t24

cURENTE cULTURALE/LITERARE iN

srcolut-

AL xrx-LEA.

propria esenfi" (Magdalena Popescu, Slavici). O trXsdturl esentiall agadar a opere

lui Slavici este surprinderea individului in qi prin colectivitate. El nu existl deci
prin raportare la ceilal1i. Este o umanitate care leag[ indivizii intre ei prin fir.
invizibile, le conditrioneazi intregul comportament, ii face sI ia hotlrAri in dezacorcu propria con$tiint5. Autorul devine, in acest context, ,,un observator al sufletulu
disimulat gi crispant de mut. Iubirile, duqmdniile se desfrgoari in stilul tdciunilor su:
cenug6" (G. Cilinescu, Istoria literaturii romdne de la origini pAnd fu prezent).
Personajele create de Slavici au o viatrd interioare rcnsionatd, ele sunt in permaner.

conflict cu lumea gi caut[ necontenit o cale spre echilibrul interior. Definitor..

pentru arta sa este marea putere de interiorizare a eroilor, inflligatri in zbuciumul lc:
l5untric, nu doar in manifestlrile exterioare. Slavici este primul care mutd accentL
de pe realitatea faptelor pe cea a gAndurilor, de pe social pe eul fiintrei, dovedir.,,finegea unui cunosc[tor al naturii omenegti" (Mihai Eminescu).
Slavici fundamenteazd analiza psihologicd in literatura romAnS, urmf,rind ar
sufletul individual, cAt gi cel colectiv. De asemenea, ,,odat5 cu Slavici se reiau '
literaturl traditia cronicarilor de a fi in scrisul lor neimblAnzitri judecdtori morali .
oamenilor vremii lor, ca qi obiqnuinla de a intemeia qi a intregi judecllile doar r,,
fapte din viatrd sau care s-ar putea desfEgura aidoma in via1i" (Ovidiu Papadima
Nuvelele, ca qi romanul Mara, au un vldit caracter moralizator, autorul apelAnd ',
fiecare datl la inlelepciunea omului simplu pentru a insinua in text propria viziu:.,
eticd. El igi r[spl[tegte sau iqi pedepsegte personajele in funcgie de acliunile gi n:.
aies in functrie de gAndurile lor, incAt finalul operei intregegte de fiecare datl accente ,
moral-cregtine ale scenariuiui epic.

Scriitorul descrie, nu explic6, conturand adevlrate irnagini de frescd socia,.

redAnd prin forga limbajului culoarea autentice a epocii, moravurile, cadrul economrgradul de civilizalie, o lume total[, rotund5, complex[.

Nuvela psihologicd. Moara cu noroc viziune realistd 9i complexitate psihologicd

,,Nuveld solidi, cu subiect de roman" (G. Cllinescu, Istoria literaturii romAne de

origini pknd in prezent), Maara cu noroc, cea mai cunoscutl scriere a lui Ic.
Slavici, ilustreaz5 semnificativ atat viziunea estetic[ a autorului, cAt si tendinfele s.
moralizatoare. Publicat[ in 1880 gi reprodusl un an mai tdrziu in volumul Novele ,.
popor, opera este o pledoarie pentru echilibru gi cumpdtare in viala sociala
familial[, al cdrei mesaj, devenit normd etic[, poate fi sintetizat in cuvintele bdtr6r..
soacra lui Ghit[, care deschid textul - ,,Omul si fie mulgumit cu s6rlcia sa, ci,
dacl e vorba, nu bogS(ia, ci linigtea colibei tale te face fericit".
Tema dezvdluie aqadar un autor preocupat de o problematicl eticd gi psihologr. avdnd rdddcini in eterna dorinlS de bog[1ie qi parvenire socialS a omului, Scc:lucrlrii pare a fi de a demonstra cI banul distruge firea omului Si ii altere.
ireversibii viata interioarf,
.

Subiectul respe.
:arui evolulie va fi u
'-rrea situaliei econr. :
:e cizmar gi de s5r:

-oacrei sale gi hou:

frrroc, Pglltru a se l:
i-;i, sI c6rpesc 5r :

:linci ori

desculqi.

