Jan van Helsing Interviu cu faimosul scriitor Jan van HelsingCartea de fala este partea a doua a lucrarit Organizatiile se- crete si puterea lor-in secolul 20” (Organizatiile secrete 1) st penini lecturarea el este neaparat nevoie de cunoasterea continutulut primet car{t ca bazt de informatie. “Organizatiile secrete II - Interviu cu Jan van Helsing” cuprinde un ansamblu de inirebart Specifice din difertie domenii aferente acestei teme. pe care cititorit primet cartimi le-au adresat in seris sau direct, stla care voi raspunde acum detaliat cititorulut de-acum avizat. Nu aduc aici nici un fel de argumente tn plus, cldoar un plus de informatil, in parte de-a dreptul socante, de care m-am izbit in ultimil ani, asftel c& prin greutatea si Jorta dezvalutrilor se va constatao tendinia ascendentd deta prima lacea de a doua carte, Lectorti mei mt-au recomandat sa mentionez expres in aceasta notd o& nu este recomandabil ca aceasta a doua carle sé fie citita fara lecturarea prealabila a celei dintai. in special a partil ei finale - solutiile si succestunea de idet vindicative -, intrucdt brimete reactil la confinutul cartit de fata au fost foarte vehemente, Ar fibine insa “sé coboram acum impreund ined cateva trepte spre beciul in care se @fla ascinse cadavrele”. lar ceeace ni se va dezuailul acolo va fi pentru majoritated cititortor fara indoiala mai mult decat culremurator. Va reg de aceea inca odatd clin toaté inima sé nu va apucalt sé asimilati nepregati{t. dect fara a fi cittt volumul I, toate informatiile pe care vi le furnizez aici, pentru cd n-ag urea ca ele sd producé ura sau manie impotriva alter oameni sau a altor filnte, caici nu aceasta @ fost intentia mea. Preocuparea mea constd in a demasca crimele comise impotriva vie(lt, ori in acest proces de demascare trebule vorbil pe sleau. Adevdrul trebule sé tasd ta luminé, chiar daca in felul acesta imagined extertoara perfect modelatd a unul mic grup “elttar™ al pepulatici ar putea avea de sufertt. Crimele sunt crime si in asemenea cazurirasa sau religia Grupulut de faptasi ort cine stie ce motivatie din trecut, nu pot constitui motive ca ei sé fie judecalt cu mai mutlté clementa decdt alii criminalt, Drepturi egale pentru toti! Atunel cand un criminal plénuieste 0 crimé si urea sd-nu fle prins, trebuie sa-si fi facut un plan de actiune cu adevarat perfect. Dar ortce eriminal stie totodata ed, chiar daca a procedat in actiuinea haf criminalé conform unui plan realmente perfect, poate face ulte- nor, candva, o greseala siatunct tot va fi prins. In cazul nostri grupul de feptasi sta mat pierdut. de-a lungut atddor ant, din atentie si din forta de concentrare si, in ascensiunea sa nestawilita, nici n-a mat observat edi incepe sd fac& si greseli. El este asadar singunul vinovat6 Jan van Helsing daca intr-o 21 ulne cineva st aduna probele impoiriva lui si fe depune Ppachet pe masa judecatorutui. Dar toate informatiile din aceasta carte, toate faptele demascate, pot deveni otedata, in mana unui om Upsit de spiritualitate, o adevdrata arma $lar putea produce eventual mult rau. Este adevérat €G am incereat cat de bine am pulut sa stavilesc furia fireasci pe care ele ar putea-o genera prezentand ta sfarsitul cartit eaile con- structive de iesire din impas. Nu-mt pot asuma Insé nici un fel de rdspundere pentre felul in care veti reactiona dumneavoastré la inforinaiille prezeniate de mine. Dupd cumam mentionat si in prima carte, informatiile prezentate aict vor separa graul de neghind. Am oferit aceste informatica s@ invdjam sé intelegem ce se petrece pe pamént $i sa. ne dobandim capacitatea de a indrepta, cu totil impreund, situafille dizarmontoase, sinu pentrua le fransforma intr-o noud motivatie de atac impotriva cuiva. Informatille acestea nu sunt 0 Joucé si nici un stimutent pentru vanzarea cartii! Va muiltumesc pentru intelegere! Jan van Helsing a :Dezviluiri cutremuritoare. CUPRINS Introducere .... At 1. “Jan van Helsing” este un pseudonim. De ce ati recurs In aga ceva $i de ce tocmal “van Helsing"? .,. oi 27 2. Am auzit ci dupa publicarea cartii ati fost contactat de unele dintre organizatiile secrete? ...-1...-ssssesussscsssseessssssseess 38 3. Cam Ia ce varsta cade un om de reguld sub influenta unor asemenca organizatii? 186 4. Faptul ca “puternicii” acestei lumi conspiri pentru a-gi consolida puterea pare destul de limpede. De ce este oare atat de greu ca asemenea fapte sii fic aduse la cunostinta maselor gi prezentate in mod credibil? ....,........ Rtas ST, 5. Cum se ajunge de fapt in posesia unor asemenea informaii? Trebuie si existe o explicatic a faptului ci, atat de tanar,.sunteti un punct de atractie pentrn astfel de fenomenc. os 40 6. Ati citit cumva trilogia “Iuminatus™ de Shea Wilson? Lucrarea este de-acum destul de veche, dar se regisesc in ea multe elemente din cele descrise si in cartea dumneavoastra Cat din trilogia respectiva este dupa parerea dumncavoastra fictiune?... 45 7.Ne puteti da uncle informatii in plus despre activitatea lojilor in stransa legaturd cu “Iuminatii™ 146 8. Are oare gi Church of Scientology ceva de-a face cu aceasta problemi?... 65 ‘9. Care cra principiul hegelian?........ 9 BS 10. Cum de nu s-a produs revolutia spre “un unic guvern mondial” imediat dupa cel de-al doilea rizboi mondial? Obositi de rizboi, camenii eu siguranta ci ar fi acceptat asemenea planurit, --e0698 Jan van Helsing 11. Adversarii dumneavoastri incearc& si-gi batii joc de cirfile dumneavoastra. Unii se striduiese chiar si vA plaseze din punet de vedere politic Ia “dreapta”. Ce parere aveti?....87 12. Nofiunea de "antisemitism" se foloseste foarte adesea pentru a-i denigra pe acei oameni care fac dezvaluiri despre bancheri si companionii lor. V-ati izbit $i dumneavoastrii de asemenea situatii?, 90 13. Exist& opinii cum cf “Protocoalele Inteleptilor Sionului” n-ar fi autentice. Ce parere aveti?. svnsesseeeee LOD 14. Cine este de fapt cancelarul federal Helmuth Kohl?..110 15. Va spune ceva numele de George Soros?.. 112 16. Ce se intampla in mod obignuit cu autorii care incearca si demagte masinatiile “Iuminatilor”?... 120 17. Ati amintit intr-un loc de “Black Nobility” (“Nobilimea Neagra*) cine este aceasta?. a 27 18. N-ati vrea si ne mai dati cfteva aminunte despre Vatican si legiiturile sale?.. we 19. Ce stiti despre Clubul de la Roma?.... 20. Ce ne puteti spune despre SIDA?... 21. Cine a fost Kaspar Hauser?.. 22. Afi putea sk ne mai oferiti céteva amanunte despre clfra 666 si despre anticrist?.. = 175 23. Ce rola jucat sau mai joacd incd lisus in scenariul acesta?. -183 24. Ati anuntat in prima carte‘o list& a posturilor de televiziune, dar n-ati mai dat-o. De ce?.. +189 25, Cum priviti pornografia, homosexualitatea giacea . formii a sexunlitatii definiti drept “iubire”, aga cum este ca Propagat& de Hollywood?..... : +196Dezviluiri cutremurittoare... 9 26. Ati mai putea adiuga ceva gi la tema muzicil rock?..200 27. Ce stiti despre Jason-Soclety’ 202 28. V-am ruga si ne povestiti cate ceva despre Alternativa 3. 207 29. Ce inseamni de fapt “Puterea a treia” si “Ultimul batalion"?... 211 30. Stiti ceva despre interventia unor discuri zburdtoare ale Reichulul german in rézbolul din Golf?. 1.230 31. In ce masurd sunt implicati astazi gi “Iluminatii” in problema OZN-urilor?.. meen oe: 32. Ne puteti spune ceva gi despre MAJESTIC-12?.......237 278 33. Ati auzit vreodat& despre Proiectul Galileo?.. 34. Ati vorbit si despre un project Montauk, ce trebuie fnteles prin acesta?....... See ree BD 85. De ce nu tineti si conferinte (in Germania)?.........294 36. Veti urmari s& aprofundati in continuare cunostintele despre loji gi despre “Iuminati™ gi le veti face apoi din nou publice? De ce teme va ocupati in prezent?.. 1295 SZ. REZUMAL. eee ccessseccesatsteecenstseceecaeecnseee -.-302, 38. Siacum, $4 trecem la remediul.. SIZ Care ar fi, dupa pirerea dumneavoastra, calea de lesire Cin Lutpas cement ence tee ears 2335Dezviluiri cutremurétoare Introducere Bun ziua, stimate cititorule. stimata cititoare! In primul rand vreau sa va multumese pentru faptul ca ali citit “Organizatiite secrete F. Aceasta in speranta cA v-a si plicut, cA mi-ali putut urmari sirul gandurilor si explicatiile. si cA toate acestea v-au produs o impresie corespunzatoare, Scrisesem ¢cartea pentru dumneavoastra, deoarece informatiile pe care le cuprinde nu ma privesc numai pe mine, ci pe noi tot. Dupa cum cu siguranti ali constatat, continutul cartil si domeniile tematice abordate au depasit cu mult problematica enuntatd in titlu. Pentru unii, ele n- aul reprezentat probabil decat nigte simple informatii pe care le-au putut prelucra pentru et ingisi, pentru alii insa cartea‘a reprezentat © Odisee intr-o lume noua a gandurilor sia sim{Amintelor, o viziune noua asupra vielif, respectiv-asupra problemelor cu care ne confruntam zi de ai: politica. istoria. energia. informatiile $i distractiile (TV, radio, cinematograf), transporturile, educatia, casmonautica etc. Aceasta a fost si este viziunea pe Care Cu personal o am asupra lumii, felul in care eu interpretez fenomenele de pe Pamant. Nuam deloc pretentia ca cineva s4-mi impirlseasca parerile. Insd diferitele aspect descrise de mine in carte sunt fapte reale, probate in practica {existenta “Comitetului celor 300°, a organizatici Bilderberger etc. inflintarea ONU de cAtre francmasoni, farfuriile zburdtoare ger- mane, prezenta Rothschilzilor la incheierea tratatelor de la Versaille, flontul mortal tras asupra lui Kennedy de c&tre William Greer, soferul sau, genocidul organizat de Begin in Palestina, principiile lut Machiavelli, maginile non-consumatoare de energie etc), care dovedese prin ele insele, chiar $i fra interdependenta in care cu Te-am expus intre ele, cA avem aici de-a face cu masinatii demoniace sisatanice, praciicate in spatele culiselor. Sigur ca faptele descrise de mine nu sunt in sine nici o noutate, ele au fost doar tinute in secret fala de concetdtenii nostri. In definitiv, nici Huminatii nu fae un mare secret din prezenta ler. ‘Trebute doar sa fil in stare s5 le percepi mesajul. Un neinitiat vede doi politicieni strangéndu-gi mana si considera cA gestul este un simplu salut. Cel initiat desprinde din salutul masonie carui grad ii apartin cel doi gi ce au el a-si comunica. Jar meésajul transmis este adus apoi la cunostin{a tuturor membrilor lojif respective din {ari prin intermediul fotografici care-i arata pe cei doi politicieni strangandu-si mana, publicata de diferite ziare. Depinde acum de capacitatea de perceptic a cititorului de12 Jan van Helsing precum #{ de cunogtintele sale in domeniu, sa interpreteve mesajul respectiv. Acest mod de comunicare este 0 REALITATE, si depinde numai si numai de dummeavoastra daca ea va deveni sau nu $i realitatea DUMNEAVOASTRA. Peniru mine el este indubitabil o realitate, flindea eu percep mesajcle $1 stiu sa le interpretez. Dar ele sunt accesibile ORICARUI cititor de ziar (*90% din informatie: secrete ce urmeazé a fi transmise mai departe, se difizeaza prin texte $i tmagint codificate prin intermediul mass-media, in spectal prin presé, constaté Comitetul senatorial al Statelor Unite care a analizat activitatea CIA [Central Intelligence Agency). Nu extsta cale mai simpld, mal tefiina si mai efictenta pentru transmiterea unor semnale decd publicarea unor texte codificate in ziare si reviste de larga raspandire, ca de exemplu cele supraregionale, reunite in parte in conceme, cum ar ji "New Yerk Times", “Washington Post", “Welt”, “Frankfurter Allgemeine”...": sursa: -Politisches Lexikon {Dictionarul Politic] al CODE, Liechtenstein Nr. 2/8, vezi “Semnale").V-as puiea insott. de exemplu. intr-o plimbare de cateva ore prin orasul dumneavoasiré, aratandurva o cu totul alté realitate decat cea pe care o cunoastett Fie o& am privifirmele intreprinderilor la. care lucrati, fie firmele bancilor la care vd aveti depusi banii in cont... v-as explica ce reprezin(a simbolurile de pe bancnotele si monedele pe care le. > folositi ‘ide zi (vedem, de exemplu, pe bancnota de un dolar foarte clar conturata steaua Ini David. ceea ce demonstreaza cul il apartin de Jfapt Statele Unite din punct de vedere financiar). $i apot, hat sa ne uitém bine la o bancnota de doua mdret germane sau chiar in pasaportul dumneavoastra Vulturul federal st-a schimbat intrucdtva forma, sugerand “intamplator” tot o stea a tut David, asa cum vot ‘prezenta $i in capitolul despre anticcrist. (St de aicl ne putem da ‘seama.cutapartine Germanta, respectiv eine este, din punct de vedere financiar, stapanitorul ei!!), Lam putea vizita apoi pe primarul orasulut, s& vedem daca poarta cumva un inel, si sa ne uitdm la simbolurile poate ciudate gravate eventual pe el. Apoi am putea citi impreund cotidianul dumneaveastra, de data asia decodificandul Sa anuncam o privire si in diferttele carti de credit pe care le utilizati in fiecare zi si sa studiem si aict simbolurile si codurile numerice Jfolosite. Chiar $i ambalajul unui produs st antetul producatorulut imprimat pe el ne spun cate ceva despre acesta din urmé As putea atrage atentia $4 asupra noilor placute de inmatriculare, de tip Comuntiatea Europeana, ale automobilelor, cele cu linte albastra, prin care pute({ fi localizat prin satelit in orice punel al lumi, tar ‘amenzile wd vor fi extrase ta un moment dat direct din cont... (Mult mai multe despre acest libaj al simbolurilor putett cittin cartile tut Johannes Rethkranz.)Se a Se eee = Desvitluiri cutremurdtoare... 