Partea I.

Regimul cvasista\ionar

PARTEA I
C^MPUL ELECTROMAGNETIC CVASISTA|
IONAR
1. Ecua\iile c@mpului electromagnetic
cvasista\ionar
Fie un domeniu [n care dorim s` studiem c@mpul
electromagnetic.
Legea induc\iei electromagnetice, [n forma local`
este:
rot E

B
t

(1.1)

Regimul cvasista\ionar rezult` prin neglijarea curentului

herzian [n legea circuitului magnetic, care cap`t` astfel
forma Teoremei lui Ampre. Forma ei local` este:
rot H J
(1.2)
Aceast` aproximare privind legea circuitului magnetic
este pe deplin justificat` pentru analiza c@mpului
electromagnetic [n medii conductoare. {ntr-adev`r,
forma complet` a legii circuitului magnetic este
D
rot H J
. S` presupunem acum c`, [ntr-un punct
t
oarecare din domeniul conductor, induc\ia electric` D
este orientat` pe o direc\ie u ]i este func\ie sinusoidal`
de timp: D uDmax sin( t ) . Atunci avem:

Partea I. Regimul cvasista\ionar

D
uDmax cos( t )
t

J E D uDmax sin( t )

unde este conductivitatea mediului conductor.

Raport@nd valorile maxime ale celor doi termeni din
membrul drept al legii circuitului magnetic, avem:
D

= t max 2f
J max

unde f este frecven\a, iar este rezistivitatea. In cazul

cuprului, de exemplu, valoarea acestui raport este =
D

. Este evident faptul c` termenul t trebuie

neglijat. Pentru mediile conductoare, ponderea acestui
termen devine important` dac` rezistivitatea este
foarte mare ]i frecven\a c@mpului electromagnetic este
foarte ridicat`. Un exemplu poate fi p`truderea
c@mpului electromagnetic [n corpul omenesc, [n
procedurile de investigare bazate pe rezonan\`
magnetic` nuclear`.
D
Termenul t poate fi neglijat ]i [n regiunile cu aer

10 18 f

ale domeniului , dac` frecven\a este suficient de mic`

(viteza de varia\ie [n timp a c@mpului electromagnetic
este suficient de mic`). {ntr-adev`r, s` presupunem c`
intensitatea c@mpului electric este limitat` superior la
valoarea 10MV/m. Atunci, pentru densit`ti de curent
uzuale, de cca. 106A/m2, rezult` =10-9f. Vom vedea
(Cap.5) c` ad@ncimea de p`trundere a c@mpului
electromagnetic [n corpurile conductoare este cu at@t
mai mic` cu c@t frecven\a este mai mare. De exemplu,
[n cazul cuprului, pentru f>1MHz ad@ncimea de

Partea I. Regimul cvasista\ionar

p`trundere este sub 0,1mm. {n acest caz, suprafa\a

corpului conductor poate fi privit` ca o frontier` cu
condi\ii de frontier` speciale, privind c@mpul
electromagnetic din regiunile cu aer. Analiza c@mpului
electromagnetic se face altfel dec@t [n modelul
cvasistationar (unde electromagnetice [n regiunile cu
aer ]i frontiere cu pierderi la suprafa\a corpurilor
conductoare). Deci, [n ipoteza c` admitem utilitatea
analizei c@mpului electromagtnetic [n volumul
corpurilor conductoare, frecven\a este, [n general, sub
valoarea de 1MHz ]i [n acest caz 103 . Putem neglija
D
astfel termenul t ]i [n regiunile cu aer.
La ecua\iile (1.1) ]i (1.2) se adaug` ]i rela\iile
constitutive
privind
componentele
c@mpului
electromagnetic (E,J) ]i (B,H).
Legea conduc\iei:
J E

J0

(1.3)

{n mediile conductoare, 0 ]i J 0 =0, iar [n mediile

izolante 0 . Domeniile (bobinele) cu densitate de
curent impus` J 0 fac parte din mediile izolante.
Pentru simplitate, consider`m c` rela\ia B-H este:
B=H

(1.4)

{n /2/, /3/, /4/ sunt luate [n considerare ]i alte rela\ii B-H

ce descriu mediile neliniare sau magne\ii permanen\i.
Rela\iile (1.1), (1.2), (1.3), (1.4) pot fi privite ca un
sistem de 4 ecua\ii cu 4 necunoscute B, H, E, J. Vom
vedea (Cap.2) c`, [n condi\ii de frontier` corect

Partea I. Regimul cvasista\ionar

formulte, sitemul acestor ecua\ii asigura unicitatea

celor 4 necunoscute.
{n plus, c@mpul electromagnetic verific` legea
fluxului magnetic:
divB 0
(1.5)
]i legea transform`rii puterii din forma electromagnetic`
[n alte forme, prin conduc\ie:
p EJ
(1.6)
Observa\ii. 1) Rela\ia (1.2) rezult` prin neglijarea
D
densit`\ii curentului de deplasare
[n legea
t
circuitului magnetic. Este echivalent cu a considera c`
D este constant [n timp. Cum D E ]i E este variabil [n
timp, rezult` c` =0. Deci D=0. Din legea fluxului
electric, rezult` c` sarcina electric` este nul`.
2) |innd cont de observa\ia anterioar` ]i de
teorema conserv`rii sarcinii electrice, rezult` c`, [n
vecin`tatea suprafe\elor, componenta normal` a
densit`\ii de curent se conserv`. {n particular, [n
vecin`tatea corpurilor izolante, componenta normal` a
densit`\ii de curent este nul`.