::-iericd, qi sE ne p;
=rdndoi la copila:.
::.rsperd, incdt sea;:
:. satisfactie bani;

"

Echilibrul fanri,i.
:,,:carilor de prin :.
. Jeclanga un inrr::
r :roului. Congrier:.
i -'niseala de pAnA ":
:-.iumit in monie:.:
-,--rroS, degi i5i c"
lrs:iind cum sd intr,
-: j-ne, indeplnan:.;-c ajunge sI nu s:
*--ndntul stramb .,
spundn,j
-.-:re.
-''rand

sd

se

*:,"diu 9i du;m":.
ntind lui Lic. - -=dea ins5 in :-:

:,:

rdzbunare. :--_
?:"tcruI cuIn.t,:-;'

- :.pul intr-un

s:-

*-,-i.,:iulur dau :..,

'::rtodonnr:.,.
.:: - .i-tul. pune i...-: :: intr-un l:.:1.
\cgiunea nu'.:.:

-' --i i:r rin'-

:'t n JP

ni,t

:1.

'' - :::iUnea iiI:::'

. -

.,._,ldl
-:-.I

ul --i---- -

. -,mpozigia =:

REALISMUL
.traid agadar & oper:
EI nu existf, dec.

'

--i intre ei prin tr:,

hotarAri in dezaco::.n'ator al sufletui,
-. stilul t[ciunilor
su.:ind tn prezent).
r.e sunt in permane:

::ierior. Definitor
segi

in zbuciumul

l,-

, care muta accenrfiintrei, dovedir.-

:.i

:.ina. urmlrind

ar.

Slavici se reiau ,
-..idec5tori morali .
:. tudec6(ile doar ;,,

Ovidiu Papadima
. autorul apeldnd c.
:=rt propria viziur,,
, ie acfiunile gi m"
-=;are dati accente.,

- cie frescd sociali

.:. cadrul economi:

.;::trii romdne de .s:riere a lui loa:

i:
.

yitendintrele sa.,

rlumul Novele di"

-:i viala social5

:.:r'intele bltrdne:

- sarlcia sa, cdc.

:.:a gi psihologici
: omului. Scopu
-.:i qi ii altereazi

125

Subiectul respecte rigorile clasice ale naraliunii, plasAnd in centru un personaj a