13 ET ARE MEE TTIEEE FOOT, 0 see I Ar fi.faré indotala grozav dacd inca de la lecturarea primulut volum ineoace v-a{t fi dat osteneala - $i poate ca afi st faicut-o - sd comparati cele relatate de mine sau médcar anumite parti din aceas! relatare, cu afirmatiile altor autori, sau s& fi demarat propnile dumneavoastra cercetdri, pentru a va ftputut convinge personal de importanta informatitlor. Dupa paérerea mea ftecare ar trebui sa contribute cu aportul séu. respectio fiecare sa facé ceea ce stie mal bine sé faca, pentru a imboga{i st imbundiati asifel viata: Slacum sé ineercdim sé intram mai in profunzimea luerurilor: Extstand o asemenea multitudine de domenit care se cer neaparat abordate, dar care din punct de vedere tematic sunt in parte atat de deosebite intre ele, incat esie greu sé le cuprinzi coroborate intro carte, am preferat de data aceasta sd recurg la forma interviului, pentru a putea prezenta astfel informatii cumulate. O serie de intrebari, la care am raspuns de repetate ort in timpul unor conferinte de proporiti mai mici ort in discutii particulare, am incercat acum sa le cumulez aict oarecum organizat. Imi spun agadar aici pdrerea despre diferite probleme, care sti ca tl preocupa in mod deosebit pe mulfi dintre cilitori, ca de exemplu al treilea razbot mondial. “Nobilimea neagra", “Clubul de ta Roma”. SIDA. Kaspar Hauser, cancelarul federal al Germaniet, antisemitismul, diferite parti ale Talmudului, Germania nazisté, OZN-urile, célétoriile in timp etc. Pe Parcurs voi sirecura in text si cate ceva despre persoana mea (neercand sa nu depagesc masura), aceasta. deoarece in mod surprinzator, la diferite conferinfe sau in cadrul diferitelor runde de discutil, mi s-au pus adeseort intrebGrt cu caracter mai-mult per sonal decat privind problematica céiiit. z in Iucrarea de fata dezvaluirile prezentate nu-si propun a forma, ca in cazul primei cirti, un tot unitar gi coerent. Ele sunt pur gi simplu un plus suplimentar de informatii, completand imaginea de ansamblu mijlocita de “Organizatiile secrete I”. Fari indoiala insd cd in anumite locuri se va putea sesiza clar o anumita intrepAtrundere. in prima carte am evilat inten{{onat s& analizez mai indeaproape problema “Iluminatilor” din Germania. Asta flinde’ in ultimii ani s-a putut constata 0 reaciie tot mai alergicé la demascarea unor erime impotriva Germaniel. Insistasem agadar mai mult asupra aspectelor americane si britanice, In aceasta a doua carte intentionez SA aprofundez si aspectele din Germania, chiar cu riscul de a fi “pus la colt” ca filogerman. Cum insd momentan traiesc in Germania, far cartea de fata apare in accasta fara, este mai mult deeat logic sa analizez mai aprofundat si problemele de aici. Cu siguranta ca cititorul german este mai interesat de problemele din Germania decat de ceea ce pun la cale “Huminatii” in Noua Zeclanda4 sau in Guatemala. Continutul primei carsi al celei de a doua carti nu este nici revolutionar s1 nici deosebit desecret. Pentru mine, ca si pentru un numar destul de mare de alti cameni, lumea nu a aratat nicicand altfel, insi spre deosebire de restul omenirii noi privim lucrurile in fata, chiar si pe ccle neplacute, Si, de indata ce ai privit asemenea lucruri in fat&, nu poti continua s& traiesti ca mai inainte. La un moment dat se umple paharul si nu-{{ mai poi tine gura, Esti Nevoit sa te transformi, si chiar vrei sA te transformi, in dorinta. ferm4 de a fi din nou in stare sa te privesti pe tine Insut{ In ochi. Nici cu n-am vrut la inceput $4 mA Schimb, desi incepusem sd-mi dau seama incotro se indreaptd lucrurile. Reprimam cu bund stint ideea, fiindu-mi neplacuta. Vrolam, ce-i drept. s4 aflu toate secretele lumii, dar s4 continui s4 traiesc ca si pana atunci. Si atunci amica mea, viala, m-a tras de mane: i-a demonstrat “dragistes” prin tot felul.de “lectii” uncle chiar dure, ca accidente de magina, boli, stri de coma, necazuri financiare..., ca e timpul s4-mi ridic fundul de pe scaun si sa incep s4-mi implinesc menirea. Si anume scopul pentru care am ajuns pe aceasta planeta, in acest invelis dat, nunumai pentru a fl“prezent” si a duce o existenta agreabilé (deci a primi ceva de Ja viata), ci si pentru a imbogati viata prin prezenta mea, pentru a-i da si eu ceva vielii. Este adevarat ca nici astazi nu fac altceva decat ceca ce am facut dintotdeauna, doar ca astazi fac totul intr-un mod MAI CONSTIENT. Toate sfaturile bune pe care le-am ingirat si la sfargitul “Organizatiilor secrete I”, le cunoscusem si eu mai de dinainte, mullé vreme mA multumisem insa doar s4 le comunic altor oament. Eu insumi nu le “traisem™. Si aceasta se vedea limpede din realizarile mele: Devenise deci imperios necesar sa renunt $i eu la diverse lucruri lacare tare ag fivrut s4 nu renunt - prietenii, vechi plceri culinare, consum de droguri i alcool, datorii... - de fapt vechea mea viziune asupra vietii. $i.ce a fost mai frumos in toate - in Necare caz in care am renuntat la cate ceva am primit in schimb ceva mai bun de la viata decat avusesem inainte; si mai ales: era dat cu sinceritate! Si procesul nu este nici pe departe incheiat. Din fericire! Altminteri viala mea ar deveni destul de plicticoasa Dupa cum am putut desprinde din intrebirile care mi-au fost puse pana acum, o mare parte a cititorilor mei este interesala sa afle de unde am putut acumula eu, in ciuda tineretii mele, toate acele experiente pe care le prezint ca pe 0 compensatie la temele “distructive™. Aceasta isi are originea, fara indoiala, din faptul ca pur si simplu traiesc si percep lucrurile mai repede decat altiil Ceea ce seriu, nu scriu din imaginatie, ci din propriile mele trairi, si sper ca dumneavoastra si simiiti acest lucru. Am trait pana acum o Jan van HelsingDezvdluiri cutremurdtoare. 1S viata furtunoasa. Am invalat mai multe meseril (in special prac- tice) si_am $i practicat in mai multe domenii, in diferite tari ale lumii. In intreaga mea tinerefe am fost Punk-rocker si am trait pana la exces tot ce nu mi-ar fi fost ingaduit sa fac. Si asta intr-un timp in care Inc nu era ‘la moda” s4-(i vopsesti parul in mai multe culori, sa te tatuezi si sA porti belciuge. Am fost folosit, printre altele, de diversi reprezentanti ai magiei negre (datoritA calitatilor mele de medium bun gia legaturilor mele cu diverse forte) $i am practicat si magic sub influenta drogurilor. De pild& m-am desprins sau, cu alte cuvinte, am fesit cu ajutorul a diversi “solventi™ din propriul meu trup, deplasandu-ma cu ajutorul corpului meu as- tral in diferite locuri $i uncori am spionat oameni sau diverse intalniri seerete ale unor guvernanti (se §tie cA politicienii nostri nu prea divulga de bunavoienimic, astfel incat poporul trebuie sa-si gaseascat propriile ci dea ajunge la informatiile eare se vehiculeaza in spatele usilor inchise}: For{asem asadar pe atunci prin influenta drogulut realizarca unor calatorli astrale, ce-i drept intrucatva mai aventuroase decal searbada neastra via(a tridimensionala, insa la acea vreme nu-mi era inc& dal s4 fac in mod obignuit astfel de edlatoril. De aceea am si fost nevoit sa platesc pentru prematurul meu “autoajutor”. respectiv am fost readus la‘ordinea fireasca a lucrurilor. Ulterior toate acestea’s-au dovedit foarte instructive $i sua la sutd constructive. Nu regret nici una din acele experiente, caci astazi, pe baza lor, if pot ajuta pe oamenii care se afla in situatii similare celor cu care m-am confruntat i eu uneori. Ili dai seama cu timpul c& o persoana, care a trail ea insasi o anumita situalie, devine mai eredibila decat fel de fel de “specialisti- care au citit prin universitati tot felul de carti superdestepte si fie perereazé astazi diverse lucruri de la catedra. A fost dintotdcauna dorin{a mea cea mai mare sA descifrez eu insumi lucrurile si nu numai sa citesc cartile altor oameni. Daca asiazi m-ar ameninia cineva cu moartea, eu l-as imbratisa zambind, pentru cé moartea a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Am avut de mai multe on in viata aceasta placerea (cel mai adesea datorita accidentelor de automobil) sa fac cunoglin{a cu ea gi sa arunc o privire spre ceea ce ne asteapta “dincolo”. Cred asadar ca gtiu despre ce vorbesc. Este probabil si in interesul dumneavoastra sa aflali cA forma originala a primului manuseris. care consta la inceput in principal din propria mea cunoastere, am transformat-o ulterior, completand- 9 cu citate din alti autor, pentriva-i inlesni in acest fel cititorului critic asimiliarca informatiilor expresc, Si asta pentru ca de multe eri m-am lovit de acelasi fenomen, si anume ca o mare parte a generalici mai varstnice preia cu mare greutate experientele $1 liner. Este de fapt chiar pacat ca cunoasterea unor oameni m16 Jan van Helsing oamenii sunt atat de inchistati. Readucandu-mi in memorie incarnari anterioare, cunosc modelul Ideal al educatiei. far acesta” este in med surprinzator exact invers decat cel practicat in momentul de faja pe pamant: cei maturi Invala de la copii, cAci copii sunt aceia care tocmai au venit din lumea spirituala, din lumea de dincolo, din paradis sau din cer, cum ebignuiesc S4 spund crestinii, si stlu de aceea foarte bine cum stau lucrurile acolo. Este eare de qnirare ci copii acestei lumi yor 4 se Joace si sa rada in continuu? jn nici un caz, ei nu au cunoscut nimic altceva, in lumea spirituala din care vin, s{ atunci traiesc starea pe care o cunosc. Toft copii tuturor popoarelor sunt aga! Si pe masura ce pamante inainteaza in varsta rad §1 se joacd tot mai putin, far urmarea implacabila a acestui lucru este imbatranirea $1 in final moartea! Pulet{ verifica chiar dumneavoastra daca aceasta este doar o simpla afirmatic orl dac& cnuntul meu isi paseste confirmarea in natura, respectiv in viati. Eu insumi cunose diferite grupurl de cament, care cu mull timp in urma au ales ealea de a se retrage in anumite locuri izolate de pe piimént, pentnaa putea trai acolo nestingheritl, pe baza unor asemenea principil. in felul acesta, prin dezvoltarea lor spiritual, ci au luat-o cu secole inaintea omulul din societatea de consum, care traieste inconstient de sine. Dupa cum spuneam, multi cititori au afirmat dupa lecturarea -Organizatillor secrete I”, c& aceast’i lucrare n-ar fi decat un compendiu al altor izveare. In realitate este aproape corect, dar pentru dumneavoastra a trebuit sa procedez in felul acesta, pentru c&altfel aproape nimeni nu mt-ar fi acceptat cu incredere afirmatiile. Daca ag fi prezentat toate accle informatit far mentionarea unor izvoare verificabile, aga cum facusem in forma initialA, sl eventual cu specificatia ca pe toate le-am receptionat prin centactele mele cu extraterestril, intratcrestrii Sau chiar de la EUL meu superior - deci din mine insumi - precizind totodata si varsta mea de atunci, 96 de ani, cel mai mulli cititori ar fi inchis cartea la loc dupa o prima risfoire. In toate cazurile relatate, din temele abordate am pornit de la o traire personalii sau am intalnit aparent intamplator © persoana implicata in evenimentul respectiv si abia dupa accea ‘am dat eventual peste o carte, care mi-a confirmat apot parerea pe care mi-o formasem. Daca as fi declarat in schimb c4.am vreo 50 de ant, majoritatea ar fi zis: “Pai da, @ avut destul timp sa face cercetdri temeinice, trebuie sa fie o carte bund. Sa va marturisese ceva? Sincer sau, n-am facut aproape nici o cercetare. Informatiile furnizate de mine sunt la indemana oricui, nu trebuie decat s4 deschiai ochii si sa le percepi cu atentie Poate cA acum ar trebui s4 vA mArturisesc i cat Ump mi-a 7 ae* Desviiuiri cutremuratoare... 17 luat scrisul celor doua carti, ins lectorii au fost de parere ca ar fi mai bine sa n-o fac. pentru ca altminteri unii cititori m-ar considera “nedemn de crezare", spunand ca “in limp atét de scurt nu se poate serie o carte, cu atat mai putin una cu un asemenea continut - aici trebute sé fie ceva putred.” Da, aici viitorul ne va mai rezerva cu siguranti o sumedente * de surprize. dn ceea ce ma priveste, mi se intémpl4 mereu acelasi lucru: oriunde m4 due, orice fac, mereu intalnesc aceleasi fapte, in spe- cial -razbatand printre randuri. lati 0 confirmare a acestui enunt din partea unei personalitati celebre: “Aproape toti oamenii se impiedict candva in viata lor de adevar. Majoritatea insa se redreseaza indata, se scutura de colb $i pleaca repede lta treburile lor, ca si cum nimie nu s-ar fiintamplat!"” Winston Churchill Singurul factor care il diferentiazA pe omul dezinteresat, respectiv nestiuter, de unul stiutor este acela ca stiutorul nu pleacd grabit mai departe, ci aduna intai de jos lucrul de care s-aimpiedicat. De aceea ag indica ca pe un fel de “fir rosu® al vietii mele faptul c& pretutindeni unde am ajuns. ajunge $i adevarul la lumina. Minciunile se detecteaza in totalitalea lor. Si eu, in ceea ce mA priveste, nu trebuie sa fac nimic pentru aceasta, pe oamenii ii ia pur si simplu gura pe dinainte si incep ei singuri’s& povesteasca lucruri pe care aliminteri nu le-ar spune nimanui. Aceia dintre concetalenii nostri care nu pot accepta decat cu Sreu injelepciunea cuiva mai tanar ¢a ci, vor avea de infruntat fara indoiala intr-un viitor apropiat o perioada dificila! Nava pe care a pilotat-o generatia mai varstnica ese pe cale sf se scufunde. Regula potrivit caireia cei varstnici fi invaté pe cei mai tineri ca ei se schimba. acum (parte a trecerii in era Varsatorului). in lumea noastra se vor inearna acum copiti, care il vor invata pe batrani ceea ce acestia nu au yrul sa invele pana acum. Pentru aceasta din urma lume se anunta 6 “epoca de aur” $i noi suntem acci copii care o deschidem, Suntem sufletele vechi care pana acum n-am facut decal sA privim la inchistarea de aici. Dar incepem si ne indeplinim misiunea menirea neastra, $i nimic nu ne va abate dela aceasta. Noi suntem copill care suniem “altfel”. Suntem “mcoruptibilii” $i nici un ban din lume, nici cel mai fascinant ritual, nici o fort din lume nu ne poate tenta si impiediea sa facem ceea ce ne este dat sa facem, Pana $i ordinul Templicrilor gi cel de al treilea Reich au prezis. hasterea noastra. Dar noi nu suntem niste eroi, nu purtam arme, nu omoraim oamenii si cu atét mai putin animale! Noi vom arata lumii ce inscamna sa jubesti. Noi suntem “peaceful warriors”, razboinicil pasnici. care nu ranese pe niment, ci dear aduc fericire.o 18 Jan van Helsing Menirea noastra este sai imbogatim viata pe aceasté planeta prin prezenia si activitatea noastra. Noi ii unim pe oament intre ci gi ii aliem. Nol mediem si aducem pace. Dar si adevarul. lar adevarul separa graul de neghina. (Observati, va rog. reactiile la “Organizatille secrete I” in cercul dumneavoastra si vet intelege la ce ma refer.) Unit reactioneaza la adevair intr-un mod agresiv, pentru ca simt cA ar trebul sa-si schimbe modul de viata (s adopte o noua viziune asupra lumil). al{ii devin pagnici, pentru ca inteleg in sfarsit, sau poate doar li se confirmS, ceea ce au crezut sau au simlit dintotdeauna. Cine nu tie sii iubeascd sf sf ferte nu va supravietul, dupa toate probabilittile, anulul 2012, iar noi nu vom putea trata cu menajamente asemenea oameni. Este pe cale 84 se nascé 0 noud omenire, care respect si pre{uieste aspectele mulliple ale vielii si vede in orice fiinta (oameni - negrii, albi, galbeni sau rosii -, animale, plante sau cristale) o forma. o expresie a creatiel divine. Pe noi nu ne interseazA culoarea pielii, limba sau averea unui om. Noi putem vedea lucruri invizibile pentru alti ochi, si in felul acesta vedem si iubirea si perfectiunea din fiecare om. De aceea viata noastra este plina devote buna, bucurie, armonie. Nu ne putem incadra in vechile sisteme, flind furitorii propriilor noastre destine si avand si amintiri din trecut. N-avem nevoie de nimeni care s4 ne spuna cum si unde 4 locuim, cand trebuie sii mergem la lucru, cum sa ne imbracam, ce este “in” si ce este “out”... ‘Avem propria noastra arhitectura (conceputa printre altele dupa “sfainta geometric” - de exemplu piramidele, catedralele), proprille noasire tratamente a aga-numitelor “boli”, propria noastra forma de alimentatie. propria noastrA tehnologie (exterioard cat. si interioara), Si vom transpune toate aceste concepte in fapt in aceasta lume. Pe noi nu ne intereseaza tradifiile unei anumite tari. Ei bine. si pentru ci pe PamAnt exista totusi in momentul de fata traditii, care insA nu sunt nici conforme timpurilor noastre, nici sinitoase si nici nu ne Imbogatesc cu nimic viata. ele ver dispare pur si simplu, {de exemplu arhitectura germana contemporana, urata, care nu respecta principiile “sfintei geometrii”, este orientat& impotriva cémpului magnetic, necorespunzand asadar legilor naturii ci exprimand in mod vadit dizarmonie este deci bolnava i imbolnaviioare. Actualele sisteme ierarhice se vor prabusi, pentru cA nu au 0. baza solida - ci mai exact au una lipsita de sinceritate. Noi. copii acestel epoci, nune mai kisim condusgi, ci vom conduce noi ingine. Nu mai yrem 0 onanie a gandirii, vrem iubire! Nimic altceva. Si filnded cei mai mulli dintre actualii pamanteni n-au fost in stare si dea lor insisf iubire, si cu atat mai putin s-o dea concetiitenilorDesviliniri cutremurdtoare. 