Conf. Dr.

Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Generaliti despre Informatic / ICT / Computer Science

Ce este i ce va fi INFORMATICA ?
Prezentul curs de Informatic destinat studenilor din anul I de la Chimie nu este un curs de
Matematic, de Statistic sau de Analiz numeric, i nici curs de Chimie sau Fizic. Coninutul
i competenele urmrite a fi cptate trebuie s-i ajute pe studeni s neleag coninutul
celorlalte cursuri din programul de studii pentru Chimie i Fizic. Astfel, vor avea posibilitatea s
neleag diverse calcule matematice, calcule statistice, calcule numerice sau analiza datelor
experimentale prin utilizarea calculatorului, a sistemelor software moderne, a tehnologiilor Web
i a sistemului Internet, i n general prin utilizarea TIC (Tehnologiile Informaiei i Comunicaiei;
ICT- Information and Communication Technologies). La finalul programului de studii, n cadrul
programului de Master studenii de la Chimie trebuie s aib posibilitatea (n strintate aceast
posibilitate exist n mod concret) s-i aleag rute de specializare care s cuprind i cursuri
specializate de Matematic i Informatic (de ex. geometrie computaional sau cercetri
operaionale), statistic matematic, informatic (de ex. inteligen artificial sau computer
graphics), sau cursuri interdisciplinare, etc.

MOTTO: tiinele sunt modele i reprezentri virtuale ale cunoaterii (M. Vlada).
nvarea este evoluia cunoaterii peste timp (R. Bohn).
"Informatica restabilete nu numai unitatea matematicilor pure i a celor aplicate, a
tehnicii concrete i a matematicilor abstracte, dar i cea a tiinelor naturii, ale omului i
ale societii. Reabiliteaz conceptele de abstract i de formal i mpac arta cu tiina,
nu numai n sufletul omului de tiin, unde erau ntotdeauna mpcate, ci i n
filosofarea lor." Grigore C. Moisil (1906-1973) - Computer Pioneer Award of IEEE
Computer Society (IEEE - 1996)
MOTTOS:

"Cea mai bun modalitate de a prezice viitorul este s l creezi tu nsui". Peter Drucker
"Caut cunoaterea prin experimentare, observare i testarea ipotezelor" Sir Francis Bacon
"Learning is evolution of knowledge over time." Roger E. Bohn

Informatica este una din cele patru stiinte exacte: MATEMATICA, FIZICA,
CHIMIE, INFORMATICA (Ref.: studii universitare de licenta, 2005)
Tezaurul stiintific al unei stiinte se formeaza si se pastreaza de la o generatie la alta
prin intermediul teoriilor, experimentelor, limbajelor si mediilor de stocare a cunoasterii.
Piloni ai CUNOASTERII:
1. Limbaje;
2. Teorii-Metode-Tehnici;
3. Medii de stocare;
4. Invatarea.

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

LIMBAJE
Mediile din natura sunt guvernate de limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele si
stiintele pentru cunoastere: rezolvarea problemelor, evolutia si stocarea cunosterii. Prin
intermediul calculatorului (computer) se prelucreaza informatiile (IT- Tehnologia
informatiei). Pentru reprezentarea si prelucrarea informatiilor calculatorul utilizeaza
limbajele artificiale. Acest fapt dovedeste faptul ca limbajele au fost inventate nu numai
pentru comunicarea informtiilor, ci mai ales pentru prelucrarea (procesarea) informatiilor.
(Natural environments are ruled by languages. Computer science use artificial languages.
Languages exist therefore, not for communication purposes alone, but particullarily for
knowledge.)
Observatie: Aparitia microprocesorului (in anul 1972) a determinat performante mari ale
prelucrarii informatiilor: viteza de calcul, timp de executie a programelor,
interactivitatea in utilizarea calculatorului.
MEDII DE STOCARE
Evolutia cunoasterii este infuentata de natura si performanta reprezentarii si stocarii:
hartie (carti si reviste), suport magnetic, suport optic etc.
INVATARE
Societatea uman se dezvolt prin Cunoatere i nvare. Dac Dezvoltarea i
Cunoaterea se motenesc, nvarea nu se poate moteni.
"The only real valable think is intuition" Albert Eistein (1879 - 1955)

Figura 1. Relatia Invatare-Cunoastere- Dezvoltare (M. Vlada, 2008)

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 2. Book: A whole new mind by Daniel Pink

(http://www.danpink.com/whole-new-mind)

Figura 3. Triada Sistem de calcul-Algoritmic-Programare(M. Vlada, 2004)

Creativity,

Technology
and
Learning
by
Avril
M
Loveless
"Critical Thinking is my life, it's my philosophy of life. It's how I define myself ... I'm an
educator because I think these ideas have meaning. I'm convinced that what we believe in
has to be able to stand the test of evaluation." John Chaffee

If we were compelled to make a choice between these personal attributes and

knowledge about the principles of logical reasoning together with some degree of
technical skill in manipulating special logical processes, we should decide for the
former. John Dewey

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 4. Critical Thinking (Gndirea critic)

Source: http://www.insightassessment.com , Dr. Peter A. Facione
The Critical Thinking Community | Science Daily - Science News
Cooperative Learning | Thinking Skills and Problem Solving Model
Innovative-Problem-Solving-Tools |E-Learning Concepts and Practice, 2006
Pseudo-ecuatii:
ALGORITM = LOGICA + CONTROL ( R. Kowalski 1979 )
PROGRAM = ALGORITM + STRUCTURI DE DATE ( N. Wirth 1976 )
SISTEM EXPERT = CUNOASTERE + METAINTERPRETARE (Sterling 1984 )
MODELARE = CUNOASTERE + REPREZENTARE
LIMBAJE = PROCESARE + INTERPRETARE