2. Teorem` de unicitate
Pentru a dovedi c` regimul cvasista\ionar este bine
definit de ecua\iile (1.1)(1.4), este necesar s` dovedim
c` aceste ecua\ii asigur` unicitatea solu\iei de c@mp.
Condi\iile ini\iale (CI)
Deoarece ecua\iile (1.1)(1.4) descriu un proces
evolutiv, este necesar s` avem informa\ii privitoare la

Partea I. Regimul cvasista\ionar

momentul [nceperii acestui proces. Deoarece [n ecua\ia

(1.1) apare derivata [n raport cu timpul a induc\iei
magnetice, la t=0 trebuie cunoscut` valoarea ei: B t 0 Bi
. Evident, se impune divBi = 0. Aplicnd operatorul div
rela\iei (1.1), rezult` c` la orice moment este verificat`
legea fluxului magnetic.
Condi\iile de frontier`(CF)
Domeniul analizat este doar o subregiune a
spa\iului [n care avem c@mp electromagnetic.
Interac\iunea dintre c@mpul electromagnetic exterior
domeniului ]i cel interior acestui domeniu este pus [n
eviden\a de comportarea m`rimilor c@mpului pe
frontiera . Se pot impune mai multe tipuri de condi\ii
de frontier`. Toate au proprietatea c`, [n cazul valorilor
nule, expresia de forma E H ndS se anuleaz`. Vom
vedea (Partea II) c` aceast` expresie are natura
schimbului de putere de natur` electromagnetic` ce se
produce pe frontier`.
Condi\ie de frontier` de tip electric. Cea mai
simpl` condi\ie de frontier`, pe care o [ntalnim cel mai
frecvent [n literatura de specialitate, este (Fig.1.1):
() Pe o parte S a frontierei, se
S
S
d` componenta tangen\ial` a lui
H: Ht=f;

() Pe restul frontierei S'=-S,

se d`
componenta tangen\ial`
a lui E: Et=g;
Fig.1.1.Domeniul Observa\ii. 1) Din punct de
vedere
tehnic,
condi\ia
de
frontier` (), sub form` omogen` (nul`) este realizat` [n
vecin`tatea corpurilor perfect conductoare magnetic (
).

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2) Condi\ia () sub form` omogen` este realizat` [n

vecin`tatea corpurilor perfect conductoare.
3) Deoarece, [n condi\ia (), intervine intensitatea
c@mpului electric, spunem c` avem condi\ie de
frontiera de tip electric.
Condi\ie de frontier` de tip magnetic. Un alt tip
de condi\ie de frontier`, asem`n`toare cu cea de la
cmpurile sta\ionare, este mult mai complicat`, dar mai
apropiat` de realitatea tehnic` (Fig.2.1). Condi\ia
respectiv` poate fi numit` condi\ie de frontier` de tip
magnetic, con\innd doar componente ale cmpului
magnetic. {n cazul simplu al domeniului simplu
conex, aceste conditii de frontiera sunt:
() Pe o parte S' a frontierei, se d` componenta
tangen\ial` a lui H:
Ht=h ;
() Pe restul frontierei S"= -S', se dau
componentele normale a lui B: Bn=f ]i a lui J: Jn=g
Dac` S' este format` din n suprafe\e disjuncte Si,
atunci condi\iile de frontier` se complic` prin impunerea
unor fluxuri magnetice sau a unor tensiuni magnetice
(vezi Anexa A). Dac` este multiplu conex, cum ar fi [n
cazul unor spire perfect conductoare, atunci se impun
alte condi\ii de frontier` suplimentare privind curen\ii
sau fluxurile magnetice ale spirelor perfect conductoare
(Anexa A).
Observa\ii.
1.
La
suprafa\a
corpurilor
supraconductoare, avem condi\ia () omogen`: Bn = 0.
2. Dac` S se afl` [ntr-un mediu izolant, atunci,
evident, Jn=0.
Condi\ie de frontier` de tip element de circuit.
Este o condi\ie de frontier` care permite definirea
domeniului ca un element de circuit. Condi\ia de

Partea I. Regimul cvasista\ionar

frontier` permite definirea bornelor, a tensiunilor ]i

curen\ilor bornelor, a puterii transferate la borne
(Partea IV). {n regimul cvasista\ionar, elementul de
circuit este de tip inductiv.
Teorema 1.1. Ecua\iile (1.1)(1.4), [mpreun` cu
condi\iile de frontier` de (CF) ]i condi\iile ini\iale (CI),
definesc unic componentele (B,H,J) [n domeniul ]i
componenta E [n domeniul conductor c .
Demonstra\ie. Vom prezenta demonstra\ia pentru
cazul simplu al condi\iilor de frontier` de tip electric,
procedur` care va fi util` ]i pentru alte demonstra\ii.
Celelalte condi\ii de frontier` sunt tratate [n Anexa A.
Presupunem c` dou` c@mpuri electromagnetice
distincte [ndeplinesc condi\iile enun\ul teoremei ]i fie
(Bd, Hd, Ed, Jd) c@mpul diferen\`. Acest c@mp verific`
rela\iile (1.1), (1.2) ]i are condi\ii de frontier` ]i condi\ii
ini\iale nule. Not`m:

E d d

Atunci, datorit` condi\iilor ini\iale,

electromagnetice (1.1) devine:

legea

rot E B d

Din condi\ia de frontier` (), rezult` c`, pe S,

din condi\ia (), H dt 0 pe S. Atunci:
E H d ndS =0

Mai avem:

induc\iei
(1.7)
E dt 0 ,

iar

(1.8)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

E H d ndS = H d

rot E dv

E rot H d dv

Conform (1.7), (1.2) ]i (1.8), rezult`:

H d B d dv + E J

dv

=0

(1.9)

unde am notat:
J

J d d

Din rela\ia (1.3), rezult` c` J=E [n domeniile

conductoare c , [n rest fiind nul`. Atunci, (1.9) devine:
1 d

H d B d dv + 2 dt E 2 dv =0

Dup` integrare [n timp, avem:

t

Hd

1
B d dvdt + 2

dv

=0

(1.10)

|in@nd cont de (1.4), rela\ia (1.10) devine:

t

1 2
B d dvdt + 2 E

dv

=0

(1.11)

Membrul stng al rela\iei (1.11) poate fi nul doar dac`

B d ]i, prin urmare, H d sunt nule [n , iar E ]i, prin
urmare, E d ]i J d sunt nule [n c .