19 lor $1 acestei planete, vom face nol acest lucru. E bine sA nu ni se stea in cale in intreprinderea aceasta a noastra, caci totul trebuie Sa's¢ desfasoare foarte repede si aga se va gi desfisura, Nol suntem copii de care “lluminatii” se tem. De ce? Pentru e4 nol nu le cidem in plasa. Pentru ca noi avem ceea ce ei incearca sa obtina eu orice Pre{ prin ritualuri de magie neagra si masinalji - PUTERE! Noi suntem eameni constienti si avem alaturi de nol puterea gandurilor, & Sentimentelor noastre $i mai ales puterea lumii spirituale pling de jubire “lluminati" se tem de iubire. Pentru ca, aga cum au spus lisus sau Buddha, trebuie s4-1 fubesti pe dugmanul tau, lar acesta este un lueru pe care indivizii respectivi nu stiu s-Ifaca. Or, s3-l iubes Pe dusmanul tiu - tocmai in aceasia consti adevarala PUTERE, $i nu in a-{{ mentine controlul asupra cuiva cultivand friea si supunerea neconditionata. Noi am si demarat revolutia noastra, eanu este insa 0 Tevolutie politica. ci una interioara, spirituala. Nu ne vom bate cu nimeni si nicl macar nu-vom pune mana pe arme. Armele noastre sunt gandurile 31 sentimentele noastre. $i nu vom |upta impotriva nimanul. ci peniru toti. Prin activitatea noastr& de zi eul-zi vom ‘dica intr-atat freeventa de vibratle a planetei Pamant, ineat Tuminatil” nu vor mai fi in stare sa traiased pe ea, aga cum unel celule canceroase ii ripesti baza de dezvoltare prin adaosul unei Substan(e bazice (indepartand asadar surplusul de acid). Prin tot ce v-am infatisat pana acum vreau in primul rand s& va pregatese, pentru ca atunci cdnd va sos! momentul, cand pe pamant va incepe “Marea curatenle” sa nu stali eu ochii cascat{ si sa va miratl de ceea’ce se intampla, ci, eu inteligenia de-actna asculila prin cunoastere si cu intuitia inviorald, sA puteti intelege de Indata situatia gi si stitl cea ce avett de facut, Pe de alta parte bu (ebule nici sa va simtiti victime ale persoanclor si fapturilor ceserise in aceste carti, cisa deveniti fauritorii propriului dumneavoastra destin. Daca planul reugeste intocmal, veti finu numal stipanti propriei dumneaveastra viell, ci vel{ avea si suficientii constiinia, linigte sufleteasca, autocontrol $i putere pentru a va sxereita influent beneficd asupra celorlalte persoane descrise - 51 anume sai transformati pe “Muminait” in flinte benefice! Asifel va Veli dovedi “marea malestriet Este foarte important ca flecare in parte s& cunoasca in detaliu toate aceste lucrun, chiar dacé unul sau altul ined se mal considera "ganganie neinsemnat&”. care nu poate si schimbe nimic. Intamplarile din aceste doua car{in-aunimie de-a face cu credinta, ci cu perceptia constienta a unor fapte, care se petree realmente, fara ca omul de rand sa fie informat despre ele prin ziarul cilit la |2 fan van Helsing micul dejun. Dar eu potsa va spun din experienta: “You can make a difference’ - putei{ schimba ceva. Veli gandi allel, veli simti alltel. Va puteti transforma pe dumneavoastra imsiva si in felul acesta puneti bazele viitoarci dumneavoastra realita{i. lisus, Buddha sau Gandhi au fost si ei persoane singulare, care au schimbat insa foarte multe. Si “Numinatiiv sunt oameni ca dumneavoastra sau ca mine, oameni care se duc la toaleta, care mananca si beau la fel ca noi. Si nici gandurile sau sentimentele lor nu sunt mai puternice decat cele ale omulul de rand. Ele sunt doar mult mai precis orlen- tate spre un obiectiv precis, pentru ca “Muminatit”, spre deosebire de cetateanul neinteresat, $tiu exact ce vor. De aceea este deosebil de important sa le dejucam masinatiile pe care le pun la cale pe aceasta planeta, pentru ca apoi sa decidem CE VREM NOI §i sa ne orientam actiunile in directia dorita. Prin aceasia prefata nu doresc decal sa va ajut, alunci cand va sfatuiesc sa fiti pur si simplu sinceni, sA nu judecati numai cu mintea cl, atunci cand decideti ceva, sa va ascultati si vocea Interioard, s8 ldsati frau liber intuiliei. Urméariti cese intampla cu dumneayoastra in timpul lecturii - din punct de vedere sentimen- tal. al viselor, al comportamentului dumnevoastra etc. Vi se par cumya cunoscute toate aceste detalii, desi nu auziserati niciodaté nimie despre ele? Simtiti vreo legatura mtre dumneavoastra si asemenea fenomene? Urmarniti sa va aminti({ cum aif intrat in posesia cartit de fata. Gare au fost'imprejurarile? Si urmariti rezultatul dupa ce ati terminal de citit cartea. Unmariticu atentie daca nu cumva intalniti peste cateva zile “absolut intamplitor” o alla persoana care tocmai citise si ca cartea sau care independent de acest fapi vi abordeaz’ pe tema respectiva. Eu in locul dumnevoastra n-ag masura continutul de adevar al acestei carli numai in functle de ceea ce vii spune propria judecata sau poate uni “oament compelenti” sau chiar mass-media, Arcinat& eventual sa ma faca praf, ef $i functie de modul in care se transforma mediul dumneavoastra mai restrans sau mai largil. Mai precis functie de modul in care s-au schimbat sau nu dupa lectura imprejurarile legate de viata dumnevostra. Ceea ce inseamna, cA, in mAsura in care tematica respectiva patrunde mai adanc in viata dumneavoastra, putet{ fi siguri ca ea va va st implica intr-un anumit fel ca prezinta $i un anumit grad de veridicitate. $i acum va voi explica felul in care tratez eu, ca spiritualist, respectiv ocultist, asemenea informatii. Dar sA vedem mai intai ce: este dé fapt un ocultist. Noliunea de “ocultism” vine din latina $i inseamna in traducere “ascuns”. “tainic”. Un ocultist este agadar un om care se ocupé‘in taina de lucruri tainice. Atat sl nimic matDezvaluiri: cutremurdtoare. mult, Nici verba de magic neagra, de jertfe de singe. de Soda Maso, nici vorba de satanism. $i totodata, ocultistul nu este legat nici de anumite culori Sau vesminte... Acestea toate sunt elemente pe care cei nestiutori, inspaimantat{, insA si cei rauvoitori le atribuie notiunil de ocultism. Fara indoiala cA exista si oameni care sacrifica animale, se invesmanteazA in niste haine ciudate si murmur tot felul de aga-zise formule magice si care se dau drept ocultisti. Nu pot decat'sa zAmbesce. Astfel de exaltati vor exista ins. intotdeauna. SA nu ne lisam deci influentati sau chiar amagiti de asemenea Cazuri, ci sa incercdm s4 patrundem in miezul adevarului. Ocultistul clasic este prin urmare un “maestru” al absconsulul- El este stpan in lumea sa, si tot ceea ce pentru alti ramane o taind, lui ti este usor accesibil, ntrucat cunoaste legitatile lumii, ele nu-l mai pot domina (ca de pilda pe un “ctedincios’), $i lucreazii zi de zi de ele. Noliunea de ocullism se subdivide la randul ei in BZOTERISM {greceste: in interior) si in EXOTERISM (grec.: in exterior). Astfel ca ocultistul de ocupa deci de fenomene care se petrec in interiorul organismulul su, precum si de cele ascunse in lumea exterleara, Exemple pentru ocultismut ezoteric ar fi: forta gandurilor, a sentimentelor, perceptia carmuirii din interior, prelucrarea intuitici, dar i meditatia, tamAduirea spiritual, visele, dorintele, ba chiar si miniea $i vointa. ‘Ocultismul exoteric se ocupa de fenomenele ascunse in lumea exterioara, cum ar fi legile vietii si ale naturii, forta tamaduitoare a Plantelor, a eristalclor. insa si de aspecte:obseure ale Ppoliticii. religici, stiin{el, de descoperiri. de semnificatia simbolurilor... Lueruri pede o paric pur si simplu absconse, dar cate, pe de alta parte, sunt si dirijav menite a ramane taine. In conditiile acestea, eu personal procedez ‘cam in felul urmAator: Mai intatascult, neutru si fird orice prejudecata, tot ccea: ce are de povestit un interlocutor oarecare. Indiferent cat de “excentrica” ar putea parea tema abordata. Cum ar fide pilda tema “calatoriile in timp”. Aceasta este o tema Intimpinata de regula, de la bun inceput, doar cu un zimbet ironic, £ drept cd marile “geni” ale omenirii au demonstrat deja pe eale matematica posibilitatea existentei calitortilor in timp precum si a unor lumi paralele, ins se pare ci asa-zisii oameni de stiin{a nu cred ei ingigi in propriile lor demonstratii (Tabloul nominal al “geniilor” implicate in Experimentul Philadelphia graicste de la sine Dr. John von Neumann, Nikola Tesla, Albert Einstein). Daca imi vorbeste agadar cineva despre un subiect pe care in primul moment nu prea stiu de unde sa-] apuc, intrucat problema depageste puterea mea22 Jan yan Helsing momentana de discemamant gi eventual nici nu exista material documentar care, cercelal, sa te poata duce la o anumita concluzie personala, atunci incerc pe cat posibil s4 nu dau nici o apreciere celor auzite, ci sa le inmagazinez doar in minte. imi spun: “Daca | . subiectul respectiy prezinta vreo importanta pentru mine, el ma va ajunge din nou din urma, potrivil legii rezonantel, fara si trebuiascd si umblu eu dupa el.” (Este adevirat cd de la primul contact cu o problema noua isi face simtité prezenta in tine si acel “feeling”, asa numita intuilie, care-ti sugereazé de indatfi daca din punct de vedere energetic esti sau nu legat de problema respectiva. insd eu prefer totugis4 flu de doua ort prudent). | incere asadar sf uit cele relatate, sttind ca adeseori patrund jn viata ta si informatii pe care le-al atras din pur interes - deci un caz de rezonanta “volitiva’. Dac’ apoi ma trezese confruntat, in aparenla “din pura si intamplare”, o a doua cari cu aceeasi tema, incerc din now sA0 las ex de-o parte. $i numai daca ea imi patrunde pentru a treia oara in _ vial&, independent de cele doua prime imprejurari, atunci o fauin as scrios si incep s4 intreprind propriile mele analize et Pentru a ramane insa la exemplul cal&toriilor in timp, vreu st doar $A precizez cA am reugit, sau mai precis "am fost facut sa 0% reugesc”. ca in numai sase luni sa intélnesc in gase {ari diferite te gase persoane, care toate pretind a fi fost implicate personal, intr- de 0 mAsura mai mare sau mai mic&, in “experimentul Philadelphia’. in in cazul “Experimentului Philadelphia” (de fapt: “Rainbow- fc Projekt’), nava de razboi USS Eldridge a disparut complet la 12 di august 1943 in portul din Philadelphia. in timp ce se experimenta ei posibilitatea ca nava sa devina “invizibila” pentru Radarul Inamic. 33 Ea a fost. dupa cum s-a constatat ulterior. translatata in limp ni datorita unui vartej electromagnetic aparut din interactinunea unor ce campuri cleetromagnelice rotitoare de sensuri opuse. $i tata caam cl intalnit mal apoi persoane care suslin cA au fost implicate in Pi proiectul respectiv. Oameni, care aproape toli au preferat sa se 3 retraga din viata publica (unul traieste in mijlocul junglel din Noua d Zeelanda, altul cutrefera de vreo 10 ani marile lumii petahtul sau a tun al treilea si-a deschis un mic restaurant dietetic - “Health Food Ta Store” - intr-un ordgel pe o insula din extrema sudicé a Noii n Zeelande, far pe un altul l-am intalnit la o conferinta despre OZN- a uri in Phoenix, Arizona, pe altul in Rocky Mountains din Canada $1 e pe un altul la Hollywood). §1 de fapt intentia mea nu fusese decat A $4 cutrcier lumea cu rucsacul in spate. Vedeti dar ca greu ag putea di yorbi in situatia data de acea “pura intamplare”, atal de mult sl yehiculata in occident! Cel mai surprinzator este ins& faptul ca fe toate acele persoane mi-au parul extrem de cunoscute. Asa ca si dDezwiluiri cutremurdtoare 23 cum le-as fi'gtiut pe toate de odinioara, as fi trait tot felul demomente aléturi de ele, ag fi lucrat impreuna cu ele... Sidupa ce vett ficitit, la sfarsitul acestui volum, povestea lui Preston Nichols, autorul cartii“Proiectul Montauk”, omul care a fost conducatorul tehnieal celui maf mare program american de cAlatorie in limp si care ulte- tior a fost supus unei spalari de crefer, multe vi se vor parea fara indoiala mai lesne de inteles. La inceput se tot mira cum de i se adreseaza atatia oameni cu numele lui adevarat, cameni pe care nu-i vazuse niciodata pana atunci $i care se comportau de parc ‘ar fi fost cei mai buni prieteni si sustineau ca lucraserai ani de zile impreund cu el la acel project. El insusi nu-si putea aminti nimic din cauza spalarii crelerului. Mai apoi, dupa ce i-au fost aratate fotografit s1 prezentate rapoarte i a afuns gi in posesia ulilajelor folosite la realizarea lui “Montauk-Projekt™. a inceput incet, incet sa-si aminteasca, lar astazi si-a recuperat memoria aproape inte- gral. Cam tot aga se petree lucrurile gicu mine, respectiy chiar astazi. La Inceput raman uimit ce cameni surprinzatori intélnesc eu, un tanarde 28 de ani: agenti ai serviciilor secrete, membri al Societalii Vril, tamaduitori. practicanti ai magiel negre sau albe, oameni din cel de al lil-lea Reich, ealatori in timp, inventatori. teroristi, generali, lucratori ai CIA, bancheri, multimilionani, aAgenti de bursa si in sfarsit chiar $1 inte de alta natura (si totul nu @ inceput de curand, ef inca din frageda copilaric). $i niciodaté nua fost nevoie sa fac cu ceva pentru a contacta acele persoanc, dimpotriva. in TOATE ecazurile oamenil respectivi m-au contactal ¢i pe MINE. Cei mai mulli mi-au spus ulterior ca au simtit nevola si mi se adreseze pentru c& mA cunogteau de undeva. Incercati numai sa va imaginati urmatoarea situatie. lala un tanar, imbracat completin negru $i cu coada de cal, aflat undeva intr-o tara straind, cu care Intra dintr-odata in vorba un general de la Casa Alba sau. pregedintele unel renumite banci internationale. Esle invitat la masa slapol aflaica trebuie sa i se inmaneze ceva, pentru ca “ne cunoastem din trecut™, Destul de ciudat, nu-i aga? Sigur ei m-am intrebat si eu candva ce legaturi pot avea toate acestea cu mine, Si fireste ch la un moment dat mi-am pus intrebarea (si nu numat odata) dack nu sunt cumva total icnit'si bun de balamuc. Dar situ prea bine ce am vazul cu proprit mei ochi, in parte am s! martori, si pe deasupra ¢ste pulin probabil ea zeci de oameni, ca de pildd generaliai Casei Albe, lucratort NATO, cui care colaborez sau, dup& cum am spus, diferiti miliardari cunoscuti, sa fle cu toil {ieni(i. Apoi, nici eu nu sunt chiar de colo (sau in orice caz nu mai sunt), ei m-am impus cu foarte mult succes in cea de a treia dimensiune prin gandirea mea deosebita. Am ast2zi propria mea intreprindere, castig destut banim4 Jan van Helsing _ pentru untul de pe paine... Deci pot face sf eu focul tridimensionl al “normalilor”. Dar, in special dupa ce am vazut cu ochii mei mai multe OZN-uri care apareau “intamplator” tocmai atunci cand yroiam-s& abandonez preocuparile legate de aceste teme. mi-am dat seama cA nu ma mai pot rupe de toate aceste lucruri ca de niste simple probleme de interes personal. Am descoperit atunci ci eram direct implicat in toate acele fenomene si sliu ca, potrivil legil rezonantci. mai sunt implical si acum. Dat filndea odinioara cunoscusem deja toate acele lucruri si pe toti acei eament, lar evenimentele respective