=li evolulie va fi urm[rite pe tot parcursul acliunii. Expoziliunea constd in prezen-:ea situatriei economice, familiale qi sociale a lui Ghitrd. Nemullumit de stafutul s[u
:: cizmar gi de slrlcia pe care trebuie s-o infrunte zilnic, Ghitd nu ascultd sfatul
.""crei sale $i hotdrlgte sd ia in arend[ pentru cdliva ani cArciuma de la Moara cu
:,-:oc, pentru a se face ,,om cu stare": ,,Vorb5 scurtA, rdspunse Ghit5, sd rdmAnem
. :r. s[ cdrpesc Ai mai departe cizmele oamenilor, care umbl[ toatd sdpt6mAna in
::nci ori desculli, iarf, dacd dumineca e noroi, igi duc cizmele in mAnE pAnI la
:,sericd, gi sI ne punem pe prispa casei Ia soare, privind eu la Ana, Ana la mine,
---:.indoi la copilag, iard d-ta la tustrei. Iacd linigtea colibei". Un timp afacerile
:---,sper[, inc6t seara, dupd o zi de munc5, se adune to[i membrii familiei gi num[r5
"- satisfaclie banii adunatri peste zi.
Echilibrul farniliei se distruge in momentul in care apare LicI S6mddiul, geful
",-rcarilor de prin partea locului. Acest episod reprezintl intriga ac(iunii, deoarece
. declanga un intreg gir de fapte ce vor avea ca efect degradarea moral6 gi sufleteascd
- :roului. ConqtientizAnd faptul cI a-l infrunta pe Licd inseamnf, a renun(a la toatd
..rniseala de pAnI acum, Ghi16 acceptd tacit tArgul cu acesta gi-i devine complice. Este
-:ipmit in momentul in care Licd il rf,spl[tegte cu $ase porci, pe care ii primeqte
-Juros, deqi iSi dd seama cd sunt fura1i, insd treptat incepe sd-l mustre constiinla,
-;tiind cum sI impace dorintra de a rf,mdne om cinstit cu tentatia banului. Se inchide
--, sine, indepdrt6ndu-se de Ana qi de familie, face compromis dupd compromis, pAnd
-'rd ajunge s[ nu se mai recunoascl el insuqi. Degradarea sa moralf, culmineazl cu
-:imAntul strAmb la procesul intentat lui LicE, sub acuzatria de criml gi jaf. Ghig il
-sgine, spunAnd cd nu l-a vdzut plrdsind Moara cu noroc in noaptea crimei.
VrAnd sd se salveze, il dd in vileag pe LicE lui Pintea, jandarmul, qi el fost
lndddu gi duqman de moarte al lui Lic5. Pregltesc impreund un plan de rdzbunare
ii intind lui LicI o cursd pentru a-l prinde cu dovezile jafului asupra lui. Cel care
. c5.dea ins[ in curs5 mai intdi va fi insuqi Ghitrd, care o ucide pe Ana din gelozie
din rlzbunare, fiind dupl aceea qi el omorAt de Rtrutr, omul lui Lic[.
Punctul culminant consemneazd qi moartea lui LicI, ce se sinucide aruncdndu-se
- - capul intr-un stejar uscat, pentru a nu cSdea in mAinile jandarmului. Slujitorii
-n6ddului dau foc hanului, unde ard gi trupurile celor doi so1i.
DeznoddmAntul o aduce din nou in centrul atentiei pe bdtrAnI, care, contemplAnd
-:zastrul, pune totul pe seama destinului : ,,Se vede c-au lf,sat ferestrele deschise !
-.Je ea intr-un tirziu. Simpam eu c[ nu are sI ias[ bine; dar aga le-a fost dat ! ...".
Acfiunea nuvelei este plasatd in spaliul cAmpiei'ar5dene, in lumea cresc[torilor
-: porci, iar timpul derul[rii ei este relativ scurt, f[rd a fi insd delimitat cu precizie.
J:gi atinge aproape dimensiunile unui roman, opera igi plstreaztr statuful de nuvel5
-.in acliunea liniarS, conflictul concentrat gi existenla unui singur plan narativ, ca gi
,:in num[ru] mic de personaje implicate.

Compozifia este clasicS, solidd, iar viziunea naratorial5, obiectiv5, detagatd,

distinctl persoana a III-a, la care se face

., and ca marcf, stilistico-gramaticald

,riL

126

cURENTE CULTURALE/LITERARE iN

sgcolul

AL xlx-LEA...

povestirea. Vocea naratorului se doregte egal5, uniform[, frrd inflexiuni care strddeze o atitudine explicit5 fattr de intAmpl5rile relatate, indiferent de natura lc
Incipitul gi finalul sunt intr-o relativ[ simetrie datoritd prezen(ei b[trAnei - person:
amintind de corul din tragedia antictr -, personaj-idee menit sd transmit[ o te:moral[ asumate de autor ca definitrie identitar[. intre avertismentul initial Si consr.
tarea dramatic-fatidicl de Ia final se sirueazd traiectoria umantr 9i epictr a actanlil-

narativi, o leclie subtil[ de vial[.

