Sunteți pe pagina 1din 62

RAPORT

Serviciile de asisten acordate


victimelor traficului de persoane n Romnia i Norvegia

Noiembrie 2014

Proiect nantat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romnia.
Pentru informaii ociale despre granturile SEE i norvegiene accesai www.eeagrants.org
Continutul acestui material nu reprezint in mod necesar pozitia ocial a granturilor SEE 2009-2014.

PRO REFUGIU ASSOCIATION


ADDRESS:

56 CRANGASI STREET, BUCHAREST, ROMANIA


www.prorefugiu.org

AUTORI: ASOCIAIA PRO REFUGIU


ORGANIZAIA PRO SENTRET
D-na Silvia Antoaneta Berbec Preedinte, Expert Asociaia Pro Refugiu
D-na Anca Bucur Psiholog, Expert Asociaia Pro Refugiu
D-na Bjrg Norli Director, Expert Organizaia Pro Sentret
D-na Camilla Hammergren Expert Organizaia Pro Sentret

ORGANIZAII PARTENERE



Asociaia Global Help


Asociaia Betania
Fundaia People to People
Institutul Est European de Sntate a Reproducerii

RESPONDENI ROMNIA

Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane


Directiile Generale de Asisten Social i Protecia Copilului judeele Alba, Arad, Arge, Botoani, Braov, Bistria,
Bihor, Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj, Covasna,
Dmbovita, Dolj, Gorj, Galai, Giurgiu, Harghita, Iai,
Mehedini, Neam, Mure, Prahova, Sibiu, Satu Mare,
Suceava, Timi, Vlcea, Slaj
Asociaia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de
Reintegrare i Educaie
Asociaia Romn Anti-Sida Filiala Brasov
Asociaia Generaie Tnr

RESPONDENI NORVEGIA







EDITOR ASOCIAIA PRO REFUGIU


www.prorefugiu.org

Centre for women and men with experience of prostitution, The


Church City Mission, Oslo (Nadheim)
Social welfare service for victims of human trafficking, Municipality
of Oslo (Oslo Piloten)t
Outreach service for young people at risk, Municipality of Oslo
(Uteseksjonen)
Child care services, Municipality of Oslo (Barnevernstjenesten)
Re-establishment, organizing safe housing, security and assistance
to victims of human trafficking (ROSA)
Maritastiftelsen
Norwegian Directorate of Immigration, Protection (UDI Asylavdelingen)
Norwegian Directorate of Immigration, Residency (UDI Oppholdsavdelingen)
International Organization of Migration (IOM)
Salvation Army, Oslo (Frelsesarmeen)
Reception Centre for unaccompanied minor asylum seekers (Hvalstad Avlastningsmottak)
Red Cross, Oslo (Rde Kors)
EVA Project, Red Cross, Bergen (EVA Rde Kors)
Norwegian Organization for Asylum Seekers (NOAS)
Outreach service for young people at risk, Municipality of Bergen
(Utekontakten)
Guardian for unaccompanied minor asylum seekers, the County
Governor
Pro Sentret Oslo

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

STATISTICI
CAPITOLUL II

18

LEGISLATIE PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE


CAPITOLUL III

26

SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE


CAPITOLUL IV

46

MANAGEMENTUL DE CAZ
CAPITOLUL V

57

RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA SERVICIILOR DE ASISTENTA A VICTIMELOR


TRAFICULUI DE PERSOANE
ANEXE

58

ACRONIME

ANITP
ANPDCA
BCCO
DGASPC
DIICOT
IGPR
IGI
OIM
ONG
MJ
MMFPSPV
VTP
CP
CPC
HG
OG
OUG

AGENIA NAIONAL IMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE


AUTORITATEA NATIONAL PENTRU PROTECIA DREPTURILOR COPILULUI SI ADOPTIE
BIROUL DE COMBATERE A CRIMINALITII ORGANIZATE
DIRECTIA GENERAL DE ASISTENT SOCIAL SI PROTECTIA COPILULUI
DIRECIA DE INVESTIGARE A INFRACIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZAT SI TERORISM
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIIEI ROMNE
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRRI
ORGANIZAIA INTERNAIONAL PENTRU MIGRATIE
ORGANIZAIE NON-GUVERNAMENTAL
MINISTERUL DE JUSTITIE
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECTIEI SOCIALE SI PERSOANELOR VRSTNICE
VICTIMA TRAFIC DE PERSOANE
COD PENAL
COD PROCEDUR PENAL
HOTRRE DE GUVERN
ORDONAN DE GUVERN
ORDONAN DE URGEN A GUVERNULUI

INTRODUCERE
Traficul de persoane reprezint una dintre cele mai profitabile activiti de criminalitate
organizat. Acest fenomen reprezint o inclcare flagrant a drepturilor omului, afectand anual
milioane de persoane in intreaga lume.
Romnia reprezint in principal o ar de origine si tranzit pentru victimele traficului de
persoane. Anual cetenii romni reprezint un procent considerabil din numrul total al
victimelor traficului de persoane identificate in Europa. Printre formele cele mai frecvente de
exploatare se numr exploatarea sexual, munca forat, cersetoria forat. De-a lungul anilor
tri de destinatie s-au numrat state precum Italia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie,
Grecia, ins in ultimii ani a crescut numrul cetenilor romni exploatai in state precum
Norvegia, Suedia, Danemarca.
Norvegia se prezint ca o ar bogat, cu o populaie cu putere de cumprare puternic,
reprezentand o pia atractiv pentru traficul de fiine umane. Norvegia este n principal o ar de
destinaie, forma cea mai frecvent de exploatare fiind prostituia fortat a femeilor. Cu toate
acestea, exist si cazuri de munc forat si uneori Norvegia este considerat de ctre autoriti ca
fiind si o ar de tranzit. Din informaiile detinute Norvegia in general nu reprezint o ar de
origine nici pentru traficul intern, nici pentru cel extern.
Obiectivul este prezentarea situaiei actuale in cele dou ri privind traficului de persoane i
sistemul de sprijin oferit victimelor. Aceste informaii vor sta la baza crerii celor mai bune
practici n acest domeniu.
Avnd n vedere subiectul sensibil, realizarea prezentului raport romno-norvegian nu a fost o
sarcin uoar.
Raportul a fost realizat ca parte a proiectului ans i Provocare - mbuntirea serviciilor
sociale oferite victimelor traficului de persoane, proiect finanat prin Granturile SEE n cadrul
Fondului ONG Romnia. Studiul are la baz o metodologie de tip calitativ si cantitativ axat pe 2
componente: Desk research analiza legislaiei si a documentelor relevante din Romnia si
Norvegia. Colectare date prin aplicare chestionare in raport de autoriti, organizaii nonguvernamentale care furnizeaz servicii de asisten victimelor in cele dou ri.
Raportul este alcatuit din 5 capitole: Capitolul I Statistici, prezint in detaliu informaii privind
numrul victimelor traficului de persoane, formele de exploatare a acestora in Romnia si
Norvegia in perioada 2012-2014. Capitolul II Legislatie privind protectia si asistenta victimelor
traficului de persoane conine informaii referitoare la principalele acte normative din cele dou
ri care cuprind reglementri relevante privind serviciile de asisten la care victimele ar trebui
s aib dreptul pe durata procesului de reabilitare/reintegrare in societate. Capitolul III Servicii
de asistent pentru reabilitarea victimelor conine o analiz detaliat a serviciilor de asistent
care se ofer in practic de ctre autoriti si organizaii non-guvernamentale din cele dou ri.
Capitolul IV Managementul de caz in Romnia si Norvegia. Capitolul V Recomandri pentru
imbuntirea serviciilor de asisten a victimelor traficului de persoane.

CAPITOLUL I
STATISTICI
I. ROMANIA
1. Numr victime identificate anual
Datele au fost obtinute cu sprijinul Ageniei Naionale Impotriva Traficului de Persoane
(ANITP) si vizeaz perioada anilor 2012 i 2013.
Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane este autoritatea competent din Romania
care printre atributiile sale deine si coordonarea, respectiv monitorizeaz la nivel national, a
activitilor de colectare a datelor si informaiilor privind situaia persoanelor traficate, asistenei
acordate victimelor traficului de persoane si reintegrrii sociale a acestora.
Tabel 1
Numr victime ceteni romni
AN
An 2012
An 2013

Femei
348
299

Barbati Fete
323
327
297
278

Baieti
43
22

TOTAL
1041
896

In cifre absolute se observa o usoar scdere a numrului de cazuri de victime in anul 2013 fa
de 2012.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

Tabel 2
Numr victime -ceteni romni- trafic intern
AN

Femei Barbati

Fete

Baieti

TOTAL

An
2012

99

95

266

37

497

An
2013

65

44

219

16

344

Din analiza datelor, se poate observa c predomin numrul minorilor de sex feminin ca fiind
supuse traficului intern in cei 2 ani de referin.
Tabel 3
Numr de victime -ceteni romni- trafic extern

RAPORT

AN

Femei

Barbati

Fete

Baieti

TOTAL

An
2012

249

228

61

544

An
2013

234

253

59

552

In cazul traficului extern, se observ faptul c adulii, atat femei cat si barbai, sunt cele mai
traficate categorii de persoane. Se remarc numrul mic de minori de sex masculin.
HARTA DESTINATIEI VICTIMELOR CETATENI ROMANI
PERIOADA 2012-2013

Cu rosu statele unde sunt identificate oficial anual peste 40 victime cetateni romani (Romnia,
Germania, Spania, Italia)

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

Cu verde statele unde sunt identificate oficial anual intre 1-40 victime cetateni romani (Austria,
Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Franta, Grecia, Olanda, Polonia, Portugalia, Olanda,
Norvegia, Suedia, Ungaria).

Tabel 4
Numr victime -ceteni romni- identificate in funcie de formele de exploatare
AN
2012

2013

FORME DE
EXPLOATARE
Exploatarea sexuala
Exploatarea prin
munca
Cersetorie fortata
Obligare la comiterea
de furturi

Femei

Barbati

235
94

9
275

Fete
299
14

Baieti
10
27

TOTAL
553
410

8
0

27
3

9
1

4
2

48
6

Exploatarea sexuala
Exploatarea prin
munca
Cersetoria fortata
Obligare la comiterea
de furturi

202
73

0
276

246
7

0
19

448
375

10
0

17
1

9
1

2
1

38
3

RAPORT

Din analiza datelor, se poate observa faptul c, femeile si fetele sunt cele mai frecvent supuse
exploatrii sexuale, in timp ce in cazul brbailor predomin exploatarea prin munc. Cersetoria
forat, obligarea la comitere de furturi sau alte acte ilegale sunt sensibil mai sczute ca numr de
cazuri.
Tabel 5
Victime -cetteni strini- identificate pe teritoriul Romniei
AN

Numr
Adulti

Numr
Minori

Forme de exploatare

2012

Exploatare sexual

2013

Exploatare sexual

Din datele furnizate de ANITP reiese c un numr de 6 persoane, ceteni strini, au fost
identificate pe teritoriul Romaniei ca fiind victime ale traficului de persoane. Toate victimele au
fost aduli de sex feminin, supuse exploatrii sexuale.
2. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii asistent din partea Direciilor
Generale de Asisten Social si Protecia Copilului
Au fost utilizate datele obinute de la un numr de 31 Direcii Generale de Asisten Social si
Protecia Copilului (D.G.A.S.P.C.-uri corespunztoare tot atator judete) dup cum urmeaz:
Alba, Arad, Arge, Botoani, Braov, Bistria, Bihor, Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj,
Covasna, Dambovita, Dolj, Gorj, Galai, Giurgiu, Harghita, Iai, Mehedini, Iai, Neam, Mure,
Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timi, Vlcea, Slaj.
DGASPC-uri pe judete participante la studiu

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

Conform datelor centralizate, situaia victimelor traficului de persoane asistate prin serviciile
oferite de DGASPC-uri pentru anii 2012 i 2013 se prezint astfel
Tabel 6
Victime-ceteni romni-asistate de Direciile Sociale de Asisten Social si Protecia
Copilului

AN
2012
2013

Femei
trafic
intern si
extern
38
38

Barbati trafic
intern si
extern
12
8

Fete trafic intern


si extern
82
107

Baieti trafic
intern si extern
17
13

TOTAL
149
166

Tabel 7
Victime-ceteni romni-traficate intern, asistate de Direciile Generale de Asisten
Social si Protecia Copilului
AN
An
2012
An
2013

10

RAPORT

Femei Barbati Fete

Baieti

Total

68

17

99

15

93

118

Tabel 8
Victime-ceteni romni-traficate extern, asistate de ctre Direciile Generale de Asisten
Social si Protecia Copilului
AN
2012
2013

Femei
29
23

Barbati
7
7

Fete
19
14

Baieti
5
4

60
48

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

11

3. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii asisten din partea


organizaiilor non-guvernamentale
Organizaiile non-guvernamentale participante la acest studiu au fost: Asociaia Pro Refugiu
(Bucuresti), Fundaia People to People (Oradea), Asociaia Global Help (Craiova), Institutul Est
European de Sntate a Reproducerii (Targu Mures), Asociaia pentru Dezvoltarea Practicilor
Alternative de Reintegrare si Educatie (Bucuresti), Asociaia Romana Anti-Sida Filiala Brasov,
Asociaia Generatie Tanara (Timisoara). Aceste organizaii ofera servicii de consiliere, asisten
social, psihologic, juridic, consiliere vocaional, orientare profesionala, consiliere familial,
dar si servicii de formare si prevenire pentru combaterea traficului de fiine umane.
Tabel 9
Victime -ceteni romani- asistate de organizaii non-guvernamentale din Romnia
AN
An 2012
An 2013

Femei
94
134

Barbati
28
21

Fete
41
29

Baieti
16
9

TOTAL
179
193

Din datele furnizate de ONG-uri si centralizate, in raport de cei 2 ani de referint, reiese c cea
mai numeroas categorie asistat o constituie femeile, urmate de minori de gen feminin.