Calculatorul: mijloc de formare a unei

noi viziuni asupra educaiei, cercetrii i inovrii
Promovarea tehnologiilor moderne n educaie i cercetare
"Cea mai bun modalitate de a prezice viitorul este s l creezi tu nsui" Peter
Drucker
"Imagination
is
everything.
Imagination is more important than
knowledge. For knowledge is limited
to all we now know and understand,
while imagination embraces the entire
world, and all there ever will be to
know and understand". A. Einstein

SURSA: http://www.cniv.ro/2009/tic,
http://www.elearning.ro/resurse/Intel_
Teach_Impact_2009.pdf
(Autori:
Steliana
Toma-coord.,
Simona
Cbureanu, Silvia Ft, Cornelia
Novak)
4

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Construirea societ ii bazate pe cunoa tere

Cele 4 valuri ale societ ii inform a ionale

Referina :

Tudorel FTU,
FTU , Alexandru UGUI, Universitatea Al. I. Cuza
Cuza , Ia
Ia i

[Boar B.H., The Art of Strategic Planning for Information Techno logies, 2nd
edition, John W iley, 2001]

Figura 5. Cele 4 valuri ale societii informaionale, SURSA:

http://www.cniv.ro/2009/objectives

Figura 6. Iniiativa Intel Education, http://c3.icvl.eu/2011/objectives-0,

http://www.intel.com/

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

SISTEME DE CALCUL (COMPUTER SYSTEMS)

Coponenta HARDWARE
Componenta SOFTWARE
Componenta Web - Retele si sistemul Internet
Componenta de securitate informatica
Componenta de Aplicatii-programe sepecializate, sisteme informatice

COMPUTER SYSTEM

HARDWARE

SOFTWARE

-CPU
-RAM
-HDD
-GPU(video)
-CPU(baza)
-placa retea
-modem-uri
-dispozitive

-BIOS
-OS
-comp.
-medii prog.
-medii dez.
-platforme
-utilitare
-navigatoare

INTERNET

APLICATII

-retele
-protocoale
-adrese IP
-DNS
-gatway
-route
-browser
-Web 2.0

-Stiinta-Tech
-CAD
-Economie
-Aparare
-Medicina
-Educatie
-Arhitectura
-Managment

Figura 7. Componentele integrate (hardware-software) ale sistemelor de calcul

Limbajele sunt instrumente/unelte ale gndirii : Gndirea algoritmic

Astzi, limbajele (limbajele naturale, limbajele tiinifice/tehnice/economice i
limbajele artificiale din domeniul calculatoarelor) sunt utilizate nu numai pentru
comunicare, ci mai ales pentru exprimarea de idei, pentru a reprezenta cunotine, pentru
a explora i prelucra cunotinele reprezentate i gestionate. Limitele limbajelor privind
modul de reprezentare a cunotinelor, comunicarea i explorarea cunotinelor,
prelucrarea i gestionarea cunotinelor sunt condiionate de caracteristicile fiecrui
limbaj: alfabet, sintax, semantic, construcii lexicale, concepte i termeni, structuri etc.
6

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

n actul de procesare un limbaj folosete termenul de entitate prin intermediul cruia

se realizeaz procesarea i cunoatere.
Definiie. Un limbaj de cunoatere este sistemul virtual/logic
L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) , unde
V = vocabular/alfabet, Sin = sintaxa (reguli), Sem = semantica (reguli), O = obiecte, C
= concepte / termeni, T = teorii / metode / tehnici de rezolvare, Tc = tezaurul
cunoaterii (baza de cunotine).
Limbajele cunoaterii sunt:
Limbajele naturale (utilizate de popoare; limbile popoarelor) entitate=cuvnt ;
construciile lexicale descriu stri, imagini, aciuni etc. ;
Limbajele tiinifice/tehnice/economice ... (utilizate n domeniile tiinelor)entitate=cunotin; studiul obiectelor i a relaiilor dintre obiecte n domeniile
matematic, fizic, chimie, informatic, biologie, economie, etc. ;
Limbajele artificiale (utilizate n domeniul calculatoarelor) formate din:
Limbaje de programare procedural entitate=locaie de memorie
Limbaje de programare fucional entitate=element de list
Limbaje de programare logic entitate=obiect / clauza
Limbaje de programare obiectuala entitate=obiect
Limbaje de programare Web entitate=elemente multimedia
Limbaje pentru baze de date entitate=nregistrare
Limbaje pentru grafica pe calculator entitate=obiect grafic
Limbaje pentru modelare-simulare entitate=eveniment
Limbaje pentru sisteme de operare entitate=proces
Limbaje pentru Inteligena Artificial entitate=cunotin

Figura 8. Nivelele limbajelor n relaia Utilizator-Calculator

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Figura 9. Schema Evolutia / Dezvoltarea Informaticii

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

n etapa actual de dezvoltare tiinific i tehnic, rezolvarea unei probleme din diverse
domeniu (matematic, fizic, chimie, informatic, etc. ) reprezint o activitate de creaie, un
raionament prin construirea, generarea, descrierea urmtoarelor aspecte, nainte de un proces de
execuie (realizat de un calculator/o main de calcul):
proces demonstrativ (demonstraia) care s arate existena unei soluii sau a mai
multor soluii i/sau s determine efectiv soluiile exacte;
proces computaional (algoritmul) care s codifice/modeleze un proces demonstrativ, o
metod sau o tehnic de rezolvare n scopul determinrii (eventual aproximative) a
soluiilor exacte.

Figura 10. Relaiile Modelare-Limbaj-Procesare

Se poate observa c termenul de Limbaj este foarte important n aceeast relaie. Din
experiena celor care au utilizat calculatorul i diverse tehnologii de prelucrare a informaiilor i
cunotinelor, se poate conchide faptul ca sunt necesare cunotine i experien n utilizarea
diverselor limbaje pentru rezolvarea problemelor folosind calculatorul.