Personajele lui Slavici nu sunt doar intruchip[ri schematice ale unor trdsdru
umane, incadrabile in tipologii rigide, ci strucruri viabile, veridice, rotunde, aut,
construindu-se permanent gi dezvlluind toate componentele fiinlei umane. Din ace
punct de vedere, Slavici se dovedegte a fi un scriitor flrd prejudeciti estetice, care :.
le impune eroilor o comportare rigidl, dictatd de considerente exterioare, ci ii 1a,
s[ evolueze liber, dup[ pornirile qi imperativele lor sufletegti. Personajele su:
astfel, rezultatul propriilor fapte, gAnduri gi atitudini, ca gi al cond(iilor sociale a
momentului. Sunt individualit[gi dinamice, care se transformtr permanent, chiar da:
nu fac dec6t s[ implineasc[ un destin. Accentul, la Slavici, nu este pus pe portre:fizic, ci pe cel interior, moral gi psihologic, alc[tuit de obicei din contraste, c
porniri contradictorii.
in centrul nuvelei se afl[ Ghitd, personaj credibil, prezentat in evolulie, rorur:verosimil, care concentteaz\ in devenirea sa intreaga problematicf, a nuvelei, afl.
sub semnul unei idei etice abil mascate de autor. Personajul se abate de la norr
moral[ enunlat[ Ia inceputul nuvelei $i de aceea va evolua inevitabil spre un sfdr,
tragic. Dup[ ce il cunoaqte pe Lic6, Ghi[[ ,,era mereu a$ezat $i pus pe gAnduri, (.., r
ftrcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru origice lucru de nimic, nu mai zAmbea :
mai-nainte". Bunetetii gi cinstei Ie iau locul ispita irezistibild a imbogltirii si compromrs moral pe care aceasta il implic[, Degi la prima intdlnire incearctr sf, se opu
autoritdlii lui Lici gi s[ nu accepte c6rdSgia cu el, Ghild nu are forla de a renunla
bog6lia ipotetic[ anunptd de acesta gi-i accept[ jocul. Este momentul psihologic c.'
maicheaztr inceputul degradlrii psihice gi morale a personajului. De acum inco,
eroul incepe s[ se misruie pe sine, ,,acliunile, gesturile gi atirudinile lui trlde:starea de nesiguranl5 gi incertirudine, de teamd gi suspiciune care s-a insta .
ireversibil" (Constanla Bdrboi, Diclionar de personaje literare). O aruncE pe Ana
brafele s[m[d5ului, dintr-o pornire iralionali spre autodistrugere - ,,Joacd, muie
parcd are sd-1i ia ceva din frumusetre..." -, deSi,,fierbea in el cAnd ii vedea i.
strlbdtutl de pldcerea jocului".
Dovedindu-se o fire slab5, Ghi15 se las[ in voia intAmpl5rilor, se complace
situatria de duplicitate la care ajunge - ,,sf, par[ om cinstit, dar sd fie gi prieten
Licd". Fondul de umanitate din sufletul s5u iese un moment la ivealS atunci cAnc
gAndeqte sd renun(e, sI-gi ia familia gi sd plece de la Moara cu noroc. Nu are i:
curajul sE fac[ acest lucru qi reincep remugclrile gi temerile. Ghi15 devine victima
Lic5, pentru cI acesta ii descoperd slSbiciunea pentru bani : ,,Se gdndea la cAgti=
pe care l-ar putea face in tovlrdgia iui Lic5, vedea banii grdmadl inaintea sa gi :
,

REALISMUL

XIX.LEA...

t-6r[ inflexiuni care s.

ndiferent de natura lor
enlei bltrAnei - persona.
:rut s[ transmitl o tez:
imenrul inilial gi consta-

ani

9i epicd a actantilc:

:-arice ale unor trls[fu:"

veridice, rotunde, aulc-

lln1ei umane. Din

aces-

.".:dec[1i estetice, care n-

::te exterioare, ci il lasi

::e5ti. Personajele sun:
,' conditriilor sociale a.

permanent, chiar dacl

n'd este pus pe portreL

r:cei din contraste, di:

':':at in evolugie, rotunc
:=atic[ a nuvelei, aflat
r se abate de la norn:;

:evimbil spre un sfdr5,

: rus pe g6nduri, (.,.) s.
::::ic, nu mai zAmbea ci

iogetirii gi compromis:cearcf, s[ se opur--: tb4a de a renunp.,

::renrul psihologic cr:

-.ui. De acum incoli

.:::udinile lui tr[deazi-ne care s-a instal.