12

RAPORT

AN
2012

2013

Tabel 10. Tabel comparativ - asistena acordat victimelor de ctre


diferite instituii/ ONG-uri
Instituii /
Femei
Brbai
ONG
Fete
Biei
TOTAL
ANITP
1041
348
323
327
43
DGASPC
149
38
12
82
17
ONG
179
94
28
41
16
ANITP
896
297
278
22
299
DGASPC
166
8
107
13
38
ONG
193
134
21
29
9

Se observ discrepana intre numrul victimelor identificate si cele asistate de DGASPC-uri si


ONG-uri, ceea ce din punctul nostru de vedere indic existena unor deficiene ale sistemului de
referire in vederea acordrii serviciilor de asisten de care victimele au in general nevoie.
Si la analiza pe categorii a victimelor se observ o mare diferenta; se pare c in toi anii analizai
sectorul non-guvernamental a acordat asisten victimelor femei intr-o mai mare msura decat
Direciile Generale de Asisten Social si Protectia Copilului.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

13

II. NORVEGIA
Norvegia, fiind o ar bogat i cu o mare putere de cumprare, este o pia atractiv pentru
traficul de persoane. Norvegia este n principal o ar de destinaie i, mai ales n scopul
exploatrii femilor prin prostituie. Totui, au existat i cazuri n cazul n care victimele au fost
exploatate prin munc forat, iar n aceste situaii poliia a presupus Norvegia este o ar de
tranzit. Din ceea ce tim, Norvegia nu este o ar de origine nici pentru traficul de persoane
intern, nici pentru trafic persoane n afara granielor sale.
n Norvegia, facem distincie ntre identificarea posibilelor victime ale traficului de persoane i
verificarea victimelor. Dac persoana n cauz este un minor, acesta poate fi identificat ca o
posibil victim a traficului de persoane i poate fi verificat ca victim de ctre organele de
poliie, procuratur, autoritile de imigrare sau de ctre serviciul de protecie a copilului.
Verificarea are loc prin ndeplinirea sarcinilor obinuite ale autoritilor i nu este obligatoriu s
se ajung la aceeai concluzie.
Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie n Norvegia care s dein o imagine de
ansamblu a numrului total de victime ale traficului de persoane, aa cum nu exist niciun sistem
naional de identificare i nregistrare a victimelor. La nceputul fiecrui an, Unitatea de
Coordonare a Victimelor Traficului de Persoane (KOM) din cadrul Poliiei ncurajeaz fiecare
organizaie i autoritate care ar putea s ntlneasc poteniale victime ale traficului de persoane
s le raporteze acestui department. Aceste date vor fi colectate i inserate ca statistici ntr-un
raport anual. Aceast statistic ns nu face diferena ntre posibile victime i victime verificate.
Din cte tim, nu exist nicio statistic care s fac diferena ntre cele dou categorii. Cifrele

14

RAPORT

prezentate n cele ce urmeaz sunt preluate din rapoartele anuale ale Unitii de Coordonare a
Victimelor (KOM).
Avem motive s credem c numrul real al victimelor este mult mai ridicat, deoarece unele
persoane identificate ca victime refuz asistena i, prin urmare, nu sunt incluse n statistici, iar
altele nu sunt identificate deloc. Dat fiind situaia prezent, este imposibil realizarea unei
estimri a numrului real de victime.
Este important s nelegem c cifrele din statistici reprezint totalul de victime ale traficului de
persoane care au primit asisten n anul respectiv, indiferent de anul n care au fost identificate.
Acest lucru semnific faptul c, o poteniala victim a traficului de persoane identificata in 2011
si care in 2012 si 2013 a continuat s beneficieze de asisten va aprea in ambele statistici
anuale.
In decursul anului 2012 numrul total al persoanelor care au beneficiat de asisten, in calitate de
victime ale traficului de fiine umane, a fost de 349, din care 136 identificate in decursul anului
respectiv.
AN

2012

Adulti
Femei
Trafic Trafic
intern extern
0
225

Minori
Barbati
Trafic Trafic
intern extern
0
24

Fete
Trafic
intern
0

Trafic
extern
33

Baieti
Trafic
Trafic
intern
extern
0
37

Formele de exploatare
Nu exist victime ceteni norvegieni supusi traficului de persoane. Prin urmare numerele
prezint victimele traficului de persoane care sunt ceteni strini exploatai in Norvegia. Mai
mult de atat, numerele reprezint victimele care au primit asisten in acel an si nu doar cele
identificate in 2012.
AN 2012

Forme de exploatare

Prostitutie si alte
forme de exploatare
sexuala
Munca fortata i
servicii
Prostitutie si munca
fortata
Prelevare de organe
Serviciul militar

Adulti

Minori

Femei
218

Barbati
5

Fete
14

Baieti
2

20

16

26

11

0
1

0
0

0
1

0
8

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

15

Alte forme de
exploatare

Astfel prezentat mai sus cele 349 de victime ale traficului de persoane au beneficiat de asisten
in anul 2012. Aceste victime provin din 50 de ri diferite. Cele 10 ri din care provin cele mai
multe victime sunt prezentate n tabelul urmtor.
Tara de origine

Numr de victime
163
46
13
10
9
7
7
6
6
5

Nigeria
Romnia
Filipine
Somalia
Uganda
Afganistan
Bulgaria
Algeria
Lituania
Ghana

Numrul total victimelor traficului de persoane care au beneficiat in decursul anului 2013 de
asistena a fost de 300, din care 124 au fost identificate in decursul respectivului an.
AN

Adulti
Femei
Trafic Trafic
intern extern
0
231

2013

Minori
Barbati
Trafic Trafic
intern extern
0
35

Fete
Trafic
intern
0

Trafic
extern
16

Baieti
Trafic
Trafic
intern
extern
0
18

Formele de exploatare
Nici in privina acestui an nu au existat cazuri de ceteni norvegieni victime ale traficului. Prin
urmare datele reprezint victime ale traficului care sunt cetteni strini exploatai in Norvegia.
Datele din tabelul de mai jos reprezint numrul victimelor care au beneficiat de asistent in
2013 si nu doar numrul celor identificate in decursul anului 2013.
AN 2013

Forme de exploatare

Prostitutie si alte
forme de exploatare
sexual

16

RAPORT

Adulti
Femei
193

Barbati
4

Minori
Fete
4

Baieti
0

Munca fortat i
servicii
Prostitutie si munc
fortat
Prelevare de organe
Serviciul militar
Alte forme de
exploatare

28

29

14

0
0
11

0
0
1

0
0
3

0
0
2

Astfel cum rezult din datele prezentate, 300 de victime au beneficiat de asisten in decursul
anului 2013. Aceste victime au provenit din 47 de tari diferite. Cele 10 ari din care provin cele
mai multe victime sunt prezentate un tabelul urmtor.
Tara de origine
Nigeria
Romania
Filipine
Somalia
Etiopia
Bulgaria
Pakistan
Somalia
Guinea
India
Uganda

Numar de victime
138
25
16
10
10
6
6
6
6
5
5

n prezent, nc nu exist cifre ale posibilelor victime ale traficului de persoane ce au primit
asisten n perioada ianuarie-iunie 2014.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

17

CAPITOLUL II
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA
VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

1. LEGISLATIA INTERNATIONALA
Att Romnia ct si Norvegia au ratificat de-a lungul timpului o serie de acte normative
internationale in domeniul luptei impotriva traficului de persoane.
1.1. ROMANIA
- Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate, adoptata la New
York la 15 noiembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 565/2002.
La data de 14 decembrie 2000, s-a semnat la Palermo, Convenia Naiunilor Unite mpotriva
criminalitii transnaionale organizate i cele dou protocoale ale sale adoptate la New York, 15
noiembrie 2000:
- Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n special al
femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii
transfrontaliere organizate.
- Protocolul mpotriva traficului ilegal de migrani pe calea terestr, a aerului i pe mare,
adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate.
- Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane - ratificat prin
Legea nr. 300/2006.
- Convenia privind drepturile copilului, adoptat de Adunarea General ONU la data de 20
noiembrie 1989, intrat n vigoare n 1990 i ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990
- Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai
grave forme de munc a copiilor i aciunea imediata n vederea eliminrii lor, adoptat la cea
de-a 87-a sesiune a Conferinei Generale a ILO la Geneva (1999), ratificat prin Legea 203/2000
i Protocolul facultativ al Conveniei cu privire la drepturile copilului, vnzarea de copii,
prostituia copiilor i pornografia infantila (2001).
-Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane (Varsovia,
2005), ratificata prin legea nr. 300/2006.
-Directiva 36/2011/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 Aprilie 2011 privind
prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia.

18

RAPORT

1.2. NORVEGIA
- Protocolul de la Palermo privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n
special al femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii
transfrontaliere organizate.
- Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane.

2. LEGISLATIA NATIONALA
2.1. Romnia
Principalele acte normative nationale care cuprind prevederi relevante in domeniul traficului de
persoane si al asistentei victimelor sunt:
-Strategia naional mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, avand ca
obiective generale: Dinamizarea activitilor de prevenire i a participrii societii civile la
derularea acestora. mbuntirea calitii proteciei i asistenei acordate victimelor traficului de
persoane n vederea reintegrrii sociale. mbuntirea capacitii instituionale de investigare a
infraciunilor de trafic de persoane, cu precdere a cazurilor de trafic de minori, precum i
urmrirea profitului infracional de ctre organele de urmrire penal. Creterea capacitii de
colectare i analiz a datelor privind traficul de persoane. Optimizarea i extinderea procesului de
cooperare interinstituional i internaional pentru susinerea implementrii strategiei naionale
mpotriva traficului de persoane
-Planul Naional pentru implementarea Strategiei Naionale mpotriva traficului de persoane
pentru perioada 2012-2014.
-Legea 230/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea i
combaterea traficului de persoane.
-Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu modificrile i
completrile ulterioare.
-Ordin nr. 335/2008 pentru aprobarea Mecanismului naional de identificare i referire victimelor
traficului de persoane.
-Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru
serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de persoane.
-Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor.
-Legea 682/2002 privind protecia martorilor.
-Legea nr. 39/2003 privind prevenirea i combaterea criminalitii organizate.
-Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.
-Hotrrea Guvernului nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni
nensoii aflai pe teritoriul altui stat i asigurarea msurilor de protecie special n favoarea
acestora.
-Ordonana de urgen a guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia.
-Legea nr. 157/2011 pentru modificarea i completarea unor acte normative privind regimul
strinilor n Romnia.
-Legea nr. 292/2011 a asistenei sociale.
-Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea marginalizrii sociale.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

19

-Legea nr.95/2006 privind reforma n domeniul sntii.


-Legea nr. 161/2003, art.51 pornografia infantila prin sisteme informatice.
-Noul Cod penal, in vigoare de la 1 Februarie 2014, Titlul I Infractiuni contra persoanei,
Capitolul VII Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, articolul 209 Sclavia, articolul
210 Traficul de persoane, articolul 211 Traficul de minori, articolul 212 Supunerea la
munca fortat sau obligatorie, articolul 213 Proxenetismul, articolul 214 Exploatarea
cersetoriei, articolul 215 Folosirea unui minor in scop de cersetorie, articolul 216 Folosirea
serviciilor unei persoane exploatate, articolul 217 Sanctionarea tentativei.
-Noul Cod de procedur penal, in vigoare de la 1 Februarie 2014
Legislaia romn ofer cu generozitate acces la servicii de asisten si protecie, ins in practic
numrul beneficiarilor este unul redus comparativ cu numrul anual de victime identificate.
Cauzele acestui fenomen sunt in general lipsa colaborrii corespunztoare intre institutii,
respectiv organizatii non-guvernamentale active in domeniul furnizrii de servicii atat in raport
de Romnia cat si in raport de ara noastr si arile de destinaie, numr sczut al specialistilor in
domeniu, fonduri limitate, lipsa de informare detaliat a victimelor privind drepturile pe care le
au conform legii si procedurile de parcurs.
In cele ce urmeaz vom prezenta o serie de prevederi legale in care se regsesc informatii privind
dreptul victimelor la servicii de asistent pe durata procesului de reabilitare, reintegrare in
societate.
Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu modificrile
i completrile ulterioare:
Articolul 26 alin.1 Persoanelor vtmate prin infraciunile prevzute n prezenta lege, precum
i altor victime ale acestor infraciuni li se acord o protecie i o asisten special, fizic,
juridic i sociala.
Victimele traficului de persoane, in conditiile in care furnizeaza organelor de urmarire penala sau
instantei de judecata date si informatii cu character determinant pentru identificarea si tragerea la
raspundere penala a autorilor, pot fi incluse in Programul de protective a martorilor, potrivit
legii.
Articolul 27 indice 1 Asistena medical pentru victimele traficului de persoane se asigur in
conformitate cu actele normative care reglementeaz materia asigurrilor sociale de sntate.
Articolul 32 (1) Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, in centre de
asisten i protecie a victimelor traficului de persoane, denumite in continuare centre, sau in
locuine protejate pentru victimele traficului de persoane, infiinate prin prezenta lege, denumite
in continuare locuine protejate. (2) Centrele funcioneaz in subordinea consiliilor judeene
Arad, Botoani, Galai, Giurgiu, Iai, Ilfov, Mehedini, Satu Mare i Timi. (3) Locuina
protejat reprezint aezmantul social, fr personalitate juridic, dezvoltat pentru a asigura
victimelor traficului de persoane gzduire de tip familial in sistem protejat i asisten, in vederea
reintegrrii sociale a acestora. (4) Locuinele protejate sunt organizate i funcioneaz in
subordinea direciilor generale de asisten social i protecia copilului. (5) Durata cazrii in
centre, respectiv in locuinele protejate este stabilit prin hotrare a consiliului judeean, pentru
cel mult 90 de zile. (6) Durata cazrii in centre sau in locuinele protejate poate fi prelungit,
prin hotrare a consiliului judeean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult 6 luni sau, dup
caz, pan la finalizarea procesului penal. (7) Centrele i locuinele protejate sunt amenajate i
dotate astfel incat s ofere condiii civilizate de cazare i igien personal, hran, asisten
psihologic i medical. (8) In cadrul direciilor generale de asisten social i protecia

20

RAPORT

copilului se infiineaz servicii de asisten pentru victimele adulte ale traficului de persoane.
(9) Finanarea cheltuielilor curente i de capital pentru centrele prevzute la alin. (2), precum i
pentru locuinele protejate prevzute la alin. (4) se realizeaz de la bugetele locale ale judeelor
pe a cror raz administrativ-teritorial funcioneaz. (10) Costurile referitoare la cazarea,
asistena i protecia victimelor traficului de persoane, precum i la transportul acestora intre
unitile administrativ-teritoriale unde au fost identificate i cele in care se afl centrul sau
locuina protejat unde urmeaz s fie cazate/asistate se suport de la bugetul local al judeului
pe a crui raz administrativ-teritorial funcioneaz centrul sau locuina protejat. (11) In
funcie de evoluia fenomenului traficului de persoane in Romnia, Consiliul General al
Municipiului Bucureti sau consiliile judeene, altele decat cele prevzute la alin. (2), pot infiina
centre in condiiile alin. (7), (9) i (10).
Articolul 33Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigura de catre asistentii
sociali din cadrul aparatului consiliului local in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea
centrele informatii si consiliere pentru a beneficia de facilitatile asigurate prin lege persoanelor
marginalizate.
Articolul 35 alineat 1Ageniile judeene pentru ocuparea forei de munc organizeaz gratuit, in
condiiile legii, programe speciale de scurt durat pentru formarea profesional a victimelor
cazate. Alineat 2 De asemenea, ageniile prevzute la alin. (1) asigur gratuit, cu prioritate,
victimelor traficului de persoane servicii de consiliere i mediere a muncii, in vederea
identificrii unui loc de munc.
Articolul 37 -Romania le faciliteaz cetenilor strini, victime ale traficului de persoane,
intoarcerea in ara lor de origine fr nici o intarziere nejustificat i le asigur transportul in
deplin securitate pan la frontiera statului roman, dac nu este prevzut altfel in acordurile
bilaterale.
Articolul 38 (1) Strinii victime ale traficului de persoane pot fi cazai in centrele special
amenajate potrivit Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor in
Romania, republicat, cu completrile ulterioare, fr a mai fi necesar luarea in custodie public
a acestora. In acest scop, administraia centrelor amenajeaz spaii speciale, separate de cele
destinate cazrii strinilor luai in custodie public. (2) Strinii victime ale traficului de persoane,
solicitani ai unei forme de protecie in Romania, pot fi cazai in centrele special amenajate
potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romnia, cu modificrile i completrile
ulterioare. (3) Cazarea persoanelor prevzute la alin. (1) se aprob de directorul general al
Oficiului Romn pentru Imigrri, la solicitarea scris a autoritilor competente.(4) Strinii
victime ale traficului de persoane sunt informai in locurile de cazare, intr-o limb pe care o
ineleg, cu privire la procedurile judiciare i administrative aplicate i pot beneficia de consiliere
psihologic, de asisten medical i social, precum i de medicamente i hran in aceleai
condiii ca i victimele ceteni romani.
Articolul 391. - (1) Strinii cu privire la care exist motive serioase s se considere c sunt
victime ale traficului de persoane beneficiaz de o perioad de recuperare i reflecie de pan la
90 de zile, pentru a se reface, a iei de sub influena fptuitorilor i a lua o decizie in cunotin
de cauz privind cooperarea cu autoritile competente, timp in care li se acord de ctre Oficiul
Romn pentru Imigrri, la solicitarea procurorului sau a instanei, tolerarea rmanerii pe teritoriul
Romniei. In perioada de recuperare i reflecie, strinii beneficiaz de drepturile prevzute la
art. 38. (2) In timpul sau la expirarea perioadei de reflecie, strinilor victime ale traficului de
persoane li se poate acorda, la cerere, un permis de edere temporar, in condiiile prevzute de