le inmagazinasem in “campul meu mag- netic", acum nu mai aveam incotro, nu puteam decal sA scot din nou la suprafata in viata mea, potrivit legit rezonantei, aceiasi oameni si protectele legate de el. Sigur caa durat o buna bucata de vreme pana am devenit constient de acest lueru, respectiv pana am acceptat sa devin constient. Si vA asigur ea unora dintre cititori It se va intampla 1a fel sili se si intampla deja la fel. Prin intermediul cartii mele s-au $1 gasit o serie de persoane implicate personal in proiectele desfagurate gi inanumite cvenimente, persoane care au reusit sA mA cunoasca personal desi m-am folosil de un pseudenim. Printre altii $i “prietenii” nostri - “luminal Mai multe n-as vrea sA va spun deocamdatd despre trecutul qneu (voi reveni cuun plus de amanunite in capitolul despre proiectul Montauk). Orieum, dupa cum am mai mentionat, nu insirui relatarile urmatoare pentru ava Inspaimania pe dumneavoastra sau pe oricine altcineva, ci pur si simplu pentru a demonstra lucrurt care deja se intampl. Daca n-as publica asti toate aceste lucruri, peste 10 ani m-ar putea intreba multi dintre dumneavoastra: “Dar de ce oare mr ne-a spus niment nimic despre asa ceva, poate ca daca am fi stiutam fi putut liao masuré?" Ei bine, cu sunt numai unul dintr-o serie intreaga de persoane care siau asumat raspunderea de a relata despre astfel de fenomene. Dupa cum reiese de exemplu din sursele citate ale -Comunicarilor confidentiale”, apar in miomentul de fata tot mat multe carti cu tematica similar, de pilda chiar pe plata de carte german, exist’ cAr{i care atrag atentia asupra unor asemenea masinatii, care fundamenteaza deci afirmatiile mele si totodata abat atentia de la persoana mea. Pe de alt: parte nu sunt singurul tip de varsta mea care relateaza in mod special despre “Muminatt’. Prietenul meu Ananda din Norvegia care are in momentul de fala 25 deani,ascris doua tomunl groase despre “Ihuminati”, Bilderberger & Co, precum si referitor la diferite rase extraterestre si {ine prelegeri in lumea intreaga in legaturé cu diversele intrigi fesute de ei. Pe deasupra el pred si despre 9 anumita tehnica, prin care cimpul magnelic al omului poate fi activat astfel. incat sa devina posibilaDo, ——<——— transformarea materiei. Un alt prieten al meu, David Summers din Australia, care are acum 30 de ani, a avut in Anglia si Olanda timp de un an 0 emisiune proprie la televiziune despre “Iuminati", Noua ordine mondiala $i Francmasoni $i pana acum o jumatate de ana tinut si el prelegeri in lumea intreaga despre subicctele sale. Si Ceristian Opitz (24 ani) este un exemplu ilustru pentru noua evolutte pe Pamant. Nu demult el a trasat directiile pentru o nutritie $iun mod de viala sdnatos si demonstrdnd indubitabil ca omul nu mai este un mancator de carne, cum era de pilda homo sapiens. La sfargitul acestei car{i voi incerea din nou sA arat cu toatd claritatea ca nu exista nici un motiv de leamé sau de stri paranoice, ei c& totul este parte a unut plan cosmic mult mai amplu. insi pentru a-l putea cunoaste , orice om trebuie sai abandoneze imaginea sa despre lume, devenitA mull prea stramtd si neadeevatd si, cu ochil larg deschisi, sa Inceapa sa re-perceapa, Dar destul deocamdata, Haideti s4 incepem. $184 incepem cu aspectele mai lesne de inteles, pentru a ne face o buna incalzire pentru temele mai grele. Dezvdluiri cutremiurdtoare.Dezvaluiri cutremurdtoare... _ 27 J. “Jan van Helsing” este un pseudonim. De ce atirecurs la aga ceva gi de ce tocmai “van Helsing”? Ei bine, cu aceasta intrebare ati lovit dintr-o data doua tinte. Pentru a putea raspunde la ea va trebui s-o iau putin mai pe ocolite. Gi vreau s& ma folosesc de acest prilej pentru a-l face pe cititor $A inteleagA mai bine modul in care gandesc, ce vizlune am cu | asupra lumii si mai ales din perspectiva carui “fundal” spiritual abordez atat teméle politice cat $1 pe cele magice. lisus, dar si Viktor Schauberger ne-au invatat, printre altii, c& pentru a putea inlelege legile care guverncazA viata precum si “ordinea vietii” nu trebuie s& faci altceva decal deschizi bine ochii | supra naturil, in care poli citi totul ca intr-o carte deschisa. Siaga } gi este. Daca privim natura, observam ca viata este dezinteresata, ca. se Imbogateste mereu pe sine insasi, cA se dezvolt incontinuu, cA evolueaza, cA nu se afla niciodata in repaus si nici nu o poate face (conform legii oscilatici). De aceea, si'sarcina omulut este dea nu rimane niciodata in repaus (spiritual), ci prin prezenta sa pe pamant, prin existen{a sa el trebuie sa “imboga{easca” permanent viata, sise autodezvolte, s& evolueze si, ca rezultat al acestor actiuni, s& devina “stapan al polaritatil’. Viata ar putea fi comparata cu un joc, far legile vielii ar fi in cazul acesta regulile jocului {legea cauzalitatii, legea afinitati, legea rezonantel... vezi ultimul capitol din: “Organizalille secrete. I"). Inventatonul jocului, creatiunea, detine puterea, pentru ca ea este aceea care a creat legile care fac din viatA un tot unitar, dar in acelasi timp Creatorul le lasa Jucatorilor mana libera sa actioneze in cadmil strict al joculut dupa propriile lor dorinte. Pentru simplificare, s4 ne imaginam un teren de fotbal. Exista inventatorul jocului de fotbal, care a prescris regulile. Inventatorul este singurul care cunoaste substratul inventril jocului gi singurul care stie de ce a conceput regulile aga cum le cunoastem nol astazi. Ca reprezentant al ordinei, deci al legilor, il avem pe arbitru, care t este intotdeauna neutru. lar apoi ii avem pe jucatori, polaritatea, invingatori gi invingi. Jucatorii pot decide ei insigi daca fac un joc rapid sau lent, daca joaca bine sau rau, daca fac un joc colectiv sau nu, dacd S-au antrenat inainte de joc mult sau putin. daca marcheaz’ multe goluri sau uneori igi marcheaza chiar autogoluri. Siacum sa ludm de exemplu 0 ¢chipa care a iesit invingatoare, care este poate atat de buna, incat eastiga mereu, care poate de 50 de antar fi de pildi campioana neinvinsa a Germanici. $i avem un ‘grup de suporteri care de 50 de ani idolatrizeazat echipa respectiva si crede ca este CEA MAI BUNA. Sigur cd raporiata la un anumit28 Jan van Helsing joe, echipa poate sa fie foarte puternic, adevarata putere n-o are jsd nicl pe departe. Nu trebuie sa vind decal ploaie torentiala st poate c& jocul se suspend’, Pana sf persoana neutra, arbitrul, ca reprezentant al legil, situat dincolo de sfera emotillor cagtig - infrangere, are mai multa pulere- ‘Arbitrul reprezinta legea despre cauza $1 efect si-l confrunta de exemplu pe jucatorul care a faultat cu carlonagul galben. Cateodata sicu cel rosu. prin care il sceate pe Jucator de pe teren. Stastfel, un jucdtor care a faultat de mat multe ort poate fi climinat pentru mai mulle meciuri. Dar puterea absolut o are acela care 8 inventat jocul, pentru cA cl acreat legile pe care arbitrul le respect cu congttineiozitate, si el este singurul care slic carui scop viitor i-a fost destinat jocul. Creatiunea ar putea fi comparata si cu inventatorul unui com- puter. Inventatorul este singurul care tie de ce acreat computerul si de ce functioneaza acesta aga cum functioneaz’. Computerul ésie legitatea, ordinea care inlesnests ca 0 idee consemnala (tastatura) sa ajunga prin intermediul calculatorului (legitimitatea) Ja imprimanté, care face ¢a ideea 3 devina “realitate”. tiparind-o- Indiferent daca cineva este distructiv sau constructiv, adie& dact serie cuvantul “jubire” sau cuvantal “ura” computerul este acela care face ca respectivul cuvant sa devind o trealitate” prin lipanirea iui, Computerul are, respectiv ESTE. puterea « clreprezinta legitatea, ordinea, insa omul are libertatea de decizie In manuirea Jui, prin cea ce introduce in computer. Omul nu trebute decal sa stic cit ceea ce introduce In computer va fi categoric transpus inrealitate. Caci chiar daca din. nebagaré de seama a scris odata ceva gresit sau si-a formulat un gand numai pe Jumatate (subconstient sau inconstient), computerului ii este egal dact textul introdus prin intermediul tastaturii a fost introdus “constient” sau *inconstient”. ei execut& comanda, Tot aga este st in viata: Indiferent daca cineva este constructiv sau distructiv. intotdeauna legea cauzalitaui (legea suecesiunil cauzé-efect, simanta-recolta) este aceea CAr® transforma fucrul creat in realitate. Indiferent daca cineva practicé magia alba sau neagri, el se foloseste de aceleasi legi pentru a-sl transforma magia” sa in realitate, De aceea este extrem de important s&umblam cat mai conglient cu gandurile $1 emolfile noastre, pentru ca pe ele toale, Marele computer - viaja - le’ transform: ‘mod implacabil in realitatea “NOASTRA™. ‘Gel mai important principiu pe care il deducem agadar din legile vietii suna in felul urmator: “omul are voie doar si pistreze viata si s-o imbogateasc&, nu st sii ia viata’ Deosebim agadar doua categorii de oament- “eamen! viclima”See oa Se Dezviliiri cutremuritoare... 29 (oamenii care nu traiese constient) si “oamenti-maestri7 (oamenil congtienti), Rela\ia aceasta nu are nimic de-a face cu o anumiti Tas sau natiune, fiecare rasi sau fiecare tara contine oameni- viclime s1 oament-maestri - deci nici o rasi nu este mai bun’ sau mai putin buna decat alta. “Oamenit-victima”. cu constiinta nedezvoltata, se vaid pe sine ca victime ale vietii,. regasindu-se izolati de creatiune si de alti locuttori ai planetei noastre, intrucal ef nu inteleg legile vietii si nici nu imbogatese viata prin prezenta lor, ci daar iau viata. Acestia sunt oamenil care ucid alti oameni, care ucid animale, devorand invelisurile lor lipsite de viata. Sunt oameni aflat{ sub influenta unor forte fle pozitive, fle negative, Oameni care acumuleaza averi si tin cu dintii de cle, care dau mereu vina pe altii, fie ci politicient Sau chiar insagi gefull. Ei sunt nemul(umili pentru ca nu inteleg ce este viata, cc legatura au el cu ea si de ce se afl el in general aici, Pe paimant. Sunt dependenti de alti oameni, ca de pildii de doctor. de teolog, dependentt de droguri, de fenomene meteorologice, de soma), dé Imprejurari... Ei nu sunt “stapani pe situatie™. Acesti sameni-victima, care de cele mai multe ori nici nu sunt rauvoitori, cl doar pur si simplu inconstienWi si negtiutor, viciaza cu gandirea lor inconstient& energia PamAntului nostru gi tréiese pe spinarea altera (consumand forta si energia acelora). In plan spiritual se intampla la fel cain planul material. Exist oament care, inconstient}, igi aruned gunoiul pe fereastra sau in mijlocul naturil, jar ceilal{i, care se debaraseazd in mod ordonat de gunoiul lor. sufera de poluarea produsa de cei inconstienti. “Oamenil-maestri”, in schimb, dintre care, din pacate, nu mai gasim decat foarte putini pe planeta noastra, “imbogéitesc” in mod constient viata prin prezenta lor - cameni filantropi, cinstitf, corect!, prietenosi. prevenitori, suveranf, situat!, ca si spunem asa, deasupra lucrurilor marunte, el sunt agsadar mai curdnd neutri Sunt asa-zisii mediatori, care reunesc prin iubire, maturitate $i suin{a, stiu sa aplaneze un conflict, si nu iau niciodata viata nimanul. Sunt agadar aament congtienti de forta gandurilor, a Imaginalfel s1 a faptelor lor, si care actioneaza in consecin\a. Tendinta de baza a acestor oameni const tocmai in a pastra vialal ~Oamenii-victima” se considera nisté victime ale imprejurarilor Wielil, sunt prizonteri af materiel. se simt in inferioritate in fata legilor naturii, luptA mereu impotriva cuiva, fie el diavol sau vreo alta nalucire, $i aceasta pentna ef nu sunt in stare sd se descuree in natura si deci nici in viata. Ei se tem de moarte, pentru cA nu slice este moartea si ce urmeaza dupa aceea. S| aceasta se datoreazi neatenyel cu care tree prin viata si deci a insufictentelor30, Jan van Helsing lor cunostinte si posibilitati de a face corelatil “Qmul-maestru’ in schimb, care priveste natura cu ochil larg deschisi, vede felul in care actioneaza fortele polare, vede ca nu exista bine gi rau, ci numai o interactiune a fortelor polare, $i stie, de asemenea, cum 8a dirijeze aceste forte in mod constructiv, pentru sine $i pentru ceilalti, Spre a preciza inca odata foarte clar, “oamenii-victima” sunt victime ale fortelor. victime ale vietii. “Oamenii-maegtri” sunt stApAnitorii fortelor si miiestresc in felul acesta viata. Un mic exemplu de asemenea “miiestric” ni-l oferd pastravul Intrucat natura inmanunchiaza In apa, prin vartejun, energie vitala, eter sau energie Vril, folosindu-se pentru aceasta de vartejuri rotitoare de sens contrar (vartejuri de energie in forma de spiral), gasim aici, in natura, un exemplu in care gravitatia este anulata. Se stie cA marginea vartejului trage in jos. iar interiorul acestuia impinge caitre in sus. Ca sila un uragan, dupa acelasi principiu. Uraganul smulge obiecte de pe pamant, impotriva legit gravitatiel, ridicandu-le In sus. Dar daca obiectul se gaseste in centrul uraganului, in “echiul” sdu, punctul neutru, atunci cl devine imponderabil si pluteste linigtit prin aer fara nici un fel de rotatie. Tot aga se petrec lucrurile si cu vartejurile din apa. Pastravul stie acest lucru st foloseste variejurile ca pe un fel de catapulte, innotand pur sisimplu spre centrul inferior al vartejului $i lasandu-se apoi smuls in sus de forta de absorbiie a vartejului. In felul acesta el poate strabate o distanta de cativa metri impotriva curentului fara a migca macar o singura data din ariptoare. Viktor Schauberger a studiat indelung acest “fenomen” al pastravului sia aplicat in timpul celui de-al Treilea Reich acceasi {ehnicé pentru corpul sau zburator, cu care sf el, la randul sau, a reugit 84 anuleze gravitatia, cu ajutorul unor cdmpuri energetice rotitoare de sensuni opuse. Locul pilotului se afla in centrul neutru, in “ochiul” discului, fiind complet independent de fortele aciionate. Nu este vorba de nici un fel de miracol, ci doar de o simpla observare atenta a legilor naturil Bun, si odata intelese toate acestea, devine limpede cA scopul meu nu este sa practic magia, pe cea “alba” si nici pe cea “neagra’, sau SA ma plasez din punel de vedere politic la “dreapta” sau la ‘stdnga”, ci sé devin UNA cu puterea in conformitate cu legea universala care face posibila, in general, existenta “pozitivului” sat, “negalivului"l. Cu puterea care a creat “computerul’, sau mai exact care a creat viata. Si mai coneret spus: indiferent de care parte politica te situezi, aplici mtotdeanuna aceleasi legi. Atat cei situati in “drepta’, cat $i cet situat! in “stanga” spectrului politic. su ni si ca ac sa fin ex int pre cal cee cer alt sal ext| | Dezviluiri cutremuratoare. 