B6

1. Modularea semnalelor metode de modulare, viteza de modul.

Modularea consta in punerea in corespondenta fiecarui element
sau grup de elemente de cod a unui element de semnal astfel ca
elemente de cod sau grupuri de elemente de cod diferite sa fie
reprezentate prin elemente de semnal diferite. Elementele de
semnal diferite se formeaza prin modificarea respectiva a unuia
sau a citorva parametri ai purtatorului de semnal.

MA modelare prin amplitudine

MF modelare prin frecven
M modelare prin faz
Viteza de modulare date se numeste nr. total de elemente
de semnal generate intr-o unitate de timp.
Fie T durata unui element de semnal...
B=
[B]=bod=
B viteza de modulare
V viteza de transmisie date
V=B*Ie=B*log2N

2. Caracteristica comparativa a tehnologiilor pentru retele locale.

Caracteristicile componentelor pentru retelele locale:

B-5
1. Codificarea semnalului.
Semnal procesul fizic masurabil folosit pentru transmisia de
date la distanta. Esenta semnalului consta nu in caracterul
procesului fizic folosit, ci in redarea intocmai a informatiei
respective. Procesul fizic folosit se numeste purtator de semnal.
Ex. De purtatori de semnal : curent electric, unde
electromecanice, raze laser.
Transformarea mesajelor in semnale constante :
Et1 : transformarea mesajului in semnal primar;
Et2 : codificarea semnalului;
Et3 : modularea semnalului
Codificare punerea in corespondenta a fiecarui element de
date a unui cuvint de cod. Cuvintele de cod constau din elemente
de cod a caror numar se numeste lungimea cuvintului sau
dimensiunea cuvintului. Nr. de elemente de cod diferite folosite
la formarea cuvintelor de cod se numeste baza codului. Codurile
ce folosesc cuvinte de cod de aceeasi lungime se numesc coduri
uniforme (ASCII). In caz contrar se numesc neuniforme (Morse).
2

Def. Puterea codului se numeste nr. total de cuvinte de cod

diferite admise.
N=bn (n lungimea cuvintului , b baza codului).
2. Sisteme de operare utilizate in retele locale.
B-7
1. Notiunea de sistem, transfer date punct la punct.
Componentele de baza.
Sistem de transfer date ansamblul echipamentelor si
produselor program destinate transferului datelor intre 2 sau mai
multe statii. Daca e vorba de 2 statii, atunci sistemul se numeste
STD punct-la-punct. In caz contrar e o retea de transfer date.
ETCD
UPE

ETD

UCS

UCS

UPE

EG

EG

CC
UPE

UCS

UCS

UPE

CD

CTD
TTD

ETD echipament terminal de date

EG echipament de grup
UP unitatea de protectie la erori
UCS unitatea de conversie a semnalelor
CC canal de comunicatie
ETCD echipament de terminatie a circuitului de date
3

ETD

CD canal discret
CTD canal de transfer date
TTD trunchi de transfer date
Destinatia :
ETD sursa si destinator al datelor. In calitate de ETD pot fi :
statiile, nodurile de comunicatie si concentratoarele de date.
CC mediul fizic nepartajat prin care se transmit semnalele.
UCS destinat acordarii de spectru, frecventa si amplitudine
semnalelor ce se transmit intre ETD si CC
UPE serveste penntru spororea veridicitatii transferului datelor
CD se caracterizeaza prin aceea ca atit semnalul de la intrare
cit si cel de la iesire este in forma discreta, numerica. Fiecare CD
se caracterizeaza prin aceea ca are o anumita capacitate de
transmisie, o anumita veridicitate de transmisie si o anumita
fiabilitate de functionare. Noi nu putem sa imbunatatim acesti 3
parametri pentru un CD concret.
CTD suplimentar la CD contine mijloace speciale de protectie
la erori, de aceea CTD poate garanta orice veridicitate a
transmisiei dinainte stabilita prin folosirea unor UP respective.
2. Tehnologiile de cooperare a resurselor in retele de
calculatoare.
-master-slade (stapin-supus)=gestiunea cooperarii resurselor de
catre o statie Master, celelalte statiiSlave(nu poseda capacitatea
de procesare) ea poate fi doar initial executarea unor informatii,
celelate lucrari le efectueaza stapinul-Master.
-server de fisiere (FileServer) amplasarea de uz comun la
servere speciale denumite servere de fisiere. Neajunsul principal
consta in imposibilitatea accesarii concomitente a unui fisier de
catre mai multi utilizatori.
4

