valea Cernei i de la Per-
file de Fier, vezi E dgar C. Anderson (1897-1969), botanist american cunoscut

care a scris, In urma unei vizite In aceste regiuni, articolul A visit to the home of the lilac
In Buletinul de informare editat de Arnold Arboretum (U.S.A.) vol. III (1935) (Informafie
Profesor Dr. docent Emilian Top a).
www.dacoromanica.ro
355
dintii, i asupra oamenilor, chid sint rzbiti de foame. S nu fie muma p-
durii" din folclorul nostru personificarea acestui aspect negativ al codrului,

cel ce e, totuvi, frate cu romnul ? Sau s reprezinte cumva aceast mum
amintirea unui strvechi fond mitologio, cind arborii, ca vi apele, ca i muntii,
ti aveau, in imaginatia populark zeittile lor ? 1 In once caz, un fapt e sigur
muma pdurii" nu-i zeitate blInd, frumoas i binefactoare, ci una
uritd, rea, cu ginduri duvmnoase.
Viata in contact strins cu pdurea a avut in mod firesc influent i asupra creatiei literare populare. Am aratat Intr-un capitol special aceast influenta ; aci vrem s subliniem numai faptul caracteristic cA frunza verde
a copacului pdurii
i prin extensiune vi a altor plante, ca florile i grlnele 4 - a servit ca element introductiv, ca inceput al cintecului de dor sau
al baladei. El arat o dat mai mult legnura puternictI dintre locuitorul

satului i pdurea vecink martor a simtirii, nklejdii i suferintei lui.
Dar lemnul pdurii a fost i prilejul pentru Inaintavii novtri de a-vi mani-
festa Insuvirile lor artistice. Ele apar atit in felul In care vtiu s impodobeascA diferite prti ale casei ca stilpii pridvorului, streavina, poarta
cit i diferitele obiecte din interiorul casei, precum scaunele, blidarul, leag6nul
copilului, furca de tors, toiagul, fluierul, sdrrita, lingurile, ppuvarul de ca.
Crestturile In lemn grit de o mare bogtie i varietate. Unele furci de tors

constituie adevgrate capodopere prin felul cum sint alese i rinduite crestturile 5. Foarte semnificativ e faptul c o seam din ornamentele ce impodobese obiectele de lemn din casa tranului se regsesc in ornamentele ceramicii
preistorice din tinutul carpato-danubian 6, o dovad In plus de continuitatea
populatiei autohtone: daci, dacoromani, romani.
Toate cele de mai sus arata c' am avut o adevrat civilizatie a lemnului", civilizatie ce a cuprins intreaga viat a inaintavilor, incepind cu locuinta i mobilierul, continuind cu uneltele, armele i mijloacele de comunicatie
terminind cu influenta exercitat asupra vietii sufletevti.
Vezi i Lucian Blag a,
Trilogia culturii, Bucureti, 1935, p. 254.
2 Vezi capitolul PAdurea i creatia literar".

3 Foaia verde mgghiran".
4 Foaie verde, spic de grlu, spune mindro and sA viu" (poezie populard din Vrancea).
5 Vezi sub acest raport i Al. T zi g a r a- Sam ur c a , Izvoade de crestcituri
ale tifranului romfin, Bucureti, 1928, 40 P. in folio ; S. Saineli c, Motive ornamentale
pe furci gi bite. Zonele etnografice Lcipug f i Maramureg, In Marmajia, 1,p. 92-97; Elena
Udrit e, Cresteituri in lemn din Gorj, Tirgu Jiu, 1972, 124 p. i 85 ilustratii ; Cornel
Irimi e, Arta cresteiturilor In lemn la Meirginenii Sibiului, In Transilvania, 1972, iunie,
nr. 2, p. 57-60; cf. Dimitrie Co in a, Album de crestaluri In lemn, Sibiu, 1969.

Pentru tendinta organicd spre frumos i pitoresc a poporului nostru, vezi Lucian B lag a,
Spaliul mioritic, editia a doua, Bucureti, f.a., p. 123-146.
8 Vezi C ons t. C. Giur es c u, Istoria romcinilor, editia a cincea, Bucureti,
1946, p. 26.
www.dacoromanica.ro
PERSPECTIVE
Prima conditie, conditie esentiald a pdstrdrii patrimoniului forestier, este ca tifierile anuale sd nu mai
depdfeascd, sub nici un motif", capacitatea de cregtere anuald a pdclurii.
Care sint perspectivele pdurii rom'neti ? Cum va fi dezvoltarea ei?

Ce coEditii trebuie implinite pentru ca aceastg Odure nu numai s6 se pgstreze
dar s5. se ImbunnAteascg, devenind un element din ce In ce mai productiv

al economiei romanesti ?
Prima conditie, conditie esentialg, este ca tAierile anuale BA nu mai dep-
easc6., sub nici un motiv, capacitatea de cretere anuara' a p6durii. A conti-
nua ceea ce se practic de circa un secol i. un sfert Incoace inseamn a

reduce, In mod contient, patrimoniul forestier cu fiecare an. Noua lege silvic6
interzice In mod categoric depirea cotei de cretere, sub sanctiunile cele

mai severe i neadmitindu-se nici o exceptie, sub nici un cuvint.
A doua conditie este relmpdurirea tuturor terenurilor pe care se 016
Oduri in exploatare precum si a tuturor terenurilor degradate, devenite
improductive tocmai fiindc nu s-a aplicat la timp Imp6durirea. De asemenea, refacerea perdelelor de protectie din Brgan i din toate locurile unde
ele au fost desfiintate. In privinta esentelor alese pentru imp6durire, trebuie
avute In vedere nu numai cele autohtone, traditionale molidul, bradul,
stejarul, fagul, carpenul, frasinul, paltinul, nucul i cele devenite traditionale
salcimul , dar i esentele noi, cu cre0ere rapidA i pe care experienta le dovedete a se adapteaz bine solului i climatului nostru ne
referim la stejarul rcu american 1, la plopul canadian 2, la bradul Douglas
1 E originar din Canada de sud si Statele Unite americane de est unde atinge 11151-
timi fare 25 si 50 de metri (I. Dumitriu-T A t ar anu si colectivul, Arbori fi arbufti, p. 579).
2 Reuseste foarte bine si In step5, dovadd drumul mArginit de plopi canadieni Intre
BrAila si Viziru.
www.dacoromanica.ro
PERSPECTIVE
357
(american) 1, la pinul Strob, de mare valoare forestiera, la nucul negru

ambele de asemenea americane precum i la alte specii 2 In ce privete
valorificarea lemnului este evident c trebuie s se continue i sa se dezvolte
metoda ce s-a impus In ultimele decenii, dupa 1948, de a se da la export

cit mai multe produse fabricate ca hirtie, mobila, chibrituri, butoaie etc. i
cit mai putina materie prima cherestea sau semifabricata celuloza.
Dar i aici trebuie s intervina iar4i prima conditie: fabricile sit- fie ca
numdr i capacitate de productie
in fungie de crester ea anuald a p
iar nu invers, adica taierea sa fie determinat de numarul fabricilor. Mara
de cazul, bineinteles, cind aprovizionam fabricile In plus cu lemn din import,
din Africa central, de pilda, sau din Brazilia, ceea ce inseamn Insa
materie prima scumpa, platit. In valuta.
E necesar, de asemenea, s se dezvolte i sa se desavireasca Inlocuirea
lemnului de foc prin carbuni i alti combustibili. Intrebuintarea drept combustibil inseamna o gospodarire primitiv i risipitoare ; lemnul e un material prea pretdos, prea nobil spre a fi sacrificat prin ardere.
Trebuie s ne obinuim cu ideea ca am fost altadata cu secole Inainte
o tara bogata in paduri, dar ca actualmente nu mai sIntem i c ceea ce
avem trebuie pastrat cu cea mai grija mare. Tovaraul Nicolae Ceauescu,
prepdintele Republicii Socialiste Romania, la consfatuirea republicana cu
silvicultorii, In octombrie 1974, spunea: Sa punem In centrul activitatii
organelor silvice, a lucratorilor din acest sector, sarcina de a lua toate masurile ce se impun pentru conservarea, apararea i dezvoltarea fondului forestier, pentru impadurirea Intregii suprafete forestiere, a ultimului metru
patrat, pentru folosirea rational, economica a acestei suprafete" 3. E formularea sintetica i precis a programului adoptat, ale crui prevederi urmeaza
sa fie aplicate cu strict*, MV nici un fel de abatere sau exceptie. Caci
padurea inseamna pentru noi nu numai o mare bogaIie i un puternic rezervor
de sanatate, dar, indraznesc s-o spun, si o parte a fiintei noastre sufleteti,
o nota constitutiva a notiunii de roman.
i In Vrancea s-au plantat In 1974 patruzeci de mii de puieti de Douglas (P etre

Mih ai B can u, In Romnia Libercl din 6 iunie 1974, p. 5).
2 Cum e stejarul american de mlastink originar din estul Statelor Unite, care s-a
aclimatizat la noi in pArtile Oradiei Mari, BAH Mari si Clujului si care e bun si pentru mangal si produse de distilare (I. D umi tr escu- T AtAranu i colectivul, op. cit. p. 586).
Romtinia liberci din 10 octombrie 1974, p. 1 si 3.
www.dacoromanica.ro
358
ANEXA
JUDETUL ROMANATI
LIsti de numirul prldurllor si dumbravilor ce se Ola intr-acest jmlet

sl catAlimea sl felurlmea, aleatulta dupa porunea elmtltulul Derartament
en Nr. 2089
g.
.Z
yo
.3
r.
Numirea
plisilor si
41
El
x's
P. no0
1O
07:
Z Z
s.:
proprietAt ilor
pe care sint
Plasa Oltetu Stirbeiu
De ce felurim
Ani de
poprite
c1nd s' EA
Goruni i Omita
Barbesti
Morunglavu Idem
De ce trebuing
De la 2 palme si
pina la 7 in
600
creasta
De cornil si
once va voi
700
De la 3 si pina
la 5 palme
Idem
700
Idem
Idem
Stejari, goruni, gir- Ca de

ani
Rita i tufani
De ce mxime
de
ComAnesti
Goruni i girnita
500
De la 1 si pina la 5 De foc si garduri
Belguciu
Girnig i tufan
500
De la 1 si pina la 3 De casa si stobori
Oboga
GirnitA, tufani si
600
De /a 3 si pinA la 5
De blrne 1 cqirisuri
ulmi
2
Caluiu
Stejari si girnita
600
De la 2 si pina la 6
Ori de ce va vol
Idem
Girnita si cer
500
De stobori si materialuri
pentru
case
2
Horezu
Stejari, girnita i
goruni si tufani
500
De poduri si birne
Curtisoara
GirnitA, goruni si
frasini
600
De foc si mate-
Chupen!
GirniIA, goruni 5i
tufani
500
De la 3 al pinA la 4
Birne de case li
rialuri pt case
pari
de
garduri
Arh. St. Buc. Vornicla din Launtru, Dos 1036/1843, f. 42 (Comunicat de profesor V. Georgesc u)
www.dacoromanica.ro
INDICE
Aali-pasa, 238
Abdul Hamid I, 208, 209, 210, 228, 229,

230, 232, 350
Academia Mihaileana, 100; A. Regala de
*Uinta din Paris, 168 ; A. Republicii Socia-
liste Romania, 114, 165, 170, 178-180,

233, 234, 261, 272,351 ; A. Romana, 21, 66,
303, 321 ; A. de tiinte din Petersburg 169

Adakal, insula, 229, 244, 245
Adam, capitan, 80
Adam, m-re, 80
Adinca, sat, 201,
Adjuemear", sat, 177

Adrianopol, 100, 173, 236; Tratatul de la
A., 100
Adunati, sat, 174; A. ot Padurea Domneasca, 69, 174, 283; A. ot Copaceni

(Gogosari), sat, 290
Africa, 125, 224; A. centrala, 126, 158,

357
Afumati, sat, 306

Agafton, (Agaton) m-re, 34
Agafton, sihastru, 34
Agapia, manastire, 107
Agianka v. Hagianca
Agirbiceanu, Ion, 326
Aghirei, topic, 31
Agighiol, sat, 203
Agirbici, sat, 31
Agnita, tirg, 198
Ahmed, cadiu, 211
Albinari, sat, 193

Albotesti, sat, 171
Albu, 221
Albulet, Toma, 70
Alebichioi,
(Alibeichioi), sat, 177

Alep, 46
Alexandrescu Dersca-Bulgaru, M., 182, 206,
219
Alexandria, oras, 150; (Egipt), 226, 227

Alexandru (Alexandrel, zis si Olehno),
domn, 40
Alexandru al II-lea, domn, 33, 56
Alexandru ce! Bun, domn, 22, 45, 57, 74,
passim
Alexandru Ilias, domn, 60, 61, 90, passim

Alexandru, Macedon, 19, 161
Alexandru, Tiberiu, 188
Alexi, boier, 190
Algeria, 126, 226, V. si Rep. Algeriana
Ali-pasa, seraschier, 90, 209, 227, 230, 245
Alimanesti, sat, 173
Almas, munti, 74
Alun, topic, 291
Alunescu, 304
Alunis, topic, .277, 283, 291; (Alunisu") ;
str. in Bucuresti, 301
Amaradia de Jos, plasa, 91; A. de Sus,

plasa, 91
Amazonia, 158
Akkerman (Creman, Cet. Alba), 78, 229, 261

Alba, jud., 13, 267, passim ; comitat, 49, 203
Alba-Iulia, oras, 29, 70, 166, 200, 319

Albac, munti, 72
Albala, Radu, 127
Albanezi, 22
Albas, 53
Albesti, sat, 58
Albieru, 314
America, 21, 242, 257 (v. si Statele Unite

ale Americii) ; A. Centrala, 226
Americani, 21
Ampoi, riu, 166

Amsterdam, 83, 161, 167, 169, 227
Amzulescu, Al. I. 322
Ana, padure, 72
Anania, Mihail, 248
Anastasia, soacra lui Alexandru ce! Bun 74
Anderson, agent englez, 225
Anderson Edgar C. 354
www.dacoromanica.ro
360
Andreescu, Ion, 339

Andreescu-Riureanu, Voicu, 200
Andrei, pisar, 81
Arsa, sat, 290;
Angevini, 39
Arsenie, rabojar 352

Arsura, sat, 290; str. in Buc., 301
Andrei al II-lea, rege, 49, 71, 259

Andreiasi, sat, 99
Anghel, boier, 35
Anghel, Gheorghe, 75
Anghelesti, sat, 84
Anglia, 92, 152, 192, 227
Anina, oras, 146
Aninoasa (Anenoasa"), topic, 291; sat, 33,
292, 291
Antonescu, prof., 143

Antonovici, I, 313
Anuarul statistic (Buc.,), 114
Anvers, 225
Apamias, Filaret, 97
Apostu, 272
Aprozi, sat, 175
Apsa, sat, 72
Apsa de jos, 340
Arsenalul din Istanbul, 233

Arsenescu, Adina, 109
Arsenescu, M., 123
Arsuri, 290
Arsitd, topic, 36, 277 (Arsita"), 290;

padure, 36; A. Ascunsa, 36; A. Baiesescu,
36; A. Cretalui, 36; A. Lunga, 35; A.

lui Toader, 36
Arsita, topic, 277
Arsitele Jipienilor, topic, 35
Arta lemnului in Romania" expozitie, 338
Arfar, Hu, 12; Artaru, sat, 292
Artareanu, 305
Artareni, sat, 305
Arvinte, V., 151., 152, 228
Asia, 125; A. Mica, 218, 270
Apuseni, munti, 70, 181, 201, 203, 278,

283, 306, 308, 322, 351
Arabagi, sat, 178
Arabia, 126
Arad, oras, 160; jud., 278, 287, 290, 292;
regiune, 142
Arbore, sat, 330

arboret de molid, 112
Arbore, Zamfir, 304
Arcadian, N., 159
Ardeal, 36; v. si Transilvania
Ardeluta, sat, 143
Ardud, domeniu, 251; padure, 71
Arel, sat, 120
Arges, ora i cetate, 39, 38, 69, 88, 295
(v. i Curtea de Arges); munti, 341.; riu,
30, 166, passim ; manastire, 52, 280 ; judet,
17, 32, 66, 69, 90, 98, passim
Arges", intr. forestiera, 151
Argetoianul, Gheorghita, vistier, 51

Arhivele Statului Bucuresti, 63, 134, 168,
178, 205, 260
Aricescu, C., 68
Aries, riu, 196
Arsele, 290
Arieseni, sat, 13
Arinii Dornei, str. in Buc. 301
Arinis, topic, 277; str. in Buc., 301
Arinului, str. in Buc., 301
Arizona, 347
Armanca, sotia lui Buzatul, 77
Armbruster, A., 68
Armeni, 183
Armin, Mikes, 102
Arnold Arboretum USA, 354
Arnota, munte, 12
Aromani, 30
Aron Tiranul, domn, 40
Arpas, riu, 71
Arrian, istoric antic, 19
Asian, vornic, 48
Atanasie, episcop, 56, 60
Atena, oras, 225
Athos, munte, 52, 58
Atlantic, 224
Atel, tirg, 198, 199
Aurelian, P. S., 98, 106, 140
Austria, 166, 216, 246, 253
Austrieci, 12, 31, 47, 68, passim
Austro-Ungaria, 254
Avram Iancu com. 338
Azoitii, C., 121

Azuga, oras 70, 120, 159
Babadag, oras, 85, 91, 177, 182, 206,

219
Babele, schit, 79
Babinger, Franz, 165, 192
oras, 34, 60, 156, 176; tinut 83, 84
passim; jud., 49, 97, 121, passim
Bacon, Francis, 326

Badea; stolnic, 328
Bagdat, conac 1.16
Bahna, sat, 89
Baia; sat si oras, 42, 185, 200, 316, 317,

342; B. de Aroma., oras, 93; B. de Fier,
sat, 167; riu, 167; jud., 318; B. Mare,
oras, 170, passim, regiunea 191
Baiazid I, 40, 323
Baiazid al II-lea, 218
Baico, boier, 33
Baisa, sat, 84
Bajura, sat, 177
Balaban, Alexandru, negustor, 193
Balabancea, sat, 85
Balabanita, catun, 177
Balaur, logofat, 285
Balc, voievod, 293
Balc, sat, 267
Balcani, munti, 279
www.dacoromanica.ro
INDICE
361
Balica, hatman, 83
Balica, padure, 83
Baligot de Beyne, 83
Bally, I. I., 240
Bdneasa, 80
Balotd, 73
Balotesti., v. Bolotesti
Bals, fratii, 236
Bals, C. 236
Bdrbesti, pAdure bdtrind 358
Bdneasa, padure, 80, 138, 172; cartier In
Bucuresti, 172
Bdnia Craiovei, 67
Bardgan, cimpie, 11, 30, 116, passim; stepd,
Bally", fabrica, 239

Balota, padure, 73
30, 31; harta padurilor din fig. 32
bArbintd, 309
Bdrboi, sat, 167

Bdrbulea, 311
Bals, schit, 176

Balta Brdilei, 232, 270
Bal tag, 310
Banat, 20, 49, 64, 120, passim; central,
20; de rsdrit, 20; Banatul de Severin, 38

Banca, sat, 176
Banca romineascd", 152
Banffy, fam., 194, 217
Banta', silvicultor, 108
Barbaria, 223
Barbeschti v. Berbesti
Barbu, loan, 85
Barer, sat, 171
Bargrave, Robert, 46, 192

Barnovski, Miron, 46, 80, 219
Barov, 175
Basarab I, domn, 38
Basarab cel Thar, domn, 189
Basarabi, fam., 38
Basarabia, 45, 76, 78, 112, 137, 143, 167,
169, 241
Basarabeni, 304
Bascov, sat, 170
Baseu, Orin, 22
Bdthory, Stefan, 252
Batum, oras, 227
Bauer, v. Bawr
Bauman, Victor, 85
Bawr (Bauer), gen., 171, 175 passim
Bazarghideanu, pddure, 181
BAbeni, sat, 171
Bdcanu, Petre Mihai, 13, 74, passim

Bcdoani, 60
Bacescu, M., 266
WA:Wan, cartier In Galati, 149
Badeni, mosie, 178
Bdiceni, sat, 176
Bliicoi, oras 172
Biesescu, 36
Baile Herculane, 120, 131
Bdilesti, oras, 15, 140

Blan, T., 305, 306
BlIddlui, sat 204
Bdleni, farnilie, 109
Bdleni, mosie, 109
BAlesti, bata, 267
Bdligosi, sat, 293
BdItati, sat, 173
Bdnana, pdclure 265
Bdrateanu, Tancred,
Bandteni, 74, 278
Bdrdasu, Petre, 149, 152, passim

Bedeciu, sat, 201
Bega, riu, 166
Bejganii-Larga sat
Bela, al II-lea, rege 258
Bela, al IV-lea, rege, 182, 258
Belcin, sat, 167
Belciug, liman, 177
Beldiceanu, Nicoard, 219
Beldiceanu - Steinherr, Irne, 219
Beldie, fam., 309
Beldie, Al., 129, 181
Belfour, F. C., 46, 81
Belgieni, 226
Belguciu, pddure bdtrInd 358

Belinsky, G., 1132, 103, 240
Bell", casa din Londra, 225

Belting, tirg, 252
Belu, B., 110
Bem, general, 278
Bender (rom. Tighina), cetate, 224, 229,
230, 233, 245
Benea, 84
Bengesti, sat, 167
Berbesti, sat, 171, 337, 344
Bercu, mosie, 50
Berea, Traian, 273
Bereasca, tirg, 282
Berta, 99
Berivoi, sat, 72
Berlescu, D., 158
Berlesti - Popesti, sat, 142

Berlin, 98, 153
Bernard, dint crestin, 326
Bessarabie v. Basarabia
Besindu, sat, 73
Besinova, sat, 73
Bertesti, sat, 142
Berza, M., 192
Berzeiu de Pldure, sat, 283
Betesani", sat, 171

Beuca, sat, 173
Beusnita, sat, 120

Bibescu, Barbu, v. Stirhei
Bibescu, Gheorghe, 225
Biblioteca Centrald de Stat, 165
Biblioteca Nationald din Paris, 166, fig. 29,
fig. 30
Bicaz, sat, 155, 249, 250; Hidrocentrala de
la B., 155, 250
Bichiceanu, M., 265
www.dacoromanica.ro
362
Bielz, E. A., 106, 129, 157,

203, 247, 248, 253, 256, 257
194,
200
Biertan, tirg, 198, 199
Bihor, pd., 50, 199, 201, 283, 287, 318, 346

Bilbor, 336, 337
Billecocq, consul, 225
Biltiu - Dancus, Traian, 339

.
Biroul de evident& a cherestelei", 241; B.
de vinzare a hirtiei, 158
Biserica Arbore, 330; B. MAnAstirii Bis-
trita 346; B. cu Bradu" (azi Boteanu,

Buc.), 292; B. din Chiojdu Mare 345;
B. din Chiral* 333; B. din Cizer 221,
222,
345; B. M6nastirii Cobia 346;
B. din Curechiu 332; B. MAngstirii Dintr-un Lemn (jud. VfIcea), 12; B. din Dra-
gomiresti 332, 236; B. din Drajna 346;
B. din Fildul de Sus 346; B. Sf. Gheorghe-
Cernica 345; B. din Jigoreni 346; B. din
Odobasca 345; B. Sf. Nicolae-Cernica 12;
42,; B. SI. Elefterie Vechi (Buc.), 67;
B. Sf. Mihail (Cluj), 204; B. Alba, cart.

in Bucuresti, 272, B. SI. Mormint, 88;
B. Stejarul (Buc.), 292; B. Sf. Nicolae
(RAdAuti) 330, B. din Surdesti 335;
B. din *urAesti 346; B. Mdnastirii Tazlau
346; B. Si. Trei Ierarhi (Iasi), 312.