31 suntcu (Olli supus! legif gravitatiel, legii cauzalitalii, legi rezonantel, legi caderil Itbere... in exemplul despre ‘uragan fortele “negative” si “pozitive” sunt cele “aspiratoare” si cele “respingatoare”. Ins& centnul, care este neulru, Se sustrage polaritatii. De aceea consider ca singura conefizie loglea posibila este 8A te aliezi cu forla care reprezinta legea cauzei si efectului, respectiv cea care a creat-o. Nici “pozitiv’, nici “negativ”. Daca ar vrea cineva sf explice toate acestea pe baza unui Simbol. acest Iueru sar putea face pe baza semnelor Yin si Yang. Vedem partea alba care contine un punct negnu, si parica meagra care contine un punet alb, totul cuprins intr-un cere. Asta inseamna 4 orice zona intunecata are si o parte luminoasa, respectiv orice zona luminoasé si partea ci de umbra. Se vad aici ccle doud forte polare. Dar unde gasim aici ascuns4 PUTEREA? Puterea o are ccrcul, pe care taoistul il interpreteazd drept creatiune. care tine reunite fortele polare. Daca n-ar exista cercul care s& ageze in ordinea lor fireasea fortele polare. albul $i negru, acestea s-ar destrama, respectiy s-ar dispersa la prima migcare. Si jocul s-ar sfirsi. Cercul este, ca sd spunem aga. cea de a “treia partida”. Polul neutru. De aceea este necesar sane reunim cu cercul sinu eu suprafetelealbe Sau negre. Un alt exemplu prin care s-ar putea explica gi mal clar prineipiul “luminatilor” ar fi o moneda. Pe partea ei'stanga vedem vulturul, be cea dreapti chipul. Cei situati de partea “stanga” sustin ch vulturul este simbolul cel mai important al monedel, cei situali de partea dreapta sustin acelasi hicru despre chip. Si fata c& in timp ce vulgul se cearta necazand de acord care simbol este ~cel burt", “lluminatii”. cet care au stantat moneda, igi cumpara ceva cu ea! Atat de simplu este totul. Preocuparea mea de baz glactivitatea legata de ea consta ina fi una cu creaiiunea, respectiv cu puterea care a cret legea, ca de exemplu cea despre cauza si efect, eare Ia randul ef (ine inmanunehiata materia, inlesnind astfel EXISTENTA constructivi Precum si pe cea destructiva ca factori educativi pe pamant. Cat de cal limpede? N-a fost decat o mica divagatic pentru a va face $4 intelegeti ceca ce am vrut s& spun. Intrucat Soarele nostru, in rotatia sa ovalofda in furul Soarelut Central preistoric (numit si SOARELE NEGRU) s-a departat cu circa 12.900 de ani de acesta din urma, ceea ce s-a manifestat printre altele si prin faptul 4 de-a lungul mileniilor migearea moleculara Sau oscilatia‘a devenit mai lenta, Pentru fortele manipulative a fost extrem de simplu sa instaleze structura une! puteri contrare legilorBLESS Jan.van Helsing naturii. Dar $4 exprimam mai simplu aceasta idee - viata ESTE miscare si dezvoltare si traieste prin schimbare. insa structurile puteril, indiferent carei ierarhii apartin, fie ea biserica, organizatie politica, banca, loja masonica, societate cconomica... sunt inchistate. imobile. se cramponeaza de vechile “norme” $i incalca. asifel chiar si numat prin existenta lor regulile viet{i. Agadar pentru “Tluminati" n-a fost mimic mai simplu decat sa-si instaleze structurile lor de putere in momentul in care deplasarea pamantulut de Soarele: preistoric central aatins cota maxim(, deci in “Kali Yuga”. in“Epoca. intuncriculut’, in care oscilaliile erau cele mai lente. Firegte cA aceste structuri ale puterii nu sunt neaparat interesate ca viata pe aceastd planeta si se desfasoare liberd, ca stlin{a si tehnologia sa fie la indemana oricui, ajulandu-i pe oameni sa obtind mai multa libertate gi dezvoltare - de exemplu utilaje, energie. pentru a transforma tahionii sau fortele electromagnetice in electricitate util, ori de exemplu nave spatiale care sa-I poata transporta pe individ independent de companiile aeriene sau de programele spatiale pe alte planete. dindu-iastfel posibilitatea sA ale el insusi ce se Intampla acolo. Dat fiind ca in cartea mea m-am referit la actiunile unor asemenea oameni. care incearcd sd impiedice dezvoltarea omenirit de pe PamAnt -si asta cu orice pret -, am preferal sA scriu sub un. pseudonim. Desi s-a dovedit foarte repede inutilitatea acestei prevederi. intrucat intre timp imi este ascultat telefonul, mi se deschide corespondenta ¢i printre aliele mi-au disparut din Upografie fotografiile OZN-urilor germane. Daca fotografiile respective ar fi fost intr-adevar falsificate, cum indrazneste sA sustina un tlustru. ‘Specialist german in OZN-url intr-o serie de prelegeri publice, atunci ma intreb de ce oare un profesionist oarecare si-a dat osteneala sa patrunda prin efractic in tipografie pentru a fura accle fotografil “falsificate™. Gogosi, drag} prieteni! Fireste ca le sunt cunoscut “prictentlor” nostri, mai ales cA am fost nu odata contactat de agentii diferitelor servicii de informatii, dornici sa ma determine sa public cate o informatie pentru ei sub pseudonimul meu. Ar fi vrul s4 ma foloseasca sA zicem asa ca pe un fel de ventil, eu sa le public informatiile pentru ca raspunderea SA nu cad pe Capul lor. N-am fost insi niciodaté interesat de asemenea afaceri. De ce insA m-am numit tocmai “Jan van Helsing"? Ei bine, asta este 0 poveste mai lunga, pe care n-o vol putea relata aici in intregime. Dar macar atata pot explica aici, cA inc& din frageda copilarie m-a interesat (i nu numai datorita spiritualitat parintilor mei) tot ceea ce era “ocult”, ascuns, deci tot felul de lucrun tainic SS ee33 care nu puteau fi prea exact explicate sau erau "tabu": iar in tinerefea mea m-am ocupat chiar si de vampirism, Am “inghilit” toata literatura din domeniu, poate si datoritA faptulut cA in primi met ani de viata in camera mea nu eram mai niciodata chiar “singur?. Peatunci ma “intilneam® ins doar cu spine ale naturii, ca spiridusti sau mingile de foc, care dansau in jurul meu. Stiam cai nu sunt Niclodata singur, respectiv sliam ca sunt aparat gi de aceea nici nu mi-a fost teama s& ma ocup de teme ca demonismul, exorcismul, vampirismul si altele asemenea. Inca de la vreo 14 ani mi-a cazut in mana un original “Dracula” de Bram Stoker (Bram Stoker era franemason ‘si impreuna cu Rudolf Steiner si Aleister Crowley membru al gruparii "Golden Dawn’), La acea vreme mi desemmam pe mine insumi, spre distractia parin(ilor mei, drept “vanator de Stafil $i vampiri", imi procurasem tot felul de “arme” ca de exemplu apa sfintita, pe care la inceputo luam de la biserica din sat, dar pe care ulterior o sfin{¢am Chiar eu sub indrumarea taialui meu: apot geme, pentagrame magice cle... Inca de pe atunci mA atrageau toate aceste lucruri, eram meret in legafura cu Bram Stoker. Aveam de pilda un prieten care a crescut chiar in casa in care Stoker a seris “Dracula™. Ori fieeare cititor al acelet povesti il cunoaste pe profesorul van Helsing. care-i invinge pe vampiri. Van Helsing 1 vaneaza pe “cel care sug sdngele” si ii distruge. Ori in cazul temei cartii mele - “luminatii” - este vorba tot de “cei ce sug sangele”, de vampiri, deci de oameni care nu imbogiitese a, {au viata $i (raiesc pe seama altor Dezvdluiri cutrenurdtoare. viata noastra, ci dimpotrive eameni chiar si din punct de vedere energetic. Aga c& mi s-a parut © gilum& buna s4 adopt acest nume, cacl ceea ce nu Ie place “prietenilor” nogiri chiar deloc este SA nu-i {ei in serios. Si apot culorile folosite la ilustrarea coperiii sunt culorile tipice ale vampirilor {megru, rosu siverde), Dar $i mat fascinant de urmanit este modul in care ii lichide: profesorul van Helsing pe vampiri. Ei bine, una din variante este sa-i implini vampirului un {anus de stejar in inima, insa metoda mult mai “curata” consta in a-] imbrobodi si a-i distrage atentia pana cand afard rsare soarele, siatunel nu mat ai de facut altceva decat'sa-] expui la lumina si el se dezintegreaza singur. Thuminatii? au fost atra: r-un fel de joc in care se demasea el insisi si in felul acesta vor ajunge si et sa.se descompuna, cazand in propria lor capeana. Dupa cum-am ineercat sa explic Ja sfarsitul volumului “Organizatille secrete 1”, nu exisii in toate ¢ele infitigate de mine nimic care sA constituic o reala problema si nimic de care si trebuiasca sa-ti fie team’. Prin intermediul fricii s-a instaurat cumult succes In ultimele milenii un control eficient supra oamenilor. $1 n-ag vrea sa produc sieu la randul meu tot frica. Imi pare insa extrem de necesar sa spun cateva cuvinte despre “sforarit” nostri, inainte ca et sa pardiseasca lumea aceasta. Pentru ca ‘am ferma convingere ci aga se va jntampla: In curand hu vor mai exista printre noi, dar pan& atunci va mai trece ceva timp. Ceca ce amafirmat acum voi inegrea s2 exemplifie prin felul in care it prind eschimosil pe lap Eschimosii manjesc taigul unut pumnal cu sange de animal si-] jnfig apoi cu manerul in jos in ghiata, Lupul adulmeca sangele, vine si incepe sd linga taigul. Dar cu ocazia asta se tale la limba gl incepe cl insusi s& sdngereze- Datorita lacomiel sale de singe nici nuvst da seama cA de Ja un tmoment dat incole igi linge propriul sange. taindu-sl limba tot mai tare, pand cand i se scurge tot sdngele 3} cade mort, Lupul sfarseste aetiel din cauza propriet Kicomii. $i la fel Ii se intamplé si “fuminatilor’! Cutitul destinat “fluminatilor” st deja infipt, far et Jingacum cu lacomie taigul. Ettst pecetlulesc astiel propria soarta: Vorbiti mereu despre “noi”, la cine va referiti de fapt? La dumneavoastra si la mine! La orice om cu consiinta. La copii Epocit de aur, Noi formim 0 unitate - numitd de nol aict viata’ -, gi dupa cum am mai spus unit os neni sunt constienti de nitatea dintre el si via\é, iar altii pu, Re oamentt congtienti eu personal ii numese “copil al Epocii de aur". inacesr caz, notiunea: fe ~copil” nu are nimic de-a face cu varsta Fiecare decide el insusi dacacsi pastreazA ori nu inocen{a de copil si se dezvata on nu de *joaca’. $i lisus spunea: “Lasalt copiil sa uind ta mine, Cacia lor va filmparatia Cerurilor. ry |35 2. Am auzit c& dupa publicarea cirtii ati fost contactat de unele dintre organizatiile secrete? Asa este. Pe de altii parte majoritatea contactelor se stabiliser inca de dinainte, altminteri n-ag fi putut beneficia de informatii. Au Tuat insa legitura cu mine si unele eercuri foarte interesante, care pe de o parte mi-au confirmat c& nimerisem in plin cu publicatiile mele, iar pe de alta mi-au furnizat si informati{ suplimentare, S-au aratat deodata interesate de mine si inalte cereuri financiare, care la randul lor incereau sa obtina de la mine @ serle de informatii specifice. Foarte interesan{i cameni. Si in Sectorul bancar am descoperit inire timp indivizi dé o inalta Spiritualitate, care nu-siasteapta decat sansa “lor” pentru agi [olost Pozitia intr-un seop nobil. CAci nu toti bancherll merg mana in mana cu Rothschilzii. Am fost de pilda contactat intre timp si de niste evrei sefarzi, dispusi s4-mi furnizeze marfa cea mai fierbinte - material despre Holocaust. numai documente originale, fotografii, protocoale ale lagarelor de concentrare, liste de ntime, documentele originale ale tratatului Ha‘avara, formulare bancare de la “Anglo-Palestine Bank? side la Ha’anota-Company... Mi s-a oferit si o suma considerabila de bani in cazul in care acceptam s& public tot materialul sub numele meu. Pretindeau ca in edrtile de istorie din apus tema este tatata extrem de unilateral si doreau ca adevairul sé iasa in s[arsit lalumina, iar pentru asta‘erau dispugi sa plateasc’ bani grei. Dupa cum se pare sefarzit (evrei ebraici) mai au inca unele socoteli de inchelat cu sionistil si cu khasarii (ashkenazim (askenazi) - evrei hunici), Erau oameni exirem de agreabili, cu nume bine cunoscute, am refuzal ins oferta lor, mai intai pentru ca in Germania s-a emis intre timp o lege care if interzice unul german s& cerccteze de capul Jui acest domentu al fstoriei, tar in al doilea rand fiindea vreau s& mai traiesc un timp. Sefarzii amintiti mi-au atras de exemplu atentia asupra faptului c& pregedintele lui I. G. Farben, cartelul care a produs gazul Ciclon B, a fost un evreu khasar. Si anume Paul Warburg, director al -M. M. Warburg Bank” (reprezentanta a lui “N. M. Rothschild and Sons" in SUA) ${ totodata. presedinte al FRB ("Federal Reserve Bank" - banca centrala a Statelor Unite). Stat si te tot intrebi ce cauta un evreu khasar- de meseric bancher -in fruntea unui cartel care potrivit cartilor noastre de istorie a produs gazul cu care au fost omorati evreii, Fireste ca Sefarzii care m-au contactat sunt interesati in publicarea unor asemenca informatil. Dup’ cum veti constata in continuare, mulii sefarai se simt folositi si inselati de evreif khasari, care au invadat poporul evreu. = Dezvithtiri cutremuritoar36 8. Cam la ce varsti cade un om de regula sub influenta unor asemenea organizatii? Cand nu esti de pila fiul unui membru al vreunct loji masonice, situatie in care la o anumitA varstii esti “introdus” in mod automat in loja, nu se apeleazai de regula decat la oament cu rang si nume. respectiv oameni in diferite pozilii sociale. $i lucrurile incep in mod normal cu lojile mai Inofensive, ca de pilda Gradele lui loan ale francmasoniler, Rotary sau Lions {ultimele doua fiind loji controlate de evrel, constituite in 1905 si 1917 la Chicago din loja pur evreiasca Bnai B'rith, din care jarasi nu fac parte decat evrei de rasa pura $1 care la randul lor delin gradul 20 al francmasonilor). Ca medie sau farmacist, ca ofiter superior sau om al preset esti invitat sa participt si tinut apoi permanent sub observatic de membri! cu grade mai jnalle, spre a se vedea dac& poll servi sau nu scopurilor lor, Sunt preferati in special oameni cu o “pata neagray in treeutul lor, fapt care poate servi ulterior la santajarea persoanelor respective. Intre alfele cunose un foarte renumit medic german, caruta 1 s-a retras insa Jicenta $i dreptul dea mailucra in meserie, intracat a deseoperit cauza tuturor bolilor in planul psihic. inlesnindu-le astfel pacientilor sal sa contracareze Cauzele bolilor si sa sc trateze astfel singuri, Fara medicamente, fara spitale! Fireste ca astfel le-a luat apa de la moar unui imens cere de confrali. Acest excelent medic pedagog sustine cA peste nouazeci la suta din medicti gefl sunt membri ai diferitelor loji. Si tot.el mi-a furnizat inca un mic pont: “Protestatarii impotriva regimului n-ar trebul sa.s¢ interneze niciodata in spitale, pentru cA, dup& cum spune chiar numele institutiel (Krankenhaus - cas& pentru bolnavi - Nota trad-), acolo ei pot fi imbolnaviti, iar de_oamenii “incomozi” te polt debarasa oricAnd, usor, in toata linistea. Caei persoana care ili face injeclia este (ot una cu cea care elibereaza certilicatul de deces. sf niment nu ya avea apol vreun dubiu ca respectivul ar fi putut sa “nu? fi muri de pe urma unei boli. Acest lucru a fost practicat de-a lungul multor secole de catre multi medici.” _Acelasi medic mi-a povestit despre mul{( colegi de-ai sai care sunt francmasoni si care au fost atrasi in organizaltil prin Rotary $1 Lions. El pretinde, de asemenea, ca numai prin Mtermediul clubului Lions au fost reunite intr-o retea mai mult de 300 de banci, Pentru imaginea sa in exterior clubul mai deneaza din cand in cand cate o- ambulanta sau se face remareat prin diferite proiecte sociale, Iucru intalnit fara indotala si la celelalte grade. La varf insa luerurile arald, dup& cunostintele sale, cu totul altfel. Dinire acesti membri de grad inferior, care nu comit in mod constient nimic reprobabil, se recruteaz pe parcurs persoane care par indicate a inainta spre varful jerarhiel si pentru a infaptui scopurile organizatiel, tar aceslta sunt apoi “initiati” $1 in alte probleme.e 37. Se 4. Faptul ef “puternicii” acestei lumi conspird