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

21

Ordonana de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul juridic al strainilor, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare.
In practic, exist variate obstacole n furnizarea acestor servicii pentru strinii victime ale
traficului de persoane. In particular aceste dificulti vizeaz strinii victime care ar fi gzduii n
centrele Inspectoratului General pentru Imigrri, conform OUG nr.194/2002 privind regimul
juridic al strainilor, aceste centre fiind n fond, centre de luare n custodie public. Centrele au un
personal limitat pentru a oferi servicii medicale de baz i asisten psihologic. Accesul
reprezentanilor ONG-urilor este limitat i ntotdeauna trebuie obtinu o aprobare special din
partea instituiei care administreaz respectivele centre.
Articolul 38 al Legii nr. 678/2001 face referire la strainii victime ale traficului de persoane
solicitanti ai unei forme de protectie. Art.38 legea antitrafic prevede ca Legea nr.122/2006
privind procedura de azil n Romnia se aplic strinilor care sunt victime ale traficului de
persoane. Legislaia privind azilul este n concordan cu Convenia de la Geneva privind statutul
refugiailor, care ns nu prevede printre motivele de acordare a formei de protecie i situaia n
care persoana a fost victim a traficului. Absena unor prevederi exprese n legislaia privind
azilul, privind posibilitatea de acordare a unei forme de protecie bazate pe faptul c persoana a
fost victim a traficului de persoane, face dificil acordarea n practic a acesteia, deoarece
autoritile se limiteaz in general la acordarea proteciei pe baza motivelor specifice prevzute
in art.23 statutul de refugiat si art.26 protecie subsidiar din Legea nr. 122/2006 n
conformitate cu prevederile Conveniei de la Geneva.
Articolul 38 index 1 acoper cazurile de victime care sunt ceteni romni sau ceteni ai unui
stat membru UE sau al Spaiului Economic European. Legea nu conine prevederi privind
cetenii strini provenind din state tere. Prin urmare, o modificare a legii se impune pentru a fi
n conformitate cu standardele internaionale i pentru a asigura c prevederile legislaiei romne
se aplic tuturor cetenilor strini indiferent c acetia provin din state membre ale UE, ale
Spaiului Economic European sau din ri tere.
Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice
pentru serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de persoane. Acest act
normativ contine o serie de prevederi privind standardele care trebui intrunite pentru asigurarea
cooperarii intersectoriale, asistena si protecia victimelor, reabilitarea sociala a victimei,
calitatea ingrijirilor acordate victimelor, resrusele umane (personalul din cadrul centrelor in care
pot fi cazate victimele).
Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor
infraciunilor:
Articolul 8 prevede faptul c, se acorda consiliere psihologic gratuita victimelor infractiunilor
(inclusiv victimele traficului de persoane) de ctre serviciile de protective a victimelor si
reintegrare sociala a infractorilor. Consilierea psihologica gratuit se acorda victimelor
infraciunilor, daca infraciunea a fost svrsit pe teritoriul Romniei sau dac infraciunea a
fost svarsit in afara teritoriului Romniei si victima este cetean romn sau strin care
locuieste legal in Romnia.
Articolul 9 Consilierea psihologic gratuit asigurat de serviciile de protectie a victimelor si
reintegrare social a infractorilor se acord pe o perioad de cel mult 3 luni, iar in cazul
victimelor care nu au implinit varsta de 18 ani, pe o perioad de cel mult 6 luni.

22

RAPORT

Articolul 10 (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se depune la serviciul
de protectie a victimelor si reintegrare social a infractorilor de pe lng tribunalul in a crui
circumscripie domiciliaz victima. (2) Cererea poate fi depus numai dup sesizarea organelor
de urmarire penal sau a instantei de judecat cu privire la svrsirea infractiunii.
Articolul 11 Serviciile de protecie a victimelor si reintegrare social a infractorilor pot asigura
si alte forme de asisten a victimelor infraciunilor.
Articolul 12 Organizaiile neguvernamentale pot organiza, in mod independent sau in cooperare
cu autoritile publice, servicii pentru consilierea psihologica a victimelor infractiunilor si pentru
asigurarea altor forme de asisten a victimelor infractiunilor. In acest scop, organizaiile
neguvernamentale pot beneficia, in condiiile legii, de subvenii de la bugetul de stat.
Legea cuprinde prevederi si in privinta modului in care victimele pot obtine acces la asistena
juridic gratuit si de asemenea conine prevederi privind procedura necesar de parcurs pentru
obtinere compensaii financiare pentru prejudicial material si moral suferit in urma infraciunii.

2.2. NORVEGIA
Norvegia a ratificat Protocolul de la Palermo i Convenia Consiliului Europei privind lupta
mpotriva traficului de persoane, precum i raportul explicativ. Mai mult dect att, n Norvegia
exist Legea privind drepturile omului din 21.05.1999, care intenioneaz s consolideze rolul
drepturilor omului n Legea norvegian. Pn n prezent, urmtoarele convenii sunt acoperite de
Legea privind drepturile omului: Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a
libertilor fundamentale cu Protocoalele sale adiionale, Convenia internaional cu privire la
drepturile economice, sociale, i Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice cu
protocoalele sale adiionale, Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
mpotriva femeilor cu protocoalele sale adiionale. Conveniile prevzute n Legea privind
drepturile omului au acelai statut ca i legislaia naional, iar n caz de litigiu prevaleaz
legislaia naional, cu excepia constituiei.
n conformitate cu prevederile Codului Penal Norvegian art. 224, traficul de persoane este
interzis n Norvegia. Aceste prevederi se bazeaz pe Protocolul de la Palermo i acoper
exploatarea n scopul prostituiei, munca forat, inclusiv ceretoria, traficul de organe. Codul
Penal Norvegian distinge ntre prostituie, proxenetism i trafic de persoane.
Prostituia este legal n Norvegia, dar achiziionarea de servicii sexuale, att pentru adulti cat
form i minori este interzis, n conformitate cu seciunea Codului Penal 202a i 203.
Promovarea i ctigarea de bani din prostituarea unei alte persoane sunt interzise i sunt
acoperite de punctul 202 din Codul Penal. n practic, s-a dovedit a fi dificil s se fac distincia
ntre victime ale traficului de persoane i alte persoane implicate n prostituie, precum i n
traficul de persoane i proxenetism. Pe de o parte, poliia intampin dificulti n ntocmirea unui
dosar de trafic de persoane, iar pe de alt parte instanele resping cazurile de trafic dac nu exist
argumente solide.
n conformitate cu Legea privind imigraia 38, cu regulamentele i instruciunile sale,
potenialele victime ale traficului de persoane au dreptul la o perioad de reflecie. O perioad de
reflecie presupune i asigurarea unui permis de edere temporar, care se acord pe o perioad
de ase luni de zile. Permisul nu poate fi extins i nu poate conduce la obinerea unui permis de
edere permanent n Norvegia. Fiecare persoan identificat ca potenial victim a traficului de

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

23

persoane va fi tratat ca victim (cu toate drepturile si obligaiile de decurg din acest statut) pn
la proba contrar. Dac persoana este identificat ca potenial victim, exist anse crescute ca
aceasta s beneficieze de o perioad de reflecie i recuperare. Rareori posibilele victime ale
traficului de persoane au respins acest permis.
Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie unic care s dein monopolul sau
responsabilitatea primar n identificarea potenialelor victime ale traficului de persoane. n
principal, orice entitate care are motive s cread c o persoan poate fi victim a traficului are
responsabilitatea de a o identifica ca potenial victim. Avantajul acestui sistem este c un
spectru larg de agenii, organizaii i chiar persoane fizice pot identifica o persoan ca o
potenial victim a traficului de persoane i acesta/aceasta poate pune n contact victima cu
autoritile responsabile i cu programele de asisten existente. Dezavantajul acestui sistem
const n faptul c necesit o pregtire continu i o contientizare din partea unui spectru larg de
agenii, organizaii guvernamentale i non-guvernamentale, astfel nct aceste entiti s dein
cunotinele necesare pentru a putea identifica corespunzator potenialele victime.
Dup ce perioada de reflecie a expirat, posibila victim a traficului de fiine umane poate aplica
pentru un permis temporar de munc sau de reedin cu durata de 12 luni. Acest permis poate fi
prelungit, dar nu poat conduce la obinerea unui permis de edere permanent n Norvegia.
Trebuie s se ndeplineasc cerine stricte pentru a se acorda un astfel de permis. Cerinele sunt
nscrise n instruciunile RS 2013-014 ale Direciei de Imigrri Norvegiene, iar acestea sunt:

Trebuie depus o plngere mpotriva traficanilor.

Plngerea trebuie s conduc la declanarea unei anchete din partea poliiei, a


procuraturii, mpotriva traficanilor.

Poliie trebuie s considere prezena n Norvegia a potenialei victime necesar pentru


derularea investigaiilor penale.

Poteniala victim trebuie s fi intrerupt orice contact cu traficanii si cu mediul n care


aceasta a fost supus traficului.
Foarte puine persoane ndeplinesc aceste cerine i nu multor potentiale victime ale traficului de
fiine umane le-a fost acordat un permis de edere temporar. Aceasta nu este o noutate, s tie
faptul c poliia din Oslo respinge marea majoritate a cazurilor de trafic. Majoritatea persoanelor
carora li se acord o perioad de reflecie si recuperare vor aplica pentru azil n cazul n care
perioada de reflecie a expirat. Cererea va fi luat n considerare n conformitate cu conveniile
internaionale i Legea privind imigraia norvegian.
n cazul n care nu se acord azil, autoritile norvegiene vor lua n considerare dac exist totui
motive pentru acordarea permisului de edere din motive umanitare sau de protecie. n practic,
foarte puine puine persoane primesc azil politic n Norvegia i nu multora li se acord un
permis de edere pentru alte motive. Prin urmare, majoritatea posibilelor victime ale traficului de
persoane trebuie s se ntoarc n ara lor de origine. n plus, autoritile de imigrare norvegiene
au aplicat cu meticulozitate procedura Dublin. Procedura Dublin are ca principal scop
determinarea unui singur Stat Membru care s fie responsabil cu analizarea unei cereri de azil
depuse de ceteanul unui stat ter pe teritoriul unuia din Statele Membre. Dac persoana se afl
n procedura Dublin, solicitantul va completa, n mod normal o declaraie pe propria rspundere
i va parcurge un scurt interviu, dar autoritile norvegiene nu vor lua n consideraie cererea de
24

RAPORT

azil. Aceasta reprezint o problem serioas pentru solicitanii de azil care sunt posibile victime
ale traficului de persoane. Dup cum sa menionat mai sus, Norvegia este o ar de destinaie
pentru traficul de persoane, iar majoritatea victimelor au ajuns sau au stat n alte state Europene
nainte de a ajunge pe teritoriul Norvegiei. Unii dintre traficani i au originile n aceste ri i
instruiesc victima cu privire la aplicarea pentru azil. Ca urmare a Procedurii Dublin, multe dintre
aceste victime sunt returnate n rile de origine ale traficanilor.
n cazul n care o victim a traficului de fiine umane depune mrturie n instan ntr-un caz de
trafic, aceasta poate aplica apoi pentru azil.
n conformitate cu instruciunile GI-2010-031 ale Ministerul Justiiei i Poliiei, unui martor ntrun caz de trafic de persoane, ca regul principal, i se acord reziden permanent n Norvegia.
O persoan care este victim a traficului de persoane poat solicita despgubiri din partea statului
norvegian pentru c a fost victim a violenei. O condiie prealabil este ca infraciunea s fi fost
raportat poliiei, ns compensaia poate fi acordat chiar dac poliia renun la caz.
Planul Naional de Aciune
Guvernul norvegian are un plan de aciune pentru combaterea traficului de fiine umane. Planul
functioneaz din anul 2011 i va expira in acest an 2014. Scopul primordial al Guvernului
norvegian este de a combate toate formele de trafic de fiine umane, la nivel naional i
internaional, prin msuri care s:

Limiteze recrutarea si cererea.

Asigurare o asistena si protecie corespunztoare a victimelor.

Asigurare ca, minorii victime ale traficului de persoane beneficieaz de servicii adecvate.

Asigurare un grad mai ridicat de expunere si acuzare a traficanilor.

Asigurare a unei mai puternice pregtiri si cooperri interdisciplinare.

Consolidare a cadrului internaional si a cooperrii internaionale.

Planul Naional constituie doar un plan i se aplic ca atare. Acesta nu este un document politic
cu caracter obligatoriu.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

25

CAPITOLUL III
SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA
VICTIMELOR
ROMANIA
1. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE OFERITE DE CATRE DIRECTIILE
GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI (DGASPC-uri)
1.1.

Departamente special destinate victimelor traficului de persoane (VTP)

Dup cum se poate observa, exist un numr de 14 judee (marcate cu verde), respectiv Arges,
Bacu, Bistrita Nsud, Brasov, Constanta, Cluj, Dolj, Gorj,Galati, Mehedini, Neam, Prahova,
Valcea, Sibiu, care menioneaz c in cadrul DGASPC-ului asistena victimelor traficului de
persoane se realizeaz prin Compartimentul de intervenie n situaii de abuz, neglijen, trafic,
migraie, repatriere i violen n familie

26

RAPORT

Cazuri speciale se intalnesc la judetele:


- Bacau unde exist un departament special destinat victimelor adulte, dar nu si unul pentru
minori, aceste cazuri sunt preluate de Biroul de consiliere pentru copilul strzii, copilul
repatriat i copilul-victim a traficului de persoane
- Constanta exista departament pentru minori iar adulii victime sunt asistai prin Biroul de
Prevenire si Marginalizare Sociala
1.2. Instituii, organizaii care au referit victime ale traficului de persoane, ctre Direciile
de Asisten Social si Protecia Copilului (DGASPC)
In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fost referite ctre DGASPC-uri de
ctre urmtoarele instituii:

Institutii / oganizatii care au referit VTP catre


DGASPC

Nr. cazuri referite in


perioada
2012 2013
Adulti
Copii
romani Romani Straini

Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane


(ANITP)- Centre Regionale
M.M.F.P.S.P.V. A.N.P.D.C.A. (Ministerul Muncii,
Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor
Copilului i Adopie)
Spitale / maternitatati / alte unitati sanitare

161

21

Alte DGASPC-uri

34

12

D.I.I.C.O.T.

14

Politie diferite structuri

36

11

BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate)

SPAS Fgra

17

Primrii, comunitati locale

Instane de judecata

Persoane fizice

13

Asociaii /ONG-uri

Autosesizari

291

59

TOTAL

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

27

Se observ, asa cum era de asteptat, c cele mai numeroase referiri s fie realizate de ctre
ANITP prin Centrele regionale, urmate de poliie si alte DGASPC-uri. In perioada analizat au
existat si un numr de 16 cazuri de copii strini care s-au aflat pe teritoriul Romaniei si au fost
referii DGASPC-urilor de ctre Inspectoratul General pentru Imigrri.
1.3. Situatia existenei centrelor de cazare/asistenta a victimelor traficului de persoane
detinute de Direciile Generale de Asistena Sociala si Protecia Copilului
DGASPC Cazare Denumirea centrului
adulti /
destinat excusiv
copii victimelor traficului de
persoane
Galati

Adulti

Centrul de protectie a
victimelor traficului de
persoane adulte

Mehedini

Aduli

Centrul de asisten,
protecie i reabilitare
social a victimelor
traficului de persoane.