Bistret, sat 89
Bistricioara, riu, 97
Bistrita, sat 12; oras (Trans.), 190, 198,

252; (Mold.), 60, 275; mgastire (Mold.),
60; (jud. Vilcea), 203; riu (Mold.) 83, 90,
95, 100, passim; regiune, 74, 130;
B. N6sAud, jud., 12, 30, 156, 201, 290
319, 320, 333

Bistrita", soc. forestial%) 150
Bistriteni, 252
Bizantini, 40, 340
Bic, riu, 35, 53; codru, 83, 241, 261, 294,
323, 326
Blidar, sat, 194; Blidaru, 313, 340; Blidari,

CurAtura, sat, 290
Blidari, sat, 195; B. -CurAtura, sat, 33
Blidaru s. 341
Blidaresti, sat, 195
Bobulescu, C., 198
Bocicou, sat, 72
Bocirna, munte, 179
Boca, topic, 283; sat, 283
Bodea, Mihai, 276

Bodiman, 34
BodnAras, Manole, 286
Bodulescu, Filip, 232
Boemia, 123, 191
Boer, *tefan, 120
Bogata, pAdure, 121
Bogdan I intemeietorul, domn, 40, 75, 176
Bogdan, Damian, 308, 310, 311
Bogdan, Dumitrache, vornic 95
Bogdan I., 74, 190, 191, 198, 221, 244, 275
Bogdan, Radu, 339

Bogdan din Jalova, 72
Bogdana, sat, 176, 181

Bogdaproste, rAzes, 81
Bogdnesti, sat, 83, 201

Bohotin, riu, 95; braniste, 57, 60, 63, 210
Boian, pAdure, 324
Boiavolu, silvicultor, 108
Boicu, Leonid, 98, 152, 194, 203, 246
Bois le Comte, 69, 237
Boisrouvrai, F. du, 326

Boistea, Odure, 134
Bolgrad, pd., 179
Bolintin, sat, 67, 172
Bolliac, Cezar, 324
Blaj, oras, 72, 74, 155, 156, 159
Bolotesti (Balotesti), sat, 179

Bonfini (Bonfinius), Antonio (Antonius),
185, 263
Bongars, Jacques, 70, 72
Bonnet, 248
Bontesti, sat, 178
Borcea, riu, 55; bank 58
Borcioaia, boier, 59
Bordeaux 224
Bordeiul Iord6chitii, 175; B. Verde, 181
Bordenii de Jos 172
Bordenii Mici, sat, 303
Bordenii de Sus 172
Bordesti, sat, 179
Borgochian, pise, 60
Borila, poiang, 33
Boroaia, sat, 201
Borodi, Gheorghe, 331, 344
Borsa, oras, 120, 215; mosie, 72
Boru, riu, 178
Borsec, oras, 246
Borza, sat, 179
Borza, AL, 120, 139, 265
Borzesti, sat, 319
Blanca, 323,
blidar lemn 195
Bosfor, 246
Bosianu, C., 106, 140.
BircA, sat, 310
Birlad, oras, 78, 146, 169, 170, 176; rill,

78; vale, 46; tinut, 313
Birlea, Ovidiu, 322

BirgAu, sat, 201
Birnova, codru, 80; mAnAstire, 80
Birsesti, (Birsgsti), sat, 36, 103, 188
Bisca, sat, 201; riu 255; B. Chiojdului, riu,
179, 201, 293, 334, 345; B. Mare, riu,
74; bazin, 74; B. Rusilii, riu, 149, 201,

205, 217, 345
Bita, 309
Black, scotian 192
Blaga, Lucian, 353, 355
Blagovestenia, mAnAstire, 67
Blaise de Vigenre, 64
Blaj, boier, 53
www.dacoromanica.ro
INDICE
Botero, aldtor, 188

Botez, C., 75, 158
BrAna, cetate, 209, 212, 229, 230, 235;
Botezan, Liviu, 73
Botezan, M., 106
Botezan, Samuil, 237
Botezat, E., 120, 262
Botosani, (Botoseni, Bot5seni), municipiu,
41, 75, 84, passim; tinut, 217, 303; ocol
silvic, 34
Boura, topic, 300
Boureni, topic, 300
Bourguignon G. = Bourghinion 197

Bozovici, sat, 131
Bozioru, sat, 161
BrabAn vale, 80
Brad, topic, 283; oras, 98, 101, 106, 351;
Bradul, topic, 277; schit, 292; Bradu
de Jos, 292; B. de Sus, 292
brad alb 14
Brad, Ion, 305

Bradea, 306
Bradel, 306
Brader, 306
Bradici, 305, 306
Bradosu, 306
Bragadiru, sat, 172
13ran, cetate, 39, 90, 93, 120, 205, 266;

sat, 39, 70; domeniu, 94; muzeul 339
Branistea, sat, 57, 58, 62
branisti, pdduri (sau locuri) oprite" 55-63
branisti, obligatii fiscale, 63
Branisti, sat, 62,
Brasov, oras, 30, 32, 39, 70, 72, 93, passim;

jud. , 12.1, 213, 258, 344, regiune, 106
Brasoveni, 93, 189, 195, 275
Bratcovu, sat, 145

Brates, lac, 145
Bratu, pitar, 35
Brazda, pldure, 66; B. lui Novae, 66
Brazi, topic, 104; sat, 292 (Brazii"

Brazii); oras, 149
Brazilia 357
BrAddleanu, 305
BrAdAtel, topic, 37, 292; sat, 292
Braddteni, sat, 90
BrAdean, 305
Brddel, Mihu, 305

BrAdescu, Barbu, 305
Bradet, topic, 277, 283, 292; sat, 146; Brddetul, pddure, 66; schit, 66
BrAdiceanu, fam., 305
BrAdiceanu, bdtrin", 282
Bradiceni, topic, 280; sat, 282, 305

Bradild, 305
BrAditeanu, 305
BrAcloaie, 305
Bracluscd, 305
BrAdut, Covaliu, 305
Badut., paznic de pescuit, 305

BrAgtiresti, sat, 310
363
oras, 13, 156, 159, 161, passim ; raja, 172;
port (scheld), 231; jud., 30, 141, 142,

passim; bdltile Brdilei, 231, 270
Brdnesti, pAdure, 172; sat, 107, 174
Brdnistari (Brdnisteri), sat, 63, 172; stradd

In Bucuresti, 301
Brdnisteanu, 309
Bratianu, G. I., 85
Bratuia, sat, 303
Breaza, oras, 94; B. de Sus, 202
Breban, 312
Brebenei, str. in Buc., 301
Brebenel, 312
Brebi, topic, 264
Brebu, topic, 264; sat, 264; mtuAstire, 91;
str. in Buc., 301
Brediceanu, fam., 305
Brebu, t4tefan, 312
Brest, port francez, 225
Brezoi, oras, 54, 149, 150, passira
brigI5 337
Brincoveanu, Constantin, domn, 68, 72, 90,
98, passim
Brinza, sat, 180
Brodina, sat, 130
Brosteni, sat, 179, 217, 249
Brotiner" , casd de export, 240

Brusturi, sat, 346
Bucegi, rezervatie, 120

Buciumi, sat, 200; nanAstire, 81
Bucov, topic, 280; mosie 63; sat si tirg, 282
Bucovdt, topic, 180; mantistire, 28, 67.
Bucovicioru, 295
Bucovina, topic, 31, 35, 279; provincie, 75,
84, 100, passim
Bucovina", soc. forestierd, 130, 241
Bucpvineni, 253, 256, 306, 352
Bucani, sat, 67, 172; B. de Jos, 173
Bucul de Sus, sat, 348
Bucuresti, 11, 12, 13, 19, passim; cartiere:
Bragadiru, 172; Buftea, 109; Colentina,
Cringasi, 303; Otopeni, 171; Pipera,
155, 156, 179; HerAstrAu, 54, 98, 107,
Tei, 172; Vdcdresti, 59, 67, 172;
Calea Mosilor (Podul Tirgului din Afard),

223; Calea *erban-Vorld (Podul Beilicu-
lui), 223; Calea Victoriei (Podul Mogosoaiei), 222; Universitatea B., 109
Bucuresti, 67, 68
Buda, oras in Ungaria, 21, 172, 258; sat,
175; Buda-Cornet, 294; B. de Jos, 177;
B. de Sus, 177
Budapesta, 150, 152, 273, 274
Buddcescul, *tefan, 34
Budesti, sat, 175
Budurdsti, sat, 203
Budureasa, sat, 201
Buftea, sat, 109; lac, 109
Bugeac, step, 45, 76, 77, passim
Buhalnita, sat, 249
www.dacoromanica.ro
3 64
Buhus, Dumitru, logofdt, 95, 350
Cantacuzino, Const. stolnic, 167, 168, 169,
Bujor, haiduc, 321

Bulgaria, 152, 167, 254
Bulgaii, 31, 244
Buluc, schit, 79, 175
Bunescu, Al. 157
Bunget, topic, 277, 284
Bungeteanu, fam., 302
Bungetianu, C., 227
Burada, Teodor, 249
Buretea Voicu, 309
Cantacuzino, Gh. I., 341, 342

Cantacuzino, Radu, 96
Cantacuzino, *erban, domn, 44, 67, 172
Cantemir, Antioh, domn, 169, 262
Cantemir, Constantin, domn, 127, 262, 311
Cantemir Dimitrie, domn, 45, 76, 80, 95,
passim
Buhus, Nicolae, medelnicer, 95
passim
capra neagrd 18
Caracal, oras, 214, 215, 279, 30
Caraomer, (azi Negru-Vodd), sat 85, 143, 176
Bureta Gheorghe, 309

Burete, 309
Burgundia, 36
Burnaz, stepd, 11, 30, 31

Burnea, Alexandru, 8, 13, 181, fig.
Bursuc, 313
Buse, C., 224, 225
Busnitd,
Th.,
32
266
Bustenari (Pddureti), sat, 195, 284
Busteni, topic, 280-281; oras, 54, 70, 120,

158, 195; sat In Transilvania, 280-282
Bute, 309
Butndresti, sat, 195
Butoi, 309
Butoiesti (Gura Motrului), sat, 213
Butucdria de Jos, sat, 195
Butuci, sat, 195
Buturugeni, sat, 195; B. Noi, 195; B. Vechi,
195
Buzatu, 13
Buzatul, vdtaf, 77
Buzdu, tirg, 56; oras, 56, 179, 181, passim;
episcopie, 56; munti, 104; Mu, 70, 149,
171, passim ; judet, .13, 23, 30, 32, passim
Buzild, *tefan, 74
Buzoieni, sat, 175
Cadiu, deal, 85
Cadrilater (Dobrogea noud), 241
Cahul, jud., 179
Calafat, oras, 14, 142
Calea Plevnei (Podul de Pdmint), str. In

Buc., 68; C. *erban Vodd, In Buc., 223;
C. Victoriei (Podul Mogosoaiei) In Buc., 223
California, 121
Callimachi, Scarlat, 96, 109
Calvini, sat, 178
Camariano, Nestor, 76, 77
Camariano-Cioran, Ariadna, 76, 77
Camberi", sat, 177

Camera Deputatilor, 133, 137
Canada, 21, 53, 108, 158, 243, 257

Canadieni, 21, 53
Canalul Panama, 226; C. Suez, 226
Canaraua Fetei, pddure, 121
Cand, boier, 33
Candrea, I. -A., 22, 94, 142
Candrea, George, 201, 306, 307, 308, 322
Caragea, loan, domn, 132, 211, 244

Caransebes, oras, 131
Carantina Bazargiuc, 177
Caraorman, grind, 177
Caraorman, sat 177
Carasu, 145
Cara, Mu, 144; bazin, 144; C-Severin, jud.
13, 30, 199, passim
Carei, tirg, 251
Carol I, rege, 179
Carol de Porta, 197
Carol Robert, 38, 39, 41
Carp, vornic, 35
Carpati, munti, 7, 11, 17, 29, passim; C.

Bucovinei, - 119; C. Galitiei, 47; C.
Meridionali, 72; C. Nordici, 47; C. Slovaci, 47
Carpati", soc. forestierd, 102
Carpenul, topic, 277; Carpenii de Jos, 292;
C. de Mijloc, 292; C. de Sus, 292
Cartelul exportatorilor de lemn din Romania" 241

Carrel, Alexis, 326
Casa Antonie Mogo, 328, detalii 329,

poarta mare 330; din Berbesti, portita
344; din Curtisoara 24; din Ndruja
Vrancea 24; din Moisei 342, 345;

Casa de culturd a Sindicatelor Baia Mare
338
Casa GrAdinilor din Cismigiu (Buc.), 13; C.

autonomd a pAdurilor statului (C.A.P.S.),
110, 131, 137 ; C. *coalelor,135 ; C. Universitgii (fost Cezar Librecht, Buc.), 239, 314,
Caselli, D., 68
Casius Dio, istoric antic, 20
Castaidi Giacomo 166

Castaldo, Iacob 166
Casin, 79; mdndstire, 97
Catalina Scurtu, sat, 174
Catana, pgdure, 265
Catina, Ion, 306
Cata, sat, 258
Cavalerii teutoni, 45
Cavendish Henry 342
Cazaci, 43, 76, 79, 80
Cazaclii, 253
Cazacu, A., 270
Cdiata, sat, 116
Cdiuti, sat, 134, 176, 336.
www.dacoromanica.ro
INDICE
pAdure, 66; sat, 66
Cd1d.ra.5i, ora*, 108, 158, 214, passim; iezer,
168; C. Vechi, 180

CdIddru*anca padurea 12
CIlddru*ani, padure, 66; lac, 30; mdndstire,
168
CAlimlne*ti, sat, 90, 120
lin, boier 295
CAlina, 306
Calinescu, George, 323
Cdlinet, topic, 293

CAlini, pddure, 84
annul, topic, 277
CAlmatui, topic, 279; Au, 172, 172
alugreasca, pddure, 66
Cdlugdreni, sat, 43, 44, 168, 260
Caluiu, padure Willa 358
Cdpdtanul, schit, 79
Cdpilna, 341
Cdpote*ti, codru, 79; sat, 79, 80
Cdprioarei, str. In Buc., 301; Cd.priorilor,
str. in Buc., 301
Cdrdreni, sat, 58
Cdrbuna, 310
Ctirbunari, sat, 196; C. Noi, 196; C. Vechi,
Cdrbunele, sat, 196

Cdrbune*ti, sat 12
Cdrpini*, topic, 277, 292, 293

Cdrpini*, Stanciul, 306
Cdruceru, 313
cdrutar fixlnd spite 186
Cdscioara, sat, 173

Cdscioarele, sat, 61
Cdtdlui, m-re, 203
Cdtinia* (azi Catia*), 283, 293, 306
Cdtia*, sat (jud. Buzdu), 198, 201,

306, passim
Catie*anu (Catii*anu), 306
Cdtina, topic, 255, 294; Cdtinei, str. In
Buc., 301
educe, 187
Cduce*ti, mo*ie, 51
Ceahldu, munte, 60, 113, 120; C. -Polita

cu Crini, rezervatie, 120
Ceauru, sat, 327
Ceaupscu, Nicolae, 119, 357
Cedrilor, str. In Buc., 301
Cehoslovacia, 144, 243, 340
Cehu, sat, 252; C. Silvaniei, ora*, 252, 278,
283
Cenupri, sat, 193

Cenuprul, topic, 193
Cenu*e, 310
Cenuprie, topic, 193
Ceplea, sat, 291

Ceptura, rlu, 313
Cera*, topic, 277, 293, 297; pgdure, 321
Cera*A, topic, 299
cerb muntii Neamtului, 18

Cerbari, sat, 260
Cerbul, munte, 301; Cerbului, str. In Buc.,
301; mo*ie, 300
Cerea*ovu de Jos, sat 293; C. de Sus, 293
Ceresnovdt, sat, 78; rediu, 78
Cere*, topic, 293 (*i Cerep")
Ceret, topic, 277, 293
Cerna, sat, 177; riu, 168, 196; valea 354
Cernahora (Cernegura), munte, 279
CernAtescu-Asandei, gata, 353
Cernduti, pAdure, 213; tirg, 82; ora*, 41,

46, 130, 149, 169; judet 213
Cernegura, v. Cernahora
Cerneti, ora*, 167
Cernica, sat, 307; mdndstire, 12

Cernovodeanu, Dan, 317, 318, 320, 321
Cernovodeanu, Paul, 192, 341
Cernuleasa, sat, 174
Cervacintii, sat, 53
Cetate, mndstire, 176
Cetatea Alba, 78, 218, 219, 229, passim (v.
196
CArbundria, topic, 196

Cd.rbune, monean, 310
Ceianu, I., 123

Celei, sat, 258
Cenad, cetate, 49
Cenup, locuintd izolatd, 193
365
Akkerman); C. de Baltd, 39, 318, C.