Partea I. Regimul cvasista\ionar

Observatii. 1) Din rela\ia (1.10), rezult` c` teorema

de unicitate este valbil` ]i pentru medii neliniare [n care
rela\ia constitutiv` H F ( B ) este coercitiv`:
( B1 B 2 ) ( F ( B1 ) F ( B 2 )) 0 , B1 B 2

2) Intensitatea cmpului electric nu este unic

determinat` [n domeniile izolante, ci doar [n cele
conductoare.
Din Teorema de unicitate rezult` c` induc\ia
magnetic` B poate fi considerat` m`rime de stare [n
cazul
c@mpului
electromagnetic
cvasistationar:
cunoasterea ei la timul t=0 defineste unic evolu\ia
c@mpului electromagnetic.

3. Ecua\iile de ordinul 2
Din sistemul (1.1), (1.2), (1.3), (1.4) putem ob\ine,
prin substitu\ie, ecua\ii diferen\iale cu derivate par\iale,
de ordin superior, dar con\in@nd o singur`
necunoscut`. Astfel, din rela\iile (1.4) ]i (1.1) rezult`:
1

rot E

H
t

Aplic@nd operatorul rot [n rela\ia de mai sus ]i \in@nd

cont de rela\iile (1.2) ]i (1.3), rezult`:
1

E
rot E
0
t

rot

(1.12)

valabil` pentru mediile conductoare. Este convenabil s`

utiliz`m ecua\ia (1.12) atunci c@nd dorim s`

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
0

determin`m c@mpul electromagnetic [ntr-un domeniu

care este [n [ntregime conductor, iar condi\ile de
frontier` sunt impuse pentru Et .
|in@nd cont de rela\ia (1.3), rela\ia (1.2) devine,
pentru medii conductoare:
1
rot H E

Aplic@nd operatorul rot ]i \in@nd cont de rela\iile (1.1),

(1,4), rezult`:
rot (

1
H
rot H )
0

(1.13)

Este convenabil s` utiliz`m ecua\ia (1.13) atunci c@nd

dorim s` determin`m c@mpul electromagnetic [ntr-un
domeniu care este [n [ntregime conductor, iar
condi\ile de frontier` sunt impuse pentru H t .
Ecua\iile (1.12) ]i (1.13) sunt ecua\ii diferen\iale cu
derivate par\iale de tip parabolic, care descriu procese
de difuzie a c@mpului electromagnetic.
{n cazul [n care domeniul de calcul are medii
conductoare ]i medii izolante, ecua\iile (1.12) ]i (1.13)
r`m@n valabile pentru mediile conductoare, [n timp ce
pentru mediile izolante sunt valabile ecua\iile stabilite
[n cazul regimurilor sta\ionare /1/. Pe suprafe\ele de
separare se pun condi\iile de conservare a diferitelor
componente ale c@mpului electromagnetic. {n general,
determinarea c@mpului electromagnetic [n regimul
sta\ionar nu se poate face dec@t numeric, [n aceasta
direc\ie [ndrept@ndu-se numeroase cercet`ri ale
speciali]tilor din ingineria electric` /2/.

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
1

Dac` mediul conductor este omogen ct ., ct .,

atunci, din legea fluxului magnetic (1.5) rezult`: divH 0 .
Din teorema lui Ampre (1.2) rezult`, prin aplicarea
operatorului div: divJ 0 . Ca urmare, [n mediul conductor
omogen, unde J E , avem: divE 0 . Rela\ia (1.12)
devine:
E
0
t

rot rot E

si cum

rot rot E = grad ( divE ) - E =- E ,

E +

rezult` ecua\ia:

E
0
t

(1.12)

La fel, ecua\ia (1.13) devine:

H

H
0
t

(1.13)

4. Regimul cvasista\ionar sinusoidal

{n regimul sinusoidal, toate m`rimile c@mpului
electromagnetic sunt func\ii sinusoidale de aceeasi
pulsa\ie. De exemplu, intensitatea c@mpului electric
este un vector care, [ntr-un sistem de coordonate
carteziene, are forma:
E( x , y , z ,t ) iE x ( x , y , z ,t ) jE y ( x , y , z ,t ) kE z ( x , y , z ,t )

unde cele 3 componente sunt func\ii sinusoidale de

aceeasi pulsa\ie:

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
2

E x ( x , y , z ,t ) E xef ( x , y , z ) 2 sin t x ( x , y , z )

E y ( x , y , z ,t ) E yef ( x , y , z ) 2 sin t y ( x , y , z )

E z ( x , y , z ,t ) E zef ( x , y , z ) 2 sin t z ( x , y , z )