COMPUTER SYSTEMS
Coponenta HARDWARE
- scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si parametrilor de performanta
1. CPU (Central Processing Unit): socket, clock freq. (MHz, GHz), multi-CPU,multiCORE, Flops, Gflops, (cei mai importanti fabricanti: AMD, Intel); cuvant de memorie
folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64 biti)
- NOTA: costul de fabricatie (la o fabrica din Scotia) a unei CPU Intel era de 1$ in anul
2008; primul calculator IBM/360 cu care a fost dotat CCUB (Centrul de Calcul al
Universitatii din Bucuresti) de la Facultatea de Matematica (UB) in anul 1969 prin
contributia acad. Grigore C. Moisil, a costat 658.000 $ (era embargou ptr. tarile
socialiste, ptr. tarile capitaliste costa 250.000 $). A fost adus de la Viena unde IBM avea
filiala.

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

2. RAM (Random Access Memory): memorie interna de diverse capacitati (512 MB,
1024 MB, 2GB, ), tipuri: SDRAM, DDR, DDR2, DDR3, suport dual/triple channel,
bus frecquency, latency
3. HDD (Hard Disk Drive):
- capacitate stocare 120 GB, 256 GB, 512 GB,
- tehnologie clasica SSD
- conectori IDE (ATA,PATA), SATA (SATA1,SATA2,SATA3), SCSI, SAS
- viteza de transfer teoretica / magistrala (PATA-max. 133Mb/s, SATA1-1.2
Gb/s=150 Mb/s, SATA2-2.4 Bb/s= 300 Mb/s, SATA3 600Mb/s)
- imbunatatirea vitezei de transfer: HDD (5400, 7200, 10000, 15000 rpm), cache
memory, RAID (RAID: 0=striping, imbunatatire viteza; 1-mirroring-backup)
4. MotherBoard (placa de baza): CPU socket, RAM slots, sloturi de extensie: PCI, AGP
(vechi!), PCI express (x4, x16), HDD conectors (SATA, IDE).
Ref.: http://en.wikipedia.org/wiki/Motherboard

Figura 11. Placa de baza (Mother Board)

5. Placi de retea (Network Connection):

a) tehnologia Ethernet
- wired (Cu): clasic 10 Mbps; Fast Ethernet 100 Mbps, 1000 Mbps (max. 100 m
distanta, latenta mica)
10

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

wired (optical fiber): single mode, multimode > 10 Gbps (max. 1 Km distanta,
latenta mica)
- wireless: a (5 GHz), b (2.4 GHz) 11 Mbps, g (2.4 GHz) 54 Mbps, n (2.4 GHz) - >
100 Mbps (150,300); Securitate WEP, WPA, WPA2
b) tehnologii speciale (InfiniBand, Myrinet latenta foarte mica, utilizate la
supercalculatoare)
6. Modemuri:
- telefonie clasica (fir) max. 56 Kbps
- telefonie mobila (3G, 4G) HSDPA / HSUPA: 3.6 / 7.2 / 14.4 / 28.8 Mbps
Componenta SOFTWARE
- scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si functiilor
1. BIOS (Basic Input/Output Basic): low level software (firmware); continutul stocat in
memoria ROM (Read Only Memory, memoria non-volatila scrisa de fabricant);
- face legatura cu sistemul de operare (OS) si partea hardware;
- la initializarea (pornirea) sistemului de calcul (Computer System) se activeaza
automat si incarca in memoria RAM programele ce controleaza initializarea si
activitatea OS;
2. OS (Operating System): sistem de programe/proceduri/servicii ce coordoneaza si
gestioneaza toate resursele hardware si software ale sistemului de calcul si lanseaza in
executie aplicatiile sistemelor informatice pentru rezolvarea diverselor probleme
specifice domeniilor de activitate ale omului.
-

Exemple de OS cele mai utilizate: CP/M, RSX/11M, DOS, OS/2, UNIX, Linux
(open sourse, diverse distributii), Windows (diverse versiuni), Android (ptr.
iPhone); NOTA: exista peste 500 de OS (www.operatingsystems.org)
Structura de baza: kernel (nucleu), biblioteci de sistem (Library) (.dll ptr.
Windows, .so ptr. Linux), drivere (.drv ptr. Windows, .ko ptr. Linux)
Caracteristici: cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64
biti), single/multi-user, single /multi-tasking

3. Produse software: medii de dezvoltare, utilitare, aplicatii si sisteme informatice

- Compilatoare pentru diverse limbaje de programare: transforma codul sursa a
unui program scris intr-un limbaj de programare intr-un fisier de tip obiect;
Exemple Visual Basic, Visual C++, Java, Prolog, Delphi, etc. ptr. Windows,
gcc, gfortran, etc. pentru Linux.
- Programe Linker: Genereaza fisiere executabile (in format binar) ce reprezinta
forma executabila a unui program scris intr-un limbaj de programare prin
asamblarea codului obiect (creat de compilator) de operatii si functii oferite de
bibliotecile de sistem (sub Windows acestea sunt incluse in mediile de dezvoltare,
sub Linux: ld). Nota: Lansarea in executie a programelor are loc doar daca exista
forma lor executabila.