Neamtului, 79
Cetina, 305
Cetinei, str. In Buc., 301
Cetinoiu, 305
Chalcocondylas, Laonicos, 40
Charolais 224
Charte von der Moldau und Walachey (Fi.
Giissefeld), 77
Chateaubriand, Franois, Ren, 326

Chee, sat, 34
Cheia, sat, 12, 123, 158, 265, 305
Cheile Albe*tilor, sat, 85; C. Bicazului, rezervatie, 120
Cheke, mo*ie, 62, 139
Cherep, pddure, 139
Cherestegiu, Alexandru, 247
Che*ndul lui Alba*, 53
Chifirchioi, cdtun, 177
Chigheaci, tinut, 76
Chigheceni, 76
Chigheci, v. Tigheci
Chihaia, loan, P., 110
Chiiajd", v. Chiojd
Chilia, cetate 218, 219, 229, 244; C. Veche,

grind, 177
China, 266
Chioar, domeniu, 268
Chiojd, sat, 60 (Chiiajd"), 180, 188, 198,

passim; Chiojdul Mare, sat, 23, 255, 345;
C. Mic, 23
Chirale*d, 333
Chiparosului, str. In Buc., 301

Chirana, padure, 13, 175; sat, 174, 181
www.dacoromanica.ro
366
ChisinAu, 169; Chisinau-Cris, sat, 278

Chiscani, sat, 158
Chitioara de Sus, sat, 90
Chorographia Transylvaniae-Sybenbiirgen
(Reichersdorf), 165
Chronicon pictum Vindobonensis, 39, 343

Churchill, consul, 92
Cicei, domeniu, 368
Ciceu, eetate, 318
Cincul Mara, sat, 72; tfrg, 198
Cindrel, munte, 297
Cioara (azi Radu-Vod6.), sat, 142
Cioaneti-MIrgineni, sat, 142
Cioclu, Neculai, 247
Ciol6nesti, sat, 304
Ciolpan, boier, 51
Cirjelari, sat, 177, 197

CfrligAtura, tinut 79, 176, 183, passim
Clrlogani, sat, 171
Orstian, pircalab, 198
Cfrtojani, sat, 173

Cfrta de Sus, sat, 157
Cfsla Vizirului, sat, 171

Cladova, cetate, 229, 231
ClAbuciul, munti, 78
Cleanov, topic, 31
Clecevat, sat, 89
Clici, sat, 61
Climesti, sat, 309
Clipiceti, sat, 180
Clonaru, Alexandru, 126
Ciomag, 309
Closani, pAdure, 69; sat, 69, 196, 351

Closani, mosnenii, 352; munti, 296
Ciorogtrla, rlu, 197
Closca cu pui", tezaur, 178
Ciornuleasa, sat, 168; ptidure 175
Cluj, oras, 157, 160, 170, passim (azi ClujNapoca), 8, 121; comitat, 217; judet, 318
Coasta Viorelelor, 73
Cobfle, 79
Cobia, sat, 346
Cipru, insul, 152

Ciresu, movilfi, 51 ; vale, 52
CislAu, 345
CisnAdie, ora, 198, 199

Ciuc, jud., 318
Ciucurova, atun, 178
Ciuhru, rtu, 75
Ciulnita, sat, 175
Ciumernic, sat, 59
Ciunga, sat, 175, 181
Ciunget, sat, 150
Ciungi, sat, 73
Ciupercl, 309
Ciuperceni, sat, 142
Cocea, elpitan, 44
Cociurihani, seliste, 76
Cocordsti, sat, 172
Coderic, pklure, 73
Codlea, sat, 125; pgdure, 166
Codrea, 303
Codreanca, pAdure, 175; Sat, 284
Codreanu, Mihai, 303
Codreni, sat, 284
Codreni, 77
Codrescu, Theodor, 201, 303
Ciurar (Coroer), Gheorghe, 271
Ciurari, sat, 197

Ciurbesti, sat, 1.76
Ciurel, sat, 172
Ciuruc, sat, 175
Ciuta, padure, 69, 168
Ciutin, Badea, 88
Cizer, sat, 221, 222, 345
Ctineni, sat, 248
Cfinesti, sat, 304
Cilnic, sat, 204
Codres, 303
Codreti, sat, 284

Codru, topic, 277, 279; tinut, 280; Codrului,
str. In Buc., 301; Codrul Adinc, 70; C.
de Aram4, 73; C. Blcului, 83, 241, 261,
294, 323, 326; C. Bfrnovei, 81; C. Capotestilor, 79; Comana-Dadilov, 174; C.
Cosminului, 41, 42, 75, 140, 176; C. Cotroceni, 44, 67, 172, 174; C. Crasnei,
aniste, rfu, 30
Cfmpeni, padure batrfnA, 358

Cfmpia DunArii, 188; C. Munteank 21, 40
65, 170 (v. si BrAgan) ; C. Tisei, 188;
C. Turzii, 351
Cfmpina, oras, 48
Cfmpineanca, sat, 179
Cfmpul lui Neag, sat, 187, 335
Cimpulung, oras, 39, 61, 166, 202; pAdure,
68; judet, 318; C. Moldovenesc, oras, 8,
13, 76, 121, passim; formatie prestatala,
Cfmpulungeni, moie, 178
Cfmpuri, sat, 27, 200; Cfmpurile, sat, 175

Cintecul bradului, 322
Cirjani, sat, 197
40, 75; C. Dobrogei, 84, 85, 176, 197;

C. Dorohoiului, 22; C. Ghenghii, 80;
C.
Glodeanu,
120;
C.
Grozdvestilor,
67, 172, 174; C. Hertei, 82, 83, 177, C.

Hirldului, 22, 80, 176; C. Iasilor, 80, 81,
83, 169, 176; C. Lpusului, 167, 241,
261; C. Lupestilor, 67, 172, 174; C. cel
Mare, 77, 78; C. Neamtului, 169; C. Orheiului, 78, 167, 241; C. SAcuiul, 74;
C. ScorAget (Scoruget), 28, 72; C. Tazldu-
lui, 169,; C. Tigheciului (Chigheciului),
76
Cfrciuma Tainitii, 176
Closca (loan OargA), 28, 72, 73, 332
45, 76, 77, 167, 169, 170, 180; C. Toliciol,

51; C. VAarestilor, 67; C. Vlasiei, 20, 65,
172,
Codru-DrAgusanu, Ion, 302

Codrut, 303
www.dacoromanica.ro
INDICE
Codul civil, 133; C. penal, 133; C. silvio,

132, 133, 135, 136
Cojocaru, I., 92, 183, 197, 224, 232, 244,

351
Colacu, sat, 175

Colentina, sat, 171; riu, 30, 68, 98, passim
Colibai, sat, 180
Coloana fArti sfirit (Brincui), 337
Coloman, rege ungur (1096-1115), 259
Colea, sat, 142

Coltii Padurea, sat, 283
Columbeanu, Sergiu, 246

Columna lui Tratan, 20, 23, 341
Colun, topic, 265 sat, Colum, 265
Coluneata, 265
Colunita, 265
Coman, boier, 22
Coman, izubaI, 59
1.
Complexul iranian Neka", 125

Coma, Dimitrie, 355
Comia, A., 120
Condica de legi (Ioan Caragea), 132; C.

liuzilor (1903), 198
Conea, I., 279
Congaz, sat, 203
Conrad, Hannes, 266
Consiliul legislativ al Rom "aniei, 137; C.
de Minitri al Romaniei, 106, 238; C.

de RAzboi de la Viena, 12, 68; C. de
Stat al Romaniei, 133, 312; C. tehnic
al Odurilor, 134
Constantin, cApitan, 59
Constantin cel Mare, 66
Constantin *erban Basarab, domn al T.

Rom. 270
Constantinescu, N. A., 194, 303, passim

Constantinopol, ora, 46, 49, 67, passim;
Patriarhia din C., 88
Constantinovici, Gavrilacu, 96
Constanta, ora, 19, 85, 91, passim ; port,

220; judet, 13, 85, 121, passim
Contele Armin Mike", Soc. forestiera, 102
Conte, Neagoe, 70
Copacului, str. in Buc., 301
Copkeni, sat, 171, 290; str. in Buc., 301

Copkesti, sat, 290
Copkioasa, sat, 290
CopMeru, 314
Corbi, pkdure, 69, 200
CornAtel, topic, 280, 281, 293; sat, 27, 179,
282, passim; str. in Buc., 3e1; Coratelu ;

181; CornAtelul, 294; CAIMAstirea, 281
etoriAteni, sat, 61
Cornea, 306
Cornei, 306
Cornescu, fam., 306
Cornet, topic, 281; sat, 172, 293; str. in
Suceava, 125
Comisia istoricI a Romaniei, 19
Comisia de improprietarire (1848), 132
Comorova, v. Comarova
Copacea, 304
Cop aciu, 304
Copiicel, 291, 304
Corne, 306
Corneti, sat, 83, 294
Comarnic, moie, 98
Comarova (Comorova), Odure, 13, 85; sat,
85, 116, 143
Comana, 254
Comgneti, sat, 22; ora.,, 156; 'Achim 22,
pAdure batrinA, 358
copac bdtrin, Letea 15
Copanca (Cowbenca") , sat, 167

Copkean, 304
Cornescu, pirc..1.1ab, 183
Comana, sat, 168, 172, 174, 254

Comarnescu, Petru, 337
Combinatului lemnului Blaj, 159; C.
367
Buc., 301; mMAstire, 27; Cornetul, 293,

294
Corni, topic, 281; sat, 77, 293; Cornii Ungu-
rul, 293
Corni, sat, 281
Cornielor, str. in Buc., 301
Cornior, str. in Buc., 301
Cornu, topic, 281; sat, 91, 293; mMAstire,
91; Cornului, str. In Buc., 301; Cornul,
sat, 293; C. de Aur (Constantinopol), 236;
C. de Jos, 293; C. de Sus, 293
Cornea, fam. 306

Coroer, v. Ciurar
Corsica, 266
Cosimbeti, sat, 178
Cosmin, v. Cozmin
Costandinovici, Gavril, 97
Costkhescu, Mihai, 22, 75, passim

Costkhescu, Valeria, 270
Costea lu Salce, 307
Costeti, sat, 341; schit, 353
Costi, inginer, 230
Costin, Bugen, 126
Costin, Miron, 46, 75, 76, 79, passim
Costuleni, tinut, 198; C.-Rotari, sat, 198

Cobuc, George, 354
Cologeni, sat, 142
Coman, Constantin, 347

Coplea, 73
Couna, maastire (azi BucovAt), 28, 294
Cotea, Stan, 346
Coteana, sat, 61
Cotela, sat, 297
Coteti, sat, 32, 115, 354; schit, 354
Cotmeana, sat, 121, 168; rin, 168; mAndstire

86, 88
Cotnari, sat, 41, 75, 140, 168, 270

Cotroceni, codru, 45, 67, 172, 174; deal,
109; luncl, 109; mMAstire, 67, 98, 172
Cotmanul, sat, 74
Covasna, jud., 286, 319
Covurlui, jud., 57, 62, 108, 176, 180, 293
Cowbenca", v. Copanca
www.dacoromanica.ro
RomANEsTr
ISTORIA
368
Coza, sat, 103; tinut, 78, 131

Cozia, sat, 57; iranAstire, 27, 37, 55, 58,
83, 86, 88, 253; munte, 120; Cozia-Copa-
cesti (Lunghe"), 290
Cozma, rnaistru, 328

Cozmin
(Cosmin),
140, 176
codru,
41,
42,
75,
Craiova, oras, 30, 67, 150, 173, 180, 198,

259; 339, 351; barde, 67
Crasna, codru (Mold.), 40; {Trans.), 73;
riu, 53, 76; comitat, 50, 258; sat, 40
Cravita, sat, 167

Craciani, sat, 58
CrAciunesti, sat, 72
CrApesti, sat, 88
CrAsani, sat, 174
Creanga, Gheorghe, 304
Creanga, Horia, 304
Creman, v. Akkerman
Cremenet, 34, 79
Cretesti, saliste, 89
Cretoaia, poiana, 51
Cretu, 36, 73
Cretulescu, cartier in Buc., 272
Grican, 204
Crimeea, 223
Cristache, Avram, 134, 146
Cristkiesti, sat, 98
Cristea, boier, 35
Cristescu, V., 218
Cristian, A., 266
Cristofor, ferestiler, 93
Crian, (Marcu Giurgiu), 332
Cris, riu, 182; Crisuri, 144, 243, 248; C.
Alb, 19, 166; C. Negru, 166; C. Repede,
120, 266
Crisana, 64, 143, 251, 252, 254, 278
Criteanul, Andrei, 284
Criteanul, Stanca, 284

Criteanul, tefan, 284
Crivina (Crighina), sat, 168, 284, 285
Cring, topic, 277, 285; sat, 56, 179; Cringu,
172; Cringului, str in Buc., 301; Cringul
cu Artari, str. in Buc., 301; Cringul
Borita, 285; C. Her5straului, 68; C. Meiului, 116; C. Procopoaiei, 68; C. Stamati-
nului, 285; C. Strejnic, 285; C. Teiului,
285; C. Tirgului, 56; braniste, 56; C.
Ursului, 116; Cringurile, 285

Cringan, fam., 303
Cringan, Ion, 303
Csetri, A., 128

Cucoran, vornic, 81
Cucoveni, sat, 176
Cuibul cu
(Buc.), 314
culturi In benzi pentru fixarea solului, 117

Cumani, 20, 31, 66, 279, 284
Cunesti, sat, 258
Cupcici, vornic, 75
CurAtura, topic, 290; CurAtura, topic, 32,
194, 277; sat 32, 195
Curechiu, sat, 332
Curio, Caius Scribonius, general roman, 20,
65, 173
Curtea de Arges, oras, 38, 39, 151, 166, 307
Curtisoara, sat, 24; padure batring, 358

Custos, Domenicus, 166
cutie de scoart de mesteacAn, 337
Cutlumuz, mAndstire, 52, 58

Cuza, Alexandru loan, 83, 92, 106, passim
Cuzgun, tirg, 178
Cuzil, Sara, riu, 177
Daba de Sus, sat, 171

Dabija, Eustratie, 196, 200
Daci, 20, 21, 22, 23, passim
Dacia, 11, 20, 29; D. Romang, 11, 29, 32
Daco-romani, 29, 31, 32, passim
Dadilov, 172, 173
Dafinului, str. in Buc., 301
Daicoviciu, Hadrian, 341
Dalica, Mihul, 35
Dalmati, 47
Damaschin, egumen, 98
Damaschin, vornic, 59
Damm, 188
Dan I, domn al T. Rom. 33
Dan al II-lea, domn al T. Rom., 88, 275

Dan, Ion, 118
Danciu, s'Atar, 292
Danciu, jupan, 33
Danciul, Vasile, 34
Danilescu, V. R., 110, 134
Danzig (azi Gdansk, R.P. Polora), 192
Dardani, 65, 173
Darie, Costin, stolnic, 60
David, boier, 88
DAnesti, sat, 201
DiirmAnesti, sat, 49
Da'rnAu, pddure, 74
Deal ravinat, 103
Dealu, schit, 176; mAnAstire, 37
Cringas, topic, 303
Cringasi, sat, 303; str. In Buc., 301

Cringu, 303
Croati (arvati), 47, 259

Cronica Ghiculestilor, 76, 77; C. Husilor,
77; C. lui loan de Kiikiill, 39; C. moldorus, 74; C. pictata de la Viena, v. Chro-
nicon pictum Vindobonense; C. prilor
Moldovei i Munteniei, 75
Cronograful Terei RomAnesti, 190
Crusov, sat, 61
Dealul Balot, 73; D. Cadiului 85; D. Cotrocenilor, 109; D. FAget, 73; D. Fierului, 85; D. Gilrnelor, 85; D. Homorului,
37; D. de Jos, 174; D. Paulestilor, 348;
D. Poenii, str. in Buc., 301; D. Robului,
73; D. Scorusului, 73; D. SecAturii, topic,
34; D. Tisei, 343.

Decebal, 20, 65
Deoei, Paul, 17, 18, 105, passim
Deffontaines, Pierre, 102, 104, 123, passim
www.dacoromanica.ro
INDICE
369
Defileul Criului Repede, rezervatie, 120
Docolina, 176
Dej, ora.,, 160
Dogari, sat, 197

Dogaru, 313
Dogaru, sat, 197
Dolhasca, Corn. 36
Dolj, jud., 15, 66, 91, passim
Domanea, sat, 169
De Fourquevaulx, alator, 261
De la Croix, calltor, 193

Delavrancea, v. tefdnescu-Delavrancea
Deleni, schit, 176
Deliblat, 136
Delisle, Guillaume, 168, 169
Deliorman (tc. pddure nebund"), pdidure,
241.; str. in Buc., 301
Delta Dundrii, 12, 177
Densuianu, Nicolae, 31, 73, 75, 279
Descopereti, sat, 203
Descrierea Transilvaniei (E.A. Bielz), 157,
193
Descriptio Moldaviae, 45, 76, 80, passim
Deseu (zis Vas), 39

Despot-Vodd, domn, 42, 270
Deu, 272
Devze, Michel, 115, 244
Domeniul Coroanei, 135, 180; D. Hune-
doarei, 196; D. Reita, 74; D. Statului, 133

Domitian, 20
Domneascd, pddure in Dimbovita, 69
Domneti, sat, 82
Domocu, stolnic, 53
Domogled, rezervatie naturald, 120
Donaldo de Lezze, 185
Donat., I, 279
Dorn, 204
Dorna, sat, 221, 236, 237, 239

Dorna", soc. forestierd, 150
Doroftianii de Jos, sat, 177
Diac, Ion, 53
Diaconu, Petre, 84, 85, 341
Diamandopulo, Aristide, 237

Dichiu, cartier in Buc., 272
Dicieni, 84
Dictionar topografic (D. Frunzescu), 193
Dieta din Turda, 268

Diicul, piralab, 288
Dijani, sat, 303
Dijanul, Stanciul, 303
Dima, piralab, 34
Dima, staroste, 200

Dimncescu, D. Dem., 77, 85, passim
Dimitrache, protopop, 256
Dimitrie Lemnea, str. in Buc., 301
Dimitrovici, Silviu, 1.30
Dintr-un Lemn, rrandstire, 12
Dinu, Valeriu, 8, 103, 115, passim
Dionisie, mare vistier, 49
Dionisie Eclesiarhul, cronicar, 228
Diviciori, sat, 72
Dlmbovita, Mu, 30, 31, 45, passim ; cetate,
39; luna 67; jud., 31, 32, 59, passim

Dimbovnic, topic, 279; riu, 22, 31, 281
Dimteni, sat, 171
Dirvari, sat, 172
Dlugosz, cronicar polonez, 42, 45
Doagele, sat, 198
Doamna, sat, 249
Dobica, 271
Doboz, sat, 268
Dorohoi, codru, 22; tinut, 22, 75, 192;

judet., 36, 106, passim
Dosul Feldrihanilor, 73; D. Guzului, 73; D.

Ineutului, 73; D. Laurului, parc, 121;
Luminii, 168; D. lui Macarie, 73; D.

Muinenilor, 73; D. Robului, 73; D.
(Preluca) Ursului, 73
Douci", cdtun, 177
Douglas, bradul 356; puielii 357
Doussault, 225
Dracani, sat, 192
Drag, comite, 293
Dragfi, Bartolomeu, 41
Dragomir, pirgar, 62
Dragomir, pircalab de Dimbovita, 39

Dragomir, Silviu, 30, 306
Dragomir, Brdniteriul, 57, 140
Dragomireasa, riu, 98
Dragomireti, sat, 332, 337, 346 4

Dragomirna, fdget, 121
Dragoslave, pAdure, 68
Drago-Vodd, domn, 74, 262, 264, passim
Drajna sat, 346

Drajna, pddure, 321
Drajna", exploatare forestierd, 151, 240
Dranov, topic, 31; liman, 177, 280; sat,
294; canal in Deltd, 294
Dranovdt, sat, 294
DrAcea, M., 140, 142
Drceni, sat, 201
Dobra, sat, 66
Pobre, sin Stan, 272
Dobrogea, 20, 21, 27, 64, passim; de nord,
22; D. noud (Cadrilater), 241
Dobromir, topic, 78
Dobromira, mAndstire, 78
Dobrovdt, codru, 84; mAndstire, 84, 176

Dobrovici, Simion, 146
Dobrueti, sat, 202
Doftana, riu, 120; vale, 120; parc, 121
Drdgan, N., 30, 308
Drgdpni, ora, 13, 150
Draghici, spdtar, 61
Drgulici, boier, 61
Drencova, sat, 294
DrAgut, Vasile, 8, 332
Drimbd, D., 69, 112, passim
Drinceni, sat, 294
Drotleff, 181
Drumul Nucetului, 204; D. Oii, 204; D.