, E yef , E zef ]i x , y , z fiind valorile efective si,

respectiv, fazele ini\iale ale celor 3 componente. La fel
ca [n cazul regimului sinusoidal al circuitelor electrice,
vom utiliza imagnile [n complex ale componentelor
sinusoidale. De exemplu, pentru componenta axei ox
avem:
E xef

E x ( x , y , z ) E xef ( x , y , z ) cos x ( x , y , z ) j sin x ( x , y , z )

Ca urmare, imaginea [n complex

initensit`\ii c@mpului electric este:

vectorului

E( x , y , z ) i E x ( x , y , z ) jE y ( x , y , z ) k E z ( x , y , z )

|in@nd cont de faptul c` operatoului de derivare t are

ca imagine [n complex [nmul\irea cu j , ecua\iile (1.1),
(1.2), (1.3), (1.4) devin :
rot E j B

rot H J
J E J0
B H

(1.14)
(1.15)
(1.16)
(1.17)

Rela\iile (1.14) (1.17) pot fi privite ca un sistem de 4

ecua\ii cu 4 necunoscute B, H, E, J.
Prin aplicarea operatorului div [n rela\ia (1.14), se
ob\ine imaginea [n complex a rela\iei (1.5):

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
3

div B 0

Deci imaginea [n complex a legii fluxului magnetic

rezult` din forma [n complex a legii induc\iei
electromagnetice (1.14).
Asem`n`tor cu puterile regimului sinusoidal al
circuitelor electrice, este util ca, pornind de la rela\ia
(1.6), s` definim [n fiecare punct densitatea de volum a
puterii
active,
ce
se
transforma
din
forma
electromagnetic` [n alte forme, prin conduc\ie:
pa ( x , y , z )

1T
1T
p
(
x
,
y
,
z
,
t
)
dt

= T E( x , y , z ,t ) J( x , y , z ,t )dt
T 0
0

unde T este perioada: T

pe componente, avem:
pa ( x , y , z )

. Exprim@nd vectorii E ]i J

1T
E x ( x , y , z ,t )J x ( x , y , z ,t )dt
T 0

1T
E z ( x , y , z ,t )J z ( x , y , z ,t )dt
T 0

(1.18)

1T
+ T E y ( x , y , z ,t )J y ( x , y , z ,t )dt +
0

(1.19)

|in@nd cont de expresiile lui

Ex

]i

Jx:

E x ( x , y , z ,t ) E xef ( x , y , z ) 2 sin t x ( x , y , z )

J x ( x , y , z ,t ) J xef ( x , y , z ) 2 sin t x ( x , y , z )

primul termen din membrul drept al rela\iei (1.19) se

poate scrie:
1T
E x J x dt = E xef J xef cos( x x )
T 0

Partea I. Regimul cvasista\ionar

Imaginile [n complex ale lui

Ex

]i

1
4
Jx

sunt:

E x ( x , y , z ) E xef ( x , y , z ) cos x ( x , y , z ) j sin x ( x , y , z )

J x ( x , y , z ) J xef ( x , y , z ) cos x ( x , y , z ) j sin x ( x , y , z )

Deci:
1T
E x J x dt = Re( E x J *x )
T 0

unde J *x este conjugatul lui J x . Expresii asem`n`toare

se ob\in pentru ultimii termeni din membrul drept al
rela\iei (1.19):
1T
E y J y dt = Re( E y J *y ) ,
T 0

1T
E z J z dt = Re( E z J *z )
T 0

Rezult` c` densitatea de volum a puterii active, ce se

transform` din forma electromagnetic` [n alte forme,
prin conduc\ie, mai poate fi ob\inut` cu rela\ia:
pa Re( E J* )
(1.20)
La fel ca [n cazul circuitelor electrice, putem defini ]i
densitatea de volum a puterii complexe prin rela\ia:
pc

= E J*

(1.21)

precum ]i densitatea de volum a puterii reactive:

p r Im( E J* )

(1.22)

{n cazul unui mediu conductor linar, [n care rela\ia

dintre E ]i J este J E , densitatea puterii complexe este
egala cu densitatea de putere activa:

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
5

= pa E 2 = J 2

(1.23)

unde E este modulul (norma) lui E:

E

E E*

E x2

ef

E 2y

ef

E z2

ef

1T 2
E dt
T 0

(1.24)

5. Teorem` de unicitate pentru regimul

sinusoidal
Pentru a dovedi c` regimul cvasista\ionar sinusoial
este bine definit de ecua\iile (1.14)(1.17), este necesar
s` dovedim c` aceste ecua\ii asigur` unicitatea solu\iei
de c@mp.
Spre deosebire de ecua\iile (1.1)(1.4) ce
descriau evolu\ia [n timp a c@mpului electromagnetic
cvasista\ionar, ecua\iile (1.14)(1.17) nu descriu un
proces evolutiv ]i nu se pune problema definirii unor
condi\ii ini\iale pentru imaginile [n complex ale
m`rimilor
c@mpului.
{n
realitate,
c@mpul
electromagnetic (originalul) este variabil [n timp, dar
dependen\a de timp este sinusoidal`. Aceast` condi\ie
este o restric\ie cel pu\in la fel de tare ca ]i condi\ia
ini\ial`.
Condi\iile de frontier` (CF): sunt date de imaginile
[n complex ale condi\iilor de frontier` prezentate la
Cap.2.
Teorema 1.2. Ecua\iile (1.14)(1.17), [mpreun` cu
condi\iile de frontier` (CF), definesc unic componentele

Partea I. Regimul cvasista\ionar

B , H , J [n domeniul ]i componenta

1
6
E

[n domeniul

conductor c .
Demonstra\ie. Vezi Anexa A.