Dolj

Aduli

1.Centru de primire n
regim de urgen
2.Centru de primire in
regim de
urgenta/centrul de
urgenta pentru copilul
abuzat casa "Katarina"

Copii

28

RAPORT

Durata de cazare

Cazare conform Legii


678/2001 pe o perioada de 90
de zile cu posibilitati de
prelungire pe durata
procedurilor judiciare
Cazare conform Legii
678/2001 pe o perioada de 90
de zile cu posibilitati de
prelungire pe durata
procedurilor judiciare
Nedeterminat

Nedeterminat

Tipul
centrului

Regim
semiinchis
Regim
inchis

n funcie
de
necesiti

Neamt

Adulti

1.Centrul de consiliere
i prevenire a traficului
de fiine umane din
cadrul Complexului de
servicii Elena
DoamnaPiatra Neam
2.Centrul de asisten
pentru victimele adulte
ale traficului de
persoane din cadrul
Complexului de servicii
Romania Roman

n cadrul a dou servicii


rezideniale, unul n Piatra
Neam i altul n Roman, se pot
acorda doar servicii de
suport/consiliere/informare iar
gzduire doar n mod
excepional i pentru scurte
perioade de timp

Conform datelor raportate de DGASPC-urile participante a studiu, in centrele mai sus


menionate au fost cazate in perioada 2012 2013 un numr de 9 adulti victime si 6 copiivictime. Perioada de cazare este cuprins intre 5 zile si 12 luni.
De remarcat numrul mic de victime care au beneficiat de adpost /cazare in aceste centre in
perioada 2012 2013.

Serviciile de asistenta de care au beneficiat VTP pe parcursul sederii in centre


special destinate
Adulti
Minori
asistenta sociala
consiliere sociala;
asistenta medicala
- asistenta medicala;
consiliere psihologica
- consilere psihologica;
consiliere ocupationala
- asistenta financiara;
reintegrare in munca;
- asistenta materiala;
reintegrare n familie
- reintegrare scolara;
- consiliere profesionala;
- recalificare profesionala;
- consiliere juridica;

In unele judete DGASPC-urile pot caza persoane victime ale traficului de persoane in alte centre
de asisten a persoanelor vulnerabile (anexa.1). De remarcat existena centrelor cu regim inchis
sau semi- inchis, atat printre cele special destinate victimelor cat si printre cele pentru alte
categorii de persoane vulnerabile. Potrivit legislaiei victimele traficului de persoane nu trebuie
inute n centre cu regim nchis. Un adult poate fi inut ntr-un centru nchis dac are probleme de
sanatate mintal care ar determina un risc pentru integritatea sa ori a celor din jur. Totui, n
practic exist centre cu regim nchis sau semi-deschis. De fapt, serviciile sociale de stat
promoveaz aceast abordare instituionalizat pentru anumite categorii de persoane. Oamenii
triesc aici, n adposturi, cu puine opiuni pentru activiti i nu pot iei dect nsoiti. Nu exist
multe centre specializate i echipate adecvat pentru a rspunde necesitilor victimelor traficului
de persoane. Abordarea asistenei ntr-un adpost nchis sau semi-nchis este o opiune mai
uoar pentru personalul acestuia pentru asigurarea respectrii de ctre beneficiari a
regulamentului intern si prevenirea expunerii la risc.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

29

In centrele destinate grupurilor vulnerabile au fost gzduite in perioada 2012 2014 un numr de
18 adulti, 207 copii romani si 1 copil cetean strain care au beneficiat in tipul sederii de
urmtoarele servicii de asisten:
Serviciile de asisten de care au beneficiat VTP pe parcursul sederii in aceste centre
Adulti
Minori
Cazare si hrana.
Consiliere:
Informare
- Sociala
Asistenta:
- Medicala
- Sociala
- Psihologica
- Medicala
- Juridica
- Psihologica
Asistenta materiala, financiara,
- Juridica
Reintegrare scolara
- Consiliere profesionala
- Gazduire, hrana
- Reintegrare scolara

1.4. Servicii de outreach oferite de Direciile Generale de Asisten Social si Protecia


Copilului
Din datele obinute de la DGASPC-urile participante la acest studiu, reiese c numai DGASPC
Sibiu si DGASPC Arad ofer servicii de asisten victimelor in regim de outreach.
DGASPC

Servicii

An

outreach

Sibiu

DA

Arad

DA

2012
2013

Nr. Victime
care au
beneficiat de
asistenta
outreach
Adulti Copii
(Ro)

(Ro)

0
0

1
6

Prepoderent activitati de
prevenire prin
participare la intalniri
cu reprezentanti ai
comunitatilor locale.

Categorie staff
implicat in servicii
outreach

Consilier social -1
Psiholog - 2
Medic - 1
Consilier social - 2
Psiholog - 1
Consilier juridic
1

1.5. Autoevaluarea accesului la serviciile de asisten a victimelor traficului de persoane si


a finanrii corespunztoare a acestor servicii.

30

RAPORT

Serviciul oferit
victimei
Consiliere/
asistenta sociala

Consiliere
psihologica

Asistenta
medicala

Consiliere/
asistenta
juridica

Consiliere/
recalificare
profesionala

Reintegrare
scolara

Exista acces
Argumentare
corespunzator raspuns
DA
25 Serviciile de informare i consiliere pot fi acordate de
raspunsuri
o manier care s conduc la reintegrarea social
NU 4 raspunsuri La momentul actual victimele traficului de persoane,
nu beneficiaz de un acces corespunztor la serviciile
de care au nevoie, nu avem servicii specializate.
DA 25
Exist psihologi/psihoterapeui cu formare n suportul
raspunsuri
victimelor traficului de persoane, a exploatrii i
abuzului sexual.
NU 4 raspunsuri Psihologi nu au formare special in acest domeniu iar
asistentii sociali acord consiliere si fac evaluare
conform competentelor lor generale de asistenti
sociali cu diploma de licenta.
DA 18
Accesul la servicii medicale se face prin intermediul
raspunsuri
reelei medicale teritoriale doar pentru urgente in dac
VTP nu este asigurat.
NU 11
Accesul la serviciile medicale este anevoios prin
raspunsuri
prisma lipsei unor fonduri care s acopere costurile
unor analize de laborator, investigaii i intervenii de
specialitate i a unor O.N.G.-uri care s faciliteze
accesul la aceste tipuri de servicii.
DA 27
Asistenta este asigurat de ctre Serviciul Juridic
raspunsuri
Contencios sau reprezentanii IPJ prin intermediul
seciilor de poliie de la domicliul copilului/persoanei
adulte VTP.
NU 2 raspunsuri Nu exist acest serviciu, ins minorele victime ale
traficului sunt asistate la audieri de catre un avocat din
oficiu.
DA 21
Serviciul este disponibil la solicitarea copilului cu
raspunsuri
vrst mai mare de 16 ani/persoanei adulte, prin
colaborarea cu AJOFM.
NU 8 raspunsuri Desi legea prevede, nu exist programe de
recalificare/reintegrare profesionala destinate exclusiv
victimelor traficului de persoane
DA 20
Cu asigurarea confidenialitii corespunztoare,
raspunsuri
Legea Educaiei Naionale permite reluarea cursurilor
de colarizare, fie n system de zi sau fr frecven,
fie prin programele de tip A doua ans, dac coal a
fost ntrerupt pentru o perioad mai mare de 3 ani.
NU 9 raspunsuri Exist dificultti in indeplinirea cerintelor birocratice
din cauza lipsei personalului care s faciliteze accesul
VTP la diverse institutii.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

31

Este finantarea
Argumentare
corespunzatoare?
- raspuns
DA 6 raspunsuri Tinand cont de numarul de cazuri pe care DGASPC le-a instrumentat,
institutia noastra a dispus de o finantare corespunzatoare pentru
acordarea serviciilor de consiliere/asistenta conforme cu nevoile
victimelor. In cazul in care numarul de cazuri va creste atunci bugetul
pentru aceste servicii va fi deficitar
NU 23
(Adulti) - Datorit faptului c nu sunt suficiente resurse umane, victimele
raspunsuri
traficului de persoane adulte nu primesc servicii de consiliere i asisten
corespunztoare
(Copii) - n prezent, bugetul alocat nu acoper nevoile copiilor-victime
ale traficului de persoane ntruct exist mai multe categorii de
beneficiari care trebuie evaluai.
Apreciem ca in acest moment se resimte nevoia de finantare pentru
dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor acestor persoane, in mod special
orientate catre formarea si perfectionarea personalului care furnizeaza
astfel de servicii, astfel incat acesta sa poata utiliza toate parghiile sociale
si institutionale pentru a identifica solutia optima in cazul victimelor
traficului de persoane.
Cheltuielile necesare reabilitari unei victime a traficului de persoane
(cheltuieli directe, regsite n asigurarea serviciilor de gzduire,
asigurarea medicamentaiei speciale, n special n cazuri de BTS,
HIV/SIDA, cheltuieli indirect generate de ncadrarea de personal
specializat n acompanierea n toate domeniile sociale sau de
profesionalizare a celui existent) sunt foarte mari, pe de o parte, iar pe de
alt parte nu pot fi operaionalizate, nu pot fi prezumate, nu se pot realiza
diagnoze i prognoze adecvate, necesare construirii bugetului aferent
unei uniti de timp.
n prezent DGASPC - urile sunt subfinanate, att din punctul de vedere
al dotrilor centrelor, ct i din punctual de vedere al personalului, astfel
sunt angajai absolveni cu studii superioare nu beneficiaz de nici mcar
echivalentul salariului minim pe economie.
2. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE
ORGANIZATIILE NON GUVERNAMENTALE

OFERITE

DE

CATRE

ROMANIA
2.1. Tipuri de servicii de consiliere / asisten oferite de ONG-uri
Serviciile oferite pentru VTP de cele 6 ONG-uri participante la acest studiu sunt sintetizate
astfel:
1. Asisten rezidenial:

32

RAPORT

- Organizaia Adpare deine in sistem de apartament protejat, astfel: in tranzit (durata de cazare
1-2 nopti); de criza (durata 1-2 saptamani) si de lunga durat ;
- Asociaia Betania dispune de un speiu de cazare ntr-o csu de tip familial, durata de edere
este pe perioad nedeterminat, maxim 2 ani.
- Organizaia Generaie Tnar - Serviciul de Asistenta si Protectie a Victimelor TFU (Traficului
de Fiinte Umane) adapost protejat, cazare pe durata determinat, perioada de edere a
victimelor n cadrul acestui serviciu este de 3 luni, ns exist i exceptii pt. acele victime care
urmeza o form de nvmnt sau nc nu s-au reabilitat din punct de vedere socio-educativ si
professional; centru semi-deschis;
2. Asisten material i finanaciar
-Organizatia Pro Refugiu oferire produse alimentare, de ingrijire si igiena personala;
imbracaminte; acordare sprijin financiar pentru perioada determinate de timp in vederea
acoperirii de costuri precum deplasari la instanta de judecata, locul de munca, achizitionare de
medicamente.
- Organizaia Adpare - asigurarea nevoilor personale prin oferirea produselor alimentare, de
ingrijire si igiena personala; articole de mbrcminte si de incaltaminte; activitati de
manageriere a bugetului personal ;
- Organizaia People to People ofer pachete de alimente, produse de igiena (produse de igiena
intima, igiena corporala, deodorante de corp etc), produse sanitare (specifice nevoilor) si
curatenie (a locuintei), imbracaminte, incaltaminte, echipamente diverse pentru beneficiari si
copii sau familia acestora precum si alte produse necesare. Ofer sprijin financiar pentru
depirea unor situaii urgente si pentru perioade clar delimitate pentru deplasarea la instanta,
la scola sau locul de munca, sprijin in plata chiriei, a cresei sau gradinitei pentru copii,
achizitionare de medicamente;
- Organizaia Generaie Tnar
3. Asisten psihologic
-Organizatia Pro Refugiu evaluare psihologica, psihoterapie individuala si de grup; suport
psihologic pe termen mediu si lung.
- Organizaia Adpare - includerea beneficiarilor in activitati de psihoterapie individuala,
psihoterapie de cuplu/familie, grupuri de suport psihologic, art-terapie si ergo terapie; medierea
relatiei cu familia de origine/nucleara/extinsa; suport psihologic si evaluarea preliminara, prin
telefon, inaintea repatrierii; suport psihologic inainte si dupa realizarea investigatiilor medicale;
acompaniament psihologic in relatia cu autoritatile ;
- Organizaia People to People evaluare psihologic, psihoterapie individuala, psihoterapie de
grup, suport psihologic pentru realizarea diverselor demersuri de reintegrare, terapie de cuplu sau
familie, etc;
- Organizaia Generaie Tnar - odata intrata victima in centru, se realizeaza imediat o evaluare
psihologica in vederea identificarii nevoilor emotionale si psihologice ale victimei, in fuctie de
care se vor stabili sedintele ulteriore de consiliere psihologica, daca va fi cazul;

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

33

- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - Consiliere psihologica - suport


emoional, identificarea tipurilor de violen i a factorilor de risc, prelucrarea traumelor generate
de evenimentele de violen si trafic, elaborarea planurilor de siguran, referire de caz ctre alte
instituii cu rol n combaterea traficului de persoane, intervenie psihoterapeutic individual sau
de grup;
- Asociaia Betania consiliere psihologic;
4. Asisten medical
- Organizatia Pro Refugiu asistenta medicala in parteneriat cu cabinete/clinici medicale private.
- Organizaia Adpare - realizarea investigatiilor medicale de rutina si specializate; analize de
sange; interventii medicale de urgenta, tratament si profilaxie dentara, investigatii oftalmologice,
in parteneriat cu clinici medicale private ;
- Organizaia People to People evaluari imediate - asistenta medicala de urgenta, tratamente
specifice si uzuale; (colaborare cu specialisti), facilitarea nscrierii la un medic de familie,
intervenii diverse, monitorizare, etc
- Organizaia Generaie Tnar
- ARAS Braov - Consiliere pre si post testare HIV, HVB, HVC.
- Asociaia Betania
5. Asisten social
-Organizatia Pro Refugiu realizarea anchetei sociale, evaluarea riscului de re-victimizare,
support in obtinerea mijloacelor de protective sociala, medierea relatiei cu autoritatile
competente in domeniul protectiei sociale.
- Organizaia Adpare - realizarea de anchete sociale, evaluarea riscului la re-victimizare;
refacerea actelor de identitate; sprijin pentru obtinerea mijloacelor de protectie sociala;
acoperirea costurilor de transport intra si extraurban; acompanierea victimelor in demersurile de
reintegrare; monitorizarea periodica a beneficiarilor; medierea relatiilor cu institutiile de
protectie sociala, cu furnizorii de formare profesionala, cu institutiile scolare.
- Organizaia People to People evaluare primara si detaliata a cazului, intocmirea
documentatiei si planuri de interventie, evaluarea riscului de reintegrare si retraficare, obtinerea
documentelor temporare sau a actelor de identitate, mediere si reintegrare familiala, crearea de
retele de suport/ de sprijin comunitar, medierea relatiei cu autoritatile, cu familia,cu alte servicii
de asistenta sociala, obtinere drepturi si facilitati, demersuri directe in numele beneficiarului
catre diferite institutii pentru solutionarea anumitor situatii. Consiliere primara, informare, sprijin
pe durata procesului in instanta, monitorizare post interventie. ;
- Organizaia Generaie Tnar
- Asociaia Betania - Pentru integrare / reintegrare in comunitate. Sprijin pentru eliberarea
actelor de stare civila si identitate. Sprijin pentru formarea deprinderilor de viata independenta.
Orientare / reorientare si integrare profesionala ;