Sdrii, 175; D. (Calea) Stejariului, 204
www.dacoromanica.ro
370
Dubdu, Tudosie, 82
Duca, legdnariu", 197

Duca, Constantin, domn, 47
Duca, Gheorghe, domn, 44, 45, 82, passim
Dudesti, sat, 59, 172
Dulgheri, sat, 197
Duma, boier, 76
Dumbrava, sat, 285; pdelure, 75; D. naltd,
75; D. Lipnic, 75; D. Nola, str. in Buc.,
301; D. Rosie, pddure 41,1.40; (Cotnari),
41, 75, 140; (Roman), 140; str. in Buc.,
301; D. Rotundl, 75
Dumbravd, topic, 31, 53, 277; sat, 41, 82
Dumbravd, boier, 303

Dumbravd, sfetnic, 303
Europa, 100, 104, 118, passim; de apus,

100, 123, 138, 308
Europeni, 108
Eustatiu, A. E., 110
Expozitia internationall de la Paris (1867),
212; E. nationall de vindtoare (Buc.,
1935), 273; (Novisad, 1967), 274; (Budapasta, 1971), 274; (Torino, 1973), 275
Facultatea de Drept (Buc.), 68; F. de silviculturd (Brasov), 121, 125, 126; (Buc.),
107, 125
Fagu, lana, 306

Fagu, loan, 306
Dumbraveni, topic, 303; sat, 285, 303;
Fagul, topic, 277; Fagului, str. in Buc., 301

Faraoanele, sat, 178
Fata Strugarului, 73
FAgdras, topic, 277, 283, 297, 299; cetate,
72, 254; domeniu, 93, 252, 268; oras, 70,
Dumbrdvita, sat, 285; alee in Buc., 301;

de Jos, 285; D. Sus, 285
naturald., 120, 265

Fdget, topic, 277, 278, 283; deal, 73; munti,
Dumbravd, tatal lui Tudoran, 303

Dumbravd, Bucura, 303, 326
DumbrAveanul, 303
pAdure, 121
Dumis, mandstire, 87, 258

Dumitrache, boier, 62
Dumitrasco, vornic, 98
Dumitrescu, Ilia, 346, 354
Dumitrescu Florentina, 327
Dumitriu-Tdtdranu, I, 8, 12, 15,16, passim
Dumitru, popd, 351,
Dumitru sin Apostu, Mean, 272
Duran, fluviu, 7, 11, 14, passim; bdIti, 55,
58, 267; veche, 84; Delta Dundrii, 17,

84, 1.22, passim: Lunca Dundrii, 20, 55,
89; D undrea de Jos, tinut, 146; 189
Dunbarr, negustor 192

Dvoriste, sat, 303
Dzemezesti, sat, 308
Eberhardt, consul, 92
Ecuator, 7
Editura, Ceres", 8
Eflak (Efliak), v. Iflak
Ebria spitalelor civile, 135, 179
Efrem, episcop, 252
Egipt, 152, 204, 218, passim
Elefterie-Vechi, bis., 67
Eleuterescu, I. C. , 110
Eliade, Mircea, 337
Eminescu, Mihail, 300, 323, 324, 325
Englezi, 226
Enoiul, loan, 62
Episcopia Buzdului, 56, 260; E. Hui, 89;
Radauti, 252; E. Roman, 60, 63, 244
135, 179
Epitropia Sf. Spiridon
Epotesti, sat, 61
Epure, 313
Epureanu, Manolache Costache, 313
Epurescu, 313
Erdely, numele maghiar al Trans., 263
Erdeu Singiorgiu, 194

Eucaliptului, str. in Buc., 301
Euramerica, 21
93, passim; judet, 200, 304; rezervatie
22; tirg, 283; str. in Buc., 301

Fdgeteanu, 306
FAgetel, 306
FAgetel, str. in Buc., 301; Fdgetelu, 294;

de Jos, 294; F. de Sus, 294
Flciu, tirg, 76, 77; oras, 168 (Falxin"),
176; tinut, 57, 76, 77, passim, judet, 286,
291, 293, 299
Fdlcoianca, sat, 172
Fdlticeni, oras, 308
FArtat, clucer, 35
FAtu, Anastasie, 109
Fduresti, sat, 171
Fedelesoi, 48
Feldrihan, Gherasim, 74
Feldrihani, 73
Feldru, sat, 35
Feltrinelli", Soc. forestierd, 241
Ferdstrau, topic, 95
Fetesti, oras, 177
Ficusului, str. in Buc., 301
Filaret, cartier in Buc., 158, 159
Filaret, egumen, 95, 96
Fildul de Sus, sat, 327, 346
Filipascu, Al., 73, 162, 164, 165, 300
Filipescu, Grigore, vornic, 63
Filipescu, Vulpe, 312

Filipopol, oras, fig. 29
Filipestii de Pddure, sat, 284
Filiti, I. C., 102, 107
Finlanda, 114, 243
Finteus, pAdure, 71
Firiza, riu, 195
Fintina Fagului, 294
Fldminda, sat, 170
Fldminzestii de Sus, sat, 58
Floci, tirg, 55
Florenta, oras, 83, 273

Floresti, sat, 176
Florica, sat, 179
www.dacoromanica.ro
INDICE
Florica, fiica lui Mihai-Vod, 303

Florus, istoric roman, 20
Focsa, Gheorghe, 8, 352
Focsani, oras, 13, 34, 47, 79, passim
Fondul bisericesc din Bucovina, 109, 119,
130
Fontainebleau, 339
Foresta", concern forestier, 241

Forestiera romn", Soc. forestier, 102,
143, 239
Forestierilor, str. in Buc., 301
Fortuna", riu, 177
Fotino, Dionisie, 19, 99
FourquevauLx, 78
Francezi, 36, 64, 70, 106, passim

Franche-Comt, 224
Franois de Pavie, 78
Franta, 69, 107, 1078, passim
371
Galitia, 130
Galitieni, 47
Galleriu, Th., 134
Galu, sat, 249
Gane, Manu, 159
Gane, Nicu, 326
Garvn, 341
Gaulle, Charles de, 326
Gavrilescu, Vasile, 13
Gavrita, Grigore, 285
Gazeta de Moldavia", 157; G. Transilvaniei", 157

Gddintii, sat, 351
Wink Elena, 123

Gdind, Ion, 73
Gail* Ionitd, 95
GrAinesti, sat, 201

Gldteni, 148
frasin- Brdnesti, 16
Frasinu, padure, 121; sat, 295 (Frasinul");

Frasinului, str. in Buc., 301
Fratian, Al. 123
Fasineanu, 306
Frsinet, topic, 295, 306
Frsinet, topic, 27, 295 (si Frsinetu");
sat, 27, 62; str. in Buc., 301; Frsinetul

de Cimpie, 27; F. de Sus, 295
FrAtilesti, pdure, 13; sat, 13, 171, 175,

181
Freatei, sat 177
Freiwald, inginer, 183

Frentescu, loan, 352
Frimu, I. C., 200
Frincu, boier, 75
Frincu, Teodor, 201, 306, 307, 308, 322
Frlich, David, 263
Fruntea Gorunisului, 168
Frunz, 304
Frunzarilor, str. In Buc., 301
FrunzA lat, 305
Frunznescu, 305
Frunznesti, topic, 305
Frunzescu, fam., 305
Frunzescu, D., 193
Frunzisului, str. in Buc., 301
Frunzu, 305
Fundul Arsitli, 36; F. VAii Strugarului, 73
furci de tors, 333

Furnica", fabria, 149
Furnia, Dum. Z., 225
Furtunl, D., 256
Gdlutas, sat, 156

Glvanul, sat, 238
Gdansk, oras, 193
Geamartalului, topic, 279
Geamdna, sat, 171
Gegea, Neagu, 35
Gegea, Ursu, 35
Geografia (G. A. Magini), 70
Georgescu, Constantin, 175
Georgescu, Marius, 13
Georgescu, V. 12, 63
Germania, 152, 153, 241, 254, 255, 256,
338
Germani, 36, 106, 257, 317

Geti, 11, 55
Gezune, 73
Ghenghea, codru, 80
Ghali, 351
Ghelmez, Petre 324
Ghenghea, rles, 80
Gheorghe ce! BAtrin, 75

Gheorghe Gheorghiu Dej, municipiu, 319
Gheorghe Stefan, domn, 43, 79, 192
Gheorghieni, oras, 120, 201, 247
Ghergani, sat, 11
Gherghina, jupan, 288
Gherghita, tirg, 282
Gherla, oras, 72, 156, 255
Ghermnesti, sat, 176
Ghibnescu, Gh., 271, 304, 305
Ghica, Grigore, domn, 182

Ghica, Ghrigore al II-lea, domn 34, 77,
271
Fuscus, Cornelius, 65
Ghica, Grigore al IV-lea, domn, 60, 211,
Gala Galaction, 12
Galan, Diego, 44
Galata, mnstire, 37
Galati, oras, 81, 83, 148, passim; port, 221,
223, 225, passim; judet, 77, 202, 239;
Santierul naval turcesc G., 221, 229
Galera, v. Rediul Balan
Ghiuriti, apitan 62
212, passim
Ghiculesti, familie, 76, 77
Ghimpati, sat, 181
Ghind, 309
Ghinescu, Adrian, 8, 70
Ghirnita, v. Girnita
Ghit. Cdtdnutd, haiduc, 321
Ghitescu, intreprinzgtor, 150
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII aomANEsTI
372
Gigitul, Ion, 79
Gilort, riu, 14; bazin, 14: plasd, 91
Giumaldu, vale, 119; rezervatie naturalI,
120
Giurescu, Constantin, 12, 40, 43, 68, 74, 188,

253, 307, 312
Giurescu, Constantin C., 7, 8, 11, 13, passim

Giurescu, Dinu, 28, 165, 241, passim
Giurgiu, braniste, 58; cetate, 45, 91, 165,

231, oras, 58, 141, 161, passim port,
68, 90, 229 passim;
antierul naval
turcesc de la G., 68, 90
Giurgiulesti, 179
Giltea, 285
Girbova, 204
GIrcina, mdndstire, 60
GIrlita, lac, 178
Girnita, sat, 295; Girnitd (Ghirnita) de Jos,
295; G. de Sus, 295; G. noo, sat, 295

Gfrnitei, str. in Buc., 301
Glavacioi, mdnd.stire, 56, 168
str. In Buc., 301
Gliga, V., 343
Gligorcea, biv-jignicer, 49
Glod, sat, 88
Glodeanu, codru, 120

Glodeni, sat 37
Glogova, sat, 167
Godeni, sat, 197
Godl, Karl, 178
Goetz, Charles, 130, 239
Goetz, Philip, 130, 239
Goetz", soc. forestierd, 130, 148, 149, passim
Goga, Octavian, 324

Gogosari, v. Adunatii ot Copdceni
Golde, v. Golia
Goldseia, sat, 176
Golesti, sat, 32, 265, 339; G. de Jos, 171;
G. de Sus, 171
Golia (Golde), mdndstire, 78
Golieascd Poeanoiu, sat, 289
Gonta, Al., 95
Goran, logofdt, 35
Gordnesti-Rediu, 286
Gorgan, cartier In Buc., 272
Gorgov, iezer, 177
Gorj, jud., 12, 24, 49, passim

Gormaclei", sat, 177
Gorun, fam., 307
Gorun, Dim, 307
Gorun de Dridih, 307
Gorun, Ion, 325
Goruneanu, 307
Goruneni, 307
Gornet, sat, 295, 296
Goruna, sat, 295
Gorunului, str. In Buc., 301
GostavAt, sat, 312
Govora, mAndstire, 27, 33, 88
Grapini V. 181
Grddina botanicd Buc., 109; G.b. Iasi, 109;
G. dendrologia km 31, 200 Buc. Ploiesti 65; G. d. a Facultatii de silviculturd Brasov 121
GrAdinari, 7
GrAdinari, 80
Grddistea, sat, 171; G. de Jos, sat, 193
Gramadd, Sergiu, 281

Greaca, baltd, 30, 203
Grecescu, Constant, 67, 259, 272
Greci, 32, 77, 106, 192, 233, 237
Greci, sat, 177; mosie (Istrita de Jos), 178
Grecia, 152, 218, 241
Grecu, Vasile, 40
Gresea, sat, 173
Grid, sat, 252
Gridov, Neculai, 237
Grigoras, boier, 81
Grigoras, Margareta, 353
Grigorescu, Eremia, 84
Grigorie, cdpitan, 95
Grima, sat, 298
grinda bisericii din Cizer cu numele lui
Ursu H[oria] 222

Grindes, 310
Groapa Carpenului, 283; G. Lupului, topic,
188, 301
Groasa, sat, 181
Groedel, baron, 102, 152, 153
Grosio, 168
Grosi, sat, 168
Grozav, boier din Rdchitis, 48
Grozdvesti, codru, 67, 172, 174; cartier In
Buc., 172
Grozesti (GrozAsti), sat, 83, 95, 176; mosie,
83
Gruescu, Partenie, 278

Grui Singeru, boier, 307
Gruiet, sat, 74
Grumdzescu, H., 84
Guagnin, Al., 75
Gubogiu, Mihai, 8, 207, 227, passim
Guebhard, Charles, 101
Guroult, consul, 70
Gugesti, sat, 156, 159
Guilleaume, S., 107
Guillebert, de Lannoy, 57
Guineea, 126
Gulesti (azi Golesti), sat, 32

Gura Humorului; oras, 130; muzeul etno-
G. Motrului, mdastire,
133; sat, v. Butoiesti; G. PAltinasului,
297; G. Racelui, pddure, 73; G. Teghii,
sat, 180, 239
Gurahont, sat, 121
grafic, 339;
Gurghiu, riu, 343
Gurguiati, sat, 53,; baltile 350.

Giissefeld, F. L., 77
Guttman, Iacob, 150
Guzu, 73
Gyula, domeniu, 268
www.dacoromanica.ro
INDICE
Hadimbu, schit, 176

Hadj Abdul Kerim, 231
Hagianca, pAdure, 178
Hagieni, sat, 179; H. - Bobul, sat, 142
Haiducul (de Bucura Dumbravd), 303, 325

Haimanalele (azi com. I. L. Caragiale) 202
HalAnga, 303
Hallunga, fam., 303
Hamm, Wilhelm, 246

Hamzi, armas, 59
Hanes, cenusar, 191
Hangu, sat, 96, 249; schit, 97
Hannes, Conrad, 266
Harag (Harac), 309
Haraga, pitar, 310
Haraga (Scripc), Lupu, 310
Haralamb, At., 129, 142, 254
Haret, C., 106
Harghita, jud., 156, 319
Harkov, 253
Harnagea, V. I., 145
Harta forestierd a Romfiniei, 181
Hartingh, maior, 172
Hartag, padure, 13
Harvat, logadt, 61
Hasdeu, Titus, 90, 266
Hasmacul lui Benea, 84; H. lui Ivancenco,
84
Hateg, oras, 166

Hateg, N., 264
Ildmarddiia, v. Amaradia
Hmeius (Hemeius), sat, 60, 121
Hdru, sat, 200
Hresti, sat, 48
Hrman, boier, 53
Hdsmdcica cu bursuci, 84
Ildsndseni, sat, 307
HAtisului, str. In Buc., 301
Hecesti, sat, 304
Heci, boier, 304
Heciu, topic, 277, 285
Heidelberg, oras, 348
Helesteul domnesc din Nucet, 69, 174
Hemeius, v. Ildmeius
Herta, codru, 82, 83, 177; ttrg, 82, 177;

tinut, 287
Herasteu, v. Herdstrau
Herdstrau, sat, 54; sat, (azi inclus in Buc.,),
54, 98, 107, 172; pare, 98
Heresteu, v. Herdstrau
Heresti, sat, 25, 26, 334, 336

Hidrocentrala de la Bicaz, 155, 250
Hintesti, sat, 56
Histria, 21, 84
Ilitioana, 60
Hirea, 37
Hirldu, codru, 22, 80, 168, 176; cetate, 22,

80; tirg, 80, 169, 170, passim; tinut, 169,
183, 192, 299, 317
Hirnea, Simion, 34, 36, 188, 343
Hirsova, cetate, 231, 232
Hirtesti, sat, 52
373
Hmielnitki, Timus, 43, 79

Hodocin, 100
Hodos, 300
Hogas, Calistrat, 325
Hoghiug, sat, 106
Hoia, pare (Cluj), 188
Holban, Maria, 39
Holbav, sat, 252
Holding International du Bois", 153
Holteiu, Hristea, 272
Holteiu, Radu, 272
Homann, J. Baptist, 169-170

Homocea, sat, 289
Homor, riu, 51; deal, 37
Honoriu al 111-lea, pap, 49
Hordild, Domnita, 316
Horezu, pat:lure bdtrind, 358
Horia (Vasile Nicola Ursu), 28, 72, 73,

passim
Horincea, tinut, 78
Horndu, sat, 73
Horodniceni, sat, 255
Hotrniceni, tinut 208,
Hotin, cetate i oras, 79, 82, 169, 189
passim; tinut, 297
Hrnacea, Iordache, 280
Hanacea, Toader, 280
Hristodor, 272
Hrizea, vel-vistier, 48
Hrizea, vornic, 48, 346
Hubert, butnar, 195

Hubert, sude al Sibiului, 195
Huciu, topic, 31
Hulea, A., 108

Hulpe, 312
Humor, intindstire, 75
Hunedoara, cetate i oras, 72, 87, 205, 345;
domeniu, 196; comitat, 196; jud., 156,

187, 109, passim
Hurmuzaki, 31, 35, 70, 72, 75, passim

Husadis, topic, 73
Husein, pasd, 231
Hui, oras, 57, 77, 80, passim ; episcopie, 89,
Iacob, boier, 53
Iacobeni, sat (jud. Suceava), 130
Iagello, Vladislav, 45
Jalan, Mu, 75
Ialomita, riu, 55, 69, 170, 174; band, 55;
jud., 13, 52, 55, 141, passim
Iancu, Avram, 137
Iancu de Hunedoara, 72
Iancul sin Simion, Mean, 272
Iasagi, Ali, 237
codru, 80, 81, 83, 169, 176; oras, 22,,
46, 57, 63, passim; tinut, 57, 183, passim,
290; jud., 141, 200, passim; mitropolie

198
Iatco, unchiul lui Mirman, 53

Ienupdrului, str. in Buc., 301
Ierusalim, 88
Iezerul lui Ovidiu, 169
www.dacoromanica.ro
374
Iflak (Eflak, Efliak), numele turcesc al

TArii Romne0i, 206
Iladia, moie, 49
Ilfov, topic, 31; rlu, 31, 281; jud., 27, 30,

31, 107, passim
Ilia, domn, 35, 53
Ilia., Alexandru, domn, 51, 348, 350, 351
Iliescu, Min, 306
Iliescu, Grigore, 123
Iliri, 22
Ilieti, sat, 84
uva, sat, 73
Imperiul otoman, 206, 237, 238., v. i Poarta
otomand; Turcia
Imreh., *t., 128
India, 226
Indicatorul localitatilor din Rom &ilia (1974),

289
Indic,e1, sat, 268

Indo-europeni, 244
Ineu, munte, 73
Ineut, munte, 73
Institutul de cercetare, proiectare i documentare silvicA, 113, 122, 125, passim
Insula cu corni, cfmpie, 50
loan, boier, 76
Joan Albert, rege, 41, 42, 75
loan Bogoslovul, 34
loan Iacob Eraclid, v. Despot-Vodd
loan de Kiikiillb (de TIrnave), 39
Ion, logofdt, 61
Ion al Ghali, 352
Ion cel *chiop, 37
Ion Vodd cel Viteaz, domn, 146
Ionwu, I., 67, 168, 204, 309
Ionescu, G. D., 247, 249
Ionescu, N., 84
Ionescu, Traian, 224
Ionescu de la Brad, Ion, 85, 98, 101, passim
lone0i, dat, 13
Iordache, Radu, 272

Iordan, Iorgu, 22, 77, 82, 262
Iorga, Nicolae, 32, 33, 35, 68, passim
Iosif al II-lea, 127-128
Ip, sat, 258
Ipsilanti, Alexandru, domn, 64, 67, 208,
passim
Ipsilanti, Constantin, domn, 193

Iranieni, 125
Irimie, Cornel, 8, 327, 338, 340, passim
Irswa", pAdure, 50
Isac, preot In Pribeti, 285
Isaccea, ora, 84, 85, 232
Isaia, protosinghel, 256
Isanlar", sat, 177

Isar, N., 133
Islaz, 224
Ismail, cetate, 210; ora, 209, 230; jud.

141, 179
Ispirescu, Petre, 323

Istanbul, 206, 211, 212, passim
'strati, Corneliu, 237

Istrita, sat, 178; I. de Jos (moia Greci),
178
Israel, 217
Italia, 226, 241

Italieni, 36, 45, 76, passim
Ittu, Mihail, 220, 223
IubAneti, sat, 82
Iugoslavia, 114, 144

Iuraciuc, I., 22
Ivan, boier, 56
Ivan, vornic, 75
Ivan Postelnicul, 303
Ivancenco, 84
Iva5cu, 294
Iva.5co, vornic, 48
Ivdnescu, D., 107, 108
Ivdneti, 175
Iveti, sat, 142
Izind, Saya, 205
Izvoare, sat, 307
Izvoarele Nerei - Beunita, rezervatie naturald, 120
Izvorul Oii, pAdure, 74; I. de Jos, 174
jako, S., 317

Jalova, sat, 72
Jalbl, Antonina, 330
Jarti*tea, V. Jari,te
Jarite, topic, 33, 277; Jariqtea, Jard5tea,
sat, 33, 35, 290; Jaritea, str. In Buc.,

301
Jartan, topic, 50
Jderca, 313
Jderi, sat, 259
Jegalia, sat, 142
Jepii Mici, munti, 70
Jianu, Iancu, 326
Jiblea, sat, 90, 350
Jigoreni, 346
Jijia, riu, 43, 95
Jilezea, sat, 203
jilip pe valea Prigoanei, 105
Jili0e, sat, 146, 303
Jirului, str. In Buc., 301
Jiu, 65, 67, 167, passim; vale, 65, 173
Apieanul (Jfchieanul), Mafteiu, 35
Jlpieanul (Jichieanul), Solomon, 35
Joagdrului, str. In Buc., 301
Jordii, 309
Jugastrului, str. In Buc., 301
lialinderu, I., 110
Karadja, C. I., 270
Kemeny, J., 185
Kewe, cetate, 49
Keykus, pddure, 71
Kiew, 253
Kiprovat, 282
Kirihaza, sat, 71
www.dacoromanica.ro
INDICE
Kirileanu, Gh. T., 128, 193, 196

Kisch, Gustav, 264
Klein, silvicultor, 108
Kobilovat, 282
Kogalniceanu, Mihail, 92, 237
Kondaclu, Panaiot, 236
Kornicet v. Cornatel
Kornrumpf, H. J., 142
Kotzebue, Wihelm von, 237
Krafft si Drotleff", tipografie, 181
Kretulescu, N., 133
Krasinski, Jerzy, 279
Kreuchely, consul, 98
Mika116, loan de 40
375
Lemnarul, 313
Lemnarilor, str. In Buc., 301
Lemnea, 304
Lemnea, str. In Buc., 304
Lemnea, Dumitru, 304
Lemnisorului, str. in Buc., 301
Lengyel, 159
Leon-Vod6, v. Toma
Lepdat, dipitan, 59
Lepsa, 78
Lescalopier, Pierre, 185, 342

Lesseps, Ferdinand de, 226
Lesi, 40, 82, 176. V. si polonezi
Letea, padure, 15, 84, 121, 122; grind, 84,
177
Lackfti (Lacffi), Nicolae, voievod al Trans.,