pentru a-3i consolida puterea pare destul de limpede. De ce este oare atat de greu ca asemenea fapte sf fie aduse la cunogtinta maselor si prezentate in mod credibil? Ei bine, dupa parerea mea au si apSrut suficiente carti pe tema respectiva, chiar foarte bine documentate. Lista bibliografica de la sfarsitul “Organizatiilor secrete I” vorbeste de la sine. Vedeti ins& cA mijloacei¢ mass-media, aflate In mana conspiratorilor, sunt eel mai puternice “mediu” pentru acestia din urma. Iaro carte aparutt pe aceasta temA este fie trecula complet sub tacere, fie “facuta praf’, daca pare a avea un succes prea mare. Mediile, respectiv agentiile de stiri. ii invataé pe oameni ce trebuie sA creada, iar in momentul de fata acesiea functioneazA inca foarte bine (“They tell you. what they want you to know!”) Din protocoalele lui Arthur Trebisch, prezentate in cartea de fala, rezultd limpede procedecle aplicate unor asemenca “rasculati) Exista unele cArti foarte bune, mai ales in Statele Unite, care au avut si mare succes de public. [In Germania insa lucrurile sunt finute intr-o masura mult mai mare sub control. Si apoi, in Germania este mai greu sa relatezi faple “eredibile” despre “iuminatii®, pentru céi cercurile respective sunt compuse in cea mai mare parte din Khasari laskenazi), deci din evrei de origine hunic&, care controleazd aslazi toate mediile de difuzare-a informatiilor si care detin un mic rol colateral si in legislatia fermana. Criminalit acestia nu pot fi pedepsiti dupa legea germana, la fel ca alli rauficiton. Ca peun punct de vedere pur personal mi-ag permite saexplic motivul pentia care toate carjile pe tema respectiva nu Se vand inca foarte bine si prin faptul ca-ele, aproape toate, nu ofera “solutii”, Oricine poate s& atace, SA erilice. cum stau insa lucrurile cu remediile oferite? Vedeti dumneayeasira, eu sunt un om al spiritulul (mu un politician, nu un om de stiint4). si aldturi de mine lucreaza cu mult placere multi in(clectuali, care sustin cu tolii ca ceva. pentru a fiefictent, trebuie sa fle incununat de succes in practica, trebuic sa ofere vielii ceva in plus, s-o imbogateasca. (Acest fel de integrare spiritual if este de fapt propriu oricdrui om, fle ca este constient de el. fie c& nu.) Eu personal dorese #4 imbogatesc viata prin serierile mele. Acele car(i care nu fac decal 4-1 prezinte pe “indivizii cel ral” $i faptele lor, fara a oferi si solu(iile care se impun, nu creeaza decat teama, furie. poate chiar si ur&. Sa fie acest lueru oare semnificatiy pentru viata noastrd pe PAmant? Cand pui agadar pe cineva Ia stalpul infamici trebuie s4 oferi totodata si soluliile care Dezwilnirt cutremuritoare.38 Jan van Helsing se impun, altminteri nu faci decat sa inrauta{est! merurile sf mal mult, Baza unei cartio constituie viata, simtirea, gandirea, actlunile autorului el: Cartea pe care o scric acesta este redul care se naste din el. Si acesta este recunoscut dupa roadele si efectele pe care le- aprodus. Dac& baza, deci autorul, imbogateste viata prin gandirea slactiunile sale, atunci si munea sa va fi fructuoasa si jneununata de succes. Cand citesll o carte cu adevarat convingatoare, care prin continutul el ili imbogiteste viala, 0 reeomanzi cu plcere si altora. De aceea cArtile care trateaza asemenca teme si care s¢ gasese pe plat trebule citite si apreciate cu discernamant din urmatorul punct de vedere: “Este cazul sa recomand carlea aceasta sialtcuiva? Mi-a imbogiitit ea cu ceva viata?” Intentia, deci mobilurile care te-au determinat sA scrii o carte, precum gi sufletul curat cu care le apuci de treaba. constitulc rezonanta pentru fortele spirituale care vor In| terveni asupra cartii respective - stanume fortele care conduc cartea spre cititor. respectiv ‘pe cititor catre carte. Este de altfel un lucru perfect logic. Imaginati-va <4 att fun Inger pazitor $f ali avea in grijat un “protejat™. un om pe care s&-l insotili sisi] calauzitt pe Pamant. in aceasta situatle, fireste ca ati dori s&-] ajutati pe protejatul dumneavoastri s4 in{eleaga mat bine fenomenele de pe planet, ins nu puleti intervent personal, pentru 4 transformirile ce tin de materienu se pot produce decat tot prin intermediul materiel deci protejatul dumneavoastra trebute sa'se confrunte cu tema respectiva prin intermediul unut alt om sau all unet crt, Dumneavoastra nu-| putett decat eduz Si fala ca in calitatea dummeavoastra de inger paziter vedell cinci arti diferite scrise de cinci autori diferiti, care toate trateaza despre “Tuminati” Prima indeamna la masacrarea “lJuminatilor”, a doua se straduteste si-l atraga pe cititorul inspaimantat in randurile unet secte religioase, a treta porneste de 1a mobilul de a crea not erol ai unct natiuni, a patra propagii o noua religie, tar ultima urmareste int adevar sa demagste anumite stari de fapt necurate, incereand ins& totodata SA ereeze inlelegere si pace. prin eliminarea cauzei problemel, Ei bine, dumneavoastra ca inger va afla\l in afara granitelor de timp gi spaiu ale lumi! polare fa celel de a treia Gimensiuni), aveli o imagine de ansamblu asupra evenimentelor de pe Pamant si vedett cA tol ce se petrece aici (razboale, control. Jocuri ale puteri) sunt par{{ale unut proces de instruire (de invatare). Dect - o intrebare pentru dumneavoasira: Care carte all recomanda-o protejatulut dumneavoasira? E limpede, si tocmal acca carle ya gast si cea mai buna audienta la public, pentru c& imbogategte cu ceva viata. Dez unes Prop asen core Ina deo mek ovirDezvdluiri cutremuratoare. 39 Ca autor sunt obligat si-i furnizez cititorului macar acea unealt& cu care sa poatd recladi o casi pribugita, facAnd in loc una noua, mai buna. Sper din suflet c&i nu considerali aceste rinduri un imn inchinat proprici mele luerari. Dar daca eu, ca autor, dorese s4 abordez 0 asemenea tema gi vreau $A ma pot bucura si de sprijinul spiritual corespunzator, atunci sunt obligat s4 respect si legile spirituale. inainte de a fi dat eartea la tipar am recitit-o de cel putin cincizeci de ori, analizandu-ma pe mine Insumi, urmarind daca motivatille mele sunt sau nu “einstite” gi daca lucrarea mea reprezinta sau. nu o “imbogatire” a pielei de carte. P pepe qMo Jan van Helsing 5. Cum se ajunge de fapt in posesia unor asemenea informatii? Trebuie si existe o explicatie a faptului ci, atat de tAnar, sunteti un punct de atractie pentru astfel de fenomene: Sa stiti ca m-am asteptat la Intrebarea aceasta. Unii vor crede ca pentru aceasta ai nevoie de multe rela(ii, de ani indelungi de studiu, de lecturarea a nenuméarate carti... pentrua te inarma cu toate aceste cunostinte, Individul, din punct de vedere spiritual, poate presupune si o “karma” (destin) cu totul deosebitd, iar oa treia posibilitate ar fi faptul cd toate informatiile mi-au parvenit de la cineva anume, care mi l¢e-a furnizat cu un scop precis. Ei bine, in cazul de fata se poate vorbi despre 0 combinatie intre toate aceste aspecte. Intamplarile din irecut sunt fara indoiala. un factor de seama atunci cand intalnesti oameni de acest gen. Nu este evident vorba de 0 pura intamplare, ci de o stare de rezonanta. In viata mea anterioaré am fost eu insumi parte a unor asemenea. scenari, gi-i remtalnesc acum pe toti acci oameni cu care am venit in contact odinioara (atat prieteni eat si dugmani). De data aceasta insA nu ma mai implic. ci riman neutru si urmarese sa mediez st s4 tamaduiesc, intrucat intre timp m-am mai detasat de probleme si am reusit sa-mi formez o privire de ansamblu. Imi permit sa pastrez pentru mine alte detalii, pentru ca pe de o parte este irelevant cine am fost eu de fapt si pentru cine am Iucrat, iar pe de alla, asemenea améanunte n-ar face decal s4-i zapaceasea si mai tare cel mai mul{i dintre cililori. N-are nici o imporianta cine am fost noi intr-o via( anterioara (rege sau vreo haimana oarecare), cc daca nu reusim sa traim in aceasta viata int-un mod consticnt, daca nu reusim sa facem fa(a diferitelor incereari ale vietil. atunci nu ne ajuta cu nimic nici amintirile une viel anterioare pline de succes, Mi-a placut din principtu sa joc rolul bufonulut si continul sa- Tjec. Pentru un out-sider - sunt doar un nebun, Nimeni nu-l iain serios, iar el beneficiaza de libertatea nebunului. Sa nu uitam insa ca bufonul curtii este cel mai apropiat consilier al regelui, participand la toate discutiile acestuia cu alli regi sau la diverse consfaituiri secrete. Bufonul este asadar initiat in tot ceea ce a plnuit sau plnuieste regele pentru viitor. Sigur ca paricnerul de dialog al regelui, eventual un alt rege, nu vede in bufonul care stata ioarele lui si bate campii nimic alteeva decat pur gi simplu un bufon. Dar {ata ca intr-o zi bufonul este pus poate pe liber sau renunta chiar el la siujba si se angajeaza in alla parte. Ajunge poate la curtea altul rege, unde Joaca din now rolul de consilier. Dar $i noul rege il considera pe bufon aliatul sau, ti incredin{eazA, asemenea predecesorulul sdu, toate secretele sale stv Dezviluiri cutrensurditoare... 41 se lasa sfatuil in probleme politice. Bufonul insa nu-i spune ea fost inainte consilierul altui rege, ¢/acum, cunoscand planurile Secrete ale ambilor regi, cl poate manipula si manevra dupa plac, Bufonif au fost cei mai vestiti agenti pe vremea curtilor regale, Si exact un asemenea rol am Jucat gi eu. lata de ce identitatea precedentei mele vieti ar fi complet lipsita de importanta pentru cei mai multi dintre oameni. aga cum nici bufonii regilor nu sunt mentfonati in cartile de istorie. M-am aflat ba ici, ba colo, si tot! credeau cA sunt unul dintre ai lor. Un rol asemanator a jucat $i Contele de Saint Germain! Informatii directe nu imi parvin'de la anumite grupari. ci in special de la Eul meu Superior, care ma cAliuzeste perfect prin via{& sila care pot sd ma raportez. Pe de alta parte insa, depinde de mine sA ascult vocea respectiva si sd ma las calauzil de ea. ‘Cel mai important aspect al felului in care poli atrage in viata ta persoancle si informatiile amintite este ins& un altul si este un lucru foarte simplu, N-ai nevoie decat de maturitate spirituala, pentru a “manevra™ in mod “suveran", reponsabil si mai ales DEZINTERESAT tema dorité, si ea vine singura catre tine! Cw alte cuvinte: N-a trebuit deeat sa fiu mai intai in stare s concep ullimul capitol al cartii mele - partea ei constructiva, afectoasa, creatoare de intelegere -. si automat mi-au parvenit si informatiile necesare. Daca n-ag fi reusil sa scriu acest ultim capi- tol, echilibrator, cartea ar fi devenit fra indoiala o arma. Si atunci ar fi putut produce multd nenorocire. Dar nici in viata aceasta a mea nu am capatat informatlile decal cu picatura, flindea eu cativa ani inainte nu aveam inca maturitatea necesara de a le valorifica intr-un mad responsabil. Maturitatea spirituala a unui om, “CONSTIINTA SA DE SINE’, existen{a sa, sunt singurii factori care actioncazA ca inductori de rezonanta pentru atragerea de informatii. Informatiile pot fi arme, la {cl ca si maginile. Oamenti ravnese la masini non-energetice sau la OZN-uri, Dar oricate relaiil, oricatt bani $i orice minte stralucitoare ar avea, alata timp cat n-au iubirea necesara in inima ler, cat n-au maturilatea de ale privi cu spint de raispundere, acestea nu vin cAtre ci. Ceca ce descriu eu nu poate fi gasit In c&r{i sau poate doar in mica parte. Dar cum s4 ajungi sila cartile respective? In Germania, uncle dintre ele sunt interzise sau nu se mai editeazd. {ar celor care sunt totus! editate aici nu li se face aproape nici un fel de publicitate. intrucat cele mai multe apar in edituri foarte mici. Lucrurile acestea nu le pot! decat “atrage” spre viala ta, Daca al suficienta fubire in suflet vine si cunoasterea necesani. Asta este legea.42, Jan van Helsing Verificati-va pe dumneavoastra insiva. Cum v-ali purta cu un lucru pe care vi I-ali dorit foarte mult in via{A? Ati folesi Iucrul respectiv exclusiv pentru dumneavoastra ingiva, eventual pentru obtinerea vreunui profit, sau l-ali trata cu adevarat “dezinteresat"? ‘Tocmat in accasta consta cheia. Daca va comporta(! intr-un mod suveran fata dé viata, se comportd si ea suveran fata de dumneavoastra. Cine da, acela $i primeste! Odata ce am invatat sa aplicim principiile si recomandarile asa cum sunt ele prezentate in “Organizatiile secrete F, si dact reusim s4 cunoastem la perfectie viata cea simpli dei cu i, atunci yom ajunge I in pesesia informatiilor sf instrumentelor cuvenite unui maestra in momentul in care o informatie sau o tema incepe sd piarda din importanta, intrucat at{ descoperit intre timp conextuni m adanci, creste 1 sansa sA obline{i acum extrem de ugor ceea ce att cdutat cu fanatism ant de-a randul. CAutarea intentionata, dirijata ne blocheaza adescori in stradaniile neastre. Acesta este intregul secret pe care il detin. Urmarese sa fin dezinteresat. Anu voi sial. cia voi s4 dai, Cu cat dam mai mult, cu atdt mai mult ni se va da! Subiectul “Ihaminatjii" nu ma intereseaza in fond deloc. Nicicand ‘iu m-a preocupat si descopar ceva legat de ei si nici n-am facut nici un efort in directia aceasta. M-am impiedicat insd de “luminatt” in aceasta viata a mea, pentru ca ei cA mi s-au asezat in cale. De pilda: dacéi dumneavoastra v-ali apuca de construit un motor care 54 meargd numai cu apa ati da chiar dupa numai cativa pasl peste piedicile puse in cale de “Iuminati”. $i aceasta faraca de fapt sa va fi preocupat de ei. Daca cineva vrea agadar sii imbogaleasc4 cu ceva viata, cu ceva care s4-i inlesneasea oricSrul alt cetdtean viata materialé $1 spiritual, if atrage In mod inevitabil pe “Iuminati" in viata sa.. fiindc& ci in dorinta lor nemasurat& de putere se opun unor asemenea tentative. Si in felul acesta il atrag ¢i cu: ortunde m-ag duce, Mi se pare un lucru foarte simplu. De altfel nici nu mi-am dorit nicicAnd in viata mea sa scriu o carte. Am inva{at o meserie, aga ca gandese si actionez din acest motiv simplu, practic, rational, rapid gi eficient. De fapt ca un adevarat meseriag. Si pentru ca nu intentionez si-m{ impun nimanut parerile si nici nu dorese sA exercit vreo presiune asupra Ccuiva, tocmal de aceea Se indreapta potentatii spre mine. Exist un principiu simplu: potentatul manifesté un interes deosebit pentru acela care manifesta nici un interes fala de puterea lui. Cel odata “prins? aparatul puteril Potentatului devine pentru acesta din urmé lipsit de interes. Logic, nu-i aga? ]* supertehnologie nu intreprind nimie pentru a- Dezviiluiri cutremuriitoare... 