6. Ecua\iile de ordinul 2, [n regim

sinusoidal
Imaginile [n complex ale ecua\iilor (1.12), (1.13)

rezult` prin [nlocuirea derivatei t cu [nmul\irea cu

factorul j :
1

rot E j E 0

1
rot ( rot H ) j H 0

rot

(1.25)

H + 2 H 0

(1.26)
(1.25)
(1.26)

(1 j )

(1.27)

E + 2 E 0

unde:
si:

(1.28)

7. Aplica\ii
7.1. Patrunderea c@mpului electromagnetic [n
semispa\iul conductor
Fie domeniul definit de semispa\iul conductor
z>0, omogen ]i linear, de conductivitate ]i

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
7

permeabilitate magnetic` . La suprafa\a semispa\iului

(z=0), intensitatea c@mpului electric este:
E( x , y ,0 ,t ) E p ( x , y ,t ) iE0 2 sin( t )

(1.29)

deci constant` pe [ntreg peretele semispa\iului ]i

sinusoidal` [n timp. Ne propunem s` determin`m
c@mpul electromagneic sinusoidal din semispa\iu,
precum ]i pierderile specifice prin curen\i turbionari.
Folosind imaginile [n complex, condi\ia de frontiera
(1.29) se scrie:
E( x , y ,0 ) E p iE0

(1.30)

Admitem c`, [n [ntreg semispa\iul, intensitatea

c@mpului electric este orientat` pe direc\ia axei ox ]i
depinde doar de coordonata z:
E( x , y , z ) i E( z )

(1.31)

Este valabil` ecua\ia (1.25):

d2E
dz

2E 0

(1.32)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
8

Fig.1.2. Semispa\iu conductor

Solu\iile ecua\iei caracteristice s 2 2 0 asociate ecua\iei

(1.32) are solu\iile . Solu\ia ecua\iei (1.32) este de
forma:
E( z ) Ae

Be

(1.33)

Deoarece (1 j ) , cu 0 dat de rela\ia (1.28), ]i

E( z ) 0
deoarece zlim
, rezult` B=0. Din condi\ia de

frontier` (1.30) rezult` A E0 . Deci solu\ia ecua\iei

diferen\iale (1.32) este:
E( z ) E0e

= E0e z e jz

(1.34)

{n domeniul timp, expresia intensit`\ii c@mpului

electric rezult` din originalul expresiei (1.34):
E( z ,t ) E0 2e z sin( t z )

(1.35)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

1
9

Graficul dependen\ei intensit`\ii c@mpului electric,

raportat` la valoarea maxim` Emax E0 2 , [n func\ie de
distan\a z=z este prezentat [n Fig.1.3. Este o
sinusoid` rapid amortizat` cu distan\a z. {n tehnic`,
este deosebit de util s` se defineasc` adancimea de
p`trundere a c@mpului electromagnetic, ca distan\a
z= la care valoarea efectiv` a intensit`\ii c@mpului
electric:
Eef E0e z

(1.36)

scade de e ori. |in[nd cont de (1.28), rezult`:

1
2

(1.37)

1
0.8

E/Emax
exp(-z')
-exp(-z')

0.6
0.4
0.2

z'

0
-0.2 0

90

180

270

360

450

540

630

720

-0.4
-0.6
-0.8
-1

Fig.1.3. P`trunderea intensit`\ii c@mpului electric

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
0

Observa\ii: 1. Evident, semispa\iul conductor nu

poate exista [n realitate. El este [ns` un model deosebit
de eficient pentru a aprecia p`trunderea c@mpului
electromagnetic [n orice domenii m`rginite de
suprafe\e suficient de netede (Fig.1.4) [n compara\ie cu
ad`ncimea de p`trundere, dat` de rela\ia (1.37).
2. Impunerea condi\iei de frontier` prin componenta
tangen\ial` a intensit`\ii c@mpului electric poate s`
rezulte prin impunerea tensiunii la bornele bobinei, [n
ipoteza c` aceast` are rezisten\` neglijabil`:
E0

U
NL

unde U este valoarea efectiv` a tensiunii, N este

num`rul de spire al bobinei ]i L este lungimea unei
spire.
3. Un calcul asem`n`tor se face atunci c@nd pe
frontier` se d` componenta tangne\ial` a intensit`\ii
c@mpului magnetic. Ea poate s` rezulte prin impunerea
curentului din bobin`:
i

PPies`

ies`

Bobin
`
Zona de p`trundere a
c@mpului
electromagnetic
Fig.1.4. Pies` oarecare

Partea I. Regimul cvasista\ionar

H0

2
1

NI

unde I este valoarea efectiv` a curentului ]i este

[n`l\imea bobinei (perpendicular` pe planul figurii 1.4.).
C`lirea superficial` prin curen\i turbionari
Pierderile
specifice
prin
curen\i
turbionari
(densitatea de volum a puterii active) rezult` din rela\ia
(1.23):
pa E02e 2z

=E02e 2

(1.38)

Rezult` c` putem utiliz` c@mpul electromagnetic

pentru a [nc`lzi un mediu conductor la suprafat`. Putem
astfel ridica temperatura zonei superficiale a unei piese
pan` [n zona austenitic` si, [n urma r`cirii, putem ob\ine
o suprafa\` dur`, p`str@nd elasticitatea materialului [n
volumul piesei. Aceasta procedura tehnologic` se
folose]te des [n industrie pentru c`lirea suprafe\elor
pinioanelor, axelor etc. Adancimea zonei c`lite este
sugerat` de rela\ia (1.37)
7.2. Pierderi specifice [n tolele feromagnetice
Foarte multe echipamente electrotehnice au p`r\i
feromagnetice parcurse de fluxuri magnetice variabile
[n timp. Conform legii induc\iei electromagnetice, [n
aceste zone se induc tensiuni electrice si, ca urmare,
apar curen\i turbionari care conduc la apari\ia unor