39
Lacu, lac in Dobrogea, 177; Lacul de baraj

Arges, 266; L. lui Bobin, v. Poiana Plopului ; L. de la Bicaz, 266; Lacul Plopului,
str. in Buc., 201; L. Rosu, rezervatie,
120; L. &drat, 142; L. Snagov, 30, 120;

rezervatie, 120; L. Tei, bulevard In Buc.,
301
Ladislau, secui, 39
Ladislau, rege, 182
Letea", intreprindere forestier, 157

Letopisetul Cantacuzinesc, 259; L. Tdrii
Moldovei (M. Costin), 76, 79, 82; (Ion
Neculce), 22, 41, 57, passim ; L. de la
Putna, 315
Lezze, 185
Librecht, Cezar, 239, 314; casg, 239, 314

Liliacu, munte, 354
Limes transalutanus", 61
linguri cu veriga" din lemn, 215
Lingurari, atun, 197; L. - Ursarii,
197
Lioveni, 275
Lipinti (Lipnic), 43, 75
Ladislau al II-lea, rege 268

Laella", sat, 177; lac, 177
Lahchiiu", lac 178
Lahchiiu, sat, 178
Lamartine, Alphonse, de, 70

Landes, regiune in Franta, 139
La Pin, topic, 298

',mar, Gheorghe, am6ras, 191
Laski, 42
Latini, 23, 27, 28, 194
Latorita, pddure, 121
Laz, topic, 32, 277, 290 (Lazu"); sat, 308
(si Lazul"); Lazul Pos6c6i, 32; Lazurile,
sat, 32, 290
Mite din lemn, Nehoiu-Buz6u, 334

LApus, riu, 71
Lapusna, codru, 167, 241, 261; sat (jud
Mures), 261; riu, 74; tinut, 83, 167, 169

L6pusneanu, Alexandru, 32, 35, 36 passim
L6tAtuia, sat, 177
L5.zeanu, 308
Leandru L., 181
leagan de prune, 336

Leandru, V., 74
Leca, boier, 61
Leganarul, Mihai, 197

leganus din Sdlciva, 335
Locadello, Bartolomeu, 64
Lohan, riu, 89
Loiz, clucer, 59
Lomas", exploatare forestierti, 241
Lombardia, 36
Londra, 225, 227
Lopdtari, sat, 198; mosie, 99
Lotru, riu, 54, 104, 149, passim; vale, 54,
104, 155, passim; tinut, 166
Lotru", soc. forestier, 150, 152, 239
Lotter, Tobias Conrad, 170
Lovistea, 39
Lozova, braniste, 58; sat, 177; riu, 177

Lublau, 75; Tratatul de la, 75
Lublin, 46
Lucaris, Ciril, 88
Lucia, sfintl, crestinl, 81
Luciiani", sat, 202
Ludovic al XV-lea, 270

Ludwig von Sturmer, 68
Lumineni, sat, 58
Lumini, sat, 168
Luminisului, str. In Buc., 301
Lunca Birnovei, 176; L. Bradului, str. ta
Buc., 204; L. DunMii, 55, 84; L. Fru-
Legea pentru politia rural4 din 1868, 273

Legea pomiculturii, 254; rura16, 133
Legea pentru protectia vinatului si reglementaren vinatorii din 1921, 273
Legiuirea Caragea, 132

Lehliu, sat, 174, 175
Lejeune, 64, 106, 190, 246, 253, 281
moas6, sat 70; L. Mare, 75; L. Muresului,

108
Lunca, Ion, 304

Luncavita, pAdure, 121; sat, 21, 85, 121,
Luna, Teodor, 304
Lunghe", v. Cozia - CopAcesti
Lunga Stin5., sat, 288
Lungul, familie, 74
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII RONLANETI
376
Lungulet, baraj, 248
Marga, sotia lui Ivan, 303
Lupa, 311, 312

Lupan, 312
Lupas, fam., 312
Margareta, ImpdrAteas., 49
Lupas, Ion, 312

Lupascu, Martian, 73
Lupdria, topic, 301
Lupe, I. Z., 74, 309
Lupea, Huru, 311
Lupeasca, sat, 301
Lupeni, topic, 301; oras, 301

Lupes, 312
Lupes Pozaru, 312
Lupesti, codru, 67, 172, 174; sat, 301
Lupoaia, 312
Lupa, 312
Lupsca, 312
Lupsel, 312
Lupu, paharnic, 36, 311

Lupusor (Lupsor), 312
Lvov (Lwow), 193
ciald, 159
Martial (Marcus Valerius Martialis), 20

masd de colivd, 336
Masivul Retezat, v. Retezat
Masora Polanii, sat, 289
Mateescu, Intreprinzator, 150
Mateevici, Alexandru, 324
Matei, Neculai, 237
Matei Basarab, domn, 27, 48, 49, 55, passim

Mateias Corvin, 42, 185
Mavric Grecul, 49
Macarie, razes, 73
Macarie, patriarh, 46
Macavei, 73
Macedonia, provincie romana, 20
Mackensen, August von., 152
Maconnais, 224
Madabiki, pddure, 71
Maftei, Ion, 35
Maghiari, 36, 278, 283, V. si unguri
Magini, Giovani Antonio, 30, 70
Magnoliei, alee In Buc., 301
Mahmud, v. Mehmed
Maican, colonel, 205, 239
Maican, domeniu, 149
Maidanca", cdtun, 177
Maine, stat In S.U.A., 257

Maior Sontu, str. In Focsani, 13
Malul de Sus, sat, 88
Mami, pasd, 44
Manga, sat, 201
Mangalia, oras, 85, 91, 116, passim; port,
219
Manoilescu, M., 154
Mantu, G. P., 237

Mara, sotia lui Mircea cel Bdtrin, 66
Maramures, pAdure, 20, 71; regiune, 20;
provincie, 20, 64, 71, 73, passim; judet,
26, 215, 240, 254, passim
Maramureseni, 8, 73, 266, 352
Marcarov, T., 254
Marchel, pustnic, 36
Marea Adunare Nationald a R. S. Romnia,
254
Mediterand, v. Mediterana ; M.
Neagrd, 29, 83, 84, 85, passim
Marele dictionar geografic, 36
Marena, nepoata lui Duma, 76
Marga, sat, 169
Marea
Margozest", tirg, 170

Maria, sfinta crestind, 269
Maria, jupIneasa, 197
Marienburg, cetate, 45
Marin, Petre, 272
Marsilia, 224, 227
Marsillac, 68
Martaux et comp.", intreprindere comer-
Mavrocordat, Constantin, domn, 77

Mavrogheni, Nicolae, domn, 209, 260
Maxim, 73
Maxim, Ion Al., 351
Maxim, Virgil, 72
Mdcesani (azi Mdciseni), sat, 77
Mdcin, cetate, 177, 196, 231, 255
Mdciuca, sat, 170; M. de Jos, 171; M. de
Sus, 171
Mdciucd, 310
Mciucescu, 310
Mgura, sat, 36, 79; M. Odobestilor, 28, 36
47, 79, passim; M. Rodnei, 117
Mdgureni, sat, 173

Mdicdnesti, pddure, 172; sat 183
Mdlaia, sat, 121, 205
Mdlaiu, vornic, 59
Mdlaiu, Lupu, 312
Mdldutd, Ionit, 280
Mdlddrdsti, sat, 171, 170
Mdlinet, topic, 277
Mdlin 307
Mdlineanu, Henri, 317
Mdlinescu, 317
Mdlini, topic, 277; mosie, 96; sat, 201,

296
Mandstirea, sat, 282; M. Casin, sat, 97, 176

Mdndstiri: Adam, 80; Agapia, 107; Agaton,
34; Arges, 52, 280; Bistrita (Olt), 203;
60, 346; Birnova, 80; Blagovestenia, 67; Brebu, 91; Buciumi, 81;
Bucovdt, 28, 67; Casin, 97; alddrusani,
168; Cdtdlui, 203; Cernica, 12; Cetate,
176; Cobia, 328, 346; Comu, 91;
Cosuna (azi Bucovt), 28; Cotmeana,
(Mold.),
86, 88; Cotroceni, 67, 98, 172; Cozia,

27, 37, 58, 86, 253; Cutlumuz,' 52 ;
Dealu, 37; Dintr-un Lemn, 12, 345;
Dobromira, 78; Dobrovdt, 4, 176,
Dumis, 87; Galata, 37; GIrcina, 60;
www.dacoromanica.ro
INDICE
Glavacioc, 56, 168; Golia (Goldi), 78; Govora, 27, 33, 88, 306; Gura Motrului, 133;
Humor, 75; loan Bogoslovul, 33, 34;
Mdrcuta, 172; Mdrgineni, 98; MAxineni,

298; Miera, 79, 311; Menedic, 286; MihaiVodd (Buc.), 299; Mislea, 91; Moldovita,
60; Motndu, 34; Motru, 33, 34;

Neamt, 36, 57, 60, 10; Nucet (DImvovita), 27; (azi Cozia, jud. VIlcea), 27;
Ostrov, 170; Pasdrea, 68; Peri, 297;
Pingdrati, 10; Pobrata, 78, 330; Putna.
57,
53, 315; Radu-Vodd, 59, 300, 342, 351;

Elsca, 36; Secu, 107; Sf.
(Buc.), 88; Sf. Spiridon
Gheorghe
245;
Snagov, 328, 346; Sf. Troild (azi Radu-
Vocla, Buc.), 39, 351; Sinaia, 98; SImidreni, 280; Sucevita, 37; Tazldu,
328, 346; Teke, 177; Tibmana, 12, 58,
89, 170, 254, 280, 348; TIrgsor, 172, 213,
223, 348; Topolita, 51; Vdcdreti, 172;

Vdratec, 107 ; Vierds (Vieros), 58; ViforIta,
52; 348, 350; VIndtori, 59; Vorones, 51,

330
MAndstiriste", r. Niculitel
Mandstur, tirg, 87
MAneciu-Ungureni, 53, 151, 156, 240
MAnescu, loan N., 317, 318, 320
MAnesti, sat, 16
Mdrdsesti, sat, 84
Mardtdi, sat, 196, 200
MArculescu, Octavian, 346

Mdrculesti, sat, 178
Mdrcuta, mAndstire, 172
Mdrgineanca, pddure In Prahova, 68
MArgineni, sat, 61, 98
Mruntis, sat, 296
Mdstdcani, sat, 95
Mdsani, 350
Mdtdu, pAdure, 68
MAxineni, mndstire, 298
Medias, ora, 70, 196
Mediterana, mare, 85, 161, 218
Mehedinti, jud., 13, 28, 32, passim
Mehmed, bina emini" (arhitect), 212, 231
Melchisedec, episcop, 77, 89
Menedic, mAndstire, 286
Mercator, Gerard, 166

Meris, 296 (si Merisu")
Miercurea Ciuc, oras, 74, 256

Migdalului, str. In Buc., 301
Mihai Legdnarul, v. Legdnarul
Mihai Viteazul, domn, 28, 43, 44, 61, passim

Mihai-Vodd, mdndstire, 299
Mihail, fiul lui Mircea cel Batrin, 86

Mihail, logofdt, 272
Mihail, fiul lui Tatul, 72

Mihai, Paul, 78
Mihalic de Hodocin, K., 100

Mihalyi de Apsa, loan, 72
Mihdesti, sat, 121, 204
Mihdilescu, Manole, 159
Mihdilesti, sat, 77
Mihnea cel Rau, domn, 272
Mihnea Turcitul, domn, 33, 56, 58, passim
Mihordea, V., 193
Mihuceni, sat, 31
Milco, stolnic, 294
Milcov, Mu, 99, 121, 155, passim ; vale, 121,
155, 175
Milesti, sat, 80
Miluiti, mosie, 178
Mincul sin Hristodor, 272
Minei, cdlug'ar, 328

Ministerul Agriculturii din Viena, 109; M. A.
din Bucuresti, 116, 135, 138, 141; M.

Domeniilor,
107, 111; M. Economiei
Forestiere, 116, 146; M. de Finante, 238;
M. Lucrdrilor Publice, 140, 240
Mircea, boier, 33
Mircea cel Warta, domn, 27, 40, 55, passim
Mircea Ciobanul, domn, 185, 255, 306
Mircesti, sat, 176
Mislea, sat, 61; mandstire, 91
mistreti In pddure, 17
Mitilene, insuld, 225

Mitropolia, Iasi, 198, 256; M. Roman, 57;
M. Suceava, 37, 60
Mizil, oras, 308
Mindrade, sat, 72
MIndresti, sat, 178; Lunca-MIndresti, 178
Mindroaia, sat, 176
MIrleanu, lac, 178
Midjet, topic, 277, 296
Moara Domneascgi, sat, 174
moara de mind, 349

Mocear, paclure, 74
Modruzesti, sat, 88
Meret, 296
Merisani, 296
Mogo, sat, 283

Mogo, Antonie, 327, 329, 330
Meteheia, pddure, 74
Mere, comite, 49
Metes, *tefan, 304

Meris, topic, 277
377
Merisan, 310
Merisescu, 310
MestecAnis, topic, 277
Micldusani, sat, 255
Mielusel, jitar, 62
Miera, sat, 173, 180, 202; mdrastire, 79, 311
Mierlesti, sat, 61
Moguseni, sat, (azi Mogosesti), 171

Mohacs, 21
Moinesti, sat, 194
Moise, din Corndtel, 348
Moise, 347
Moisei, sat, 120, 337, 343, 345
Moiseiu, fiul lui Grozav din Rdchitis, 48
Moisil, C., 315

Moldova, 11, 20, 21, 22, passim ; M. de Jos,
102; Flu, 80, 169, 243, passim
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 14DURII ROMANESTI
378
Moldova" son. forestierl, 150
Moldova Nou5., oras, 196, 283

Moldovanu-Capra, rezervatie, 120
Moldoveni, 8, 22, 23, 31, passim
Moldovia, Valachia et Tartana pars (Domenicus Custos), 166
Moldovita, mintistire, 57, 60
Molotov", intreprindere in Siberia, 115
Momcea, logoft, 256
Monaco, 153
Monaster", v. Niculitel
passim; M. arheologie din Constanta, 347;

M. etnografic din Gura Humorului, Ordstie,
Radauti, Suceava, 339; M. Lemnului 121,
337, 346; M. etnografic al Transilvaniei,

188; M. Heresti, 25, 26, 334, 336; M. Iasi,
121 ; M. indian din Tucson (Arizona), 347;
M. de istorie al R.S.R. (Buc.), 20; M. din

Focsani 339;M. podgoriilor, 201, 339; M.
Marinei, 19; M. Olteniei, Craiova, 338; M.
Satului , 8, 24, 121, 184, passim ; M. Sighet,

8, 26, 121 passim; M. Trii Oasului,
Monitorul Oficial, 70, 133, 135, 137

monumente ale naturii, 12
Morand, Paul, 327
Moraru, Al., 110
Moreni, sat, 23
Moroianu, Dinu, 19, 188, 351
Moroieni, sat, 120
339; M. TAM Crisurilor, Oradea, 339;

M. de vInAtoare din Bucuresti, 273
Nadanova, sat, 13
Naftalisohn, B., 149

Naima, cronicar turc, 44
Morunglavu, padure Wring, 358
Moruzi, Alexandru, domn, 98, 131

Moruzi, Constantin, domn, 224
Moruzi, Dimitrie, 108, 109
Mostiste, sat, 27; riu, 175, 181, 350; iaz
bona, 30, 281, 295
Moschiuca, Frasin, 306
nesc, 8, 123; M. ClujuNapoca, 8, 121,
Nalbant, sat, 177

Namax", intreprindere comercial, 153
i
Monea, tirg, 198
Motas, C., 263

Motov, sat, 174
Motnau, mnstire, 34
Motru, mntistire, 33, 34; M. de Jos, plas,
133
Moca, pdure, 80
Motoc, fam., 311
Motoc, M., 106
Movila lui Grigore Ghica, 77
Movil, Moise, 46, 60

Movil, Simion, domn, 197
Mucesti, sat, 168
Mujderime, 73
Milnchen, 21
Municipiul Bucuresti, 138
Miinster, Sebastian, 263
Munteanu-Rimnic, Frasin, 306
Munteni Puteni, sat, 52
Muntenia, 11, 19, 21, 29, passim

Munteni, 27, 38, 39, passim
Muntii Albacului, 72; Apuseni, v. Apuseni;

M. Clbuciul, 78; M. Neamtului, 18;
M. Zboinile, 78
Mura, prenume, 310
Mures, riu, 108, 144, 161, 166 passim ; bazin,
144; luncA, 108; jud., 283, 290, 319
Murfatlar, sat, 85
Muscan, Catinca, 118
Muscel, fost jud., 66, 69, 193 passim
Musatin, haiduc, 323
Musineni, sat, 73
Muzeele etnografice , 339
Muzeul Bran, 339; M. BrAila, 238; M. Bru-
ckenthal, 338, 343; M. CAlrasi, 258;
M. Cheia, 123; M. Cimpulung Moldove-
Nancy, 108
Napoca, T. Cluj-Napoca
Natu, 73
Ndejde, silvicultor, 108

Nruja, sat, 24, 34, 35, 103
Nsaud, oras, 73, 130, 131, 354
Neagoe, boier, 48
Neagoe al lui Drghici, jupan, 61
Neagoe Basarab, domn, 33, 36, 61, 272
Neagra, riu, 95, 244

Neagu, jupan, 32
Neajlov, riu, 43
Neamt, codru, 169; tirg, 96, 234, 309, passim; Omit, 53, 95, 102, passim; munti,
18; mnstire, 36, 57, 60, 108; jud., 97,
156, passim
Nechid, riu, 95
Neculai, armas, 59
Neculce, Ion, 22, 42, 57, 75, passim
Neculele, pdure, 13
Nedelco, boier, 37
Nedic Lemnaru, 313
Nedici, Oh., 123
Negoiesti, sat, 244
Negosina, 33
Negreasca, topic, 291
Negresti, sat, 339
Negri, Costache, 83, 237
Negrilesti, sat, 103
Negroponte, boier, 83
Negru, piriu, 244
Negru-vocl, sat, 85, 143
Negruti - Munteanu, Elena, 186

Negureni - Bneasa, 85
Nehoiu (Nehoi), sat, 149, 152, 156, passim

Nehoias, sat, 13, 54, 171, passim
Nejin, 253
Neka", complex industrial iranian, 125
Nemti, 108, V. si germani
Nera, riu, 144; bazin, 144
www.dacoromanica.ro
379
INDICE
Nereaz, sat, 12
Nestor, Gh., 304
Nichifor, 36
Nichola, master, 49
Nicolae de Rodna, comite, 259
Nicolae de Talmaciu, comite, 50
Nicolaescu - Plopsor, C., 228
Nicolo de Porta, 47
Nicopol, cetate si oras, 165, 211, 229, 231;
regiune, 232
Niculesti - Jianu, sat, 181
Niculitel, sat, 85, 177; (Monaster", i,Manastiriste") manastire, 85

Nigeria, 126, V. si Republica Nigeria
Nipru, riu, 206; gura, 206, 207, 224

Nistor, fam., 309
Nistor, Traian, 8
Nistoresti, sat, 188
Nistru, riu, 43, 78, 83, passim
Niscov, Au, 178
Noaghia, Jenica, 90, 266
Nogebik, faget, 17
Normandia, 36
Norvegia, 114, 241, 243
Notices sur la Roumanie (Buc., 1867), 12
-13, 194, 212, 216, 265
Novae, 66
Novae, Carol, 149
Novae, Margareta, 205
Novisad, oras, 273, 274
Novitchi, Ileana, 97
Novitchi, Simion 96, 97
Nucet, topic, 27, 204, 253, 296 (Nucetul");
sat (jud.), 69; oras (ud. Bihor), 283; lac,
266; manastire, 27, 252; azi Cozia, 27,
253; Nucetului, str. in Buc., 301
Nucsoara, plai, 69 ; topic, 296 ; str. In Buc. 301
Nucu, 296; Nucului, str. in Buc., 301; Nucii

Mutei, 296
Niirnberg, 77, 123, 170
0 sama de cuvinte, 22, 41, 57, 140

Oancea, boier, 292
Oarga, v. Closca
Oas, topic, 36, 278; regiune, 343, 345 ; Tara
Oasului, 36, 342, 344
Oasea, 309
Oasea cel Batrin, 309
Oasu, 309
Oboga, mosie, 51; padure batting,
358
Obogeanu, silvicultor, 108

Obreja, loan, 96, 97
Obrocari, cartier In Slatina, 198
Oceakov, (te. Ozu, rom, Vozia), cetate,
206, 209, 224, 229, 245

Ochesal, poiand, 52
Ocna cea Mare, 350
Ocnele Mari, oras, 149
Ocolul Muntelui, sat, 95
Ocolul silvic Nehoias, 13; 0.s. Manesti,
16; 0.s. Straja , 13
Ocskay, Suzana, 21
Odaia Monciului, 175
Odobasca, sat, 345
Odobescu, Alexandru, 306
Odobesti, oras, 27, 79, 155, 170, 270, 311;
podgorie, 79
Odorhei, oras, 194
Odrivoz, Piotru, 40
Oficiul de vinzare a hirtiei", 158

Oglinzi, sat, 53
Ograda, 181
Ograzi, stejarul de la
Ohaba, sat, 200, 252
12
Ohaba - Bistra, sat, 131
Oituz, Mu, 95; trecatoare, 79