34

RAPORT

- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - anchete sociale, sprijin n gsirea
unui loc de munc sau a unei locuine, identificarea reelei de sprijin i a factorilor de protecie,
medierea relaiei cu alte instituii;
6. Asisten educaional i profesional
- Organizaia Adpare - demersuri de completare a studiilor in sistem de stat; inscrierea
beneficiarilor la cursuri de conversie/reconversie profesionala; furnizarea rechizitelor,
manualelor si materialelor necesare; monitorizarea situatiei si evolutiei scolare; activitati de
orientare profesionala si consiliere vocationala; activitati de educatie informala (alfabetizare,
educatie pentru o viata sanatoasa, operare PC, invatare limbi straine, suport pentru teme, iesiri la
film/teatru, excursii de o zi); activitati specifice reintegrarii in munca (medierea raporturilor cu
ANOFM/AJOFM, redactare CV, cautarea locului de munca, pregatirea pentru interviul de
angajare).
- Organizaia People to People reinsertie scolara, cursuri de calificare/recalificare profesionala,
instrumentar de lucru, rechizite, uniforme, manuale; (In parteneriat cu Inspectoratul scolar)
realizarea CV, evaluare abilitati, consiliere pre-interviu
- Organizaia Generaie Tnar
- Asociaia Betania - Consiliere vocaional ;
7. Asisten juridic
-Organizatia Pro Refugiu acordare de consiliere si asistenta juridica din partea consilierilor
juridici si avocatilor colaboratori ai organizatiei, pe intreaga durata a procedurilor penale si
civile.
- Organizaia Adpare - consultanta juridica privind drepturile ca persoana vatamata/ martor si
reprezentare in instanta in cauza penala, cat si in cauze civile conexe situatiei de trafic (
despagubiri pe latura civila, divort, incredintare minor etc), servicii acordate de catre un avocat
colaborator; suport in realizarea demersurilor de dobandire a compensatiilor financiare ;
- Organizaia People to People consiliere juridica, sprijin pe durata procesului in instanta.
- Organizaia Generaie Tnar - victima traficului de fiinte umane care doreste sa actioneze in
judecata pe traficanti beneficiaza de asistanta juridica. Victima este insotita de catre un avocat la
depunerea tuturor cererilor, la audieri in timpul urmaririi penale si la toate sedintele de judecata.
Inainte de audiere, victima este informata cu privire la: drepturile si responsabilitatile sale in
cazul in care decide sa colaboreze cu politia pentru a oferi informatii confidentiale cu privire la
procesul de trafic si la traficanti fara a fi martor in proces; drepturile si responsabilitatile sale in
cazul in care decide sa depuna marturie in proces; confidentialitate si riscul de divulgare a
informatiilor, etc;
- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - Consiliere juridica - informare
asupra drepturilor i libertilor persoanei, ci de aciune juridic, suport n demersurile legale;

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

35

8. Activiti de prevenie
-

Organizaia People to People


activiti de informare si constientizare (orientate ctre ntreaga comunitate)
activiti de informare, constientizare selectiv (orientate ctre persoanele i comunitile
cu risc ridicat de victimizare, catre )
- Informare si training pentru categorii de specialisti, profesionisti cu atributii sau in
contact cu victimele traficului de persoane.
- Activiti de informare n vederea prevenirii retraficrii (vizeaz persoanele care au
supravieuit unei situaii de trafic
- Organizaia Generaie Tnar
Conform rspunsurilor la chestionarele aplicate ONG-urilor situaia persoanelor cazate n
adposturile deinute de acestea se prezint astfel :
Nr. de persoane cazate in centrele aparinnd ONG-urilor n perioada 2012 2013

Aduli

Copii

Aduli

Copii

Aduli

Copii

Adpare
Betania
Generatie tnr
IEESR
TOTAL

Copii

Adpost deinut de
ONG

VTP ceteni strini


2012
2013

Aduli

VTP ceteni romni


2012
2013

8
15
22
0
45

0
0
44
0
44

12
16
17
3
48

3
0
22
1
26

0
0
0
0
0

0
0
14
0
14

0
0
0
0
0

0
0
0
0
0

Pe perioada ederii n aceste centre victimele traficului de persoane au beneficiat de servicii de :


- Consiliere / asisten sociala;
- Asisten medicala;
-Consiliere / asisten psihologic;
-Asisten financiar;
-Asisten material;
-Consiliere pentru reintegrare scolara;
-consiliere profesionala;
-recalificare profesionala;
-reintegrare in munca;
-consiliere juridica;

36

RAPORT

2.2 Institutii / oganizatii care au referit VTP catre ONG-uri


In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fosr referite catre ONG de catre
urmatoarele institutii / organizatii:

Institutii / oganizatii care au referit VTP catre ONGuri


Agenia Naional mpotriva Traficului de PersoaneCentre Regionale
OIM (Organizaia Internaional pentru Migraie)

Nr. cazuri referite in


perioada
2012 2013
Adulti
Copii
romani Romani Straini
90
1
19

DGASPC-uri

29

D.I.I.C.O.T.

Politie / Poliia de frontier si alte diferite structuri

BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate)

30

Primrii, comunitati locale din alte ri

10

Primrii, comunitati locale din Romnia

Persoane fizice

Asociaii /ONG-uri romne

Asociaii /ONG-uri strine

63

Autosesizari

Consulate

I.G.I. Inspectoratul General pentru Imigrari


TOTAL

258

14
14

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

37

Se poate observa uor ponderea mare pe care o au cazurile referite spre ONG-uri de ctre
ANITP, ceea ce demonstreaz o bun colaborare. De asemenea trebuie remarcat si relaiile
numeroase pe care ONG-urile le au cu diferite organizaii, municipaliti i comuniti locale din
alte ri europene (ex. Italia, Spania, Frana) care au trimis ctre acestea VTP identificate pe
teritoriul acestor ri.
2.3. Servicii de outreach oferite victimelor traficului de persoane de ctre ONG-uri
ONG

AN

Victime cetateni romani Servicii outrech oferite victimelor


care au beneficiat de
servicii outreach
consiliere/asistenta pentru
care au fost referite)

Adpare

Nu ofera servicii de outrech

ARAS
Brasov

Nu ofera servicii de outrech


2012

15 adulti

Betania

2013

16 minori

PTP

Nu ofera servicii de outrech

38

RAPORT

Activitatile se desfasoara impreuna cu echipa


multidisciplinara (asistent social, psiholog)
atat in cadrul activitatilor de psihoterapie cat
si in activitatile de grup deavoltare
personala

IEESR

Nu ofera servicii de outrech

Generatie Nu ofera servicii de outrech


Tanara
Se poate observa ca doar Betania ofera servicii de outreach, de care au beneficiat un numr de 15
aduli i 28 de copii-victime.
1.4. Autoevaluarea finanrii corespunztoare a ONG-urilor
Este finantarea
Argumentare
corespunzatoare?
- raspuns
Nu tiu / Nu
rspund 2
NU 4 raspunsuri Nu, consideram resursele, atat financiare, materiale cat si umane ca fiind
insuficiente in comparatie cu numarul crescut de cazuri referite in fiecare
an si in raport cu durata crescuta a unui program complet de asistenta in
vederea reintegrarii. La nivel national exista putine ONG-uri cu
capacitate de expertiza in a oferi asistenta victimelor traficului de
persoane (cetateni romani si straini).
n lipsa fondurilor guvernamentale destinate acestor servicii, ONG-urile
aplic pentru accesarea fondurilor europene sau private, lansate prin
programe internationale iar adesea valoarea finantarii nu depete
15.000 Euro dei numarul de beneficiari anuali depaseste 100 (cazuri din
anul respectiv+cazuri din anii anteriori). Ca atare se impune aplicarea
permanenta pentru finantari.
Multe dintre granturile private nu ofera posibilitatea de finantare a
costurilor administrative (salarii, taxe, cheltuieli bancare) si nici de
functionare a centrelor de consiliere si rezidentiale (chirie, costuri de
intretinere (electricitate, facturi de utilitati) achizitionare de echipament,
consumabile, produse de igienizare si protocol. Acest fapt duce adesea la
munca cvasi-voluntara din partea personalului.

NORVEGIA
Sistemul norvegian de asistent este oarecum complex. Aa cum este menionat deja, nu exist
un sistem naional pentru identificarea i nregistrare sistematic a victimelor traficului de
persoane. Toi cei interesai de situaia unei anumite persoane ce poate fi victim a traficului de
persoane au responsabilitatea de a identifica persoana ca o posibil victim i de a o pune n
legtur cu autoritile responsabile i programele de asisten. n cazul n care persoana n cauz
solicit ajutor, aceasta are urmtoarele drepturi, dac dorete s aplice pentru o perioad de
reflecie sau pentru azil.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

39

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.

a.

b.

c.

d.

e.

40

Drepturi - perioada de reflecie


un loc sigur n care poate locui
asisten medical
cheltuieli de ntreinere
permis de munc
asisten juridic gratuit
activiti
sprijin n vederea ntoarcerii i
restabilirii n condiii de siguran
informaii cu privire la serviciile
sociale disponibile n alte ri
victimele minore au aceleai drepturi
ca i ceilali copii norvegieni,
indiferent dac au sau nu statut de
resident.

Cum se aplic n practic


Locul n condiii de siguran oferit
este, de obicei, un loc ntr-un centru de
criz/ adpost pentru femei i, uneori,
ntr-o instituie sau un apartament de
diferite standarde pus la dispoziie de
ctre municipiu.
Teoretic, victimele au dreptul la
asisten medical, dar nu sunt definite
tipul de asisten medical i costurile
acesteia.
Persoanele care beneficiaz de o
perioad de reflecie vor primi bani de
la municipalitatea local pentru a-i
acoperi cheltuielile de ntreinere. Este,
totui, o problem faptul c suma de
bani variaz n funcie de localicatea n
care locuii n Norvegia.
Victimele au dreptul la un permis de
munc, dar cele mai multe persoane
victime nu pot obine un loc de munc
n Norvegia.
Asistena juridic gratuit se acord n
scopul depunerii unei plngeri la
poliie sau pentru alte aspecte juridice
importante. Totui, orele acordate sunt
rareori suficiente pentru a oferi

RAPORT

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

a.
b.

c.

d.

e.

Drepturi - azil
dreptul de a locui ntr-un centru de
primire
asisten medical i dreptul de a-i
alege un medic generalist
cheltuieli de ntreinere
permis de munc dac deine un
paaport valabil
asisten juridic gratuit pentru a face
recurs
sprijin n vederea ntoarcerii i
restabilirii n condiii de siguran
minorii nensoii solicitani de azil sub
vrsta de 15 ani se afl n grija
Serviciului Norvegian pentru Protecia
Copilului, n timp ce minorii cu vrsta
cuprins ntre 15 i 18 ani se afl sub
rspunderea
UDI
(Directoratul
Norvegian pentru Migraie)
Cum se aplic n practic
Multor posibile victime ale traficului
de persoane le este greu s triasc
ntr-un centru de primire.
Solicitanii de azil au n esen aceleai
drepturi la asisten medical ca orice
alt persoan din Norvegia, cu excepia
tratamentului pe termen lung.
Toi solicitanii de azil obin aceeai
sum de bani pentru acoperirea
cheltuielilor de ntreinere, indiferent
de centrul de primire n care locuiesc.
n cazul n care, din anumite motive,
nu pot sta n centrul de primire i decid
s se mute, acesia i pierd dreptul la
cheltuielile de ntreinere. Acest lucru
este dificil pentru multe victime care,
datorit experienelor lor, le este greu
s triasc ntr-un centru de primire.
Solicitanii de azil pot munci, dar
pentru obinerea unui permis de munc
se impune ca acetia s aib n posesie
un paaport valabil, lucru care rareori
se ntmpl n rndul victimelor.
n primul rnd, atunci cnd autoritile
de imigrare refuz cererea de azil, se
va numi un avocat. De asemenea, n

f.

g.

h.

i.

persoanei n cauz asisten juridic


adecvat.
Dreptul la desfurarea de diverse
activiti depinde de municipalitatea
local i de dorina acesteia de a le
promova i de a contribui cu plata
acestora. De pilda, nu exist niciun
drept la cursuri de limb.
n mod ideal, ar fi trebuit s existe un
sistem de returnare difereniat,
deoarece multe victime sunt reticente
n ceea ce privete ntoarcerea cu
ajutorul OIM.
Din cte tim, nu exist nicio baz de
date sau informaii sistematice cu
privire la serviciile sociale din alte ri.
Informaiile oferite au la baz, de fapt,
informaiile organizaiei.
Teoretic, minorii sunt protejai de ctre
Sistemul Norvegian pentru Protecia
Copilului. Lipsa de informaii i de
cunotine privind traficul de persoane
i posibilele victime contribuie la lipsa
de asisten la care minorii au dreptul.

timpul aplicrii iniiale de azil, exist


multe victime ce au nevoie de asisten
juridic.
f. n mod ideal, ar fi trebuit s existe un
sistem de returnare difereniat,
deoarece multe victime sunt reticente
n ceea ce privete ntoarcerea cu
ajutorul OIM.
g. Teoretic, minorii nensoii solicitani
de azil sub vrsta de 15 ani sunt
protejai de ctre Serviciul Norvegian
pentru Protecia Copilului. Lipsa de
informaii i de cunotine privind
traficul de persoane i
posibilele
victime contribuie la lipsa de asisten
la care minorii au dreptul.
O situaie similar este aceea a
minorilor solicitani de azil cu vrsta
cuprins ntre 15 i 18 ani aflai n grija
UDI. Mai mult dect att, o problem
persistent este aceea a minorilor
nensoii solicitani de azil ce dispar
din centrele de primire.