43 pee EET RITE NS ee 2 Cungse milionari si miliardari care para tine cont de sfaturile mele. De ce? Pentru ca oamenii respectivi au fest nevoiti sa lupte o Via{é intreaga, pentru ca il privesc cu neineredere pe tot{ oamenit din jurul lor, pentru ca fiecare vrea ceva de la ei, Si tocmai de aceea magnatil acestia simt gi ei nevola sa se aprople de o persoana care nu face altceva decat sd-| asculte, care nu vrea nimic de la ei, care- ilasa sa fieaga cum sunt. Un omcare nu vede numai bani si sfera lor de influenta, ci care ii respect pe ci gi existenta lor ca atare. Eu nu-i condamn pe oamenii amintiti gi nici nu dorese si-i schimb. Pana si banche: igarhistii igi dorese in preajma lor o persoana care si le imbogateasca prin ceva viata. Oricine mA cunoaste de mai multA vreme sau chiar gi cineva care m-a cunoscul mai de curand poate confirma ca-mi triiesc viata intr-adevar aga cum am deseris-o aici, respectiv cA ceea ce scriu in randurile de fata, aceasta $i traiesc. Vreun cititor mai abil ar putea obiecta aici cA gi militarii dispun de masini ca cele amintite, precum side OZN-uri, desi nu le folosese inir-un mod “dezinteresat”. Perfect adevarat, si tocmai de aceea respectivele obiecte le vor pecetlui sfarsitul. Tehnologia si cunostintele pe care lc ascund de restul lumii le vor deveni fatale de altfel. Cei care au la dispozitia lor aceasta modela propria lor sfera interioara, tocmai pentru ca au masinile in stare si produca aceste "Miracole”. Ei sunt, ca sé zicem aga, dependenti de tehnologia Tespectiva. Acelora insa care nu au acces la acesté tehnologie nu le raméne decat si-si modeleze propria sfera interioard, gi in felul acesta el se vor deavolta din punct de vedere spiritual. Si nu este decato problema de timp pana cand noi vom fl in stare sa infaptuim cu forta mintii noastre aceleasi “miracole” pe care “Iluminatii” le infaptuiese astZzi cu. masinile lor. §1 atunci vom ajunge la acel moment incepand din care oamenii nu vor mai putea fi controlati si condifienati de bunurile materiale, nici prin fora energici, a hranei, a banului si nici prin cea‘a frici!. Si atunci “Iluminatii* se vor gsi ci in situatia in care se gaseste astiizi marea masa. Cei din urma vor fi cei dintail Se impune aici un mic sfat pentru toti cei care dorese intr- adevar s& devind ei ingisi activi, dar nu stiude unde sa apuce cele relatate panaacum si de unde s jnceapa. Transpunet{-vA pur si simplu in rolul unui reporter onest. Ceea ce inseamna: incepeli cercetiirile situandu-va pe 9 pozitie neutra. Vreti sa aflati fel de fel de lueruni si culegeti informatii, Pentru un reporter nu exista tabu- url, Iar daca intalnesti unul, de-abia atunei itf intensifici cercetarile. Reporterul se ghideaza dupa prineipiul cA daca cineva este44 Jan van Helsing feut praf si pulbere de edtre mass-media, inseamna cia calcat pe cineva pe batdtura. In cazul in care problema nu este prea grava. respectivul este de regula dear facut de ras. Dar de indata ce 0 persoana este “zdrobita" in toata regula de catre medille de informare, interesul reporterului pentru ea ereste. Fie el un Saddam Hussein, un fost mercenar dintr-unul din (eatrele de rézbol, vreun bancher sau reprezentant al inaltei finante, care stau acum dupa gratii sau sunt caulali de politic, medici carora lis-a retras licenta flindca au iesit pe piata cu un “leac” oarecare, inventatori. practicantt ai magiel negre sau -albe. ghicitori, ateistt. presupusi debili mintalt etc... In cazul tuturor acestor oameni merita sa le asculta\{ povestea. Si de la toti reporterul cel neutru vrea sa afle ce li s-a intamplat, eum vid ei lucrurile, de ce sunt urmariti sau condamnat{, cum se simt. Si lar si iar descoperi coneniuni, desi dupa “sentinta competent a specialistilor” n-ar trebui sa existe nicl una. . Eu insumi m-am convins demult cA mass-media se afla In ‘mana for(elor distructive. Astfel ea acestea din urma vor incerca si se prezinte pe ele insele ca pe factorit cei “bunt’. far pe oponcntit Jor, cei eu adevarat folositori omenini, ca pe “cei rai”. Tar pe baza acestei ide] eu trag pentru mine concluzia; toate situatiile,.asupra earora s¢ insist in mod deosebit in mass-media trebuic intoarse pe toate fetele si fara indoiala astfel vei putea sa alll in linit generale adevamul, N-aveti decat s& verificall 1 dumneavoastra personal lucrul acesta!! : Dezvéluiri cutremuritoare... 2 AS: ee 6. Afi citit cumva trilogia “uminatus” de Shea Wilson? Lucrarea este de-acum destul de veche, dar se regisesc in ea multe elemente din cele descrise ¢i in cartea dumneavoastra Cat din trilogia respectiva este dupa parcrea dumneavoastra fictiune? Ei bine. cat din‘ea este ficiiune este greu de spus. Dar dupa parerea mea nici nu este prea Important acest lucru. Pentru ca trilogia dezvaluie cel putin principiile cercurilor respective, cea ce este mult mai important. Si aceasta pentru’cA Robert Anton Wil- son este si el untul dintre “Wilsoni”, una dintre cele mai mari familit de magicteni din Scotia, gi are astfel’acces la diferite cercuri, in care asemenea informatii nu constituie “secrete. Ela recurs insa, cexi drept, la forma romanului pentru anu-t fi retrase carjile de pe piata. (Intre altele fie spus. L. Ron Hubbart, intemeietorul lui “Chureh of Scientology” (Biserica Scientologica), a fost sielun “Wil: son” din acelagi clan, Tatal lui L. Ron Hubbart a fost adoptat de familia Hubbart. el se niscuse insd in familia Wilson 31 deci era familiarizat si el cu magia). Mic personal ins nu-mi place deloc trilogia Ihiminatus, pentra cA.o bund parte a carfii este impanzita cu pornografie ieftina, ceca ce deterioreazd tema cartii si energia pe care ar trebul so transmita. Dupa cum am mai afirmat, 0 carte poate fi cilitA si in mod energetic, adica $4 Simi printre randuri ce scop a urmarit autorul atunei cand a seri Cartea (materie) este energie condensata, si energia autorulul, felul lui dea simti, de a gandi, codul tui ener- getic. aura sa, campul lui magnetic sunt nemijlocit legate de“rodul” muncii sale, deci de lucrul produs de el. Poti pereepe prin intermediul simturilor tale daci auterul a fost animat de ura sau de iubire alunel cand seria. Si acest “rod.al muneili sale” se repercuteaza $1 asupra cititorului, Si acum ... haf sii trecem la viteza a dou46 Jan van Helsing 7. Ne puteti da unele informatii in plus despre activitatea lojilor in stransi legatura cu “luminatii"? «... existe o forta, atat de bine organizata, atat de subtila, de perfecté si atat de percutanta, incat este preferabil sd nici nu gandesti ma&car ca ai putea intreprinde ceva tmpotriva ei.” Presedintele Woodrow Wilson Istoria omenirii este stabatutA de la un cap Ja altul de zvonuri despre organizalil secrete. Exist relatari despre "Batrani” sau Preoti, care au pastrat peste secole si milenif $tiinta ocultA a unor vechi civilizalll. Despre proeminent! care se intAlnesc in mare taina si care au decis soarta unor civilizatii si na(iuni exista, de aseménea, relatari in scrierile tuturor popoarelor. Facdnd abstractic de Lemuria gi Atlantida, continentele cu 0 inalta cultura, seufundate in mare, cea mai veche organizatie secreta _pamantean& pe care o'sliu eu este “Fratia garpelui", numita si “Fratia balaurului’, si care mai exist gi astizi, chiar dacd sub nume diferite. “Fra\la garpelui” si-a asumat sareina si pastreze “secretul eternitatii”, considerdndu-l pe Lucifer - privit deel ca purtatorul luminif sau aducatorul de lumina - ca‘pe singurul si adevaratul Dumnezeu. “Ochiul atotvazator in piramida de pe dolar este considerat'si ca Tachi al lui Dumnezen” sau “ochiul lui Lucifer’. “Ochiul atotvazator” este cel mai important simbol al “Iluminatilor’. De ce, vom vedea imediat, Qamenii despre care se scri¢ in Vechiul Testament s-au aflat, dupa cum ne spun Biblia, Talmudul, epopeea lui Ghilgames mitologia greact $1 multe alte documente vechi, in contact direct cu “Dumnezeu”, respectiv cu "Zeii”, care pe atunei coborau pe pimant, comunicau cu cei ales!, pentru a s¢ ridica apol din now in ceruri. Faptul cA “Dumnezeul" despre care vorbeste Vechtul Testa- ment nu era o fapturd singulara, cl cA la acea vreme era vorba despre mai multi~zéi” reiese limpede din toate textele sumeriene, dar si din Vechiul Testament: de exemplu cand “Dumnezeu"™ I-a facut pe om: “Sia zis Dumnezeu: SA FACEM omul dupd chipul ${ aseménarea NOASTRA ...” (1. Moise 1, 26) Deci “zeii” ii seamana agadar omului. Dar ia si vedem cum au procedat “zeli” nostri in procesul lor de “facere", Se spune de pilda: ‘Atunci a. adus Domnul Dumnezeu asupra tui Adami somn greu; si daca a adormit, a tuai una din coastele lui sia implinit locul ei cu came. lar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femete sia adus-o lui Adam! (1. ise, 2,21-22). ae nn et eedDezviluiri cutremuritoare. Eibine, toate acestea sugereaza foarte claro narcoz’. © operatic $iun experiment genetic. $1 in mod evident “zeilor” le-au placut foarte mult creatiile lor. “lar dupd ce au inceput a se inmuiti oamenii pe pamant st li s-aut néscut flice, fiti tui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt Srumoase, st-au ales dintre ele sotit, care pe cine a voit. Dar Domnutl Dumnezcu (lahve) a zis: “Nu va ramané Duhel meu pururea in oamertt acestia, pentru ed sunt numatinup. Dect zilele lor sa mai fie o suid doudzect de anil” in vreméa aceea se iviré pe pamant uriasi. maicu seamda de cand flit lui Dumnezeu incepusera a intra la flicele oamenilor st. acestea incepusera a le naste fit: acestia sunt vesti{it vitefi din vechime.” (1, Moise, 6, 1-4). Zeii nu erau agadar niste misogini, ci “se delectau” cu mare placere cu fiicele camenilor. lar din afirmatia ~...pentru c& oamenil Sunt numat trup” reiese foarte limpede e4 “zeli” nu sunt finte spirituale. cl foarte fizice, cei altminteri n-ar fi putut lasa insarcinate fiicele pamantentlor. Uneori pamantenti erau si evacuat! de cAtre “zeit”, ca de pilda Enoh: “Enoh a rit 0 suté saizect $i cinci de ani statunci {s-a ntiseut Matusalem. Sia umblat Ench inainiea lui Dumnezeu, dupa nasterea lui Matusalem, dou sute de ani, si i s-au nascut fii si filee Tarde toate, zilele lui Enoh au fost trei sute saizeci $i cinci de ani. Sia placut Enoh lui Dumnezeu, si apot nu s-a mat aflat. pentru ca a mutat Dumnezeu” (1. Moise, 5.21-24). Zell vegheau asupra protejatilor lor, oamenii. Se spune si “Qchiul atotvazdtor™ vegheaza asupra omulul. Deci damenii vazusera la acea vreme ceva care avea forma unui ochi, uneori si cea a unui nor sau “roti”, far acest ceva le dadea lumina si uneori mal si intervenea atunci cand protejatil dadeau de necaz, alleori insa igi demonstra puterea, dar “ochiul” era mereu de veghe. ‘Tar Domnul (ahve) mergea inaintea lor: ziua in stalp de nor, araténducle calea, iar noapiea in stalp de foc, luminanducle, ca s& poald merge si ziua si noaptea, Si n-a lipsit stalpul de nor ziua, nici stalpul de foc noaptea dinainiea poponulut.* (2, Moise, 13, 21-23), in “stalpul de foc" vedem astzi probabil un reflector “Nori” de genul celor amintiti para fizburat pe atunci o mul{ime de-asupra lumii. “Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea inaintea taberei fiilor lui Israel, si s-a mutat in urma lor: $i s-a ridicat stalpul cel de nor dinaintea lor sia trecut in urma lor.” (Moise, 14,19) ‘all ‘Dar in straja dimine(ti a céitat Domnul (lahve) din stalpul cel de foe stdin nor spre tabara egiptenilor si a facut sd sard roatele de pe carele lor, inodt cu anevoie mergeau carele.” (2, Moise, 14, 24-25), Sau atunci cand Moise se intalneste cu lahve: “lar Domnul (lahwe) ct48 Jan van Helsin, ee CT zis céitre Moise: ‘lata voi veni la tine in stalp de nor des’ ..* ‘lar a treia zi, cand s-a facut ziua pe muntele Sinai erau tunete sifulgere sinon sisunet de irambite foarte puternic. Sis-c cutremural tot poponul in tabard. Atunct a scos Moise poporul din tabara in intampinarea lui Dumnezeu st au stat la poatele muntelui. far muntele inal fur a jor hve) i Si se ili eel fim. umul_dintr-un ci si tot muntele s. treme rile semen ul trambitet si in fein ce maj tare.” (2. Moise. 19, 9, 16.19) “$l (ot poponul a auzit fulgerele st tunetele, si sunetul trambitelor, sia vazut muntele fumegdnd.” (2.. Moise, 20, 18). “S-a suit deol Moise ... in. munte st un nor @ acoperit muntele: Slava Domnutlui s-a pogorat pe muntele Sinai si La acoperit norul $ase zile, iar in ziua a saptea a strigat Domnul pe Moise din miftocul norulut. Chipul slavet Domnulut de pe varful muntelut era in ochit Jfiiler tor Israel ca un foc mistuitor. Si s-a suit Moise Pe munte sia intrat in mijlocul nerulut: 9i a stat Moise pe munte patruzeci de zile st patruzect de nopti.” (2. Moise, 24, 15-18) ‘*Alunci s-a pogorat Domnut in nor . Moise, 34, 5). “In tot timpul célétoriei fiilor tui Israel, cand se ridica norul de pe cort, atunct plecai la drum. iar de nu se ridica norul, nici et nu plecau la drum péné nu se ridica; pentni cd tn tot timpul célatorie’, ziua stelea peste cort norul Domnuiltt, tar noaptea se afla peste et Joc. inaintea ochilor intregii case a lui Israel.” (2. Molse, 40: 36,38) Alte referinte pot fi gasite la 5, Moise 4: 32-40, 5:4-5. O “interventie® a zeilor este mentionata in Cartea Intaia a lui Moise. 1.9: 24-26: “Atunci Domnui (ahve) a slobozit peste Sodoma $i Gomora ploaie de pucioasa st foe din cer de la Domnul, sia stricat cetétile acestea, toate imprejurimite lor. pe toft locuitorii cetdtilor si toate planiele pamantului Femela tui Lol insé s-a uitat inapoi $i s-a prefacut in stdlp de sare.” $i acest pasaj este foarte clar. Explozia unei bombe cu focos nuclear - de aceea gi stalpii de sarel (La aruncarea unei bombe atomice, victimele isi pierd prin evaporare tot lichidul din organism, far trupurile se transforma in eristale de ee sare. La atingere, cadavrele se faramtteaz). a *Focul” de deasupra cortului fiilor lui Israel ar fi putut fi o rot lumina electrica. o raz laser, un foc de sus sau poate chiar un font extraterestru cu 9 lanterna, lene Vechii martori oculari ebraici, de la care ne-au parvenit toate aceste descriert (nori, stalpi de foc, fum gi tunete), n-au putut nfciodaté sa-I vada de aproape pe lahve... Biblia ne precizeaza o& doar Moise si Inc caliva alesi au putut s& se aprople de locul de aterizare a lui Jahve, pe varful muntelut. Iahve insusi amenintaseDezvaluiri cutreniurdtoare... 49 doar cd va ucide pe oricare alt om, care’ar Incerca sa Se apropie de ¢l. La inceputul Bibliei gasim ce-i drept cateva descrieri ale lui lahve, aga cum 1-au vazut putinii martoni ocular, si numai din departare. Abia mult mai trziu vestitul profet lezechiel l-a putut examina mai de aproape pe’lahve si ni I-a descris mai amanuntit. Aceasta descriere a lui lahve, facuta de lezechiel, este, fara indoiala, pasajul din Biblie cel mai des citat in literatura despre OZN-uri. Relatarea sa detaliata a unor obiecte zburdteare a dus la atatea speculatii, incat si editorul Bibliei Tyndele House $i-a subtitrat cuvantul sau introductiv la cartea “lezechiel” “Oase uscate gi farfurii zburdtoare?” Cu rscul de a-i plictisi pe unii cititori prin repetarea vestitelor “vedenii” ale proorocului Iezechiel, le vol reda totugi aici inca o data, pentru tot{ acela care nu le cunosc: “In anul al treizecilea, in ziua a cincea a lunii a patra, cand ma aflam intre robi ta raul Chebar, unde mi s-au deschis cerurile siam vazut niste vedenil dumnezeiestt.. Eu priveam si iata venea dinspre miaz@noapte un vant vifelias. un nor mare $i un wal de foc, care raspandea in toate partile raze strélucttoare; iar in mijlocul foculut ceva stralucea ca un metal in vapaie. Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare seména cu chipul omenesc. Picioarele lor erau drepte, tar copitele pictoarelor tor eran cum sunt copitele picioarelor de vitel si scanteiau ca arama sirdluettoare, iar aripile lorerau sprintene. De tuspatru partile ele aveau sub aripi méini de om... Aripile lor se atingeau una de alta, sicand mergeau, Jiarele nut se intorceau, ci fiecare mergea drept inainte, Fe(ele lor? - Tuspatnt aveau cite o fafa de om inainte, tuspatru aveau cate o fata de leu la dreapta, tuspatru aveau céte o fata de bou la stanga $t tuspatru aveau cate o faté de vultur melarat ... Infatisarea acestor flare sé asemana cu infatisarea carbunitor aprinsi si cu infatisarea unor faclii aprinse: prinire flare curgea joc, iar din foc (asneau raze si fulgere. Fiarele alergau inainte si inapot iute ca filgerul. Cand m-am uilat eu laele, iata, am vézut fos, tanga aceste fiare, cate o roaté la fiecare din cele patru fete ale lor. Aceste roli, dupa infatisarea lor, parca erau de crisolii. iar dupa Japturé toate aveau acceasi infatisare. Si dupa aleatuirea $i dupa faptura lor ele parcé erau vardte una in alta... E Cand mergeau fiarele, mergeau si rotile de langa ele, si cand se ridicau fiarele de la pamant, se ridicau $t rotile.,. Deasupra capetelor fidrelor se vedea un fel de bolid, intinsa in ‘sus care seména cu cristalul cel mai curat... Cand fiarele mergeau, auzeam falfiind anpile lor, ca un vutet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic. Zgomot stragnic, ca50. Jan van Helsing zgomotul dintrun lagdr ostagese: tar céind ele se opreau, ist lisau aripile in jos...” (lezechiel, Cap. 1) Prima parte a“vedeniilor” lul lezechiel aminteste de alte desericri biblice, mai vechi, ale Ini Iahve: “a minge de foc tn miscare pe cer, care imprastie in jurul ei fum stuuiet”. Cand obiectul s-a mai apropiat, Iezechiel si-a putut da seama ca este din metal. Din obiectul zburator s-au dat jos niste fapturi care semanau cu oamenii $i care fra indoialé purtau cizme metalice s{ cAsti impodobite cu ornamente. “Aripile” lor aveau aspectul unor mecanisme rabatabile, care produceau un fel de zanganit $i cu ajutorul earora ele puteau zbura. Capetele le erau acoperite cu sticla sau alt material transparent, in care se reflecta cerul (asemeni unor cagti de cosmonaut). Si ele se aflau probabil intr-un fel de vehicul rotund sau un vehicul cu roti, un fel de “vehicul selenar*. Cel mai tarziu aici devine evident faptul ea fahve nu era o flin{A superioara sau chiar diavolulin persoana. ¢i mai curand 6 echipa de extraterestri éu utilajul lor tehnic, care au incereat s&-i conving& pe pamanteni ca ar fi “Dumnezeu” si in scopul acesta s-au folosit de maginile lor zburatoare. Nu stiu daca sunteti de aceeagi parere cu mine, dar eu, privind *Ochiul atotvazitor” din piramida si studiind relatarile din Biblie ajung la una si aceeagi concluzie, 3i anume ca “Ochiul atotvazator” nu poate sa fie decit un OZN! Dupa toate aparentele este vorba aici deo rasa extraterestra, eare a luat contact cu evreil, i-a dirijat potrivit propriilor ei scopuri, determinandu-t- ca instrumente credule gi supuse - sa cucereasca pentru ea teritoni. Daca privim putin mai in’ profunzime lucrurile constatam c toate relatarile se vorbeste despre felul in care zéii se razbolesc intre ci. In epopeea lui Ghilgames, in mitologia greaca si foarte elar si in tablijele sumérice. In Biblie se vorbeste despre razbeiul dintre Elohim si Nephilim. Ai aproape impresia ca pe atunci diferitele rase extraterestre intrasera in cotact cu diferite popoare, pe care le puneau sa se razbolasca intre cle pentru ca pri intermediul lor sa cucereasca teritorii pe Pamant - evident cu scopul de a lua incet, dar sigur, Pamantul in stapanirea lor. Pare de altfel destul de evident ca avem de a face in cazul dat cu diferi{i extraterestri. Uni afectuogi, care ii sprijineau pe oameni, si alti razboinici, exploatandu-t si inrobindu-t. Extrateresirii distnuctivi, inrobitori, sunt reprezentati de “zeul" lahye - El Schaddai din Vechiul Testament, care urmérea s4-i inrobeasca pe oameni pe vecie, Acest aspect ese foarte clar in evident Ja constructia Turnului Babel: “in vremea aceea era in tol paméintul o singura limba si un Singur grai la toti. Purcezand de la rasarit, oamenit au gasit in tara Sanaar un ses siau descalecat acolo. Apoi au zis unul catre altul: *SI Coe ee see se eee eee ‘Aldem sa facem caramizi sisale ardem cu foc!’ Sau folosit caramida in loc de piatra, iar smoaia in loc de var, Si au zis iarast: Haidem sa ne facem un oras stun tum al canui varf sa ajunga la cer, si sa ne facem FAIMA inainte de ane imprastia pe » fata. a tot Pamaéntul’ Atunct ‘$a POGORAT Domnul (lahve) sd vadd cetatea 3i tumul pe caret zideau fitt oamenilor. $i.azis Domnul (lahve): fata, toil sunt de un neam sto limba au stiata ce s-au apucat sd Jaca, sinu se vor opride Ia ceea ce $i-aut pus in gdnd sd facd. Haidem dar sa NE pegoram si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai in{eleaga unul cu altul." Si (a imprastlat Domnul de acolo in tot pamaéntul sau incetat de a mat zidicetatea $i turnul.” (1. Moise, 11: 1-9) Interesant, nu-i asa? De ce oare n-a fost de acord Iahve ca oamenii sa-si faca o faima, un NUME? Cuvantul NUME este o traducere a'vechiului cuvant “shem’. Dupa Zacharia Sitchin (A douasprazecea Planeta’) cuvyantul “Shem a fost tradus gregit . - Shem" deriva de fapt din "shamah’, care inseamné “ceea ce linteste in sus”, Asa-zisele “Shem ale preistoriei au fost obeliscurile, atat de raspandite in multe culturi vechi, Ca model pent obeliscurt (Shem) au stat vehiculecle in forma de racheti, in care se pare ci se deplasaw zeti- Cuvantul "Shem", “ceea ce lintesle in sus’, desemneaz’ deci in textul citat o rachet&. Babilonienii vreiau agadar s& construfasca o racheta, jar turnul era rampa de lansare. Fireste ca “zeilor” nu le convenea ca sclavii lor s4 circule si ei prin spatiu cu asemenea obiecte zburdtoare. Acesti zei nu nutreaw nicidecum intentii bune fata de oameni, iar cel care lupta impotriva zeilor inrobitori de oamenl, era “Sarpele”. Era asadar buna sau rea persoana respectiva? Ca persoani care m-am implicat in foarte mare masura $i de foarte mult{ ani incoace in problema OZN-urilor, pentru mine pare mai mult decat limpede faptul cA simbolul “Huminatilor® - "Ochiul atotvazator™ (OZN) - nu poate sa insemne altceva decat reprezentarea simbolica a rasci extraterestre, care inchciase un contract cu *Huminatii de-a-i calauzi pe calea cAtre guvernul mondial. care la randul lui urma s& aduca lumea intreagi sub stApanirea rasel extraterestre amintite. “Iluminalii” sunt agadar uncalta extraterestrilor, sau, altfel spus, extraterestrii sunt chiar sefil *Huminatilor”. Pana la sfarsitul acestei cAr{i voi merge chiar pana acolo incat sA afirm ea acest extraterestri ai“Iluminatilor”, numiti “Pagnicii”, ist au sediul lor in Alpii clvetieni, de unde si comunica: direct cu cercurile cele mai inalte ale Comitetulul “Bilderberg”, Principiile acestei rase extraterestre si dispozitiile lor catre “Huminati" (51 fraijia de sange ebraica) le gisim mentionate in Tal- mud, precum si in Vechiul Testament. De aceea nici nu este permisa Dezvaluiri currenurdtoare.52 jan van Helsin; traducerea Talmudului in alte limbi, pentru ca “goimii".s4 nu sara. in‘sus. O s4 analizim totusi, putin mai incolo, cateva Pasaje din Talmud, care ne arata limpede ce le-a bagat in cap lahve “protejatilor™ sai, Daca in tot ceea ce am afirmat eu aici exist macar un sambure deadevar, irebute sa existe, nu- aga, frd indoiala ${ uncle dovezi Sau indicil, care si-mi confirme spusele. Haidem, asadar, sa le cautaém. ‘Sa luém pentru inceput tablijele sumeriene, care descriu destul de amanuntit evenimentele din acen Parte a pamantulul. Potrivit. cercetatilor lui Zecharia Sitschin ("Cea de a 12-a planeta") acei “Annunakl”, “Ce{ care au venit din cer", erau nigte extraterestr de. Peo planet’ incd nedescoperita a sistemului nostru solar sau, mal bine zis, de pe o planeta deja descoperit de catre autoritati, dar Unuta in seeret fata de opinia, publica, si care se roteste in jurul Soarelut nostru pe.o orbita situata lao distanta de 3600 de ani. Dupa cum spun ta ‘le sumeriene, Annunaki (Nephilim) au aterizat pentru prima oari pe PAmAnt cu circa 450,000 de ani in urma pentru a-si salva propria planetd. Mai exact au venit sd extraga aur si alte materi prime, care le erau necesare pentru atmosfera lor, lar pentru ca exploatarea cu mina de lucru proprie nu le prea Convenca. aul recurs la 0: manipulare genetica asupra-femelelor hominide si l-au creat pe HOMO SAPIENS, (cuicca. 350.000 ani in unma), ‘Tara celor doud fluvit a fost agadar prima lor colonie. (Eu per- sonal sunt de parere cA este vorba aici doar: de una dintre diferitele tase de homo sapiens. care pot fi Gasite astazi pe pamant - decinu de rasa unama in gencre. Dupa toate probabilitatile una din rasele care tréfese astazi in Orientul Mijlociu). Potrivit tébliteclor. aceasta “ereare” a ui home, sapiens este atribuita mal ales unui “zeu", zeul "EA". EA rezult4 ca ar fi fost fiul unul rege al extraterestrilor, care, dup& cum se spune, domnea peste o alt planeta din imensul imperiu al extraierestilor. Printul EA cra cunoscut sub numele de “En. KI" + ¢¢ea ce insemna “Domn sau Principe al Pamantului’. Din unele vechi texte sumeriene reiese insd ca tithil acesta nu f-a fost de bun. augur, intrucat se pare ca in cadrul uneia din multiplele rivalitdti $i intrigi dintre domnitorit clvillzatiilor extraterestre $l-ar fi pierdut demnia asupra unor parti intinse ale pamantulul in favoarea fratehil ‘sau vitreg, ENLIL. Frintulut EA nu 1 se atribuie numai “erearea omului", ci $1 multe alte realizari. Se spune ca el a asanat mlastinile din jurul Golfulut Persie, transformandu-le in pamant fertil, cé a construit digunt $1 vapoare si ca a fost intr-adevar un bun gospodar. Prin eovmails 4-0 aopoacmeDezvdltiri cutremurdtoare... 33 crearea lui homo sapiens a devedit $i antuumite cunostin{e in tehnica geneticd, e adevarat insa, dupa cum reiese din tblite, ca pentru aceasta au fost necesare mai multe experimente. Au existat, ace 0 serie intreaga de “crealit” mutante. Ceea ce ne“intereseaza inst pe nol aici este faptul ca EAE pare ca a manifestat bundtate suflcteasca faté de creatiile sale. ‘Textele mesopotamiene il prezinta pe EA ca pe o'persoana care a sustinut in Consiliul extrateregtriler cauza neamulul pémantesc. Ela protestat impotriva multor cruzimi, la care il supuneau pe om ceilalli extraterestri, printre care si fratele sau vitreg ENLIL. Rezulta din tablite ca el nu vroia ca omul sa devina un sclay, dar ca nu s- a putut impune cu aceast intentlea lui in fata celorlalt{, majoritari. Camenii, care nu reprezentau pentru stapanil lor decat nigte vite de povara, erau tratat{ de stapanitori cu toata cruzimea. (Aga cum {au tratat de exemplu americanii albi pe cei negri; sin parte.o mai fac si astazi.) Tabli{ele voresc despre foamete, boli si despre ceca. ce noi numim astizi razbot biologic. lar atunci cand s-a vazut ca tot acest masacru nu va izbuti sa determine o descrestere numerica. considerabil4 a rasei umane, s-a hotarat ¢a acestia sa fie starpiti printr-un mare potop. Multi arheologi confirma astazi existenta unui imens potop in Orlentul Mijlociu cu mii de ani in urma, fapt mentionat nu numai in izvearele deja amintite, dar care se regaseste si in mitologia unor triburi de indieni din America de Nord. Dupa cum relateaza textele sumerienc, EA i-a’ povestit unui mesopotamian despre planul celorlalti extraterestri $i I-a invitat 4 contruijasca o nava, saia cu el ceva aur, s&-gi ia familia, animalele domestice, cativa meseriagi, cateva animale salbatice $i sa plece pe mare. ; Povestea despre Noe este prelual, ca multe alte povesti din Yechiul Testament. din vechi scrieri mesopotamiene. Ebraiciin-au schimbat decat numele, far din multitudinea de “zei" 1-au facut pe unul “Dumnezeu” al religiel iudaice. Dintre toate animalcle divinizate de om n-a existat nici unul atat de marcant $1 plin de semnificatii ca sarpele. $i asta datorita faptului c& sarpele era simbolul unul grup, care reusise sa-si impuna o influenta& deoscbita in cadrul culturilor timpuril ale ambelor emisfere. Era vorba despre o fratie a unor erudilj, care'se dedicasera raspandirii de cunostinte spirituale si cuceririi de libertate spirituala: “Frdtia sarpelui". Ea lupta impotriva inrobirii fiintelor spirituale si urmarea 84-1 elibereze pe oameni din sclavia extrateresirilor. (Cuvantul biblic original pentru “sapre” este *nahash", derivat dela etimonul NHSH, care inseamna “a descifra,54 jan van Helsin: a'descoperi’). Fondatorul “Fratiel sarpelui” a fost razvratitul, dar constructivul print EA. In toate textele se spune ca. EA si tatal sau ANU aveau o cultura spirilualé si etica cuprinzatoare, si tocmai aceste cunostinte aveau sa fie simbolizate ulterior in povestir biblica despre Adam si Eva. EA este considerat vinovatul care i-a furnizat omulut cunostintele despre originea sa; despre creatorii sai (extraterestrii), despre libertate $1 I-a ajutat 31 sa-gi obtina libertatea spirituala. In gradina E.DIN. livada de pomi fructiferi a Annunakilor (Nephilim). unde lucrau si cativa dintre sclavii homo: sapiens, era interzis consumul fructelor dintr-un anumit pom - pomul cunoagterii. Consumarea unui asemenea fruet - probabil un drog cu proprietati de a dezvolta congtiinta de sine - si “cunoasterea™ rezultata din acest fapt au fost deo importanta deosebita pentru om, din ele rezultand postbilitatea reproductiel. Pana atunci oamenil nu fusesera decat nigte hibrizi, iIncrucisari intre doua rase diferite, si nefe: ¢a toti hibrizii, Sitchin interpreteaza textul sumerian in sensul ca ne vede ca pe unamestec intre Nephilim st home erectus, predecesorul lui homo’sapiens. Evident ed Annunaki - Nephilim nu au fost deloc entuziasmati fala de noul instinct de reproducere al omului, nedorind in nici un eaz s&-gi piardd controlul asupra “experimentului” lor. Cunostintele dobandite de camenii acclor timpuri prin consumarea fructului oprit nu erau ce-t drept de natura stiintific’, ci constau doar din niste simple nojiuni despre procrealle, despre posibilitatea de a se dezvolta din hibrizi sterili intr-o rasa fertila. Faptul i-a suparat insa tare pe Annunaki gi atunel eamenil au fost izgoniti din gradina E.DIN. EA, care facuse sclavi a noua ras convingandu-i sa consume fructele interzise, se pare cA nu se razvratise de fapt, aga spune Biblia, impotriva lui Dumnezeu. cl impotriva cruzimii“zeilor® extraterestri, respectiv a tatélul sau, regele extraterestrilor. ciuda tuturor intentiilor lor vadit bune, legendarul EA si “Fratia sarpelui” CEA TIMPURIE nu s-au dovedit totusi in stare sa- 1 elibereze pe om. In tablilele mesopotamiene se precizeaza ca “Sarpele” (Fratia sarpelui) a fost destul de repede infrant de grupuri dizidente ale extraterestrilor, instapanili pe planeta noastra. EAa fost expulzat pe Pamant si calomniat alat de temeinic de opozantii Ji. incat acestia sa peata fi siguri cA nu-gi va mal gas! nicicand adepti printre oameni. Titlul lui EA a fost preschimbat din “principe al PAméntului” in “principe al Intunericuluf” si completat cu o sumedenie de epitete dintre cele mai denigratoare, ca diavol, Satana ete... El era prezentat drept dugman de moarte al faptuirii divine, in cazul de fata tatal sau. comandantul navel cosmice, in viziunea pamantenilor ca dugman al creatorului lor (lueru care nici nu era ena