11

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Interpretoare ce interpreteaza si executa codul sursa linie cu linie (step by step)

fara a se efectua compilarea (Exemple sub DOS: DOS scripting, .bat; sub
Windows: VBS; sub Linux: Bash Scripting, Perl, Python, etc.)
Aplicatii, utilitare, programe specializate: Office (MS Office, OpenOffice),
stiintifice (MathCAD, Mathematica, Maple, SPSS, STATISTICA, HyperChem,
etc.), inginerie si CAD (AutoCAD, ), Baze de date (FoxPro, Oracle ),
Grafica pe calculator (Corel Draw, Photo Shop, ), Multimedia (filme, muzica,
albume foto: Youtube, Facebook, etc.), jocuri, programe antivirus, firewall, etc.
Aplicatii si utilitare Internet: navigatoare/browsere (Internet Explorer-IE, Mozilla
FireFox, Chrome-Google, Opera, Safari, etc.), servicii e-mail, mesagerie instant
(Yahoo messenger, Google chat/talk, Skype, MSM, etc. ), Bloguri (WordPress,
Google, etc.), Wiki si Web Page, Arhive si Biblioteci on-line (scribd, docs, etc.).
Aplicatii Enterprise (ERP, Gestiunea documentelor): Sistemele informatice
complexe ce conecteaz companiile la un ansamblu de resurse ordonate i
relaionate sistemic, pe mai multe niveluri: operaional, de business, managerial
etc.

Retele de calculatoare si sistemul Internet:

- tipuri de retele, protocoale si servicii, tehnologii cu fir si fara fir (wired technologies,
wireless technologies).
Retelele de calculatoare sunt considerate realizari (teoretice i practice) ale unor
discipline: inginerie electric, telecomunicaii, informatic, tehnologia informaiei,
tehnica de calcul.
- Folosind o reea, oamenii pot comunica eficient i uor prin e-mail, mesagerie
instantanee, camere de chat, telefon, apeluri telefonice video i video-conferine.
- ntr-un mediu de reea, fiecare calculator dintr-o reea poate accesa i utiliza resursele
oferite de dispozitivele din retea. Calcul distribuit folosete resursele de calcul ntr-o reea
pentru a ndeplini sarcini.
-

Protocoale de comunicatii: IP ( Internet Protocol), TCP/IP (Transmission

Control Protocol), UDP (User Datagram Protocol), IPX, OSPF, BGP, etc;
Adresa IP: pentru transferul pachetelor de date prin protocolul TCP/IP sunt
utilizate adresele IP ale clientului/serverului. De exemplu pentriu IPv4 32 biti (4
bytes): exista 4 grupe de cifre 0-255 de forma a.b.c.d (separate de punct);
a) In IPv4 an address consists of 32 bits which limits the address space to 4 294
967 296 (232) possible unique addresses. IPv4 reserves some addresses for special
purposes such as private networks (~18 million addresses) or multicast addresses
(~270 million addresses). Localizare IP (IP Finder - Check My IP Address):
http://www.ip-address.org/. Ex.: 193.226.51.39 adresa IPv4 a serverului
www.chimie.unibuc.ro
b) Adresa IP este utilizata de protocolul IP (se utilizeaza forma in zecimal, octal
si binar) pentru obtinerea in binar a unui cuvant de memorie (word) de 32 biti si
care va fi utilizat in operatiile de dirijare a pachetelor (datelor). De exemplu,
pentru adresa reprezentata in zecimal 131.15.3.19, cuvantul de memorie ce

12

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

reprezinta forma binara este (se concateneaza cei 4 octeti asociati pentru a, b, c si
d):

131 = 1*27 + 0*26 + 0*25 + 0*24 + 0*23 + 0*22 + 1*21 + 1*20 , 27 = 128
c) Din punct de vedere arhitectural si functional, nodurile sistemului Internet sunt
clasificate astfel: noduri de nivel inalt (clasa A), noduri continentale (clasa B),
noduri locale (clasa C), iar structura adresei IP este formata din: cod clasa, cod
router, cod host (impartirea spatiului de adrese IP in clase este utilizata de
routere):

Exemple:
102.54.94.97
(rhino.acme.com, source server), 38.25.63.10
(x.acme.com , x client host), 127.0.0.1 (localhost)
Historical classful network architecture
Leading bits
Class in
address
(binary)
0
A
10
B
110
C
-

Range of first
octet
(decimal)
0 127
128191
192223

Network
ID
format
a
a.b
a.b.c

Number
of
addresses per
network
7
2 = 128
224 = 16777216
214 = 16384 216 = 65536
221 = 2097152 28 = 256

Host ID Number
format
networks
b.c.d
c.d
d

of

DNS (Domain Name System): sistem pentru domenii de nume ce asigura legatura
intre adresa IP si numele serverului (exmplu: numele chimie.unibuc.ro
corespunzator adresi IP 193.226.51.39); se poate face analogia dintre lista

13

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

abonatilor de telefonie si numerele de telefon asignate: Nume abonat-Numar

telefon.
Descrierea unui nume de domeniu (max. 253 caractere) ce reprezinta o ierarhie
de subdomenii (127 de nivele), de la dreapta la stanga:

Nume127 . Nume126 . . Nume3 . Nume2 . Nume1 , unde

nivel inferior

nivel superior

numei , i=1 ...127 sunt etichete ce contin fiecare max. 63 caractere (A-Z, 0-9 si
cratima/underline) si reprezinta domenii/subdomenii (Nota: pana in anul 2008
existau doar 5 nivele)
Exemple de domenii: www.unibuc.ro , www.chimie.unibuc.ro , www.c3.icvl.eu,
www.c3.cniv.ro,
-

URL (Uniform Resource Locator): adresa ce contine DNS pentru accesarea unei
pagin web, de exemplu:
URL: http://www.example.net/index.html
Top-level domain name: net
Second-level domain name: example.net
Host name: www.example.net
Protocoale & Servicii (Ports:1- 65535): in functie de tipul datelor, tranferul
pachetelor de un anumit tip se face intre anumite porturi.
Exemple:
80 http (hypertext, www World Wide Web),
443 https (secured hypertext transfer protocol, securitate oferita prin SSH- secure
Sockets Layer)
21 FTP (File Transfer Potocol),
25 SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