Olanda, 226
Olandezi, 83, 227
Olanescu, G., 110
Olt, riu, 12, 27, 39, 56, 65 passim ; jud., 66,
168, 197, passim
Olteanu, *t., 95
Oltenia, 12, 20, 27, 64, passim
Olteni, 65, 67, 142, 188, 323
Oltenita, oras, 161, 237
Oltet, riu, 51, 168
Oltetu *tirbeiu, pgidure batrina, 358

Oltina, lac, 178
Oltul", soc. forestiera, 150, 152, 240
Oprea, capitan, 347
Oprescu, Anton, 270
Oprescu, H., 203
opritura de
63
Oradea, oras, 50,padure"'

72 339, 357
Orasa Mare, sat, 176
Orascul, C. Al., 110, 134, 143
Oras, Coste, 57, 60
Oraseni, sat, 173
Ordstie, munti, 253, 341; oras, 253, 263, 339,

346
Orbeni, sat, 202

Oregon, 121
Orhei, codru, 78, 167, 169, 241; cetate si

oras, 78, 140, 167 (Orihei"), 168; tinut,
168, 183
Orlat, sat, 130, 157

Oromolu, Mihalache, 216
Orsova, oras, 131, 167
Ortachioi, 177
Orumbeico", catun, 177
Os, sector, 191

Osiaci, 80
Osmanlii, 20, V. si turci
Osabitii ot Negreni, sat, 174
Ostasco, Al., 188
Ostermayer, Hieronim, 185
Ostrov, sat, 84, 341; manastire, 170
Otesani, sat, 171
Otopeni, sat, 172
Ottawa, 53
Ovidiu (Publius Naso), 169
Om, v. Oceakov
www.dacoromanica.ro
380
Pades, sat, 354

Padina, 181
Padova, 167
Paleolog Andrei, 327
Palestina, 152, 153
Palmierului, str. In Buc., 301
Paltinul, topic, 277, 297 (Paltinur si Paltenu")
72; Ddrndu, 74; Domneascd, 69; Dragoslavele, 68; Dumbrava, 75; Dumbrdveni, 121; Episcopia, 66; Pgdurea de
fagi, 72; Finteus, 71; Frasinu, 121; Hagianca, 178; Keykus, 21; Latorita, 121;
Letea, 121, 122; Luncavita, 121; Lungd,
71, 72; Maramuresului, 71; Mare, 66, 67,
85; Mdicdnesti, 172 ; Mdtdului, 68; Mocear,
Paltin, 307
Pamfil, Tudor, 194
Panaitescu, C., 110
74; Padurea Mare", 85; PAdurea de mar-
Panaitescu, P. P., 43, 46, 74, 76, 219, passim

Panaitescu-Perpessicius, D., 323
Pandurul (Bucura Dumbravd), 303

Pantelimon, sat, 107; Scoala de agriculturd
gine, 72; Neagrd, 71, 72; Neagrd cea

Mare, 71, 72; Noud, 66, Piscopiei, 66;
Plopii (Poenile) Rudarilor, 70; Pralea,
83; Prisaca, 84; Pustnic,
Rdzoare, 74, 84; Rlioasa,
68,
69,
138;
172;
de la P., 107 ; Pantelimonul de Sus, sat, 27
P. romanilor si a pecenegilor, v. Sylva

Blacorum et Bissenorum" ; Rucdrului,
Parava, sat, 176

Parchis", sat, 177
Parcul Buftea, 109; P. Cismigiu (Buc.,),
71; Slivut, 264; Snagov, 66, 69, 122;

Spdtaru, 121, erail, 72; Tiganetilor,
Papiu-Ilarian, Al., 260
108; P. Dendrologic Simeria, 12, 16, 108,
121, 142; P. Dofteana, 121; P. Dosul

Laurului, 121; P. Hemeius, 121; P.
tirg, P. Tintava, 109; P. Trivale
(Pitesti), 17; P. Retezatul, 120

Parid", regie autonomd, 116
Paris, 13, 70, 167, 168, passim
Parteni, litograf, 179
Partenie, ieromonah, 254
Pasdrea, sat, 172; band, 68; mandstire, 68
Pascu, Stefan, 8, 195, 197, 198, passim
Pascu, Viorica, 8
Paca Stefan, 304, 307

Pascovschi, S., 129, 159
Pataki, Iosif, 87, 196, 200, 205
Patilinet, Vasile, 118
Patriarhia din Constantinopol, 88
Patrulius, Daniel, 111
Paul de Alep, 46, 81
Pauli, Michael, 93
Pavel Bulgarul, 53
Pavelescu, Gheorghe, 337
Pacuiul lui Soare, insul, 84, 341, 342
PAdurarilor, str. In Buc., 301
PAduraru, 313
NJ:lure, topic, 277; Ndurea Craiului, str.

In Buc., 301; PAdurii, str. In Buc., 301
pAdure de anin, 290; de brad 113
Pgdurea nebund (Zaharia Stancu), 352
Ndurea Spinzuratilor (L. Rebreanu), 325

Padureni, topic, 277; sat, 284
PAduret, topic, 279; sat, 279; jud. 195, 279,
280, 284; Ndureti, sat, 277, 284; 131duretu, str. In Buc., 301
PAduri: Ana, 72; Ardud, 71; Balica, 83;
BAneasa 80, 138, 172; Bogata, 121; Boistea, 134; Brdnestilor, 172 ; Canaraua Fetii,
121; Cdrbunesti, 74; CAlini, 184; Chirana,
43; Ciornuleasa, 168; Ciutei, 69, 168;
Cimpulungului, 68; Closani, 69; Codlea,

166; Codreanca, 175; Corbi, 69; Craiului,
68; Schitului, 66; Scrovistei, 172;
172; Valenilor, 174; Veche, 72; Vlsiei, v.

Codrul
Nduroaica, topic, 277

Nduroi, topic, 284; str. In Buc., 301
Pdduroii de Jos, sat, 283; P. de Sus, 284

Pdltdnea, Paul, 148, 149, 159, 199, passim
PAlte, 307
Paltinas, topic, 297, 298

Paltineanu, general, 307
Pdltineni, topic, 297
Nitinesti, topic, 297

Pdltinis, topic, 277, 297 (Pdltinisu") ; str.
In Buc., 301
Niltinoasa, sat, 84; str. in Buc., 301

Nitinea, Pompiliu, 307
Pdros, sat, 168; Pdrosu (Sdcatura), sat, 33,
280
Pdrul Rdtundu, 297

Pdtirlage, sat, 344
PAtrasco, iuzba.0, 59
Pdtrgeu, boier, 48
PAucd, mdnstire, 49
Nun, sat, 176

Nun, vames, 81
Nunescu, Adrian, 324
Nunesti, sat, 175
Parvan, Vasile, 21, 27, 84, 218
Pecenegi (bisseni), 30, 31, 66, 71, passim

Pechea, sat (jud. Galati), 108, 108
Penelea, Georgeta, 202
Peninsula Balcanied, 30, 166, 306; hartd
sec. XIV, fig. 29, 30
Penteleu, munte, 205
Pepano, negustor grec, 193
Peretul, sat, 297
Peri, mdrastire, 297
Perieni, sat, 176
Peris, 28, 48, 277, 297; sat, 28
Perisoru, sat (jud. Mehedinti), 28
Persani, sat, 252
Petersburg (azi Leningrad), 169
Petraru, silvicultor, 108
www.dacoromanica.ro
INDICE
381
Ploieti, ora', 20, 65, 174, 214, passim
Petrescu, Camil, 325
Petrescu, Paul, 201, 344

Petrescu, Saya (Zagoritz), Gh. 282
plop alb
Petriman, Barbul, 352

Petrior, rgzm 80
Petroani", Intrepr., 152
Petroanii Muscelului, sat, 202
Petru, dint cretin, 269
Petru, fratele lui Socol, 348
Petru, secui, 39
Petru, vicevoievod al Trans., 39
Petru Cercel, 260, 270, 342
Petru cel Mare, imprat, 57
Petru al Muatei, 342
Petru Rare, domn, 57, 63, 76, 77, passim
Petru cel Tinar, domn, 229, 306, 352
Pettc, piriu, afluent al Zbalei, 36
Plopor, str. in Buc., 298, 301; Ploporu

Mare, 298; P. Mic, 298
Plopu, topic, 277, 298 (Plopu") ; Plopului,
Petrescu, V., 21
Petreti, sat, 157
Petrie, Aron, 136
Petriceicu, $tef an, domn, 82
Peyssonel, consul, 83
Philipovicz, I., 120
Piatra, branite, 58; tirg (azi Piatra-Neamt),
60, 235 (Piatri"), 235 (Piatrr), 237,
272; P. Craiului, 72; P. Craivii, 341; P. lui
Caciun
(azi Piatra Neamt), 272, 273;
P. Neamt, ora, 83, 83, 96, 156 ,

passim
158,
Piata Tei (Buc.), 301

Pietroasa, sat, 178, 179
Pietrosul Rodnei, rezervatie, 120
Pinkas, I., 267

Pinosa, topic, 298; P. de Jos., 298
Pinul, topic, 298; Pinului, str. In Buc., 301;

Pinul Alb, str. In Buc., 301; La Pin, topic, 298
Pipera, sat, 155, 156, 179
Piscul Tunari, 142; P. 116chitei, str. In Buc.,
12; plop de munte (Populus
tremula), 70
Plop, Vasile, 307
Plopana, topic, 298
Plopasca, topic, 298
PlopAscul, Balea, 307
Plopeasa, topic, 298, 307
Plopeni, topic, 280, 298; sat, 172, 280, 282;
str. In Buc., 301; P. Cona, 298; P. Grima,
298; P. Sturza, 298
Plopii rudarilor --= Poenile rudarilor, 70
Plopi, topic, 298
str. In Buc., 301 ; Plopii (Poenii) Rudarilor,

padure, 70; P. Rombnetilor, 168
Ploscari, sat, 198
ploscl dubld, 26
Plotu, meter, 313
Plotun, Tatul, 312
plutit sAlbatic de buOeni, 156

poarta de lemn cioplitd, Vadul Izei, 331
Poarta otomand, 83, 207, 209, 210, passim,

V. i Imperiul otoman ; Istanbul ; Turcia
Pobrata, man'astire, 78
Pociovalite, rin, 30
PocivAletean, Costandin, 284
Poclitaru, I., 119

Pocutia, 262
Podan, sat 198
Podena, poiank 32
Podolia, 262
Podul Beilicului (azi Calea $erban Vod,
Buc.), 222; P. Iloaiei (Leloaiei), 305; P.
Mogooaiei (azi Calea Victoriei, Buc.), 221;
P. de p6mInt (azi Calea Plevnei, Buc.),

strad .1 cartier in Buc., 68, 272; P.
Tirgului de alai% (azi Calea MoOlor, Buc.),
301
Pisone, B., 134
Piteti, ora, 156, 161, 166, 168, 170

Pitrisch, Paul, 260-261
piu 335-
Pingrati, sat, 249; mAnAstire, 60

Pingrati", soc. forestiera, 150
Piriul Alb, 21; P. Morii, str. In CImpulung
Moldovenesc, 13; P. Negru, 244; P. Tojanilor, 35
Pirliti, sat, 168
Pirscov, sat, 70; moie, 70
Plaiul Bourilor, 79
plantatia thin% de brad 113
Platanului, str. in Buc., 301

Platon, Gheorghe, 97, 200, 201, passim
Ple*ivul de Jos, 303; P. de Sus, 303
Pleoi, sat, 171
Pletea, haiduc, 70
Pliniu, istoric antic, 194

Plevna 68
Plochi;topic, 298; P. Nou, 298; P. Vechi, 293
222; P. Vlenilor, pAdure, 174

Poeank 308
Poenaru, Bordea, Gheorghe, 308
Pogan, staroste, 36
Poghirc, Cicerone, 21, 22
Poiana, topic, 286 (i Poeana"), 287 (Po-
ena" i Poianr) ; str. In Buc., 301;
dumbrava (jud. Ialomita), 69, 181; seli*te
(jud. Suceava), 51; sat, 34, 103, 181,

(i Poian"), 287; Poiana cu aluni,
str. In Buc., 301; P. Brapv, 264, 301;
str. In Buc., 301; Poiana Carpenului,
283; Poiana Cerbului, 300; P. Cernei,
str. In Buc., 301; P. cu cirei, 353;
P. Cimpina, 301; Poiana Cirnului, 288;
P. Codrului, str. in Buc. 301; Poena

Copaciului, 288; Poiana Florilor, 301;
Poeana Fundu, 287; Poiana Guji, 288;
Poiana Ilvei, 73; Poeana de Jos, 287;
Poiana Lacului, 287, 301; Poiana Largului, 288; Poiana Leoanga, 288; Poeana
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PADURII RomANETI
382
Listuroi, 287; Poeana lui ..., 289; Poeana

Lungd Stina 288; Poena Lung& de Sus,
288; Poeana Lungd, 288; Poeana Lupoae,
287; Poeana Mare, 288, 301; Poiana MArului, 33, 62, 95, 252, 301; Poiana Mene-
Popescu, bdcan, 272

Popescu, I., 261
Popescu, Radu, 67, 259, 272
Popescu-Spineni, Marin, 143
Nichifor, 36; Poeana Nucu, 287; Poiana

Petrii, 288; Poiana lui Pletea, 70; Poiana
Plopului (Lacul lui Bobin), 288; Poiana
Priskii, 288; Poiana Rfnita, 288; Poiana
Roca, 287; Poiana Ruscd, 74; Poiana
Sachilor, 288; Poiana Sibiului, 301; Poiana Stampei, 301; Poeana de Sus, 287;
Poiana Tapului, 70; Poiana lui Tigan, 81;
(Poieni, Poeni), topic, 33; sat, 38, 287;
Poenilor, 289; Poenile, 287, 289; Poenile
Rudarilor, v. Plopii Rudarilor ; Poenile
Sdrii, 61; Poiana Vadului, str. in Buc.,
Popeti, sat, 36, 81, 103, 171 ; P. -Conduratu

sat, 59; Popeti-Novaci, 341
dicului, 286; Poeana Mierlii, 288; Poiana Muntelui, str. in Buc., 301; Poiana
Narciselor, str. In Buc., 301; Poiana lui
301; Poiana Verde, str. In Buc., 301;
Poenile Zldtarului, 33
Pt:dank boier, vrincean, 34
Poiand, bdtrin, 288
Poiand, Gavril, 308
(Poienari" i Poenari") cetate, 288,

341; Poenarii Apostolului, 289; Poenarii
Rala, 289
Poiendrie, topic, 289 (Poendrie")
Poieneasca, sat, 289 (Poeneasca")
Poieneti, sat, 289; P. de Jos, 289; P. de
Sus, 289
Poienita, topic, 277, 287 (i Poenita"), 289
(Poenita") ; Poienita, 60; Poienitele, 283,
87; (dPoenitele"), 289 (Poenite" i Poenitele") ; Poienitele de Jos, 283; Poienitele de Sus, 283
Pojarna, poiand pe Bic, 34
Pojarnita, pddure, 73
Pojorita, sat, 35
Polita cu crini, rezervatle, 120
Ploni, 38, 40, 41, 42, passim ; V. i Levi
Polonia, 41, 42, 82, 114, passim ; V. i
Republica Populard Polond
Polovragi, pAdure, 68
Pomirla Glubocaia, 174, 177
Ponoarele, sat, 271
Ponorici com. 338

Pop, Emil, 8, 11, 13, 101, 102, 104, 191,
194
Pop, Gheorghe, 354
Porolissum, 29
Porumbac, sat, 254 (Porumbacu") ; P. de

Sus, sat, (jud. Sibiu), 94
Portile de fier, 74, 354
Posada, 38, 39, 343
Possevino, Antonio, 263
Podca, iaz, 32
Powell, Alfred, 237
Prahova, riu, 22, 70, 104; vale, 70; jud., 12
23, 54, 61, 68, passim
Pralea, pddure, 83; sat, 176

Precupetii Noi, cartier in Buc., 272
Preda, ban, 303

Preda, clucer, 291
Preda sin Rizea, 272
Preluca lui Maxim, 73; P. Ursului, 73
Pricop, sat, 61
Prigoana, riu, 105; vale, 105
Prihodul Robului, 73
Primaria Municipiului Bucureti, 138
Principatul Moldovei, 226; (v. i Moldova,
Tara Moldovei) ; Principatele Romdne
(Unite, Dundrene), 13, 27, 32, 69, passim
Prisaca, pddure, 84
Prisiceni, sat, 172, 183
Probota, sat (jud. Suceava), 194; moie

(com. Dolhasca, jud. Suceava), 36
Proca, frati, 70
Procopoaiei, cling, 68
Prodan, D., 87, 94, 187, 200 passim
Progresul silvic" asociatie, 109
Provita de Sus, sat (jud. Prahova), 202

Prusia Orientald, 45
Prusieni, 98,
Prut, riu, 11, 31, 45, 46, passim

Prut, Constantin, 344
Pseudokinegetikos (Al. Odobescu), 306
Pop, Tonel, 8, 73, 74, 120, 168, 265, 273,325
Popa, Al. 341

Popa, Radu, 20
Popa, *tefan, 351
Popa, Vasile, 81
Popeni, sat, 176
Poporul Muncitor", 150

Popovici, N. G., 110
Popricani, sat, 43
Populus tremula, 70
Porava, Nicolae, 40
Potra, G., 11, 213, 223, 348
Pi:dank Mihail, 308

Poienari, topic, 288 (i Poenari"), 289;
Pop Simon, 32 5
Pop *tefan, 352.
Popescu, *tefan, 339

Popescu, T., 123
Popescu - Zeletin, I., 13
Popescu - Ulmu, 308
Puflea, Ion, 35
Puiu V., 255
Punga, 95
Purcari, sat, 167
Purcdret, sat, 66
Purcdret, pddure, 74
Purcelean, *t. 74
Purece, Sergiu, 205
www.dacoromanica.ro
INDICE
Recea de Jos, sat, 294
Pustnic, padure, 68, 138

Puscariu, Sextil, 262
Puscariu, Val., 119
Puscas, I., 72
Putineiu, sat, 181
Rechicioara, sat, 298

Redesti, sat, 176
Rediu, topic, 277; sat, 285, 286 (Radii); :
Putini, topic, 78; sat, 198

Putna, pasture, 109, 1119; rtu, 36, 93,89;
passim; tinut, 33, 79, 82, 84, passim,
jud., 33, 97,151, 175, passim ; manastire, 53
Putent, sat, 53
str. in Buc., 301; Rediu/, sat, 286; R.
Aldii, 286; R. Balan (Galera), 286; Gornasesti-Rediu, 286; R. Mitropoliei, 286;

R.MogIldesti/or, 286; R. Saracenilor, 286;
R. Tatarii, 286
Reghin, oras, 74, 156, 161; Reghinul Sasesc, 247
Racosul de Sus, 337
Racova, sat, 192

Racovita, Const., domn, 63
Racovita, Mihai, domn, 34, 81, 311
Radu, logofat, 350
Radu, mare comis, 260
Radu, haiduc, 322
Radu, St., 108
Radu, de la Afumati, domn, 35, 56, 306

Radu cel Frumos, domn, 55, 282
Radu cel Mare, domn, 33, 56, 88, 89, passim

Radu Mihnea, domn, 22, 38, 80, 313
Rada Paisie (Petra de la Arges), domn,

33, 56, 61, 285
Radu *erban, domn, 313
Radu al lui Ulita, 61
Radu-Vod, sat, 142; manastire, 59, 300

342,
383
351
Raicevich, 64, 190
Radu cel Mititel, v. Riut

Rakoczi, I. Gheorghe, 94, 252, 269
Ralamb, Clas, 270
Ralz, Lucaciu, 120
Rarau, munte, 84, 109, 119
Rams, v. Petru Rares
Rasa, sat, 175

Razim, complex lagunar, 294
Rachita, topic, 298
Rachitas, munte, 79, 299; str. in Buc., 301
Rachitesti, sat, 299
Rchiteu, sat, 299
Rachitis, sat, 48, 79
Rachitoasa, sat, 48, 299
Rdchitelu de Jos, 298; R. de Sus, 298
Racild, Em., 151, 152, 254

Radauti, oras, 160, 252, 330; 339, jud., 318
Radacani, sat, 78
Radaseni, sat, 255
Ra'ducanul, mare comis, 79
Radulescu, Adrian, 347
Raiut (Raiul cel Mititel), munte, 121, 264
Rapsig, sat 19
Rascanu, P., 245
RAsinari, sat, 314; str. In Buc., 301
Rasinaru, 314
Rasina, 309
Razboieni, sat, 43, 288
Razoare, padure, 74, 84
Razvani, sat, 175
Rebreanu, Liviu, 325
Regia Monopolurilor Statului, 158

Regimentul graniceresc Nasaud, 73, 131
Regulamentul organic, 69, 91, 102, 107,
161, 308
Reichersdorf, 166
Reiss Effendi, Mehmed Sadik, 246
Reni, 180, 232,

Republica Algerian, 126 (v. si Algeria);
R. Democrat Populara a Yemenului,
125-126; R. Federal Germania, 123,
337 (v. si Germania); R. Guineea, 126;
R. Nigeria, 126 (v. si Nigeria) ; R. Popularti
Polon, 264 (v i Polonia); R. Popular