-client-server=implicarea in deservirea fiecarei cereri a unei

statii client si a uneia sau mai multor statii server.La statia clientopereaza aplicatiile client, la statia server ruleaza aplicatiile
server. La intreactiunea acestor categorii de aplicatii se
deserveste fiecare cerere. Se poate intimpla ca ambele categorii
de aplicatii sa ruleze pe acelasi calculator. Toate serverele
internet sunt de tipul Client-Server.
-egal-la-egal (peer-to-peer)-presupune acelasi statut pentru
toate statiile. (PPN si APPN propuse de IBM)retele mici pina la
20 statii.
-cloud modalitatea de acces la resurse de catre utilizatori.
Utilizatorul nu cunoaste unde sunt amplasate informatiele sau
serviciile de care au nevoie. Reteaua are grija de accesul,
servirea si folosirea resurselor respective pt deservirea ceririlor
utilizatorilor.
-grid cooperarea resurselor a mai multor statii pt rezolvarea
unor probleme complexe.
B-8
1. Linii si canale de comunicatii.
Linie de comunicaie se numete mediul fizic posibil partajal
destinat transmisiei semnalelor la distan.
Un mediu fizic este nepartajat daca prin acesta poate fi transmis
intrun moment de timp dat doar un singur semnal si este partajat
in caz contrar Astfel n cadrul unei linii pot fi formate 2 sau mai
multe canale de comunicaie. Asemenea canale se formeaz prin
multiplexarea liniei.
Exemplu de linii de comunicaie:
fire metalice deschise(neizolate de mediu prin spatiu din zinc
F 25 KHz
i bimetalice Zi+Cu)
fire cablate din cupru rsucite (cu ct mai des i mai
omogen sunt rsucite firele cu att calitatea e mai bun:
5

Categorii de fire:
UTP Type:1,2,3,4,5,5e,6,7. (5e celmai des sunt folosite, 6
i 7 sunt mai scumpe).
STP (4 fire torsanate) Type: 1, 1A
F de la sute de KHz pna la zeci de MHz.
cablu coaxial (reprezint un miez din cupru acoperit cu un
strat izolator din plastic apoi un ecran metalic din plasa de cupru
sau folie de aluminiu i un strat protector exterior. Se poate
folosi mai multe cabluri de asa tip npreun.
F de la MHz pn la sute de MHz.
fibre optice un miez transparent din plastic sau sticl
acoperit cu un strat reflector i apoi un strat protector. Semnalul
e transmis prin razele Roentgen care propaginduse se absorb i
se reflect ceea ce determin cderea de intensitate:
Deosebim 2 clase de fibre optice :
a.
unimodale pentru care d
d - diametru miezului transparent
lungimea de und a razei Laser.
Raza Laser se propaga paralel . Lungimea maxim a unui
segment de fibr unimodala este de 100 km.
b.
polimodale pentru care d
Cu cit mai mic este diametru cua att este mai mare capacitatea
fibrei. Lungimea maxima a unui segment de fibr polimodal
este de circa 10 km.
F sute de GHz i chiar THz.
mediu nconjurtor
Neajuns actioneaz asupra canalelor
F zeci de GHz.
starea mediului.
Caracteristiciile ale linielor si canalelor de comunicatie:
1. Amplitudine frecventa
2. Latimea de banda ( F )
3. Aplitudinea faza (u( ))
6

4. Veridicitatea transmisiei
5. Fiabilitatea de transformare
6. Generalizata : C max = delta Flag2 (1+Ps/Pz) (puterea
semnalului , puterea zgomotului)
7.
Canale de comunicaie pot fi:
comutabile
dedicate
Canalele comutabile sunt constituite din mai multe segmente
interconectate n cadrul
nodurilor de comunicaie. Ele se formeaz temporar pe durata
transmisiei, ulterior desfiinindu-se cu eliberarea resurselor
respective.
Canalele dedicate se formeaz ntre dou echopamente
terminal de date pe o durat mare de timp , luni i chiar ani.
Canalele de comunicaie pot fi:
telegrafice;
vocale(telefonice);
radio;
TV;
Faxurile;
Transpor de date.
2. Efectele conectarii resurselor in retele.
Avem 2 sisteme:
1. Calculatoare de productivitate m (miu) si care deserveste un
flux de cereri de rata, intensitate landa.
2. Un singur calculator de productivate n*miu si deserveste un
flux de ccereri de rate n*landa.