Exemplu de fisier Windows: Protocoale & Servicii ( Ports:1-65535)

C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\protocol
# Copyright (c) 1993-1999 Microsoft Corp.
#
# This file contains the Internet protocols as defined by RFC 1700
# (Assigned Numbers).
# Format:
# <protocol name> <assigned number> [aliases] [#<comment>]
ip
0 IP
# Internet protocol
icmp 1 ICMP # Internet control message protocol
ggp
3 GGP
# Gateway-gateway protocol
tcp
6 TCP
# Transmission control protocol
egp
8 EGP
# Exterior gateway protocol
pup
12 PUP
# PARC universal packet protocol
udp
17 UDP
# User datagram protocol
hmp
20 HMP
# Host monitoring protocol

14

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

xns-idp 22 XNS-IDP # Xerox NS IDP
rdp
27 RDP
# reliable datagram protocol
rvd
66 RVD
# MIT remote virtual disk

C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\services
# Copyright (c) 1993-1999 Microsoft Corp.
#
# This file contains port numbers for well-known services defined by IANA
#
# Format:
#
# <service name> <port number>/<protocol> [aliases] [#<comment>]
#
echo
echo
discard
discard
systat
systat
daytime
daytime
qotd
qotd
chargen
chargen
ftp-data
ftp
telnet
smtp
time
time
rlp
nameserver
nameserver
nicname
domain
domain
bootps
bootpc
tftp
gopher
finger
http
kerberos
kerberos
hostname
iso-tsap
rtelnet
pop2
pop3
sunrpc
sunrpc

7/tcp
7/udp
9/tcp sink null
9/udp sink null
11/tcp users
#Active users
11/tcp users
#Active users
13/tcp
13/udp
17/tcp quote
#Quote of the day
17/udp quote
#Quote of the day
19/tcp ttytst source
#Character generator
19/udp ttytst source
#Character generator
20/tcp
#FTP, data
21/tcp
#FTP. control
23/tcp
25/tcp mail
#Simple Mail Transfer Protocol
37/tcp timserver
37/udp timserver
39/udp resource
#Resource Location Protocol
42/tcp name
#Host Name Server
42/udp name
#Host Name Server
43/tcp whois
53/tcp
#Domain Name Server
53/udp
#Domain Name Server
67/udp dhcps
#Bootstrap Protocol Server
68/udp dhcpc
#Bootstrap Protocol Client
69/udp
#Trivial File Transfer
70/tcp
79/tcp
80/tcp www www-http
#World Wide Web
88/tcp krb5 kerberos-sec
#Kerberos
88/udp krb5 kerberos-sec
#Kerberos
101/tcp hostnames
#NIC Host Name Server
102/tcp
#ISO-TSAP Class 0
107/tcp
#Remote Telnet Service
109/tcp postoffice
#Post Office Protocol Version 2
110/tcp
#Post Office Protocol Version 3
111/tcp rpcbind portmap
#SUN Remote Procedure Call
111/udp rpcbind portmap
#SUN Remote Procedure Call

15

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

auth
113/tcp ident tap
#Identification Protocol
uucp-path
117/tcp
nntp
119/tcp usenet
#Network News Transfer Protocol
ntp
123/udp
#Network Time Protocol
epmap
135/tcp loc-srv
#DCE endpoint resolution
epmap
135/udp loc-srv
#DCE endpoint resolution
netbios-ns
137/tcp nbname
#NETBIOS Name Service
netbios-ns
137/udp nbname
#NETBIOS Name Service
netbios-dgm
138/udp nbdatagram
#NETBIOS Datagram Service
netbios-ssn
139/tcp nbsession
#NETBIOS Session Service
imap
143/tcp imap4
#Internet Message Access Protocol
pcmail-srv
158/tcp
#PCMail Server
snmp
161/udp
#SNMP
snmptrap
162/udp snmp-trap
#SNMP trap
print-srv
170/tcp
#Network PostScript
bgp
179/tcp
#Border Gateway Protocol
irc
194/tcp
#Internet Relay Chat Protocol
ipx
213/udp
#IPX over IP
ldap
389/tcp
#Lightweight Directory Access Protocol
https
443/tcp Mcom
https
443/udp Mcom
microsoft-ds
445/tcp
microsoft-ds
445/udp
kpasswd
464/tcp
# Kerberos (v5)
kpasswd
464/udp
# Kerberos (v5)
isakmp
500/udp ike
#Internet Key Exchange
exec
512/tcp
#Remote Process Execution
biff
512/udp comsat
login
513/tcp
#Remote Login
who
513/udp whod
cmd
514/tcp shell
syslog
514/udp
printer
515/tcp spooler
talk
517/udp
ntalk
518/udp
efs
520/tcp
#Extended File Name Server
router
520/udp route routed
timed
525/udp timeserver
tempo
526/tcp newdate
courier
530/tcp rpc
conference
531/tcp chat
netnews
532/tcp readnews
netwall
533/udp
#For emergency broadcasts
uucp
540/tcp uucpd
klogin
543/tcp
#Kerberos login
kshell
544/tcp krcmd
#Kerberos remote shell
new-rwho
550/udp new-who
remotefs
556/tcp rfs rfs_server
rmonitor
560/udp rmonitord
monitor
561/udp
ldaps
636/tcp sldap
#LDAP over TLS/SSL
doom
666/tcp
#Doom Id Software
doom
666/udp
#Doom Id Software
kerberos-adm 749/tcp
#Kerberos administration
kerberos-adm 749/udp
#Kerberos administration
kerberos-iv
750/udp
#Kerberos version IV

16

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

kpop
phone
ms-sql-s
ms-sql-s
ms-sql-m
ms-sql-m
wins
wins
ingreslock
l2tp
pptp
radius
radacct
nfsd
knetd
man

