Referat despre Principiul subsidiaritatii

Principiul subsidiaritatii este unu

l dintre pilonii cei mai solizi ai organizarii societatilor. Dupa formularea ori
ginala (n enciclica emisa de Papa Pius al XI-lea Quadragesimo Anno) "este interzi
s sa se treaca de la atributiile persoanelor la atributiile comunitatii toate tr
eburile pe care persoanele prin forte si capacitati proprii le pot realiza, si l
a fel, trecerea a tot ceea ce o comunitate mai mica, organizata la nivel inferio
r poate realiza si asigura, n atributiile unei autoritati mai mari si organizate
la nivel superior este o injustete si totodata un pacat grav, fiind considerat r
asturnarea ordinii firesti a societatii, deoarece toate activitatile sociale pri
n esenta si puterea lor launtrica au obligatia sa sprijine parti ale societatii
unitare, nsa niciodata nu au voie sa le distruga sau sa le ncorporeze."
COM
UNITATEA LOCALA SI AUTONOMIA
Solicitarile de autonomie in cadrul Uniunii Euro
pene au la baza principiul subsidiaritatii, principiu care se numara printre con
ceptele de baza ale comunitatii europene. Acest principiu sustine ca fiecare set
de probleme trebuie rezolvat de catre autoritatea competenta de cel mai mic niv
el, eliminandu-se astfel interventia necesara a autoritatilor superioare. Autori
tatile centrale ar trebui sa aiba o functie subsidiara, conform acestui principi
u, ocupandu-se doar de problemele care nu pot fi tratate la nivel local. Concept
ul este aplicabil in mai multe domenii: administratie, politica si cibernetica.
Subsidiaritatea constituie unul din elementele de baza ale federalismului.
In cadrul legislativ al Uniunii Europene subsidiaritatea reprezinta principiul
conform caruia Uniunea poate actiona doar in domeniile si cazurile in care tari
le membre cad de acord ca actiunea lor individuala nu este suficienta. Acest pri
ncipiu a fost introdus prin intermediul Tratatului de la Maastricht din 1992 si
este continut si in propunerea pentru un Tratat constitutional al Europei (trata
t constitutional esuat in urma referendumurilor negative din Franta si Olanda).
Subsidiaritatea este prevazuta in cadrul Tratatului de la Nisa in cadrul
articolului 5 in urmatoarea forma: "Comunitatea va actiona in cadrul limitelor
de putere conferite prin prezentul tratat si pentru obiectivele care i-au fost a
stfel atribuite. In domeniile care nu se afla in competenta sa exclusiva Comunit
atea va actiona in conformitate cu principiul subsidiaritatii, doar daca obiecti
vele respectivei actiuni nu pot fi indeplinite suficient de catre statele membre
. Nici o actiune a Comunitatii nu poate depasi ceea ce este necesar pentru a ati
nge obiectivele prezentului Tratat".
Articolul 9 al Constitutiei Europen
e arata: ca "Conform principiului subsidiaritatii, in domeniile care nu se afla
in competenta sa exclusiva Uniunea va actiona doar daca si in masura in care obi
ectivele respectivei actiuni nu pot fi atinse suficient de catre statele membre,
fie la nivel central fie la nivel local, dar care pot fi atinse intr-o mai buna
masura la nivelul Uniunii". Charta Europeana a Guvernarii Locale este un alt do
cument european in care apare principiul subsidiaritatii, fiind adoptata sub aus
piciile Consiliului Europei in 15 octombrie 1985. Aceasta Charta solicita partil
or semnatare sa garanteze independenta politica, administrativa si financiara a
autoritatilor locale. Mai solicita ca principiul auto-guvernarii locale sa fie r
ecunoscut in legislatia interna.
Prevederile de mai sus din cadrul legis
latiei europene nu obliga nici un stat membru la acordarea de autonomii pe crite
rii etnice. Spania a acordat o autonomie largita pentru Catalonia si Tara Bascil
or. Pe de alta parte Franta refuza sa ia in considerare principiul subsidiaritat
ii ca un argument pentru a acorda autonomie partii catalane care se afla sub aut
oritatea sa. La fel in Italia tendintele centrifuge ale Ligii Nordului - sustinu
te tot pe baza principiului subsidiaritatii - nu au dus la aparitia unor autonom
ii locale.
n mod evident comunitatile locale snt alcatuite de cetatenii care lo
cuiesc n zona data.
Comunitatea locala este mentinuta de identitatea nasc
uta din apartenenta la localitatea respectiva si de comunitatea de interese lega
ta de ea. Comunitatea locala este, de fapt, o comunitate autonoma, exercitndu-si
autonomia de fiecare data n baza principiului subsidiaritatii. n mod firesc o part
e a atributiilor de autoritate publica ale "guvernului" comunitatii locale auton
ome snt delegate de catre administratia centrala, cealalta parte nsa, apare ca cer
inta necesara ndeplinirii competentelor legate de gestionarea treburilor publice
locale. Delegarea puterii si descentralizarea ntotdeauna au fost si vor fi chesti
uni politice delicate, mai ales ntr-o tara cu o putere statala att de mult central

izata cum este statul national romn.

Puterea statala centralizata tinde s
a perceapa initiativele de descentralizare ca atentate antistatale sau ca ngradir
ea si lezarea suveranitatii, si nu ca o conditie de baza a gestionarii mai efici
ente, mai economice si mai centrate pe cetatean a treburilor publice.
Princi
piul subsidiaritatii are rol vital, deoarece prin intermediul sau ierarhiile atr
ibutiilor pot fi mpartite n functie de competente si se poate realiza descentraliz
area n mod dinamic, lund n considerare toate detaliile particulare ale problemelor
existente. Principiul subsidiaritatii este un principiu organizator desconstruct
iv, care nlesneste descompunerea n elemente a sistemelor administrative centraliza
te.
Competentele organizate pe verticala snt redistribuite pe orizontala
pastrnd gradul de integrare al sistemului.
Majoritatea blocajelor, a tensiunil
or si a crizelor periodice aparute n ultimii zece ani n procesul de reforma a admi
nistratiei publice se datoreaza tocmai lipsei aplicarii subsidiaritatii sau altf
el spus a lipsei culturii si practicii de ajutorare.
TRATATUL DE LA MAAS
TRICHT
Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la Maastricht sunt:
n primul rnd ideea de uniune politica vest-europeana, iar n al doilea rnd introduce
rea unei monede comune europene cel mai trziu n 1999; la care se adauga drepturile
civice europene , competentele noi ale Comunitatii Europene, intensificare prot
ectiei comunitare a consumatorilor, etc