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
2

piederi nedorite. O modalitate de a reduce aceste

pierderi este folosirea tolelor pentru por\iunile parcurse
de fluxuri magnetice variabile [n timp.
Vom c`uta solu\ia sinusoidal` a problemei de c@mp
electromagnetic. Fie tola infinit extins`, de l`\ime 2a,
din Fig.1.5. Induc\ia magnetic` este orientat` pe direc\ia
axei oy, depinde doar de coordonata x: B( x ,t ) jB( x ,t ) .
Imaginea [n complex a induc\iei magnetice este:
B( x ) jB( x ) . Presupuinem cunoscut fluxul magnetic pe o
[n`l\ime de 1m [n lungul axei oz:
( t ) ef

2 sin( t )

(1.39)

cu imaginea [n complex: =
2a
ef . Admitem c` intensitatea
z
c@mpului
electric
este
D
A
orientat` pe direc\ia axei oz ]
i depinde, de asemenea,
y
doar
de
coordonata
x.
o
Referindu-ne la ipotezele ce
x
le facem de multe ori
E
[naintea
rezolv`rii
unei
B
probleme
de
c@mp
electromagnetic, este util de
observat c` inginerul poate
C
B
intui comportarea marimilor
Fig.1.5. Tola
c@mpului, simplific@ndu-si
feromagnetic`
astfel rezolvarea problemei.
Dac` solu\ia ob\inut` verific` ecua\iile c@mpului
electromagnetic, atunci, conform teoremei de unicitate,
ea este singura solu\ie valabil`, deci ipotezele f`cute
sunt bune.

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
3

Fie curba [nchis` ABCDA, de form` dreptunghiular`,

cu AB =1m, pe care aplic`m forma [n complex a legii
induc\iei electromagnetice (1.13):
B

E( a ) dl + E( x ) dl +

E( a ) dl +

E( x ) dl =

|in@nd cont de orientarea lui E, avem: E( x ) dl 0 pe BC ]i

AD, iar E( a ) dl E( a )dl , pe AB ]i E( a ) dl E( a )dl , pe CD.
Putem admite c` E(x) este func\ie impar` de x ]i ca
urmare: E(-a)=-E(a). Ca urmare, din rela\ia de mai sus
rezult`:
E( a ) j ef

(1.40)

Rela\ia (1.40) este condi\ia de frontier` pentru

problema de c@mp electromagnetic. Ecua\ia (1.25)
cap`t` forma:

d2E
dx 2

2E 0

(1.41)

cu solu\iile ecua\iei caracteristice (vezi ]i 7.1). {n

acest caz, este mai convenabil s` scriem solu\ia
general` a ecua\iei (1.41) sub forma: E( x ) Ash( x ) Bc h( x ) .
Cum E(x) este func\ie impar`, r`mane: E( x ) Ash( x ) .
Impun@nd condi\ia de frontier` (1.40), rezult`:
E( x ) j ef

sh( x )
sh( a )

Densitatea de volum a pierderilor este:

(1.42)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
4

2
pa E 2 E E* 2 ef

sh( x )sh( * x )

(1.43)

sh( a )sh( * a )

|in@nd cont de rela\ia: sh( x )sh( y ) 2 ch( x y ) ch( x y ) ]i de

expresia coeficientului (1.27) ]i (1.28), avem:
2
pa ( x ) 2 ef

ch( 2x ) cos( 2x )
ch( 2a ) cos( 2a )

(1.44)

unde am folosit rela\ia ch( ix ) cos( x ) . {n Fig. 1.6 sunt

reprezentate pierderile [n func\ie de coordonata x.
pentru o tol` cu la\imea 2a=1mm, cu rezistivitatea

1
mm 2
1

]i permeabilitatea magnetic` relativ`

r 2000 ,

la frecven\a de 50Hz. Se observ` localizarea acestora la

marginea tolei.

p(x)/p(a)

0.4
0.2

1
0.999
0.998

x(mm)

0
-0.4

-0.2

B(x)/B(a)

0.8
0.6

0.2

0.997

0.4

Fig.1.6. Densitatea de volum a

pierderilor

x(mm)

0.996

-0.4

-0.2

0.2

0.4

Fig.1.7. Valoarea efectiv` a

induc\iei magnetice

Induc\ia magnetic` se ob\ine din legea induc\iei

electromagnetice (1.13):
rot E k E( x ) k E( x ) k i

dE
dE
j
jjB
dx
dx

Deci, \in@nd cont de (1.42), avem:

Partea I. Regimul cvasista\ionar

B( x ) = ef

ch( x )

2
5
(1.45)

sh( a )

Valoarea efectiv` a induc\iei magnetice este dat` de:

B 2 B B*

ch( 2x ) cos( 2x )
ch( 2a ) cos( 2a )

{n Fig.1.7. este desenat graficul valorii efective a

induc\iei magnetice. Se vede usor c`, cel pu\in [n cazul
valorilor numerice de mai sus, induc\ia magnetic` este
practic constant`. Din acest motiv, este mult mai util s`
se exprime fluxul magnetic [n func\ie de media valorii
efective sau maxime a induc\iei magnetice:
~
ef 2aBef

~
2aBmax

(1.46)

Valoarea medie a pierderilor este:

1
~
p
a

pa ( x )dx

2
2 ef
sh( 2a ) sin( 2a )
2a ch( 2a ) cos( 2a )

Sau, folosind (1.46) ]i not@nd

(1.47)

2a :

~2
2 2 a 2 Bmax
sh sin
~
p

ch cos

(1.48)

{n cazul numeric de mai sus, argumentul func\iilor din

rela\ia (1.48) are o valoarea 2a 0,5 . Ca urmare, o form`
mai simpl` a rela\iei (1.48) se ob\ine prin dezvoltarea [n
serie a func\iilor din aceast` rela\ie:
3
3

...
...
2 2 ~2
2 a Bmax 1! 3!
1! 3!
~
p
2
2

... 1
...
2!
2!