1109/tcp
1167/udp
1433/tcp
1433/udp
1434/tcp
1434/udp
1512/tcp
1512/udp
1524/tcp ingres
1701/udp
1723/tcp
1812/udp
1813/udp
2049/udp nfs
2053/tcp
9535/tcp

#Kerberos POP
#Conference calling
#Microsoft-SQL-Server
#Microsoft-SQL-Server
#Microsoft-SQL-Monitor
#Microsoft-SQL-Monitor
#Microsoft Windows Internet Name Service
#Microsoft Windows Internet Name Service
#Layer Two Tunneling Protocol
#Point-to-point tunnelling protocol
#RADIUS authentication protocol
#RADIUS accounting protocol
#NFS server
#Kerberos de-multiplexor
#Remote Man Server

Routing (dirijare / rutare): Calculatoarele de tip router realizeaza transportul

pachetelor de date de la sursa la destinatie. Eficienta acestei operatii este asigurata
de impartirea spatiului de adrese Ipv4 in clase: A, B, C. Adrese IP routabile,
private (10.x.x.x, 172.16.x.x, 172.31.x.x, 192.168.x.x)
DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol): protocol de configurare Internet
Protocol (IP) pentru calculatoarele host. DHCP elimina sarcina de configurare
manuala de ctre un administrator de reea.
Firewall (paravan de protecie): dispozitiv sau o serie de dispozitive configurate
n aa fel nct s filtreze, s cripteze sau s intermedieze traficul ntre diferite
domenii de securitate pe baza unor reguli predefinite.

Securitatea sistemelor informatice:

- notiuni despre atacuri informatice, riscuri, recomandari privind utilizarea calculatorului
propriu
-

Riscuri: pierderea resurselor de pe calculatorul propriu, pierderi/furt de: date

personale, bani (cont banca online), date/informatii/proiecte de specialitate
Notiuni si termeni: malware (virus, worm, trojan), atacuri informatica (prin
malware, vulnerability vs. exploit, phising-e-mail spooling, spam, website
forgery, link manipulation, social engineering, brute force attack-dictionary attack
al parolelor, TCP/IP sniffers / honeypots, wireless communication WEP (foarte
vulnerabil), WPA/WPA2)
Recomandari privind utilizarea calculatorului propriu:
a) sa nu se utilizeze contul curent cu drepturi de administrator, ci unul de user
obisnuit; sa se lucreze pe o partitie HD diferita de C: (de exemplu D
b) sa nu se instalize software piratat (poate contine malware), ci doar programe
cu licenta
c) sa nu se navigheze pe site-uri cu piraterie software
d) sa se utilizeze parole corecte: sa contine mimi 8 caractere; ppor/stronh
passwords (combinatie de litere upper/lower case, cifre, si semne de punctuatie)
17

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

e) sa se realizeze periodic Backup pentru date importante pe medii de stocare

externe (HDD extern, DVD, Flash Memory)
f) sa se instaleze program antivirus + updates la zi (free: AVG, Avira, Avast,
Clamwin, etc.)
g) sa se instaleze firewall si sa se realizeze updates sistem de operare (Windows
update, Linux updates)
Sisteme de calcul moderne
Tablet PC calculator portabil al crui ecran (de regul cu o diagonal de 12 inch.)
ndeplinete o funcie dubl: cea de afiare a informaiei i interfa de manipulare a
calculatorului (de obicei prin intermediul unui stylus unealt de scris sub forma unei
mini-baghete din material plastic sau metal avnd la vrf o bobi din plastic, folosit
pentru interaciunea cu ecranele tactile rezistive, sau folosind degetele touch). Primul
tablet a fost lansat n 2001 de ctre Microsoft i folosea Windows XP Tablet PC Edition.
Tipuri de Tablet PC: a) tip brour ; b) tip plac; c) tip decapotabil; d) tip hibrid.

Figura 12. PC Tablet, Sursa: http://www.it4fans.ro/

TextBook vs. Tablet PC: Korea to digitise school books | Coreea de Sud schimb
manualele cu Tablete PC (Proiect pentru anul 2015)
The South Korean government has said it plans to digitise all textbooks for elementary,
middle and high school students by 2015. This plan for "smart education" is aimed at
helping students create their own study pattern, and lighten their backpacks. Source:
http://www.channelnewsasia.com/
Cloud computing Microsoft Azure Platform
Case Studies: http://www.microsoft.com/windowsazure/evidence/
Premier n 2011 pentru Romnia: Modulul de publicare a informaiilor pe Internet
(Sistemul informatic pentru examenele naionale - realizat de Siveco Romania) a folosit
platforma de Cloud computing Microsoft Azure, ceea ce asigur disponibilitate
permanent, capacitate de calcul practic infinit, redundan i securitate a informaiilor.
Acest modul a fost conceput special pentru a face fa att unui numr foarte mare de
accesri simultane, ct i posibilelor atacuri menite s ntrerup disponibilitatea
serviciilor furnizate. Conform www.trafic.ro, pe 12 iulie 2011 s-a nregistrat un nou

18

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

record de vizitatori unici pentru http://portal.edu.ro, cu 828.935 ntr-o singur zi i peste