Romana, 21, 146, 289, (v. si Republica
Socialista Romania (Romania); R.P. Ungala, 87, 258 (v. si Ungaria); R. Socialista Romania, 20, 77, 114, 119, passim;
R. Zair, 126
Resmi, Ahmed, 245

Resita, oras,
Retezat, masiv, 18, 120, 265, 267; razorvatie i parc nat,ional, 120, 265, 267
Reviga, sat, 181
Revista padurilor", 110, 213
Rezervatii naturale: Bucegi, 120; Ceahlau Polita cu Crini, 120; Cheile Bicazului,
120; Defileul Crisului Repede, 120; Domogled, 120; Fagaras (Moldovanu-Capra), 120, 265; Hateg (Slivut), 264;
Izvoarele
Nerei - Beusnita,
Lacul Rosu - Cheile
120;
Bicazului, 120;
Lacul Snagov, 120; Muntele Cozia, 120;
Putna, 109; Rarau, 109; Retezat, 120,

265, 267; Sltioara, 109, 120; Valea
Putnei - Giumalau, 120
Rezina, 83
Rhode, Island, stat in S.U.A., 257
Ribnica, oras in Slovenia, 189
Rimetea, sat, 196

Risculita, sat, 201
Rizea, 272
Rtioasa, pdure, 69. 172; sat, 69
Rtmniceanu, Mihai, 107
Rtmnicu-Sarat, plai, 300-301; riu, 168;

oras, 116, 214, 215, 293, 301; jud., 13,
30, 32, 33, 98, passim

Rtmnicu Vilcea, oras, 13, 150, 169, passim
Rtnca, munte, 14
RIncezi, sat, 297
Rtpeanu, Petre, 116
www.dacoromanica.ro
384
Rfsca, rfu, 97; manastire, 36

Rfscuta, rill, 97
Risnov, munte, 104
Rusava (azi Orsova), 167
Rusetu, sat, 61
Rusi, sat, 201; Rusii Moldovitei, 130; R.
Rfu de Mori, sat, 254
de Vede, 150, 173

Rusi, 47, 79, 85, passim
Rfureni, sat, 149
Robescu, C.F., 110

Rodna, comitat, 259
Rogojan, Saya, 80
Roma, 20, 166
Roman, oras, 41, 75, 140, 166, 170, passim,
tinut, 176, 183, 255; passim ; jud., 180,

197, 285, 286 passim ; episcopie, 60, 63;
mitropolie, 57
Romanacti, jud. 13, 195, 203, 279, 358,
passim
Romani, 20, 27, 29, 30, passim
Romanii, padure In Oltenia, 68
Romanesti, sat, 168
Romani, 7, 11, 19, 20, 21, passim

Romania, 7, 13, 19, 20, 27, passim ; v. si
Republica Populara Romana; Republica
Socialista Romania
Romania pitoreasca (Al. Vlahuta), 326
Ronsard, Pierre, 326
Rosetti, Radu, 90, 131, 132, 134
Rosetti-Balanescu, C., 8, 120, 265, 326
Rosnovanu, boier, 34
Rosca, mitropolit, 330
Rosca, rabojar, 32
Roscani, 176
Rosiile, sat 171 (Rosi")
Ron, Al., 21
Rotar, sat, 198;

Rotaru, 313
Rotarea, sat, 199

Rotaresti, sat, 199
Rotaria, sat (jud. Bacau), 198
Rotterdam, 227
Rovine, 323
Roxandra, sotia lui Gligorcea, 49
Rucar, pdure, 68; oras, 66, 201, 223, 239
Ruda, topic, 198
Rudari, 70
Rudaru, 314
Rudaria, sat, 198
Ruffus, Petrus, castelan, 39
Ruget, topic, 277
Ruginesti, 175
salcfm batrIn, 16
Salonic, 227
Salcfmilor, str. In Buc., 301

Salonul din Paris din 1880
Sanson, S., 169
Sardinia, 237, 267
Sarmizegetusa, 29, 341
Sasca Montana, oras, 120

Sasi, 30
Satu-Mare, oras, 317; jud., 25, 50, 200,

252, passim
Saya, preot, 37
Saya, Aurel, 34, 35, 200, 308, 311
Sacara, rediu, 37
Sacara, boier, 52
Sacatura, topic, 32, 34, 35, 290 (Sacatura") ;
Secatura, sat, 33; S. Cretului, 73
Sacele, sat, 93, 344
Sacuieni, jud., 168, 178, 199, passim
Sacuieul, codru, 74
Sahateni, mosie, 178
Slaj, jud., 194, 221, 222
Salageanu, N., 13
Salatrucel, sat, 120
Meet, str. In Buc., 301; Salcioarei, str, In
Buc., 301; Salciilor, str. In Buc., 301:
Slcioara, sat, 299
Salciva, sat, 333, 325
Salcuta, sat, 299; str. In Buc., 301
Saliste, sat (com. Malaia), 205; Salistea
Rumelia, 44
Rune, topic, 32, 277, 283; poiana, 32; sat, 32,
171, 289 (Runcu") Runcu-Rediu, sat, 32,
289; Runcul, topic, 79

Runcu, loan, 308
Runcsoru, sat, 32, 289
Rupea, oras, 121, 198
Rus, P., 73
Rusciuk, 44, 212, 229, 231; district, 231
Rusescu D. C. 181
Vasile, 114, 128, 131,

Sacerdoteanu, Aurel, 223, 253, 306
Sadoveanu, Mihail, 152, 278, 325, 326
Safta, nepoata lui Duma, 76
Saizu, I., 158
Sala Palatului, Bucuresti, 339
Salce, Costa, 307
Salce, Ion, 307
Sabia, sat, 299
Salcii, sat, 299; Salciile, 299
Rusia, 78, 107, 209, passim V. si Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste
Russu, I. I., 21, 22, 23
(Selistea) Tatarasca, 53
Spunari, sat, 174
Srata, rfu, 77
Saracinesti, sat, 25
sararita, 337
Sardancsti, sat, 291
Sateni, sat, 313
Satmar, cetate i oras, 22, 71; comilat, 49
Satucu, sat 354
Sburlan, inginer, 180, 159, 162, 181
scaune lemn nuc, Satu Mare 26
Scafari, sat, 195
Scaieni, sat, 61, 158; via 348
Schagen, G. A., 171
www.dacoromanica.ro
385
Scheia, 342
Schiel, fratii, 158
Schineni, v. Spineni
Schitul Babele, 79; S. BaIs, 176; S. BuLuc,
79, 175; S. Cdpdtanitl, 70; S. Cotesti,

354; S. Dealu, 176; S. Deleni, 176;
S. Hadfmbu, 176; S. Hangu, 97; S.
Scfnteia, 79, 175, 204; S. Stavnic, 176;
S. Tarnita, 79, 175; S. Tisa. 280; S.
Vovedenia, 293; S. Zosin, 176
Schneider de Wiessmantel, 82
Schneider-Snyder, Roland, 120
Schwab et Prawatke", fabricd, 148
Schwandtner, G. I., 39
Schwanz, Heinrich, 170
Sciti, 45
Scfnteia, sat, 77; 81; schlt, 79, 175, 204

Scorei, ocind, 295
Scortari, sat, 198, 199
Scorus, topic, 73, 299
Scortoasa, sat, 199

Scordget (Scoruget), topic, 277; codru, 28,
72, 299
Scotieni, 191, 192
Scriostea, padure, 66
Scripcd, v. Haraga
Severin, Banat, 38
Sfatul Moldovei, 140
Sf1nta Troitd, m-re (azi Radu-Voda), 59
351
Sf. Gheorghe, bis., mantist. Cernica, 12
Maul Gheorghe, oras, 74, 194; brat al

Dundrii, 294; Sf. MormInt, 88
Nicolac, bis., miindst. Cernica, 12
Siberia, 115, 158
Sibiu, oras, 8, 11, 39, 70, passim; jud.,
265, 283, 287, passim
Sicrita, cling, 69
Sigerus, Peter, 107
Sighet, oras, 8. 121, 125, passim
Sighisoara, oras, 156, 170
Silaleanu, Alex. Zamfir, 304
drologic S., 108, 142
Simila, riu, 71
Simion, topic, 34
Simionescu, A., 123

Sirnionescu, Cornelia, 147
Simionescu, Cristofor, 353
Simionescu, Dan, 47, 259
Simson, Patrick, 193

Sin, sat, 255
Sinaia, ora, 120, 144; mAndstire, 98
Sinan, pa.55., 44, 342
Sinduti, moie (com. Tureatca), 36
Sineti, sat, 192
Sinope, 223
Siriu, munte, 179

Sita, Iona, 352
Senat, 133, 137
Sihlea, sat, 285
Simeon, cdpitan, 96
Simeanu, Oh., 149, 152, 155, 216
Simeria, oras, 108, 121, 142; Parcul den-
Siria, 152
Scurtul, munte, 296

Seaca, sat, 173
Seadedin, cronicar turc, 43
Sebe, rfu, 156; vale, 156; munte, 105
Secard, boier, 52
Secdturd, v. Sacaturd
Secu, mdndstire, 107
Selaniki, cronicar turc, 44
Selim al 111-lea, 193, 211
Seliste, v. Sdliste
Semenic, munti, 74
Sihld, topic, 277
Simache, N., 223, 348
Sinteti, sat, 278

Siret, riu, 11, 31, 43, passim; vale, 176;
gura, 11, 57; tuned, 58, 75, 82
Scripcd, Pavel, 57
Scroviste, pddure, 172
Sculeni, sat, 247
Scurtu, sat, 173
Sculi, Constantin, 237
Sf.
Silistra, cetate i ora, 44, 189, 229, 231,

342; paalic, 211
Silitioara, sat, 149
Silvania, topic, 278
8ilva, pridure, 71
Sima, cdpitan, 59
Siutghiol, 170
Sivori, Franco, 270

Simbdta de Sus, sat, 32, 95
Simidreni, mandstire, 280
Sincel, sat, 72
Singer4, deal lingd Moreni, 23
Singeru, y. Grui Singeru
Singerul, topic, 277; str. in Buc., 301
Siniosif (azi Poiana Ilvei) 73
Sinmartin, sat, 87
Sintimbru, 49
Strbi, 47, 244
Slatina, ora, 56, 67, 150, passim; sat in
Banat, 169; mAndstire, 95, 96, 97, 201;
branite pe Olt, 56; vad, 33
Slava, riu, 178
Slavi, 30, 31, 32, 55, passim,
Slavnea, boier, 61
ora, 353
Sldnic, riu, 99
SIdtioara, padure, 109, 119; sat, 84, 109,
119; rezervatie, 120
Slivut, pddure, 264
Slobozia, sat, 69, 175, 180; cartier in Buc.
272; Slobozia Cereului, sat, 293; Slobozia-Copaceti, sat, 290
Slon, 70, 203, 321; S. de Piatrit, 70

Slovaci, 47
Slovacia, 47, 191
Slovenia, 189
Sloveni, 47
www.dacoromanica.ro
386
ISTORIA PADUR1I ROMANE$TI
Smeuret, v. Zmeuret
Smirna, oras, 193, 227
Smochinului, str. In Buc., 301
Snagov, 1:4:lure, 66, 69, 172; lac, 30, 120,
266; sat, 21; mandstii e, 168, 171, 20_, 34(3

Sneatin, 82
Sobieski, M., voievod de Lublin, 46

Socet (Socis), topic, 277, 229 sat, 52;
Socetu, sat 27
Soci, topic, 280, 282
Societatea anonim romand pentru industria forestierk 152; S. Natiunilor, 144
Sods, v. Socet
Socol, paharnic, 61
Socol, frate cu Sucalk 347

Socol, diacon, 348
Socului, str. In Buc., 301

Sofia, oras, fig. 29
Sofronie, M., 72
Sohodol, sat, 70, 93
Soldus, baltk 203
Soliman Hadimbul (Eunucul,) 42
Soliman (Suleiman) al II-lea (Magnificul),

sultan, 21, 206, 227, 229
Solomon, ocink 37
bomes, riu, 62, 71, 72, passim ; bazin, 144;
regiune, 70, 71; jud. 318; Somesul Mic, 266
Soroca, tinut, 78, 169

Soveja, sat, 27, 78, 79, 175, 179
Spania, 226
Spantov, sat, 180
Spatariu, sat, 179
Spatarti, padure, 121
Spineni (Schineni), topic, 299
Spinesti, topic, 199
Spinet, topic, 277, 299
Spinul, 350
Spiridon, dint crestin, 135, 179

Spirchez, Z., 129
Soria de Jos, sat, 194

Stagni, G., 150
Stahl, H. H., 30, 31, 33
Staicu, Bradu, 292
Stajariu, v. Stejar
Stejar, topic, 53 (Stejariu"); Stejarul, topic, 277; Stejarului, str. In Buc., 301;
bisericd in Buc., Stejarul lui $tefan cel
-Mare (satul Vizantea, 12; Stejarul topic,
204: mosie, 72; Stejariul sat, 28
stejar brumAriu-Bililesti, 15, Lehliu, 174

stejari arhicentenari, 12
SteAret, topic, 277
Stejris, str. In Buc., 301
Sterie, capitan, 207
Stern, Adolf, 158
Sticlari, cdtun, 172

Sticlariu, 53
Stinghe, Sterie, 309

Stoenesti, sat, 150
Stoestestii", 176
Stoica, boier, 56
Stoica, Adriana, 344
Stoicescu, N., 271, 272
Stoiculescu, Cristian, 14, 15
Straja, padure, 13, 187; sat, 334
Strassburg, Paul, 67, 259, 261
Strehaia, oras, 167
Stresnicu, 01:lure, 172
Strigoniu, oras, 40
Strimba Fizesului, sat, 284
Strob, pin, 357
Stroe, boier, 88
Strugalea, mdristire, 58
Strugar, 73
Studina, sat (Studena"), 61, 311

Sturdza, familie, 217
Sturdza, Alexandru, 255

Sturdza, C., 140
Sturdza, loan (Ionit) Sandu, domn, 230
232, 233, passim
Sturdza, Mihail, domn, 92
Stiirmer, 68
Stuttgart, 338
S.U.A., 241, 347, 354, 356, 357
Sub Tei, str. In Buc., 301
Sucalk frate cu Socol, 348

Suceava, cetate si oras, 37, 41, 51,
Stamatin, Salomeia, 205

Stan ot Gorgan, 272
Stan, plralab, 288
Stana, sotia boierului Neagoe, 48

Stanciu din Dichiu, 272
Stanciu, Gheorghe, 22
Stanciul, 313
Stanciul, egumen, 295

Stanciul, boier, 48
Stanciul, vb.taf de brutari, 292
Stancu, Zaharia, 325
Star Slava, 177
Statie experimental silvick 65, 146
Stanescu, D., 179
Stanescu, Mihai, 324, 325
Stanescu, G., 104, 110, 141, 227
Statescu, G., 226
77,
passim; tinut, 97, 102, 169, passim-; iud.

97, 121, passim; riu, 169; mitropolie,
60
Sucevita, manAstire, 37
Sucidava (azi Celei), 258
Suciu, Coriolan, 255

Sudan, 115, 226
Sude, tIrg, 87
Suder, Mihai, 117, 124, 125, passim
Suedia, 67, 114, 241, passim
Sugya, sat, 87
Suha Mare, rlu, 96, 97
Suharel, munte, 300
Suleiman, v. Soliman.
Suleiman Abdulah 236
Sulina, 177, 229, 233, 236, 243..
Sulita, sat, 9T; Hu, 97 .
www.dacoromanica.ro
INDICE
5tefan Hares, 190

Stefan Surdul, domn, 48
Sulzer, Franz, 64, 174

Sumana, 123
Suplac, mosie, 49, 50, 71
Surdesti, sat, 331
Suru, munte, 268
Sutu (Sutzu), Alexandru, domn, 231
Sutu (Sutzu), Mihai, 210, 229, 233, 271, 317
Sventesti, sat, 61
SyIva Blacorum et Bissenorum"
(PA-
durea romAnilor si a pecenegilor), 30, 71
Szalay, A. B., 264

Saban - Fdgetel, Constantin, 306
51ineanu Lazdr, 231
5ainelic, S., 355
5alupei, str. in Galati, 159
Sandru, egumen, 62
Sandru, Ilias, 32
5antierul naval turcesc de la BrAila, 221;
Galati, 221, 230; Giurgiu, 68, 90, 221;
passim ; Zimnicea, 161
Sarban, topic, 28; sat, 53

Saringa, 179
SAineanu, L., 81, 158, 245
5coala de agronomie (Buc.), 314; HerAstrdu,
107; Sc. de agr. de la Pantelimon (Ilfov

107; 5c. de brigadieri si/vici Sighet, 125;
5e. generald, 2 BrAila, 13; 5e. politehnicA Bucuresti, 107, 125; Sc. de silviculturd Brnesti 107; Bucuresti, 107;
Nancy (Franta), 107; Sibiu, 107; Tg.
Neamt, 107
Selimbdr, 50
5endreni, sat, 308
5erban, pitar, 228

Saban, Const., 95, 148
5erbesti, sat, 57
Sercaia, pAdure, 72; sat, 72
5ercAita, sat, 252

5eremet, general, rus, 57
Simleu, domeniu, 271; Simleul Silvaniei,
mosie, 50; sat, 283
5inca, sat, 200
5indrila, sat, 195
5indrilari, sat, 195, 313; 5. de Jos, 175

5indrilaru, 313
5neapAn, munte, 296
Soimari, sat, 90, 199, 271;
mosie, 271
oimaru, 313
Soimaru, Mihaiu, 313
5oimAnesti, sat, 199
5oimus, domeniu, 87
martin (azi Cincul Mare), sat, 72
ontu, major, 13
5ova, Coman, 13, 255, 256
tefan ce! Sfint, rege, 71

tefan, Gh., 342
5tefan, I. M., 19, 188, 351
Stefan al II-lea, domn, 53, 272, 312
5tefan ce! Mare, doma, 22, 30, 40, 41, passim
387
5tefan cel Tmnar, domn, 76

5tefnescu-Delavrancea, Barbu, 321, 322
5tefAnesti, sat, 146, 169, 170, 247
5tefAnitd Lupu (Papurd-VodA), domn, 193,
251
5tefulescu, Al. 291, 348
5tirbei, Barbu, domn, 224

Stefulescu, Al., 281, 291, 303, 347
5tiubei, pAdure In Dolj, 66
5uici, sat, 201
5urAesti, sat, 346
usita, riu, 79, 175; vale, 27

Tafsul, Irimie, 35
Tafsuld, 5tefan, 35
Taita, sat, 127; riu, 177; deal, 85

Talasmanu, sat, 85
Talmaz (Telmasa"), sat 167
TalpA, Lupti, 310
Tamas, Cornel, 90, 205
Tappe, E.D., 193
Tarasie, episcop, 244
TarcAu, 143
Tardiu", exploatare forestier5,
239
Tarnitd, schit, 79, 517

Tatu, Ion, 103
Tatul, boier, 72
Tatul de la Hintesti, vdtaf, 56
TazlAu, codru, 165; mdrastire, 346; riu,
176
tiere ras5. de mo/id, 154

TAlmaci, sat, 115; Tdlmaciu, 50
TAintiddu, 175
TAmAsesti, sat, 167
TAnase, cdpitan, 292
TAnAsescu, M., 13
l'AplAoni, 80
TAtarcA, rtu, 57
TAtari, 21, 35, 36, 38, passim
munte, 179
TAtAranu, Gh., 116
TAtrAseni, sat, 82
boier, 36
Tdutii de Sus, sat, 253
Tecuci, oras, 278; jud., 142, 198, 286, passim; tinut, 78, 194, 243, passim
Tehyne v. Tighina
Tei, cartier in Buc., 172; Teiul str. in Buc.,
301; Teiul Alb, str. In Buc., 301; Teiul
DAnciulesc, 352; T. Doamnei, str. in Buc.,
301; T. These, 352; T. Izbasesc, 351; T.