Dac persoana n cauz alege s aplice pentru o perioad de reflecie sau pentru azil, depinde n
totalitate de decizia acesteia care este luat, de obicei, la ndrumarea unui avocat. Totui, este o
problem atunci cnd persoana n cauz este cu statut locativ incert .
Uneori, posibila victim a traficului de persoane solicit azil la sosirea n Norvegia ca o
modalitate a traficanilor de persoane de a formaliza ederea victimei n ar. Cnd aceste
persoane sunt identificate ca posibile victime, ele pot alege s aplice pentru perioada de reflecie,
iar cnd perioada de reflecie expir, se ntorc la sistemul de azil. Acest lucru ridic o serie de
probleme, din moment ce persoanele aflate n perioada de reflecie se afl n responsabilitatea
municipalitii locale, iar solicitanii de azil sunt n responsabilitatea guvernului. Mai mult dect
att, drepturile i obligaiile lor sunt diferite, lucru care, uneori, face dificil asigurarea de
asisten adecvat i coordonat posibilelor victime ale traficului de persoane.
Rezultatele sondajelor
n cele ce urmeaz vom prezenta rezultatele sondajelor efectuate n Norvegia. Un instrument de
studiu de pe internet numit Survey Monkey1 a fost utilizat pentru transmiterea unui chestionar,
elaborat pentru acest studiu, la 30 de ONG-uri i organizaii guvernamentale diferite precum i la

www.surveymonkey.com

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

41

alte organizaii care, prin prisma activitii lor, pot veni n contact cu victime ale traficului de
persoane. 17 din cele 30 de instituii i organizaii au rspuns2.
Este important s se in cont de faptul c doar trei dintre respondeni sunt organizaii care nu au
fost fondate n scopul acordrii de asisten victimelor traficului de persoane. Prin urmare, aceste
trei organizaii au competene, obiective principale i grupuri int care ar putea s nu aib nimic
de-a face cu traficul de persoane ca atare. Cu toate acestea, prin activitile lor zilnice ar putea
veni n contact cu victime.
Munca de teren (Outreach)
n Norvegia nu exist nicio organizaie fondat n scopul efecturrii muncii de teren doar n
scopul identificrii a potenialelor victime ale traficului de persoane.
Dintre respondeni, 7 organizatii fac munc de teren. Felul i locul n care realizeaz aceast
munc de teren variaz.
4 organizaii fac munc de teren cutnd printre persoanele care vnd sex att prin prostituia n
strad ct i n alte locaii, cum ar fi apartamentele private, saloanele de masaj i pe internet. n
cadrul acestor patru organizaii, numrul de angajai implicai n munca de teren variaz de la 2
la 15. Unele organizaii apeleaz i la voluntari, pe lng angajai.
n ceea ce privete munca de teren realizat de aceste 4 organizaii, niciuna dintre acestea nu
colecteaz date cu privire la numrul victimelor traficului de persoane pe care acestea le-au
cunoscut. Cu toate acestea, aa cum indic seciunea cu privire la fapte i cifre, cele mai multe
dintre victimele traficului de persoane din Norvegia sunt femei aduse n ar pentru prostituie.
Mare parte dintre aceste femei au fost n contact cu persoanele care au realizat munca de teren
(sau alte servicii) pentru cel puin una dintre cele patru organizaii.
Celelalte trei organizaii realizeaz munca de teren concentrndu-se n direcii total diferite. O
organizaie realizeaz munca de teren n randul minorilor nensoii solicitani de azil, n scopul
identificrii victimelor traficului de persoane; acelai lucru l face i o alt organizaie n
nchisoare. Ultima organizaie realizeaz munca de teren pe strad avnd ca int persoane sau
grupuri de persoane supuse riscului. Domeniul lor de competen include abuzul de substane,
prevenirea criminalitii, precum i asigurarea de ngrijiri medicale i de specialitate persoanelor
cu abuz de substane i/sau probleme mintale. Numrul de angajai implicai n munca de teren
din aceste trei organizaii variaz de la 1 la 31.
Servicii
Asisten social
11 organizaii au oferit o form sau alta de asisten social victimelor traficului de persoane. La
jumtate dintre aceste organizaii, asistena a constat n oferirea potenialelor victime ale
traficului de persoane informaii cu privire la sistemul norvegian de sprijin, drepturile i
obligaiile acestora, daco opteaz pentru intrarea n sistem. Dac victimele opteaz s intre n
sistemul de sprijin, organizaia le-a referit serviciilor i autoritilor competente (cum ar fi
proiectul ROSA). n cazul n care nu doresc s intre n sistem, organizaiile le-au oferit informaii
cu privire la statutul lor legal n Norvegia precum i drepturile ce decurg.

42

RAPORT

Toate celelalte organizaii realizeaz studii de caz ntr-o oarecare msur, cu privire la victimele
traficului de persoane ce au intrat n sistemul norvegian de sprijin prin aplicarea pentru o
perioad de reflecie sau prin solicitarea de azil. Pe lng asigurarea de informaii, consiliere i
ndrumare n cadrul acestui proces, studiul de caz cuprinde un parcurs de urmrire zilnic,
sptmnal sau lunar n funcie de nevoile victimei.
Asisten medical
Niciuna dintre cele trei organizaii intervievate care au avut victimele traficului de persoane ca
singurul grup int nu a oferit niciun fel de servicii medicale. n general, foarte puine organizaii
asigur servicii medicale potenialelor victime ale traficului de persoane. Dintre respondenii ce
au luat parte la sondaj, doar 3 organizaii au avut competen n acordarea de asisten medical
grupurilor int. Una dintre organizaii asigur servicii medicale persoanelor ce vnd sex, una
ofer servicii medicale minorilor nensoii solicitani de azil; de asemenea, n Oslo exist o
clinic ce ofer servicii medicale persoanelor ce nu au rezidena legal n Norvegia. Pentru
primele dou organizaii, victimele traficului de persoane nu reprezint un grup int i vor
asigura doar servicii medicale i/sau consiliere persoanei care se regsete i n grupul int.
Situaia de victim a traficului de persoane nu este suficient pentru a avea dreptul la servicii.
Aadar, doar clinica pentru persoane fr reziden n Norvegia asigur servicii medicale
victimelor traficului de persoane.
Unele organizaii au personal medical angajat care ofer sfaturi medicale, nu i servicii de
sntate ca atare. Cnd vine vorba de asisten psihologic, situaia este chiar mai rea. Doar dou
organizaii ofer consiliere psihologic. Dac este nevoie, toate organizaiile i autoritile pot
referi potenialele victime unei forme de ngrijire medical. n ceea ce privete tipurile de
asisten medical pe care dou organizaii au dreptul s le ofere, aceasta depinde de statutul lor
legal n Norvegia.
Asisten financiar
Victimele traficului de persoane care fie au aplicat pentru azil sau au primit o perioad de
reflecie au dreptul la sprijin financiar. n cazul n care au reedina ntr-un centru de primire
desemnat, solicitanii de azil primesc sprijin financiar lunar pentru a-i acoperi cheltuielile de
ntreinere. n cazul n care nu locuiesc ntr-un centru de primire, acetia nu beneficiaz de
asisten financiar. Direcia Norvegian de Migraie (UDI) este responsabil pentru solicitanii
de azil. n cazul n care victima a solicitat i a primit o perioad de reflecie, atunci
municipalitatea n care i are reedina este responsabil pentru acordarea de sprijin financiar
victimei n scopul acoperirii cheltuielilor de ntreinere i cazare. Acest suport este oferit de ctre
Administraia local pentru munc i asisten social (NAV). n cazul n care victima este un
minor, acest sprijin va fi acordat de ctre serviciul local pentru protecia copilului.
Asisten material
Foarte puine dintre organizaiile care au luat parte la acest studiu ofer o form sau alta de
sprijin material victimelor traficului de persoane, cu excepia administraiei locale pentru munc
i asisten social i a serviciului local pentru protecia copilului. Unele dintre organizaiile
ofer hran i/sau mbrcminte; altele, dac dein resursele financiare necesare pentru a-i
acoperi costurile, ofer sprijin n funcie de nevoile individuale.
Asistena juridic

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

43

Cei mai muli dintre cei 18 respondeni nu acord asisten juridic, dar se asigur c refer
persoana n cauz la un avocat sau unei alte forme de asisten juridic, dac este necesar. O
potenial victim a traficului de persoane are dreptul la trei ore de asisten juridic gratuit
atunci cnd se analizeaz dac denun sau nu traficanii i se acoper taxele de pres. Trei
organizaii ofer asisten juridic grupului lor int a crui victime ale traficului urmeaz s fie
gsite.
Activiti
Mai multe dintre organizaiile i autoritile care au rspuns la chestionar asigur victimelor
traficului de persoane anumite activiti. Activitile pot fi mprite n dou grupe: activiti de
petrecere a timpului liber i activiti care au ca scop creterea gradului de cunoatere i/sau de
competen a victimelor ntr-un anumit domeniu. n primul grup se regsesc diverse activiti
sportive i evenimente sociale, iar n cel din urm grup se regsesc cursuri de limb, cursuri de
operare PC, plasarea la locul de munc i instruirea ca make-up artist.
Altele
Una dintre organizaiile care au luat parte la studiu ofer, de asemenea, adpost pentru victimele
traficului de persoane. O alt organizaie ofer dezvoltare personal i spiritual ntr-un centru de
consiliere la o cafea. Tutorii legali se asigur c victimele traficului de persoane sub vrsta de 18
ani primesc ajutorul de care au nevoie i, dac este cazul, contest n numele minorului lipsa
asistenei la care are dreptul.
Printre competenele unei organizaii se numr asigurarea de informaii cu privire la returnarea
voluntar i ofer consiliere i asisten nainte, n timpul i dup ntoarcerea victimelor n ara
lor de origine.
Avnd n vedere c cele mai multe dintre aceste organizaii au un grup int care cuprinde nu
doar victimele traficului de persoane, acestea vor informa persoana n cauz cu privire la
drepturile sale ca potenial victim a traficului de persoane, atunci cnd aceasta este identificat
ca atare. Cea mai mare parte a informaiilor este dat n conversaiile fa n fa la sediul
organizaiei. Uneori informaiile sunt, de asemenea, oferite unui grup de persoane, de obicei n
termeni mai generali, cu privire la legislaia i sistemul de sprijin norvegian. Cele mai multe
organizai rspund la ntrebri i ofer informaii cu privire la acest subiect fie telefon, fie prin email.
De asemenea, acele organizaii care fac munc de teren, informeaz persoanele pe care le
ntlnesc cu privire la traficul de persoane i sistemul de sprijin norvegian atunci cnd este
normal s fac acest lucru. Cele mai multe organizaii au, de asemenea, pliante sau alte forme de
materiale scrise cu privire la sistemul de sprijin norvegian ce se pot nmna victimelor traficului
de persoane.
O organizaie arat grupului lor int un film despre traficul de persoane i folosesc acest lucru ca
pe un punct de plecare n ceea ce privete oferirea de informaii cu privire la acest subiect.
Atunci cnd este nevoie ca mesajul s ajung la destinatar, cele mai multe organizaii folosesc un
traductor.
n ceea ce privete punerea la dispoziie a informaiilor, acest lucru variaz de la o organizaie la
alta, n funcie de domeniul lor de competen i de grupul lor int. Unele organizaii folosesc

44

RAPORT

voluntari, altele au personal calificat i altele nc mai au acces la avocai, care vor informa din
nou persoana n cauz.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

45

CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL DE CAZ
ROMANIA
1. Managementul de caz al Direciilor Generale de Asisten Social si Protecia Copilului
Pentru acordarea asistenei specializate cat mai complete si eficiente, in cadrul DGASPC-urilor
exista echipe multidisciplinare i interinstituionale, coordonat de un manager/responsabil de
caz. Aceste echipe pot interveni att n procesul de evaluare, ct i n furnizarea serviciilor
specializate. Dei nu exist o formul standard n ceea ce privete componena echipei, exist
cteva categorii de profesioniti care fac parte n mod obinuit din componena acesteia:
asistentul social (care de regul este i managerul/responsabilul de caz), psihologul (de regul
dintr-un serviciu specializat al DGASPC), medicul (de regul dintr-un serviciu specializat al
DGASPC). In unele cazuri intalnim si echipe interinstitutionale, cel mai frecvent DGASPC
ONG, iar echipa se poate completa cu avocati, consilieri juristi, poliisti sau medici.
Legat de existena unor echipe mutidisciplinare de profesionisti specializai in acordarea
asistenei victimelor traficului de persoane la nivelul DGASPC-urilor au fost centralizate
raspunsurile in tabelul de mai jos.
Nr.
Raspuns
DGASPC-uri
DA exista echipa
13
NU exista echipa
7
Nu stiu/Nu raspund
11
TOTAL
31
Tabel - Rspunsuri furnizate de DGASPC-uri privind existena echipelor multidisciplinare

46

RAPORT

Despre posibilitatea accesrii serviciilor de asisten specializat, informarea victimelor se face


de obicei verbal/ in scris i prin campanii de sensibilizare a opiniei publice. Campaniile se
desfoar sub forma unor ntlniri, conferine, diseminare de materiale scrise (brouri, pliante,
afie etc.) i prin implicarea mass-mediei n funcie de posibilitile comunitii.
De asemenea, specialistii care vin primii in contact cu victimele sau familiile acestora informeaz
in mod direct, la prima intalnire despre serviciile de care pot beneficia si modul de accesare a
acestora.
1.1. Atribuiile membrilor echipei multidisciplinare a DGASPC
Managerul de caz Cel mai frecvent este asistent social, este numit de catre conductorul
unittii si are ca atributii:
- Coordonarea activitii de evaluare, intervenie, monitorizare a cazurilor de persoane
adulte/minore victim ale traficului de persoane;
- Este responsabilul principal pentru aplicarea planului de servicii (coordoneaz procesul de
identificare a nevoilor victimei, selecteaz furnizorii de servicii n concordan cu nevoile
identificate);
- Informeaz victima cu privire serviciile ce-i vor fi furnizate i la calendarul implementrii
planului de servicii;
- Asigur accesul victimei la serviciile stabilite prin planul de interventie personalizat;
- Monitorizarea re-evaluarea periodic a progreselor nregistrate, a eficientei deciziilor i a
interveniilor specializate realizate pana la acel moment;
- Realizeaz etapa de ncheiere sau etapa final a procesului de furnizare a serviciilor i
interveniilor specializate;
- Coordoneaz echipa multidisciplinara care asist respectivul caz, incurajeaz si faciliteaz
comunicarea intre specialisti, convoaca si conduce conferintele de caz.
Asistentul social are atributii:
- Asigur accesul victimei la serviciile stabilite n planul de interventie personalizat;
- Este persoana de legtur direct cu orice specialist care intervine in asistenta cazului;
- Este persoana de contact direct, permanent cu victima;
- Mediaza legtura dintre victim si persoane de referin din mediul de via al acesteia;
- Este prezent n situaii de criz, n care este nevoie de luarea rapid a deciziilor;
- Verifica n permanen actualitatea nevoilor victimei, monitorizarea permanent a situaiei
victimei;
In cazuri de minori victime ale traficului de persoane:
- Analizeaz sesizari telefonice, scrise, directe, indirecte ce aduc la cunostinta situatii de
expoatare, trafic, copii aflati neinsotiti pe teritoriul altor state, copii ai strazii etc., precum si al
familiilor acestora;
-Evalueaz nevoile imediate ale beneficiarilor si potentialul de risc cu privire la problematica
identificat;
-Acord asistent social, consiliere pentru depsirea situatiilor de criza, precum si solutionarea
adecvat a cazurilor semnalate;

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

47

-Se deplaseaza in teren, ca membru al echipei de specialisti, in scopul evaluarii psihosociale si


interventiei pe caz;
-Intocmeste raportul de evaluare psiho-social pentru copiii a cror via, integritate fizic i
psihic, securitate sunt puse n pericol, precum si alte instrumente existenta in procedurile de
lucru;
-Evalueaz relatia dintre parinti si copil, intelegerea printilor in ceea ce priveste nevoile biopsiho-sociale ale copilului si capacitatea de a veni in intampinarea acestor nevoi;
-Sprijin consilierul juridic al Biroului, pentru obtinerea de informatii necesare depunerii
dosarului copilului la instantele judecatoresti/ Comisiei pentru protectia copilului;
-Este responsabil de evaluarea final si inchiderea cazului;
-Monitorizeaz cazurile aflate n evidena biroului, prin mentinerea legturilor cu reprezentantii
autorittilor locale;
-Colaboreaza permanent cu serviciile de asistenta sociala, politie, alte institutii care sunt
implicate in rezolvarea situatiilor aflate in evidenta biroului;
- Contribuie la dezvoltarea unor activitti de informare si promovare a serviciilor oferite in
interesul superior al copiilor.
Psihologul are atributii:
- Identific nevoile psihologice ale victimei, o ncurajeaz i susine pentru angajarea n procesul
terapeutic ce vizeaz diminuarea simptomatologiei de stare,
- Organizeaz si desfsoar sesiuni de consiliere si/ sau psihoterapie pentru victim. n acest scop
elaboreaz planul de consiliere/ psihoterapie, ca parte integrant a planului de servicii. Planul are
ca principale obiective:
Restabilirea sentimentului de siguran al victimei. Se realizeaz printr-o atent evaluare a
riscurilor, prin securizarea emoional a victimei, pe toat durata procesului de asisten, prin
construirea relaiei de ncredere specialist-victim;
Reconstruirea si restructurarea evenimentului/ evenimentelor si informaiilor traumatizante elaborarea traumei, nelegerea semnificaiei acesteia n contextul producerii ei.
- Particip la conferinele de caz organizate de managerul de caz,
- Colaboreaz cu ceilali specialiti responsabili de implementarea planului de intervenie,
- Realizeaz consilierea ante i post testare HIV, a efecturii testelor specifice bolilor venerice, a
celor de sarcin
Pentru asistenta minorilor victime ale traficului de persoane, psihologul are ca sarcini:

48

Evalueaz nevoile imediate ale beneficiarilor si a potentialului de risc cu privire la


problematica identificata;

Investigheaz si stabileste psihodiagnosticul tulburrilor psihice si a altor conditii


patologice ale copilului si/sau membrilor familiei;

Acord asistent psihologic si consiliere pentru depsirea situatiilor de criza, precum si


solutionarea adecvat a cazurilor semnalate;

RAPORT

Se deplaseaz in teren, ca membru al echipei, in scopul evaluarii psihologice si sociale a


beneficiarilor si familiei acestora;

Intocmeste raportul de evaluare psihologic pentru copiii, a cror via, integritate fizic
i psihic, securitate sunt puse n pericol;

Evalueaz psihologic relatia dintre parinti si copil, intelegerea printilor in ceea ce


priveste nevoile emotionale ale copilului si capacitatea de a veni in intampinarea acestor
nevoi;

Pregateste raportul psihologic si-l sustine in fata instantelor de judecata pentru stabilirea
unor solutii cu privire la copil , la solicitarea acestora ;

Asigur acompanierea copilului/ tanarului-victima in fata instantelor judecatoresti, in


situatiile in care este chemat s depun marturie in procesul de trafic sau se constituie
parte vatamata;

Colaboreaz periodic cu medici psihiatri, pentru a facilita accesul victimelor servicii


medicale de specialiate, atunci cand starea copilului o impune;

Se constituie ca membru activ procesului de evaluare a istoriei de trafic, cat si in


procesul terapeutic centrat pe diminuarea simptomatologiei de stare si cresterea
capacitatii de adaptare a victimei;

Mediaz legatura dintre victim si alte persoane de referint din anturajul acesteia;

Colaboreaz cu institutii de profil care pot sprijini victima;

Monitorizeaza cazurile aflate n eviden;

Colaboreaz permanent cu serviciile de asistent social, politie, alte institutii care sunt
implicate in rezolvarea cazurilor;

Consilierul juridic - doar 6 dintre DGASPC-uri chestionate declar c au in echipa


multidisciplinar un consilier juridic. Acesta are cel mai frecvent atributii in cazuri de asistenta a
minorilor dupa cum urmeaza:
-Asigur asistenta juridic, consiliere si sprijin de specialitate tuturor cazurilor aflate in evident,
in scopul clarificarii problemelor cu caracter juridic;
-Intreprinde demersurile necesare clarificarii situatiei juridice a copiilor/adultilor aflati in
evidente;
-Acord asistenta si consiliere juridic printilor copilului sau factorilor implicati in rezolvarea
cazului sau solutionarea acestora;
-Intocmeste dispozitia de plasament in regim de urgenta a copiilor, respectiv, cereri de instituire
a msurii plasamentului in regim de urgent prin emiterea de ctre instanta competent a
ordonantelor presedintiale;
-Intocmeste sesizri ctre instantele judectoresti cu privire la mentinerea sau inlocuirea msurii
de protectie special, reintegrarea copiilor in familia natural sau extins, inregistrarea tardiv a
nasterii copilului, instituirea tutelei, decderea din drepturile printesti, punerea sub interdictie,
precum si orice alte cereri care vizeaza activitatea D.G.A.S.P.C.;
-Intocmeste sesizri ctre instituiile abilitate de la nivel central cu privire la infractiunile a cror
victime sunt minorii (coruptie sexual, trafic de persoane, exploatare prin cersit, etc)

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

49

-Intocmeste cererile de chemare in judecata si de exercitare a cilor de atac, primeste citatiile,


intocmeste dosarul cauzei, tine registrul de evident a cauzelor;
-Rspunde adreselor, citatiilor, petitiilor, solicitarilor primite de la alte institutii sau persoane
fizice cu privire la clarificarea juridic a cazurilor aflate in evident;
-Colaboreaz permanent cu serviciile de asistent social, politie, alte institutii care sunt
implicate in mod direct in rezolvarea situatiilor de trafic;
-Asigur reprezentarea D.G.A.S.P.C. in fata instantelor judecatoresti sau a altor organe de
jurisdictie, precum si in raporturile cu alte persoane fizice sau juridice;
-Informeaz membrii de personal cu privire la modificarile si nouttile legislative din domeniul
protectiei drepturilor copiilor, din domeniul asistentei sociale, precum si din alte domenii care
sunt in stransa legatura cu activitatea desfasurata.
Alte categorii de specialisti care apar in raspunsurile obtinute sunt:
Medic - uzual exist un medic cu specializarea pediatrie; n funcie de caz, sunt i medici de alte
specialiti: ortopedie-chirurgie infantil, ginecologie-obstetric, neurologie pediatric, psihiatrie
infantil, radiologie etc.
Politist - n funcie de caz, DGASPC poate colabora cu unul sau mai muli poliiti, cel mai
frecvent din cadrul urmtoarelor structuri: Investigaii criminale, Ordine public (poliia de
proximitate i posturile de poliie), Analiz, prevenire i cercetare, Cercetare penal i Crima
organizat, precum i ofierul de poliie care este membru desemnat n Comisia pentru Protecia
Copilului.
1.1.

Modalitaile de evaluare a nevoilor victimelor traficului de persoane.

Toate DGASPC-uri chestionate declar c evaluarea nevoilor victimei se realizeaz in 2 dou


etape:
Evaluarea iniial const n identificarea nevoilor imediate ale solicitantului, tipul de
asisten/ajutor solicitat, gravitatea situaiei i caracterul de urgen al acesteia. n acest sens,
specialitii completeaz Fia de evaluarea iniial, n maxim trei zile de la primirea solicitrii,
se ntocmete un raport de evaluare iniial (n minim 48 de ore de la nregistrarea cazului), n
baza cruia se ia decizia continurii managementului de caz sau nchiderii cazului.
Evaluarea complex are n vedere cunoaterea amanunit a problemelor i a resurselor
persoanei asistate, necesar pentru elaborarea planului de intervenie. n acest sens, n funcie de
cazuistica solicitrii/semnalrii, managerul de caz solicit prin adrese scrise declansarea anchetei
sociale i planul de servicii de la primria de domiciliu a beneficiarului.
Pentru o evaluare corect a nevoilor i resurselor, managerul de caz trebuie s neleag modul n
care elementele contextului social, familial i individual afecteaz situaia persoanei asistate :
- voina persoanei asistate de a utiliza sprijinul specialitilor pentru mbuntirea situaiei;
- cadrul familial (relaiile dintre membri familei, componena familie i relaia cu rudele; etc.)
- gradul de ntegrare al familiei asistate n comunitate (apartenena la grupurile sociale etc.)
- aspectele de natur emoional ( tendina de a se retrage i a se izola de ceilali ; trairea unor
sentimente de furie, teama, ruinea etc.)
- aspecte de natur intelectual ( modul de utilizare a informaiilor pentru nelegerea propriei
persoane, a problemelor personale i a celorlali, etc.)

50

RAPORT

- aspectele economice (disponibilitatea resurselor, i capacitatea de a administra i aloca banii


necesari plii bunurilor i serviciilor, etc.)
Procesul de evaluare complex urmrete aspectele care se refer la situaia individualizat a
beneficiarului.
n baza acestei analizei datelor adunate, managerul de caz, mpreun cu victima traficului de
persoane, stabilete modalitatea de aciune i de utilizare a resurseor existente, resurse care pot fi
folosite pentru remedierea situaiei i ndeprtarea factorilor de risc care s conduc la situaii de
re-victimizare .
Raportul de evaluare decomplexa se realizeaz de ctre managerul de caz.
In cazul minorilor echipa multidisciplinar se deplaseaz la fiecare caz de copil-victim a
traficului de persoane, fie la domiciliul copilului, sediul Parchetului, Poliiei sau n alte locaii
unde este idetificat acesta i este solicitat sprijinul specialitilor D.G.A.S.P.C. Bacu.
Evaluarea nevoilor victimei se realizeaz n mod direct, prin discuii cu beneficiarul, ct i cu
reprezentantul legal al acestuia, care completeaz informaiile necesare.
1.2. Modul in care este implementat planul de intervenie personalizat
Ca mod general de implementare a planului de intervenie personalizat, majoritatea DGASPCurile au raportat: Managerul/responsabilul de caz mpreun cu echipa multidisciplinar apreciaz
i decide cu privire la implementarea planului de interventie, precum i la importana acordat
fiecrei arii de evaluare n economia cazului, n funcie de cerinele fiecrui caz n parte (tipul de
problem, nevoile identificate, starea de fapt, elemente sistemice relevante) cu respectarea
procedurii operationale si a legislatiei in vigoare.
Pentru minori se intocmeste planul de interventie (plan individualizat de protectie) prin care se
realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe
baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale. Sunt contactati toti actori sociali care pot
contribui la reintregrarea sociala a copilului victima a traficului de persoane.
Se tine cont de drepturile si libertatile persoanei, implementarea planului efectuandu-se cu
acceptul beneficiarului.
Se va tine cont de particularitatile individuale ale fiecarui caz, tinandu-se cont de nationalitate,
religie, varsta, sex, dizabilitate, mediul de provenienta in acordarea asistentei si serviciilor.
1.3. Metodele/tehnicile utilizate pentru monitorizarea progresului efectuat de victima pe
durata procesului de reabilitare/reintegrare
Analiza raspunsurilor DGASPC-urilor participante la acest studiu se pot sintetiza astfel:
Monitorizarea cazului este n responsabilitatea managerului de caz i presupune urmtoarele:

- Urmrirea ndeplinirii celor nscrise n planul de reabilitare i/sau reintegrare social i


adaptarea acestuia n funcie de progresele sau dificultile ntmpinate pe parcurs. Acest lucru
implic n subsidiar i adaptarea contractului cu victima/familia, precum i raportrile din partea
profesionitilor responsabili menionate anterior.
- Evaluarea riscurilor contribuie i ea la adaptarea planului de servicii. In cazul minorilor, se
poate pune problema la un moment dat de a separa copilul de familie, dac, n ciuda
implementrii i adaptrii repetate a planului, copilul-victima continu s se afle ntr-o situaie de
risc.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

51

- Organizarea conferintelor de caz pentru re-evaluarea cazului. Se recomand organizarea a cel


puin una la mijlocul implementrii planului, dac nu sunt semnalate probleme care implic
adaptarea acestuia i de cte ori este necesar reajustarea major a planului. Acest lucru
presupune schimbarea a mai mult de jumtate din plan sau necesitatea introducerii unei msurii
de protecie.
- Documentarea cazului.
1.4. Modalitatile in care se efectueaza evaluarea finala si monitorizarea post-interventie.
In majoritatea cazurilor, DGASPC-urile declar:
nchiderea/finalizarea cazului se face atunci cnd sunt atinse scopurile planului individualizat de
servicii, n momentul n care factorii de risc care au dus la victimizarea prin trafic s-au redus
semnificativ sau au ncetat s mai existe, iar victima este reintegrat din punct de vedere social,
relaiile cu membrii familiei de origine i/sau reprezentantul legal rspunznd nevoilor victimei
(acolo unde este posibil). nchiderea cazului se face prin decizia efului de serviciu, la
recomandarea managerului/responnsabilului de caz, care va ntocmi un Raport de nchidere caz
n care va specifica toate datele, demersurile ntreprinse, evoluia i concluziiile cu propunerile
pe caz.
n cazurile de trafic de persoane adulte, nchiderea unui caz trebuie s fie continuat de
monitorizare post-intervenie. De aceea nchiderea unui caz trebuie fcuta numai dup o
monitorizare de durat a cazului i numai dup ce specialitii care au gestionat cazul dispun de
suficiente intervenii care s arate faptul c victima poate face fa situaiilor de risc care pot
aprea. Responsabilul de caz colaboreaz cu servicii sociale locale pentru a monitoriza evoluia
victimei i, dup ce asistena specializat va fi ncheiat, perioada de monitorizare va fi de 3-6
luni n dependen de specificul cazului.
Cazul unui minor victim a traficului de persoane va fi nchis n momentul n care obiectivele
stabilite n planul de intervenie au fost atinse i se constat o mbuntire semnificativ pe toate
planurile. Monitorizarea post-intervenie se realizeaz pe o perioad de minim 3 luni.
2. Managementul de caz al Organizatiilor non-guvernamentale
Din cele 7 ONG-uri chestionate doar 4 dispun de o echipa multidisciplinar specializat in
asistena victimelor traficului de persoane. Din aceste echipe fac parte: Managerul de caz,
asistentul social, psihologul / psihoterapeut, avocat/consilier juridic, lucrator social, voluntari.
Pentru a informa victimele despre seviciile de care pot beneficia, ONG-urile folosesc
parteneriatele cu diferite institutii publice care vin contact cu acestea (ex. ANITP prin centrele
regionale, Ispectoratele de Politie locale, Inspectorate scolare, Spitale) prin sistemul de referiri,
informarile se fac atat verbal cat si in scris.
2.1. Atributiile membrilor echipei multidisciplinare a ONG-urilor
Managerul de caz este cel mai frecvent asistentul social si are urmatoarele atributii:
- Coordonarea/monitorizarea/supervizarea echipei de asistent ;
- Realizarea evaluarilor initiale, de risc si ale nevoilor de asistenta ;
- Realizarea planului individualizat de asistent impreun si cu acordul victimei;

52

RAPORT

- Realizarea evalurilor intermedicare si finale ale beneficiarilor ;


- Mentinerea contactului cu finantatorii activitatilor de asistent.
Asistentul social are urmtoarele atributii:
- Insotirea si informarea beneficiarilor in activitatile specifice de asistent social ;
- Medierea relatiei beneficiarilor cu membrii familiei, reprezentanti ai institutiilor publice si
autoritti ;
- Evaluarea initiala si monitorizarea progreselor beneficiarilor in diferitele faze de asistent.
Psihologul are urmtoarele atributii:
- Asistarea victimelor in tot ceea ce priveste depasirea traumelor datorate traficului;
- Evaluare psihologic in vederea identificarii nevoilor psihologice ale victimei, in functie de
care se stabileste programul si forma de consiliere psihologic/psihoterapie (individual, de
familie, de grup);
- Suport psihologic, mediere si insotire la audieri, consult sau interventii medicale, alte situatii
potential stresante;
- Consiliere scolar si vocational.
Consilier juridic/Avocatul colaborator:
- Insoteste victima la depunerea tuturor cererilor, la audieri in timpul urmririi penale si la toate
sedintele de judecat.
- Inainte de audiere, victima este informata cu privire la: drepturile si responsabilitatile sale in
cazul in care decide s colaboreze cu politia pentru a oferi informatii confidentiale cu privire la
procesul de trafic si la traficanti fr a fi martor in proces; drepturile si responsabilitatile sale in
cazul in care decide sa depuna marturie in proces; confidentialitate si riscul de divulgare a
informatiilor, etc;
- Reprezentare in instanta in cauze civile si penale.
In plus, la Asociaia Betania apare in componenta echipei multidisciplinare lucratorul social cu atributii in asistarea victimelor pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independent.
La Fundaia People to People apare in componenta echipei multidisciplinare: asistent medical
care are ca atributii urmarirea starii de sanatate si mediere, programe diverse.
2.2. Modul in care este implementat planul de intervenie personalizat
Serviciile de asisten pentru victimele traficului au caracter permanent pentru organizaiile
intervievate. La organizaiile unde serviciile au caracter permanent activitatile se desfasoar in
colaborare cu instituii, organizaii non-guvernamentale si organizaii internationale relevante
in domeniu. Serviciile de asisten sunt abordate intr-o maniera flexibil, particularizat la
nevoile beneficiarilor, metoda de lucru fiind managementul de caz, astfel c se pune accent pe
resursele beneficiarilor, pe motivaia pentru schimbare si iniiativele lor, cu scopul cresterii
nivelului de adaptare al persoanei la cerinele unei viei independente. Programul de asisten