Se presupune ca fluxul de cereri sunt elementare (de tip Poisson)

stationare iar deservirea cererilor de calculatoare are repartitie
exponentiala.
In anii 60 legea lui Crash afirma: Costul unei unitati de
productivitate a unui calculator este invers proportional cu
radacina patrata din productivitatea lui.
B1.
Mesajele, semnalele, transformarea mesajelor in semnale.
Sisteme de transfer date
Schimbul de date intr-o retea se efectueaza in forma de mesaje.
Mesaj se numeste o totalitate de informatii cu inteles finit in
sensul ca finit, univoc.
Mesajele pot fi: descrete si continue.
Descrete pot reprezentate in numere.
Continue- reprezinta functii continue de argumente, se
caracterizeaza prin aceea ca oricare 2 valori diferite ale unei
asemenea functii, cuprind intre ele o a 3-a valoare, diferita de
primele doua.
La baza descritizarii mesajelor continue sta teoria Fourrier si
Nyquist.
Teorema Fourrier afirma: orice functie continua de timp cu
conduita rezonabila, poate fi reprezentata fara careva pierderi de
informatii prin suma unor senosoide.Teorema NYQUIST afirma:
orice functie continua de timp cu conduita rezonabila poate fi
reprezentata fara careva pierderi de informatii printr-un sir de
valori, luate peste intervale de timp ce nu depasesc
8

, este latimea spectrului de

frecventa a functiei.
- sinusoida de cea mai inalta frecventa.
- sinusoida de cea mai joasa frecventa.
Transformarea mesajelor in semnalelor
Semnal procesul fizic masurabil folosit pentru transmisia
de date la distanta. Esenta semnalului consta nu in caracterul
procesului fizic folosit, ci in redarea intocmai a informatiei
respective. Procesul fizic folosit se numeste purtator de semnal.
Ex. De purtatori de semnal
electromecanice, raze laser.

curent

electric,

unde

Transformarea mesajelor in semnale constante :

Et1 : transformarea mesajului in semnal primar;
Et2 : codificarea semnalului;
Et3 : modularea semnalului
Codificare punerea in corespondenta a fiecarui element al
mesajului a unui cuvint de cod.
Cuvintele cod constau din elemente de cod a caror numar se
numeste lungimea cuvintului sau dimensiunea cuvintului.
Nr. de elemente de cod diferite folosite la formarea cuvintelor
de cod se numeste baza codului.
9

Codurile ce folosesc cuvinte de cod de aceeasi lungime se

numesc coduri uniforme. In caz contrar se numesc neuniforme
(Morse).
Def. Puterea codului se numeste nr. total de cuvinte de cod
diferite ale codului.
N=bn (n lungimea cuvintului , b baza codului).
2. Retele locale de tip Gigabit Eth, si 10 Gigabit Ethernet.
GIGABIT ETHERNET(1996)
SPECIFICATII DE BAZA: 1000 Base T; 1000 Base F; 1000
Base Cx2 (cablu coaxial).
Metoda de acces: CSMA/CD.
Particularitati:
-este posibila agregarea a pina la 4 canale intr-o singura legatura
de date.
-in retea poate fi doar un singur concentrator.

-tehnologia permite
metropolitane.

folosirea

GigaEthernet

-tau creste odata cu cresterea nr de segmente.

-folosirea metodei Duplex.
10

in

retele

GigaEthernet se folosesc ca retele pentru stocarea de

date(SAN)
(ISCSI, FibreChannel)
Tehnologia Ethernet GigaEthrnet si FastEthernet sunt
compatibile, intre ele adica intr-o retea putem folosi toate 3
tehnologii insa interactiunea se bazeaza pe concntratoare sau
routere. Nu este folosite in aceste scop a concentratoarelor.

Nic 100/10-de retea ce lucreaza cu diferite viteze(100/10) sau

1000/100/10
TEHNOLOGIA 10 GigaEthernet
Specificatii de baza: 10000 Base T, 10000 Base F, 10000 Base
Cx4.
Particularitati: - metoda de acces la mediu: CSMA/CD. Nu
foloseste regimul Demiduplex, doar Duplex. Se pot folosi doar
comutoare sau rutere.
-tehnologia poate fi folosita si inretele de arie larga.
-Cel mai mare fragment de fibra optica (40 km).
-tehnica este compatibila cu celelate 3 tehnici.
-pot fi agregate pina la 4 canale la o legatura.
-se foloseste larg in retelele SAN.
11