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
6

Deci:
2
~2
~
p 2 a 2 Bmax
3

(1.49)

8. Regimul cvasista\ionar periodic

{n regimul periodic, m`rimile c@mpului sunt func\ii
periodice de aceeasi perioad` T.
Generatoare de curent continuu. Vom prezenta o
proprietate interesant` din punct de vedere tehnic,
pentru c@mpul electromagnetic cvasista\ionar periodic.
Definim, [n domeniile conductoare, m`rimea:
t

E c Ed
0

Din legea induc\iei electromagnetice avem:

rot E c = B( t ) B( 0 )

Deci,

[n

regim periodic: rot Ec ( T ) 0 ]i ca

E c ( T ) grad . Din teorema lui Ampre rezult`:
T

rot Hd
0

= Jd = Ec ( T ) = grad
0

urmare,

(1.50)

unde, la suprafa\a corpului conductor,

J n

Din (A.30) rezult`:

0
n

(1.51)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
7
(1.52)

div( grad ) 0

si \in@nd cont de condi\ia de frontier` (1.51), rezult` c`

grad =0. Deci:
T

E d

]i

Jd =0

Rezult` proprietatea: nu se poate produce curent

continuu [n regimul periodic, dac` mediul conductor
este liniar. Pentru a produce curent continuu este
necesar s` utiliz`m medii conductoare cu rela\ie
constitutiv` E-J dependent` de timp (este necesar`
comuta\ia) sau cu rela\ie constitutiv` neliniar`
(comuta\ie static`).
Analiza regimului periodic.
Condi\ia de periodicitate, [mpreun` cu condi\iile de
frontier` de tip magnetic, asigur` unicitatea solu\iei
sistemului de ecua\ii (1.1)(1.4) (Anexa A).
Analiza Fourier. Dac` mediile sunt liniare, atunci
cea mai comod` procedur` de analiz` a c@mpului
electromagnetic periodic este descompunerea solu\iei
[n serie Fourier ]i determinarea fierc`rei componente
prin utilizarea imaginilor [n complex. De exemplu,
pentru o intensitate a c@mpului electric periodic`
avem:
E iE x jE y kE z E k
k

(1.50)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
8

unde componentele lui E k pe cele trei axe sunt

armonicele componentelor E x , E y , E z . Ecua\iile
(1.1)(1.4) r`man valabile ]i pe componente,
proprietate ce poate fi dovedit` prin proiectare pe
func\iile sin( kt ) , cos( kt ) .
Repetarea valorii m`rimii de stare. O alt` procedur`
de determinare a c@mpului electromagnetic periodic,
aplicabil` ]i [n cazul mediilor neliniare, este analiza [n
domeniul timp. Admi\@nd o valoare arbitrar` pentru
pentru m`rimea de stare B, se determin` evolu\ia [n
timp a c@mpului electromagnetic, regimul periodic
instal@ndu-se atunci c@nd m`rimea de stare se repet`
dup` o perioad`.

9. Regimul cvasista\ionar anamagnetic

Regimul cvasista\ionar anamagnetic al cmpului
electromagnetic presupune neglijarea derivatei n timp
a induc\iei magnetice. Legea induc\iei electromagnetice
cap`t` forma din electrostatic`:
rot E 0

(1.51)

E gradV

(1.52)

Rezult`:
Forma local` a legi circuitului magnetic, pentru
medii imobile este:
rot H J

D
t

(1.53)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

2
9

La ecuatiile (1.51) ]i (1.53) se adauga ]i rela\iile

constitutive
privind
componentele
c@mpului
electromagnetic (E,J) ]i (D,E).
Legea leg`turii dintre induc\ia electric` ]i
intensitatea c@mpului electric este:
D E

(1.54)

Legea conductiei este:

J E

(1.55)

Am presupus c` mediile sunt liniare, izotrope, f`r`

polariza\ie electric` ]i fara c@mp imprimat.
Putem privi rela\iile (1.51), (1.53), (1.54) ]i (1.55)
ca pe un sistem de 4 ecua\ii cu patru necunoscute: E,
D, J, H.
Condi\ii de frontier` (CF)
La ecuatiile de mai sus trebuie adaugate conditiile
de frontiera. Acestea sunt de tipul celor de la
c@mpurile statice /1/:
(FR) (). Pe S se d` componenta tangen\ial` a lui
E :Et f ;
() Pe restul frontierei S" = - S' se d`
componenta normal` a densit`\ii curentului total:
= g;

Jn

Dn
t

Dac` S' este format` din n suprafe\e disjuncte Si,

atunci condi\iile de frontier` se complic` prin impunerea
unor fluxuri electrice sau a unor tensiuni electrice /1/.
Condi\iile ini\iale (CI)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