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

53

poate dura in medie intre 1 si 3 ani. Structura unui program de asisten de lung durat are
patru etape, fiecare avand indicatori caracteristici nivelului de progres al beneficiarilor:
Etapa initiala intre 0-6 luni, corespunde interveniei in criza, in acest caz serviciile de
asisten se implementeaz consecutiv identificarii victimei prezumate, cu scopul stabilizarii
fizice si psihologice ulterioare evenimentului traumatic;
Etapa intermediara intre 7-12 luni, serviciile de asistent se implementeaz in conformitate
cu planul individualizat de reintegrare. Progresele beneficiarului in cursul implementrii planului
deinterventie sunt evaluate periodic prin rapoarte interne, vizandu-se resemnificarea evenimentului traumatic si cresterea autonomiei personale a victimei;
Stadiul de reintegrare intre 13-24 luni, presupune existenta abilittilor de autosustinere si
viata independent, ce ii permit victimei s urmeze un traseu de reintegrare social.
Treptat, serviciile de asisten se incheie, cu acordul beneficiarului, acesta putand solicita in
continuare implementarea anumitor tipuri de asistent;
Stadiul de monitorizare se intinde pe o perioad de 6 luni de la incheierea programului de
asistenta; se refer la monitorizarea adaptrii persoanei la cerintele unei vieti independente si la
oferirea de sprijin acesteia pentru solutionarea dificulttilor potentiale.

NORVEGIA
Aproape fiecare organizaie i autoritate are propriul mod specific de desfurare a
managementului de caz. Acest lucru este strns legat de faptul c, aa cum este menionat
anterior, doar trei dintre organizaii i autoritile au fost fondate n alt scop dect cel de
acordarea de asisten victimelor traficului de persoane. Prin urmare, aceste trei organizaii au
competene, obiective principale i grupuri int care ar putea s nu aib nimic de-a face cu
traficul de persoane ca atare. Evident, acest lucru se reflect n modul n care i desfoar
activitatea de caz. n loc s ncercm s gsim un numitor comun, vom prezenta n cele ce
urmeaz cum organizaii diferite descriu activitatea lor de caz. Am cerut: Descrie un curs tipic de
aciune atunci cnd acordai asisten unei poteniale victime a traficului de persoane.
A.
n cazul n care persoana este minor, vom contacta serviciul de protecie a copilului pentru a
cere preluarea cazului. Dac persoana este adult, ne vom asigura c persoanei n cauz i se ofer
protecie n caz de nevoie i vom acoperi nevoile de baz, cum ar fi accesul la cazare, hran i
ngrijirea medical necesar. Paralel, persoanei i se va oferi consultan juridic cu privire la
reziden i n cadrul procesului mpotriva traficanilor. ntr-o perspectiv pe termen mai lung,
oferim asisten social n funcie de nevoile proprii ale persoanelor. De multe ori este vorba
despre drepturi i obligaii n Norvegia, sntatea mental i fizic, reziden, trecerea printr-un
proces i instituirea unei reele.
B.
Am primit un telefon de la centrul de primire pentru c se suspecteaz c unul dintre rezindenii
care este pe cale s se transfere la noi poate fi o victim a traficului de persoane. Apoi,
organizm un interpretariat la telefon n limba corespunztoare pentru a purta o scurt
conversaie cu rezidentul. n cazul n care exist motive pentru a suspecta c persoana este o
victim a traficului de persoane, raportm cazul ctre UDI i reprezentantul rezidentului.
Informm UDI c, att timp ct lucrm la caz, inem persoana la centrul de primire. n cazul n

54

RAPORT

care exist o temere cu privire la sigurana persoanei n Norvegia, noi notificm avocatul, poliia
i serviciile de protecie a copilului. Rareori se ntmpl ca ameninarea la adresa copilului s fie
att de iminent nct s fie necesar plasarea persoanei n cauz la o adres secret. Uneori, UDI
permite ca procesul pentru azil s se desfoare mai repede dect n mod normal, iar noi
cooperm pentru a gsi cel mai bun centru de primire pentru persoan. Apoi, lum legtura cu
noul centru de primire nainte ca persoana s ajung acolo.
C.
Femeile vin singure la noi sau ne sunt referite de ctre alii. n cadrul adpostului avem o
camer de urgen unde pot sta n timp ce noi ne ocupm de caz. Cnd vine o femeie, noi
contactm un avocat care ofer consiliere juridic i discut imediat. n cazul n care femeia este
n grupul nostru int, acesteia i se ofer un loc n care s stea. Asistena oferit de noi este pe
baz de voluntariat. Adpostul n care femeia este primit ofer asisten social i o consiliaz
n relaia cu serviciile de sntate, activiti, educaie, etc.. Noi oferim asisten femeii n ceea ce
privete problemele de imigraie i orice problem legat de poliie.
D.
Unul dintre partenerii notri ne contacteaz n numele unei poteniale victime a traficului de
persoane care au n vedere returnarea voluntar. Apoi purtm o discuie informal cu victima cu
privire la returnarea voluntar a acesteia. De cele mai multe ori unul dintre partenerii notri este
prezent (persoana de contact a victimei sau o persoan de ncredere). n cazul n care persoana
decide ntoarcerea voluntar, trimitem cazul la UDI care decide dac persoana n cauz poate
primi sau nu sprijin suplimentar. Apoi iniiem procesul de obinere a documentelor de cltorie,
ndrumm persoanele n cauz cu privire la modul n care doresc s beneficieze de suportul de
reintegrare la ntoarcere i ne ocupm de organizarea cltoriei. Oferim asisten n timpul
cltoriei deoarece multe persoane cltoresc escortate pe drumul napoi n ra. Biroul local din
ara de origine a victimei ajut persoana n primele ase luni dup ntoarcere oferind consiliere,
asisten practic i sprijin financiar. Dup ase luni verificm cum au decurs lucrurile cu
persoana returnat.
Metodologie
Din cele 18 organizaii care au luat parte la acest scurt sondaj, 13 au afirmat c la baza activitii
lor utilizeaz o anumit metodologie. Nu este surprinzator faptul c de cele mai multe ori
metodologia menionat are legtur cu asistena social. Pentru majoritatea organizaiilor,
activitatea include stabilirea unor relaii trainice, ctigarea ncrederii, conversaie i interviu
motivaional cu accent pe schimbare i responsabilizare. Pentru socializare i ctigarea
ncrederii, unele organizaii folosesc activiti i evenimente sociale, altele ofer diferite forme
elementare de consiliere i, bineneles, lucru pe teren. Una dintre autoriti a elaborat un ghid
pentru intervievarea solicitanilor de azil i utilizeaz o metodologie specific pentru
desfurarea interviului, alturi de povestirea liber a ntmplrilor persoanei n cauz.
Evaluarea
Majoritatea organizaiilor i autoritilor care iau parte la acest scurt sondaj nu au implementat un
sistem pentru evaluarea cu regularitate a asistenei acordate potenialelor victime ale traficului de
persoane. Doar dou organizaii au un sistem de evaluare, i ambele in cont de prerea victimei

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

55

cu privire la asistena pe care au primit-o. Mai multe organizaii i autoriti afirm c acestea se
autoevalueaz, fr a mai elabora modalitatea n care realizeaz acest lucru.
Trebuie s ne asumm faptul c celor mai multe organizaii i autoriti le lipsete un sistem
eficient de evaluare a asistenei acordate victimelor traficului de fiine umane.

56

RAPORT

CAPITOLUL V
RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA SERVICIILOR
DE ASISTENTA A VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE
1. Programe de formare profesional continu pentru consilieri sociali si juridici, psihologi, membrii
echipelor multidisciplinare din cadrul instituiilor si organizaiilor non-guvernamentale, privind
modul de acordare al consilierii/asistentei victimelor traficului de persoane ceteni romni si
strini in deplin concordant cu standardele internationale.
2. Crearea unei colaborri sustenabile intre instituiile si organizaiile non-guvernamentale din
Romnia (predominant tara de origine/tranzit) si cele din rile de destinatie Europene unde
victimele traficului de persoane sunt supuse exploatrii.
3. Imbuntirea accesului la informaie oferit de ctre autoriti victimelor traficului de persoane, in
privina drepturilor pe care le au conform legii, procedurile de urmat pentru accesarea acestor
drepturi; informare verbal si scris.
4. Informarea victimelor prezumate cu privire la dreptul la perioada de recuperare si reflecie si
acordarea efectiv a acestuia de ctre autoriti.
5. Asigurarea accesului la asisten si protecie indiferent dac victima traficului de persoane este de
acord sau nu s colaboreze pe durata procedurilor penale.
6. Imbuntirea sistemului de adposturi de stat pentru victimele traficului de persoane ceteni
romni si strini- pentru ca acestea s beneficieze de asisten pe termen lung.
7. Asigurarea ca victimele traficului de persoane nu sunt inute in centre de detenie, in centre cu
regim inchis.
8. Armonizarea legislaiei romne privind regimul strinilor cu legea antitrafic, in special a
prevederilor referitoare la acordarea statutului de tolerat dac prezena victimei cetean strin
este necesar pentru desfsurarea anchetei/procedurilor penale. Legislatia privind regimul
strinilor trebuie s prevad expres acordarea dreptului de sedere inclusiv si pe durata altor
proceduri precum cele civile, de solicitare acordare compensatii financiare pentru daunele
materiale si morale suferite ca urmare a infraciunii trafic de persoane.
9. Acordarea posibilitaii de a aplica si obtine efectiv drept de sedere permanent in cazul victimelor
ceteni strini in msura in care nu se pot intoarce in rile de origine din motive de sigurant,
risc retraficare.
10. Modificarea legislaiei privind azilul in Romnia, in care s se prevad expres c un cetean
strin victima a traficului de persoane poate solicita azil.
11. Modificarea Legii nr.678/2001 articol 38 index 1 astfel incat s fie avute in vedere nu doar
victimele traficului de persoane ceteni ai statelor membre UE sau ai Spatiului Economic
European ci si victimele ceteni strini provenind din state terte.
12. Imbuntirea procedurilor de identificare a victimelor traficului de persoane.
13. Imbuntirea cadrului institutional si procedural pentru repatriere, returnare, referire victime ale
traficului de persoane ceteni romni si strini.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

57

ANEXE
ANEXA 1. Centre de cazare a victimelor traficului de persoane in cadrul DGASPC
DGASPC Cazare
adulti /
copii

Bacau

Denumirea
centrului destinat
grupurilor
vulnerabile in care
pot fi cazate si
victimele traficului
de persoane

Tipul
centrului

Adulti

Centrul de Intervenie 180 zile cu posibilitate de


Specializat n
prelungire
Domeniul Proteciei
Familiei

Regim
deschis

Minori

1.Centrul de primire
n regim de urgen
Bacu

Centrul i Adpostul au
caracter de tranzit, minorii
care beneficiaz de serviciile
de tip rezidenial sunt gzduii
pn la identificare une soluii
viabile, respectiv
integrare/reintegrare sau
instituirea unei msuri de
protecie.

1. Regim
semideschis
2. Regim
deschis

Nedeterminata

Regim
semideschis

2. Adpostul de zi i
de noapte pentru
copiii strzii
Morcovea.
Mures

Durata de cazare

Adulti

Institutul Esteuropean de sntate


a reproducerii
Tg.Mure

Minori

Serviciul de
intervenie n regim
de urgen, abuz,
neglijare, trafic,
migrare, telefonul
copilului

Regim
semideschis

Sibiu

Minori

Centrul de primire in
regim de urgenta
Sibiu

Regim
inchis

Iasi

Adulti

Complex de servicii
alternative pentru
persoane adulte
Centrul de asistenta
si protective a
victimelor traficului

58

RAPORT

Durata determinata 3-6 luni

Regim
semideschis

Galati

Minori

Satu
Mare

Minori

Arge

Minori

Vlcea

Minori

Alba

Minori

Botosani

Brasov

de persoane
Centrul de primire
minori in regim de
urgenta Irene &
Stuart
Centrul de asistenta
si interventie a
Victimelor Traficului
de Persoane,
Abuzului, Neglijarii si
Exploatarii Andrei
Satu Mare
1.Centrul de evaluare
si primire in regim de
urgenta Piteti
2.Complex de servicii
comunitare
Cmpulung
(componenta Centru
maternal)
3.Centre rezidentiale
din subordinea
DGASPC
Adpost de zi i de
noapte pentru copiii
strzii
Centrul de primire in
regim de urgenta
Pinocchio Alba Iulia
Centrul de Asistenta
si Protectie a
Victimelor Traficului
de persoane deschis
In cadrul Centrului
de Ingrijire si
Asistenta Leorda
comuna Leorda jud.
Botosani
Centrul de Prevenire
si Combatere a
Violentei Domestice

Nedeterminata

Regim
deschis

Cazare conf. Legii 678/2001


pe o perioada de 90 de zile cu
posibilitati de prelungire pe
durata procedurilor judiciare

Regim
inchis

Durata determinat - Pe toat


perioada plasamentului n
regim de urgen sau pn la
hotrrea instanei de
judecat (reintegrare n
familie/transformarea PRU n
plasament ntr-un centru
rezidenial din subordinea
DGASPC)

Regim
inchis

Durata de cazare
nedeterminat

Regim
semideschis

Durata de cazare
nedeterminat
Perioada determinate de
cazare conform legislatiei

Regim
semideschis

Maxim 60 zile

Regim
semideschis

Centrul de primire in

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA

59

regim de urgenta
Domino
Cluj

Adulti
Minori

Covasna

Adulti

Minori

Harghita

60

RAPORT

Minori

Durata nedeterminata

Regim
inchis

Centre specializate in Pana la finalizarea procesului


asistenta victimelor
sau dupa caz pana la
violentei domestice
reintegrarea psiho-sociala in
conditii de siguranta
Camin pentru
perioada scurta, in functie de
batrani Haghig
locurile disponibile si de
specificul cazului, cu
Centru de integrare
respectarea conditiilor de
prin terapie
admitere
ocupationala Tg.
Secuiesc

Regim
inchis

Centru de Primire in
Regim de Urgenta
Print si Cersetor
Sf. Gheorghe
celelalte centre
rezidentiale

Regim
deschis

Centrul de primire i
intervenie n regim
de urgen n caz de
abuz, neglijare,
exploatare, trafic i
migraie. Telefonul
copilului i adultului.

durata nedeterminata

centrul primete doar victime


ale traficului de personae
minori, pe o perioad
determinat

Regim
deschis.

Regim
semideschis