MArculesc, 352; T. Negulesc, 352
Teis, pdure In Dolj, 56; Teisuri, 300
Teisani, 300
str. in Bile., 301
Teke, mndstire, 177
Teleajen, riu, 22, 123, 151, passim: vale,
151, 240, 283; bazin 193
www.dacoromanica.ro
388
ISTORIA PADTJflIT ROMANESTT
Telegraful roman", 157

Telejenel, rtu, 151, 240; vale, 151, 240
Teleorman (tc. pddure nebund"), regiune
20, 31, 66, 71, passim; rtu, 31, 173, 174,
28f; jud. 20, 31, 66, passim
Telita, sat, 177; riu, 177

Telmasa v. Talmatz
Teodor, logofdt, 95
Teodorescu - Braniste, Tudor, 309
Teodorit, dichiu, 97
Teofan, mitropolit al Sucevei, 37
Teregova, sat, 131, 169
Tergoviste v. Tirgoviste
Terpezita, pddure, 66
Teslari, sat, 199
Teslaru, 313
Teslui, topic, 279
Tesila, sat, 98
Tetoi, sat, 171
Teutoni, 45, 46
Tige, austriac, 68
Tigheciu (Cigheciu), codru, 45, 76, 77, passim ; riu, 77; formatie prestatalk 76;
final, 76
Tighina, cetate si oras, 13, 167, 170, 245
Tiha, topic, 61
Tihutd, sat, 12
Tiktin, H., 22
Tilisca, sat, 333
Timarabad (azi Rani), 232
Timis, sat, 70; rill, 20, 144, 169, 182; bazin,
144; Timis-Torontal, jud., 318

Timisoara, oras, 169
tipare brinz, 336
Tisa, topic, 281; rlu, 11, 20, 29, 62, passim ;
bazi), 144; cimpie, 189; schit, 280
Tisdu, 307
Tisesti sat, 176, 280, 281
Tismana, topic, 280, 281; sat, 12, 281 ;
167, 254; mdndstire, 12, 58, 89, 170, pasirn
Tisu, 307
Tisita", Soc. forestierk 102, 143, 151, 239
Tito, Ioip Broz, 339
Timpenii de Sus, sat, 66

Pimplar, sat, 199
Ttntava, sat, 109
T1rgoviste, cetate si oras, 33, 35, 52, passim

T1rgsor sat, si Urg, 171, 282; mAndstire,
171, 213, 223, 348
Todor, birdu In Poiana Mdrului,

Tohan, sat, 94
Tojan, pirlu, 35; virf, 35
62
Tomeani, sat, 61
Tomiuc, N., 119
Toma, Leon, 37, 67, 202, 350
Toma, x5tefan, 42
Toma, *tefan al II-lea, 60
Tomulescu, Filip, 146
Topalu (Topalo), sat, 177
Topesti, sat, 36, 89
Topfrceanu, Gheorghe, 326
Topolitd, mAndstire, 51
Topolog, riu, 168

Toporduti, sat, 82
TorcAtura, sat, 174
Torino, 275
Tou/on, ora in Franta, 224
Traci, 22, 23
Traian, 11, 20, 23, 145, 340
Transilvania, 11, 20, 26, 30, passim ; Tara
de Sus, 263, 264
Transi/vdneni, 252, 263, 326

Trapezunt, 223
Tratatul de la Adrianopol, 100; T. de la

Kuciuk Kainargi, 207; T. de la Lublau,
75; T. de la Trianon, 144
Trestenic (Trostenic"), 177
Trestioara, sat, 33
Trianon, 144
Triest, 150
Trivale, parc, 17
Trojan", 170
tron de lemn de fag - Tirnava Mare, 25
Trotus, tirg, 32, 97, 134, passim ; riu, 97

134, passim ; vale, 176
Tuck Florian, 23, 68, 74, 337

Tucson (Arizona, S.U.A.), 347
Tudor, D., 66, 258

Tudoran, fiul lui Dumbravk 303
Tudoran, preot, 61
Tudori, pircalab, 297
Tudoasi, Toader, 280
Tufanul Popii, pAdure, 66
Tufd, 308
Tufele Florii, 179
Tufeni, sat, 172
Tufescu, Victor, 308
Tirgu Frumos, 176; Tg. Jiu, 156, 337; Tg.

Mures, 160; Tg. Neamt, 107; *coala agricold, 107; Tg. Ocna, 176, 195; Tg. Valea
Rea, 83
Tirliciu, sat, 289
Tufes, Ion, 308

Tulcea, jud., 15, 27, 122, passim ; ora
jud., 280; regiune, 25; T. Mick jud. 280;

Tirnave, rturi, .1 regiune, 71, 299
T1rvu Fagu, 294
Toader, 36
Toancea, 249
Todericiu, D., 193
Tur, mclie, 62
Tfrnava rtu, 40, 283; T. Mare, r/u, 25;
161, 212
Tulghes, sat, 247

tulnicdrese din Avram Iancu, 338
Tulnici, sat, 79, 103, 200
Turci, 20, 21, 43, 44, passim

Turcia, 216, 227, 254, passim
Turcinesti, sat, 49
Turcu, C., 237
Turda, oras, 70, 268
www.dacoromanica.ro
INDICE
389
Tureatca, sat, 36
Turnu, cetate 165, 235; oras, 165; T. Magurele, 149, 150; T. Severin (azi Drobeta - T. Severin), 155, 156
Turtucaia, oras, 189, 211, 232
Ulmeni, topic, 300; sat, 304, 308
Tutova, topic, 31; nu, 31, 281; jud., 31,51,

287, passim ; tinut, 78, 80, 176, 280
Tyrnaviae, v. Tirnava
iltransilvania, 278
Ulysse de Marsillac, 68
Turt, sat, 25
Tzigara - Samurcas, Al., 327, 355

Tandara, bfitrIn", 282
Tapinei, str. in Buc., 301
Tara Birsei, 45, 170; T. Fagarasului, 62, 72,

94, 95, 200, 252; T. Hategului, 273;
T. de Jos, 77; Tara de Sus, 263, 264,;

T. leseasca (Polonia), 82; T. Maramiiresului, 20 (v. si Marainures); T. Moldovei, 22, 40, 75, 316 (v. si Moldova);
T. Oasului, 36, 309 (v. si Oas); T. 01tului, 263, 304, 306; T. Romaneasca,
11, 27, 29, 31, passim (v. si Muntenia)
T. vlahilor (Vlasca), 30; T. Zarandului
201
Tarigrad, 45, 46, 131, passim, V. si Constantinopol
Tandarei, topic, 281; sat 171, 181, 281

Tandarei, sat, 282
tapinari Incarcind un vagon, 151
Taranu, Victor, 204, 221, 238
'Mile roman, 20, 21
Tigan, 81
Tigani, 70, 197, 314
Tiganesti, padure, 172; sat, 61, 173
Tiple, Codrat,
79
Tiple, Ion 79
Tintareni, sat, 167
Tintea, 348
Tolici, topic, 36
Tolicio, codru, 51
Topa, Emilian, 354

Totora, v. Tutora
Tugui, Ion, 347
Tuguliesti, buck 178
Tutora (Totora), 57, 78, 261
Tvetkova Bistra, 206
Ucraina, 253
Ucranienii, 13
Udriste, vistier, 61
Udriste, Elena, 355
Ugocea, comitat, 71
Ulea, Traian, 83, 323, 326,
Ulieru, 313
Ulierului, str. In Buc 314

Ulit, boier, 61
Ulm, topic, 277; Ulmu, 300
um urias la Calafat, 14
Ulma, 308
Ulmaciu, 308
Ulmeanu, 308
Ulmet, topic, 277; str In Buc, 301; Ulmetu, sat, 300

Ulmilor, str. In Buc.; 301
Ulmis, sat, 300
Ulmul, 300, 308 (Ulmu")
Ungaria, 20, 38, 39, 42, passim ;

Republica Populara Ungara
Unghiul cu frasini", topic, 295
Unguri, 31, 38, 39, 41, passim
Ungureanu, Gh, 74
Ungureanu, Nicolae, 347 388,

Uniunea Republicilor Sovietice Socialist e
(U R S S ), 112, 2'i3; v. si Rusia
Universitatea Bucuresti, 109
Urali, munti, 114

Ureche, Ift., 73
Ureche, Grigore, 316
Urechia, V A, 69, 107, 181, passim

Uricariul, 303
Urlatori", topic,
70
Urluia, sat, 116

Ursa, sotia lui Motoc, 311
Ursachi, vel-stolnic, 311
Ursachi, vel-vistier, 193
TJrsan, 311
Ursei, 311
Urseanu, 311
Ursescu, 311
Ursoiu, 311
U.R.S.S., 340
Ursu, v. Horia
ITrsu, boier. 37, 311

Ursu, Ion, 185
Ursul lui Mone, 311
Ursuleac, 311
Ursulet, 311
Ursulitii, 311
Ursului, str In Buc, 301

Ursutiu, Liviu, 94, 269
Ursutiu, Maria, 94, 269
Urziceni, oras, 181
Vad, sat, 252; Vadul Izei, 321; Vadul

Ungurului, 159; Vadul Crisului, 120;
Valahia, 69, 77, 166, 171, V si Tara Ro-.
maneasca
Valachia Interior, 166
Valea Alba, 43; V. Arinilor, 291 ; V. I3istritei

100, 101; V Bradului, topic, 292;
Brazilor, topic, 104; V. Brebului, 264;

Ceptura, 313; V Comoarei, topic, 65;
Fataciunii, 74; V Florilor, 351; V

lui Gezume, 73; V Gornetului 296; V
Gorunului 296 V Gurghiului' 343; V
lui Hornau, 73; V Jiului, 65, 173;
Lotrului, 54 104, 149; V Luminii,
168; V Milcovului, 175; V Natului, 73;

Plopului, 298; V Poeni, sat, 288; str.
www.dacoromanica.ro
390
ISTORIA Pk131:1RII ROMANE$TI
In Bur., 301; V. Prahovei, 70, 104; V.

Prigoanei, 105; V. Priskilor, 75; V.
Putnei - Giumaldu, rezervatie 120; V.
Rea, 83; V. Riusorultii, 254; V. Rotar
313; V. Siretului, 175; V. Stirlen, 123;
V. Strimbd, 77; V. Strugarului, 73; V.
Teleajenului, 123; V. Trotusului, 176;
V. Vasilatul, 150, 216
Vaisya, sat, 75
Valk, Gerardum, 170
Valk, Leonardum 170
Valul lui Traian, 145
Vancea, logofdt, 53
Vancea, Nicolae, I., 6, 331
Vancea, Victor, I., 273
Varanghel, 53
Vardinita, sat, 167
Varghias, 194
Varlam, pddure, 239
Vas, v. Deseu
Vasco, boier, 35
Chnpul lui Neag, 335

Vasilat, Mu, 150
Vasilatul", soc. forestierd, 150, 153
Vasilati, sat, 175
Vasile, preot, 98
Vasile sin Nicoard, 35
Vasile Lupu, 43, 46, 78, passim
Vasilescu - Carpen, N., 306

Vaslui, riu, 36, 75, 81; oras, 40, 42, 76,
passim ; tinut, 81, 176, 197, passim;
jud. 84, 167, 197, 199 passim
Vasluiet, Mu, 81
Vasluy v. Vaslui
Vatra Dornei, oras, 130, 324
Vdcdresti, codru, 67 rorndstire, 172; cartier
In Buc., 59, 67, 172

Vddastra, sat, 203
Vddeni, plasd, 193
VAleni, radure, 174; sat, 78, 174, 180, p-assim ; V. de Munte, oras, 309
Vdratec, mAndstire, 107
Vdrdsti, sat, 52, 181, 348; bAltile, 350
Vdsilesti, sat, 32
Vdsui, 343; Vdsuiu (Mcdtura), sat, 33, 290
Vdta.su, 307
Virginia, stat (U.S.A.), 108

Vispesti, sat, 173
Visscher, Nicolaus, 167, 168
Viseu, riu, 266
Vizantea, sat, 12, 179
Viziru, 356
Vilca, (Vlaca), 312
54, 66, passim
Vilceanu, Dumitru, 84, 341
Vilcov, sat, 177
Vilcu, Vasile, 312
Vindtori, -sat, 268, 272; mandstire, 59; V.
Cotu, 272; V. Piatra, 272; Vindtorii paste
Vale, 272
Virful Arinului, 74; V. Bradului, sat, 89;

V. Brazilor, topic, 104; V. lui Crai, topic.
72; V. Rosu, pddure, 73
Virtej, Cornet Grddisteanului, 294
Virtescoi, sat, 178, 179, 286

Virtosu, Emil, 203, 316, 317
Virtosu, I., 203
Viscului, str. In Buc., 301

Vlad, boier, 35
Vlad CAlugdrul, domn, 56, 86, 189, passim
Vlad Dracul, domn, 19, 67, 88, passim

Vlad inecatul, domn 52
Vlad Vintild (de la Slatina), domn, 58,
67, 89, passim
Vlad cel Tindr (V15.dut), domn, 61
Vlad Tepes, domn, 288

Vladimirescu, Tudor, 196, 296, 812,
352
Vladislav I (Vlaicu Vod'a), domn, 1377, 39
Vladislav al II-lea, domn, 803, 328

Vladul, boier, 33
Vlahi, (vlasi), 30, 71
Vlahia" fig. 29
Vlahutd, Alexandru, 326
Vlaicu-Vodd, v. Vladislav
Vlasi, v. vlahi
Vlasiu, Ion, 337

Vlasca, topic (tara valahilor"), -30, 64, 65,
137
66, passim; pldure, 166; jud., 27, 56,
Velichioi, -sat, 177
Venetia, 79, 166
Verancsics, Oldtor sec. XVI, 20

Vetresti, sat (azi Herdstrdu), 54
Vervari, negustor grec, 193
Veverit, 313
Vicina, 84, 85
Vida, Gheza, 337, 354
Vidin, cetate, 142, 211, 244
Vidra, sa,t, 179
Vintilescu, I., 194
Wean, Neculai, 34
Vilcea, jud., 13, 32,
vase de lemn - Straja, 187, 334; de la
Veatresti, sat, 97
Vechiul Regat, 112,
Vedea, riu, 183
Vielini", sat, 175

Viena, 12, 19, 39, 68, passim
Vierds (Vierasi), sat, 58
Viezure, 313
Viforita, mAndstire, 52, 59, 348, 350
Vigenre, 64
Vintild de la Slatina, v. Vlad
62, 141, passim

Vltidut, v. Vlad cel
Vlddutiu, I., 96, 97, 104, 123, passim
Vldsia, topic, (tara vlasilor = t. vlahilor"),

30, 64, 65; codru, 20, 30, 65, passim ;
rlu, 172
Voinea, sat, 150, 155

Voinea sin Stanciu, 272
Voineasa, sat, 37, 149, 216
www.dacoromanica.ro
toi
INDICE
Voinesti, mosie, In sin. Iasi, 216

Voitinul, sat, 53
Voltaire, $26
Vorona, mosie, 217
Voronet, manastire, 51
Vovedenia, schit, 293
Vozia, numele romnesc al Oceakovului,
224, 229, 245
Vrabie, iuzbasA, 80
Zalmoxis, 353
Zalucie, 82
Zamora, topic, 70
Zamostea, sat, 192
Zane, Oh., 98, 99, 132, 143, passim

ZAbala rfu, 36, 175
ZilbrAuti, sat, 82
Ztigan, munte, 265
Zarnesti, oras, 94, 120, 157
Vrancea, topic, 78, 279; formatie prestata15,

76; regiune, 343, 345, 346, 354, 355, 357;
attreanu, Gheorghita, 322
VrInceni, 34, 35
ZAvoianu, sat, 286

ZAvoianu, Alex., 267
tinut, 93, 97, 102, passim ; plasa, 97;

jud., 12, 24, 33, 34, passim
VrIncioaia, 319
VrIncioaia, sat 188

Vuia, Romulus, 278
Vulpan, 312
Vulpar, 312
Vulpe cognomen, 312
Vulpas, 312
Vulpe, Radu, 312
Vulpescu,
Zboinile, asunte, 78
Zeletin, rfu, 48
Zetea, 349
zimbru, Trivale, Arges, 17
Zimnicea, oras, 161; santier, naval turcesc,
161
Zinveliu, I., 138

Zips, 73
Zfrna, 52
Walerand de Wavrin, 19, 91
Walter, Baltazar, 260
Weismantel, H., 261

Weissenburg, casA de export, 240
Wolf, Andreas, 251

Yemen, 126
Zadul, 308
Zagon, sat, 193
Zagoritz, v. Petrescu Saya
Zaharia, Gheorghe, 152
Zair, 126
Buc., 301
Zavoiu, 304
312
Wilden, Johann, 46
Zdtreni, sat, 171

ZAvoaie, Maria, 304
ZAvoi, topic, 31, 277, 286; Zvoiului, str. In
Zlate, \Tate, 36
Zlatan, oras, 166
ZIAtarul, boier, 33
Zlibut, Const., 104
Zlotesti, sat, 88
Zmeurat, munte, 255
Zmeureanu, 309
Zmeuret, topic, 277; sat, 300, V. si Zmeurat

Zmucil, Gheorghit, 82
Zmucilk Savin, 82
Zosin, schit, 176
Zotta, C., 145
Zugrav, Ion, 337

Zwnyogzeg, mosie, 72
www.dacoromanica.ro
Redactor; ing. $TEFAN DELEAND

Tehnoredactor: DUMITRU MAZILU
Bun de tipar: 1.X.1976. Apdrut 1976. Tiraj 6000 ex.
poli editoriale 32.30 Colt de tipar 24,50+3 planee
C.Z. pentru bibliotecile mari 634.0(091);
pentru bibliotectle mid 634.0(091)
Tiparul executat sub comanda

nr. 508 la
Intreprinderea PoltgraticA
13 Decembrie 1918"
sir. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti
Republica Socialista Romania
www.dacoromanica.ro
11111111,
Ciliuzit de o netirmuriti
dragoste pentru
pldure pe
care autorul o consideri nu

numai o mare bogitie si un
puternic rezervor de sinitate,
dar si o nod constitutivi a

notiunii de roman", acad. Constantin C. Giurescu
formu-
leazi, pe baza analizei profunde a trecutului, perspective
privind ingrijirea
exploa-
tarea pidurilor,, accentulnd ci

ceea ce avem trebuie pistrat
cu cea mal mare griji".

/MEP.
www.dacoromanica.ro
Lei 34
ECRTURtA CERES'
www.dacoromanica.ro

Istoriapduriiromnetidincelemaivechitimpuripnastzi Giurescuconstantinc 1976 110808104328 Phpapp01

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoriapduriiromnetidincelemaivechitimpuripnastzi Giurescuconstantinc 1976 110808104328 Phpapp01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PINA ASTAZI

Lucrarea constituie o sintezi

istorici asupra pidurii romanesti, aritind dezvoltarea ei

si a luptelor pentru pis-

economic si ecologici a p5cki-

rii, legitura dintre Odure si

asupra onomasticii etc.

Supracoperta ;I coperta: KALAB FRANCISC

Padurea carpato-danubiana in preistorie, in Dacia 0 in Dacia Romana

nice in tinutul carpato-danubian

Padurea parte constitutiva. a ocinei. Semnele de hotar in padure

Tara Romaneasca 65-70; Transilvania 70-74; Moldova 74-84; Dobro-

Obliga-tii fiscale in legatura cu padurea

Fabrici de prelucrat lemnul

Fabrici de cherestea 1.48-157; Fabricile de hirtie 0 mucava 157-158; Fabrici

de chibrituri 158-159; Fabrici de mobile, placaj, furnir, placi aglomerate

Comertul intern cu lemn 0 produse din lemn 182-194; Me0eugari ai

Despre peklurea tinutului carpato-danubian s-a scris mult fi In tot felul ;

fi fat de peidurea romdneascei En special. Printre ceasurile fericite ale pieta

viorelele, prlutele, floarea paftelui, se iau la intrecere cu floarea galbenei a

gratioasei fi vesela fi am admirat, nu odatei, varietatea, frumusetea fi bogatia

fi trista a nordului sau Nei de iadul verde" al peidurilor ecuatoriale. Bine-

ISTORIA PADURII ROMANESTI

nu ma pot opri sei nu citez numele regretatului academician E mil Pop,

al inginerilor I. DumitriuTtranu, Valeriu Dinu, i Al.

Blilgnescu, numele prietenilor C. Mota, V. Dr 5.gut, Mihai

pozitie ta mod gratios de conducerea Muzeului Satului din Bucurefti, a Muzeelor

Viorica Pascu, Cornel Irimie, Traian Nistor, Tancred

PADUREA CARPATO-DANUBIANA IN PREISTORIE, IN DACIA

Cind priveti muntii notri acoperiti cu pduri, fr s vrei te gindeti

i dealurile i o mare parte a chnpiei. Transilvania, al crei nume insui

tia Brganului i a stepei Burnazului, puteai s mergi de la munte Ora la

ISTORIA PADURIT ROMANFSTI

stejar falnic unul singur

serie de alte tiri, intr-un

jar gros cruia localnicii

spun stejarul lui Stefan

cel Mare". Lingd Tismana

Fig. 1 Plop alb de grosime impresionant6 din parcul dendrologic Simeria

Nereaz, atrage atentia un

Regele brazilor" de la Ti-

huta (jud. Bistrita-Ndsud),

(Informatie profesor V. Georgesc u).

Bucureti, 1944, p. 216.

Galac ti on stejarului de la biserica Sfintul Nicolae (Idem, p. 152-153).

PADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE

2,50 m In diametru 4 ; aceeai dimensiune in ceca ce privWe

21 iulie 1973. I. Popescu-Zeletin, in Revista Peulurilor, 8 (1956), p. 542-543 semnaleaza

6 Informatie a inginerului A 1. B ur n ea; cf. Cons t. C. Giuresc u, Princi-

urmatoare sub forma: Principatele ronlne.

Fig. 2 Ulm uria* la Calafat, pe malul

Fig. 3 Brad alb in bazinul superior al Gilortului,

(Fotolug. Cristian Stoiculescu)

din padurea Letea, jud.

(Foto dr. tug, Dumitrlu Tataranu)

Fig. 5 Stejar brumariu de la Baileti, jud. Dolj.

(Foto Ing. CrIstian Stoiculescu)

Salelm bAtrin In parcul dendrologic Simeria.

(Foto dr. ing. I. Dumitriu T Atiran u)

Exemplar remarcabil de frasin,

Diametrul, 1,20 m; InAltimea 20 m

(Foto:dr. Ing. I. D m Itriu Titr an u)

Zimbru colonizat in Parcul Trivaie Arge,