24 de milioane de afiri. Cele mai accesate site-uri ale portalului au fost
http://admitere.edu.ro, http://bacalaureat.edu.ro i http://titularizare.edu.ro. (Sursa:
http://portal.edu.ro/index.php/articles/news/11492)
DOCUMENTARE PE INTERNET (Web Site) pentru CHIMIE

http://www.sciencedirect.com - ScienceDirect is a leading full-text scientific

database offering journal articles and book chapters (science, technology and
medicine).
http://www3.interscience.wiley.com - Wiley Online Library hosts the world's
broadest and deepest multidisciplinary collection of online resources covering
life, health and physical sciences, social science, and the humanities. It delivers
seamless integrated access to over 4 million articles from 1500 journals, almost
10,000 online books, and hundreds of reference works, laboratory protocols and
databases.
http://www.springer.com/ - Articles and books for Chemistry by Springer
http://www.pubs.acs.org publications by ACS (American Chemical society).
http://www.chemweb.com - Journal Abstracts from chemistry publishers such as
Bentham, Elsevier, Springer and others covering over 500 journals can be
searched and accessed for free. Search by title and issue or use Journal Search for
full-text search of abstracts across all journals.
http://www.ccdc.cam.ac.uk - The Cambridge Crystallographic Data Centre: The
CCDC is a non-profit, charitable Institution whose objectives are the general
advancement and promotion of the science of chemistry and crystallography for
the public benefit.
http://www.rsc.org - Publications by RSC (Royal Society of Chemistry), the
greatest european organisation for chemistry development.
http://www.scirus.com/srsapp/ - SCIRUS is the most comprehensive scientific
research tool on the web. With over 440 million scientific items indexed at last
count, it allows researchers to search for not only journal content but also
scientists' homepages, courseware, pre-print server material, patents and
institutional repository and website information.
http://www.rcsb.org/pdb/ - An Information Portal to Biological Macromolecular
Structures: PDB (Protein Data Bank); Biological Macromolecular Resource.
http://www.aist.go.jp/RIODB/SDBS/menu-e.html - SDBS Integrated Spectral
Data base System (RMN, RES, IR, Raman, SM).
http://www.chem.ucla.edu/VL/Academic.html - Academic Institutions
http://www.nature.com/ - Nature Publishing Group
http://www.chem.ucla.edu/VL/InfoRes.html
- Other Lists of Chemistry
Resources and Related WWW Virtual Libraries.
http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/ - All Nobel Prizes in
Chemistry.
http://web.mit.edu/chemistry/www/index.html - Department of Chemistry at MIT.
http://chemistry.stanford.edu/ - Department of Chemistry at University Stanford.
19

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

http://www.chem.cmu.edu/ - Department of Chemistry Carnegie Mellon

University.
http://chemistry.uchicago.edu/ - Department of Chemistry, The University of
Chicago
http://www.chm.davidson.edu/vce/ - Virtual Chemistry Experiments by David N.
Blauch
http://www.chem.ucalgary.ca/SHMO/ - The Simple Huckel Molecular Orbital
Theory Calculator by A. Rauk and R. Cannings

Figura 13. http://www.chm.davidson.edu/vce/

RESURSE GENERALE

MATHEMATICA (Wolfran Research, UK) - www.mathworld.wolfram.com

Science World (Wolfram Research, UK) - http://scienceworld.wolfram.com/
MATHCAD (MathSoft Inc., Cambridge,USA) - www.mathsoft.com
Scientific Work Place (MacKichan Software, Inc., USA) http://www.tcisoft.com/
MAPLE (Maplesoft, Canada ) - www.mapleapps.com/
DERIVE (Soft Warehouse, USA,Austria) - http://www.derive-europe.com/
Matlab (MathWorks, Inc., USA, Canada, ... ) - www.mathworks.com/
SPSS (SPSS, Inc., USA) - http://www.spss.com/
STATISTICA (StatSoft, Inc., USA) - http://www.statsoft.com/
ORIGIN (OriginLab Corporation, USA, Canada, Germany, Japan) www.originlab.com/
SlideWrite (Advanced Graphics Software, Inc., USA) - www.slidewrite.com/
20

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Eureka, Delphi (Borland Software Corporation, USA) - www.borland.com/

MathDL (Journal of Online Mathematics and its Applications, Mathematical
Sciences Digital Library, USA ) - http://www.joma.org/
Studiu de caz: Utilizarea platformei Wikispaces.com (free software)
Comunicare si activitati didactice (profesor studenti)

de date, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Matematic

Exemplu: http://laborator.wikispaces.com/ (by Cristina Punescu)

(LABORATOR: Algoritmi i structuri de date, Universitatea din Bucureti, Facultatea de

Matematic Informatic, Anul I, 2011 - 2012, semestrul I, Contact: Cristina Punescu).a

Meniul principal:
Wiki Home
Pages and Files
Members
Recent Changes
Manage Wiki

All Pages

home
arhiva_2009
arhiva_2010

Manage Wiki: Content, People, Tools.

21

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

STRUCTURA PAGINII (Home)

Teme de laborator semestrul I
Tema sptmnii 1 (30 octombrie 2011)
Tema sptmnii 2 (30 octombrie 2011)
Tema sptmnii 3 (30 octombrie 2011)
Tema sptmnii 4 (30 octombrie 2011)
...
Punctaje partiale ( 9 ianuarie 2012)
1411
1421
1431
1441
.....
Principii de notare

TEME PENTRU LABORATOR

PUNCTAJE PARTIALE

PRINCIPII DE NOTARE

Nota de la laborator reprezint o treimedin nota final a examenului la aceast disciplin

Nota de la laborator se obine prin rezolvarea problemelor obligatorii, precum i prin
rezolvarea problemelor suplimentare si a celorfacultative
Nota final va fi de la 0 la 10 i se calculeaz prin formula

......
Desfurarea laboratorului

LABORATOR: probleme

Programare semestrul I:
1.
2.
3.
4.

Grupa 1411 - Vineri, 12:00 - 14:00, sala 303

Grupa 1421 - Joi, 16:00 - 18:00, sala 302C
Grupa 1431 - Joi, 14:00 - 16:00, sala 302C
Grupa 1441 - Luni, 18:00 - 20:00, sala 302C

....
Problemele obligatorii si cele suplimentare din saptamana
.....
Problemele facultative din saptamana
Surse de documentare

SURSE DE DOCUMENTARE

1. Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Ronald L. Rivest, Introducere in algoritmi,

Computer Libris Agora, 2003. Cote biblioteca: II 39837, II 39751
..