3
0

Deoarece [n ecua\ia (1.53) apare derivata [n timp a

induc\iei electrice, este necesar s` se cunoasc` ]i
valoarea ini\ial` a acesteia: D t 0 Di .
Teorema 1.3. Sistemul rela\iilor (1.51), (1.53),
(1.54) ]i (1.55), cu condi\ia ini\ial` (CI) ]i cu condi\iile de
frontiera (FR) , definesc unic componentele (D,E,J) [n
domeniul .
Demonstra\ie. Vezi Anexa A.
Din Teorema de unicitate rezult` c` induc\ia
electric` D poate fi considerat` m`rime de stare [n
cazul
c@mpului
electromagnetic
cvasistationar:
cunoasterea ei la timul t=0 defineste unic evolu\ia
c@mpului electromagnetic.
Observa\ii: 1. Dac` mediul este perfect izolant,
atunci J=0 si, din rela\ia (1.53), rezult`:
div

si deci:

D
0
t

divD ct ([n

timp)

Cunosc@nd valoarea lui divD ct la timpul initial, rezulta

ca problema de regim cvasistationar este, de fapt, o
problema de electrostatica.
2. Neglijarea derivatei in timp a inductiei
magnetice, care defineste regimul cvasistationar,
corespunde alegerii unei permeabilitati magnetice nule,
de unde rezult` denumirea de regim cvasista\ionar
anamagnetic.
Ecua\ia potentialului scalar
Inlocuind (1.52) [n relatiile (1.54)
tin@nd cont de (1.53), rezult`:

]i (1.55), ]i

Partea I. Regimul cvasista\ionar

rot H gradV

3
1

( gradV )
t

Aplic@nd operatorul div, rezulta:

divgradV

( divgradV )
0
t

(1.56)

Conditiile de frontiera pentru ecuatia in V se obtin din

(FR). Din conditia () ]i din relatia (1.52) rezulta ca pe
suprafa\a S se d` poten\ialul V:
V ( P ) V ( P0 )

f dl

P0

(1.57)

unde P ]i P0 sunt puncte de pe S, iar integrarea se

face pe orice drum de pe S. Pe suprafetele S se da o
relatie a derivatei pe directia normalei:
V

n

g
t

(1.58)

Elementul de circuit de tip capacitiv. Condi\iile de

frontier` de tip element de circuit (Partea IV) asigur`
unicitatea solu\iei sistemului de ecua\ii (1.51), (1.53),
(1.54) ]i (1.55). {n regimul cvasista\ionar anamagnetic,
elementul de circuit are caracer capacitiv.
Regimul sinusoidal
Daca toate marimile c@mpului din regimul
cvasistationar sunt functii sinusoidale de aceeasi
pulsatie, putem folosi imagnile in complex si,
corespunzator relatiilor (1.52)(1.55), obtinem:
E grad V

(1.59)

Partea I. Regimul cvasista\ionar

H dl J ndS

3
2

D ndS

(1.60)

(1.61)

D E

(1.62)

J E

In relatia D-E se poate lua permitivitatea complexa:

(1.63)

r j i

prin care tinem cont de pierderile in dielectric. In

tehnica, pierderile in dielectric sunt descrise de:

tg i
r

(1.64)

Ecuatia poten\ialului este:

(1.65)

div grad V 0

unde conductivitatea complexa

prin conductie:

cuprinde ]i pierderile

( i ) j r

(1.66)

Conditia initiala, care apare la problema in

domeniul timp, este inlocuita de conditia ca marimile sa
fie functii sinusoidale. Conditiile de frontiera sunt date
de imaginile in complex ale condi\iilor (CF).
Regimul cvasista\ionar anamagnetic este un model
foarte util pentru analiza c@mpului electromagnetic [n
medii izolante sau foarte slab conductoare, unde cei doi
termeni din membrul drept al legii circuitului magnetic

Partea I. Regimul cvasista\ionar

3
3

au ponderi apropiate. {n plus, valoarea total` a

membrului drept este mult mai mic` dec`t [n cazul
regimului cvasista\ionar din corpurile conductoare,
studiat la paragrafele anterioare. Rezult` o valoare mai
mic` pentru H si, [n cazul [n care mediul are
permeabilitatea magnetic` a vidului, valoarea induc\iei
magnetice este mic`, put`nd fi neglijat`. Evident,
admitem c` viteza de varia\ie [n timp a c@mpului
electromagnetic este suficient de mic`. Un criteriu
utilizat pentru aceast` vitez`, [n cazul regimului
sinusoidal, este ca lungimea de und` a c@mpului
electromagnetic

1
f 0

s`

fie

mai

mare

decat

dimensiunile domeniului analizat.

{n tehnic`, regimul cvasista\ionar anamagnetic
este utilizat cu succes la studiul [nc`lzirii dielectricilor
[n medie frecven\` ]i la studiul str`pungerii izola\iilor.
{nc`lzirea dielectricilor
Teoreme lui Warburg (Partea II) afirma ca energia
specific` (densitatea de volum) ce se transform` din
forma electromagnetica [n c`ldura, este:
w

E dD = E D dt

ciclu

(1.67)

Ca urmare, pierderile specifice pot fi scrise:

p

w 1

T
T

D
dt
t

(1.68)

unde T este perioada. Utiliz@nd imaginile [n complex,

avem:

p Re E ( j D )*

= ReE ( j * E* )

Partea I. Regimul cvasista\ionar

3
4

Folosind expresia permitivit`\ii complexe (1.63), rezult`:

(1.69)

p i E 2

Dac` \inem cont ]i de pierderile prin conduc\ie, atunci:

p Re E J*

Folosind
rezult`:

expresia

conductivit`\ii

p Re E * E*

=( i )E 2

complexe

(1.66),
(1.70)

care cuprinde atat pierderile in dielectric, cat ]i cele

prin conduc\ie.