O arunc[ pe Ana

:e:e

:i

,,Joactr, muier=
cAnd ii vedea fa*

i:.lor,

se complace

--

fie gi prieten ;.
=:
, :'.eald atunci cind i,
:r noroc. Nu are iru'
s6

:-',a devine victima

l-

Se gAndea la cdgtig-

:ia

inaintea sa gi

i s,

127

fi fost gata s5-9i pun[, pe un

Aceastl patim[ ii pervertegte sufletul qi il lnvinge.
Personajul este construit cu obiectivitate, dezvlluindu-se ca un suflet complex,
:scilant, nesigur, sfigiat intre porniri antagonice. ,,Drama lui Ghiti e analizatl
-gistral gi dezvlluittr treptat" (G. Cllinescu, Istoria literatuii romAne de la origini
:infi tn prezent). Pas cu pas, scriitorul demonteaztr mecanismul sdu sufletesc gi il
::zvlluie in toat[ amploarea sa tragic5. Eroul devine, finalmente, la fel ca Ion,
:ersonajul din romanul lui Liviu Rebreanu, o victimtr a societtrlii care dispreguiegte
,,irf,cia, dar gi a imensului s[u orgoliu.
Caracterizarea personajului se face in primul rdnd indirect, prin fapte, vorbe,
::la1ii, atirudini etc., dar gi direct, prin monolog interior, in forma autocaracterizdrii:
.Eil Ce s6-mi fac !? iqi zise Ghitd in cele din urmI. Aga m-a l5sat Dumnezeu ! Ce
,i-mi fac daci e in mine ceva mai tare decAt voinla mea ! ? Nici cocogatul nu e insugi
novat cd are cocoagtr in spinare". Observalia, atalizapsihologicS, detaliul semnificativ,
.ralizarea, introspeclia sunt mijloace narative ce completeaz[ profilul estetic al
-rptrienjeneau parc[

ochii;

de dragul acestui cdgtig ar

.:. doi, capul in primejdie".

.:oului.
Ana este un personaj introdus in naratiune tocmai pentru a contribui Ia conturarea
pregnantl a figurii lui Ghitd. ,,Prea tAnlr6, prea aSezatd, oarecum prea blAndl
::n fire", ea este prima care inregistreaz[ schimbarea de comportament a soiului ei,
h un alt plan, ea evolueaz[ in acelagi ritm cu GhitI. La inceput, ,,Ana era tAn5r[ gi
:rmoas[, Ana era fragedl gi subliricd, Ana era sprintenl gi mlldioasS", un model
:: frumusege feminin[, de bunltate 5i duiogie, in spatele acestei imagini se ascuncle
-:sE o femeie aprigtr gi inteligent[, care-gi aplr[ din toate puterile familia : ,,Ghi$ ! ...
vorbi cu mine ca gi cdnd ai avea un copil inaintea ta. Ttr e$ti blrbat gi trebuie sl
"u
;::r ce faci. (...) Fe cum $tii, dar eu ili spun, qi nu m[ las[ inima s[ nu-1i spun, ctr
-.cd e om rf,u gi om primejdios : asta se vede din ochii lui, din rAnjetul lui gi mai ales
::r clutltura ce are cAnd igi roade mustata cu dintii", Bun cunoscitor al psihologiei
::minine, Slavici sondeaztr adAncurile sufletegti ale Anei gi observI procesul prin
:,ore iubirea este inlocuit[ treptat de disprel, a$a cum rezulti din declaratria pe care
"jeasta i-o face lui Lic[: ,,Tu egti om, LicI, iarl Ghit5 nu e decAt o muiere imbrlcati
: haine bdrbltegti. ba chiar mai rlu decdt aga". Ea il accepttr pe Lic[ mai intAi din
:rrinla de a-gi recAgtiga solul, apoi din rf,zbunare gi finalmente din pltrcere, intr-o
: -.mpiexitate a tr[irilor care fac diu ea un personaj memorabil.
Degi personaj negativ, Licd este fascinant prin vraja malefictr pe care o rlspAndeqte
: jur. Intrarea sa in scenl este minulios pregltitd de narator, care dI tot felul de
:iormalii despre statutul de sdmddlu, Lic[ vine la Moara cu noroc gi cere imperativ
.i vorbeasc5 cu cdrciumarul, deSi este intdmpinat de eele dou[ femei care se oferd
.i-i rdspundl la intreblri. Portretul lui se face acum din perspectiva Anei, impre:.onat6 9i infricoqat[ totodatl de bdrb6lia infdtiSlrii lui, de autoritatea gi siguranla pe
::re Ie degaj[: ,,Licd, un om de treizeci gi qase de ani, inalt, uscdliv gi supt la fa1d,
:'l mustala lung[, cu ochii rnici $i verzi gi cu sprdncenele dese gi impreunate la
:.rjloc. Lic[ era porcar, insl dintre cei ce poarttr clma$6 sublire Si alb[ ca floricelele,