22

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Despre utilizarea platformei Wikispaces (Free Wikis for Higher Education),

& Educational-Blogging wiki
Platforma este destinata urmatoarelor categorii de utilizatori: Business, Non-Profit, K-12
Edu, Higher Edu. Este necesara o documentare despre facilitatile oferite de platforma
Wiki:
http://help.wikispaces.com/New+Wiki
http://help.wikispaces.com/faq+teacher+wiki
http://www.wikispaces.com/content/wiki-tour

Utilizatorii (creatorii) Wiki au calitatea de administrarea wiki pentru continutul generat

(sub tehnologia Web 2.0). Ca organizator al acestui wiki, aveti unele facilitati speciale,
faciltati pe care care ali membri nu le vor avea:
Setarea permisiunilor pentru ntregul wiki
Gestionarea membrilor wiki
Schimbare si personalizare
Blocarea paginilor astfel nct nimeni nu le poate edita
tergerea sau redenumirea fiierelor i paginilor
23

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Se ofera un upgrade gratuit pentru wiki-urile ce sunt utilizate exclusiv pentru K-12 sau in
nvmntul Superior si un Ghid de utilizare ce permite s se deschida conturi pentru
studenti cu sau fr adrese de e-mail.
Noiuni de baz pentru administrarea paginii Web folosind instrumentele Wiki:
Members (Membrii) - adaugarea de noi membri si eliminarea unora; aprobarea
sau respingerea cererilor de membru n ateptare; promovarea unor membri de a
avea drept de administrator.
Pages (Pagini)- vizualizarea paginilor wiki; ultima modificare; blocare sau
deblocare; tergere pagini individuale; editarea etichetelor.
Files (Fiiere) vizualizarea fiierelor n wiki; detalii despre fiier; ncrcare
fiiere; terge fiiere; editarea etichetelor.
Permission (Permisiuni) se poate decide cine poate vizualiza sau edita wiki;
gestionarea permisiunilor pentru paginile wiki individuale.
Exemplu: Personalize Your Wiki:

24

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Studiu de caz: Utilizarea platformei CSM oferit de site-ul www.unibuc.ro

- utilizatori: cadre didactice si cercetatori, conducere departamente si facultati
Exemplu.
Platforma CMS (Content Management Systems) oferit de site-ul www.unibuc.ro
(Universitatea din Bucureti).
ncepnd cu anul 2011 Universitatea din Bucureti ofer servicii de editare i
management de coninut cadrelor didactice i conducerilor structurilor din universitate.
Acest lucru se realizeaz prin intermediul unei platforme CSM (interfaa de editare:
http://www.unibuc.ro/n/backend_help/).

Zona de editare&servicii

Pagini generate i asociate

Exist dou modaliti de autentificare pentru site-ul www.unibuc.ro: autentificare

normal (user/parola) i autentificare profesori.
Tipuri de pagini Web; Exista dou tipuri de pagini:
Pagini normale utilizatorul poate modifica coninutul articolelor postate.
Pagini speciale. Prin intermediul acestui tip de pagin utilizatorul poate modifica
coninutului bazei de date.
Pagini speciale; Exist urmtoarele pagini speciale: pagina index a unui profesor; pagina
index a unui departament; pagina index a unei faculti.
25

 Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureti, 2012

Tehnologii Web 2.0

Web 2.0 nu este o tehnologie n sens propriu, ci reprezint componente de servicii i
aplicaii, realizate de comunitatea Internet (dezvoltatori i utilizatori) prin intermediul
unor instrumente aplicative. Saltul calitativ se refer la faptul c utilizatorul are acces la
coninut pentru care i se ofer instrumente software de editare, modificare i postare
(publicare pe Internet). Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt aa-numitele wikiuri, weblogs (bloguri), precum i portalurile i bursele de schimb de imagini, muzic,
filme/video i software din Internet, aa cum ar fi Flickr, YouTube i siturile pentru File
Sharing. De asemenea, componente ale Web 2.0 sunt i aa numitele "reele sociale", cum
ar fi Facebook, Ning sau Twitter. O problem important n utilizarea acestor servicii i
platforme este pentru ce scopuri sunt folosite acestea. S-a dovedit c exista o multitudine
de aspecte i scopuri n utilizare, inventivitatea si viziunea utilizatorilor i dezvoltatorilor,
n acest caz este nelimitat.
Au aprut sisteme de gestiunea automat a informaiilor dintr-un Web site, numite
Content Management Systems (CMS). Aceste platforme ofer n mod dinamic
elaborarea, modificarea i actualizarea de pagini web destinate diverselor activiti.
Exemple de platforme CMS-uri OpenSource:
DotNetNuke (platform for ASP.NET) - www.dotnetnuke.com/;
Drupal (an open source content management platform powering millions of
websites and applications)- http://drupal.org/;
Joomla! (an award-winning content management system (CMS), which
enables you to build Web sites and powerful online applications) www.joomla.org/;
WordPress (Open source WordPress has been incredibly successful and risen
from a handful of users to the most-used blog tool in its category) http://wordpress.com/;
Plone (Plone is an open source CMS built on top of Zope and CMF) http://plone.org/;
Top 10 Free Online Tutoring Tools for 2012
Top 10 instrumente gratuite pentru educaia online: Skype, Gchat, WizIQ,

Scribblar, Google Docs, Wikispaces, Wallwisher, Jing, Animoto,

4Teachers. Sursa: http://edudemic.com/2012/01/online-tutoring-2012/
REFERINTA:
Vlada M., 2010, New Technologies in Education and Research. Models and
Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing,
ISBN 978-3-8433-6391-4.
Ianuarie 2012, Conf. dr. Marin Vlada

26