impresionant zbaterea asta

s vezi i s nu crezi
sunt nori
nu, de fapt, tot cerul e acoperit,
cenuiu
i nu tiu dac se va mai limpezi vreodat.

dar murisem
vezi bine c nu mai existam
de fapt, eram pe cale s mor, tiam asta
i toi n jur tiau
dei m simeam destul de bine
chiar ncnttor a putea spune
fr teama de a grei,
nflorisem cumva
dar timpul urma s se termine,
asta era foarte clar,
urmau s arunce pmntul peste mine
i m obinuisem cu asta
dar deodat mi s-a fcut fric,
dei pregtiser mncarea, masa era pus,
decoraser cu pnze colorate chiocul de lemn n care m adposteam,
toi erau gata, nu voiam s dezamgesc,
m-am imaginat acolo, singur, pmntul mi intra n gur,

oare aa se va termina?

participam cu drag inim la propria

nmormntare,
parcursesem deja numeroi pai
prestabilii,
iar acum mi era fric s spun c mi-e fric,
nu se fcea, vezi bine, s renun tocmai acum.