:ai

I2B

CURENTE CULTURALE/LITERARE IN SECOLUL AL XIX_LEA..,

pieptar cu bumbi de argint gi bici de carmajin, cu codorigtea de os impodobit cu flor.

tdiate Ei cu ghintuletre de aur". Pe lAng[ caracterizarea directi, in construirea portretului sdu moral gi sufletesc intervine gi caracterizarea indirectd, constand in primu.

in

faptele gi vorbele personajului, care ne dezviluie un individ cu

o viali
sufletcascl liniar6, lipsit de profunzime gi zbucium, hotlrAt si nu facl niciur
compromis in indeplinirea planurilor pe care gi le-a propus. Este un erou romantic
prin caracterul exceplional rnanifestat in imprejurdri atipice, prin forla cu care
intervine in destinui oamenilor gi le schimb[ fundamental viatra.
Arta narativ6 dobdndegte, la Slavici, o amprentl specific realist[, rezultat[ dir
armonizarea tuturor resurselor lingvistice, stilistice gi de construc{ie, spre confurare.
unui univers epic intemeiat pe adevir. Naraliunea este uneori inlocuit[ de dialog
conceput ca o succesiune de replici scurte, tensionate, in acord cu starea sufleteasci
a personajelor. Fe l6ng5 funclia de dramatizare a ac[iunii, care capltl astfel accent.
scenice, dialogul este $i o modalitate de caracterizare a personajelor gi de reliefare .
opticii acestora asupra evenimentelor.
Descrierea este prezentl in toate formele sale, de la prezentarea obiectelor, .
interioarelor, a vegmintelor pAn[ la portrete gi descrieri de cadru gi atmosferS. Re1in.
atentia fragmentul in care este descris locul unde este plasat[ moara: ,,Dacd arunca
privirea imprejur, la dreapta gi la stAnga, vedeai drumul de trar5 gerpuind spre culme
iar[ la vale, de-a lungul rAulegului, cAt strdbate ochiul, pAnd la cAmpia nesfArgiti
afard de c61iva arini ce stdteau grlmadd din jos de podul de piatrd, nu zlreai deca'
iarbd gi mdrdcini ; (...) pe culmea dealului de Ia stAnga, despre Ineu, se ivegte pe ic.
pe colo marginea unei pdduri de stejari, iarl pe dealul de la dreapta stau rdzler:
rdmdqilele inc6 nest6rpite ale unei alte pf,duri, cioate, rld[cini iegite din pdmAnt gtocmai sus la culme, un trunchi inalt, pe jumltate ars, cu crengile uscate, loc d.
popas pentru corbii ce se lasd cronclnind de la deal inspre cAmpie...". Aceas,i
secvenl5 descriptiv[ are rolul nu doar de a plasa in spa[iu acliunea nuvelei, ci qi c.
a anticipa, prin sugestii simbolice (narura pustie, de cAmpie arid5, pe deasupra cdre:.
planeazl corbii singuratici), evolulia gi deznoddm6ntul tragic ale personajelor. Locu
in care se mutd Ghild impreuntr cu familia se dovedeqte a fi blestemat, aici omu
lovindu-se de tot felul de impedimente care,ii ztrdlrnicesc orice efort. CArciuma.
fost[ moard p[r5siti, este plasatd Ia intret[ierea mai multor drumuri, intr-o vale car=
atrage nu numai dnrmelii ce devin clien(i ai hanului, ci gi rluflcitorii ce se izoleazl
de comuniti(ile umane.
Slavici abordeazi, in scrierea nuvelei, o viziune realist[, obiectivd, care urmire5::
indeaproape ritn-rul vielii ce insuflegeqte opera. Este un scriitor care elimind cAt s.
poate de mult descriptivul, eftiziunile lirice, mutdnd accentul pe inflliqarea faptelc:
pe prezentarea crudd a realit[1ii, fEri comentarii auctoriale. F[r[ sI urmlreasr.
obtrinerea unor ef'ecte stilistice spectaculoase, Slavici se impune printr-un stil propri"
caracterizat prin sobrietate, oralitate discret[, ugor popular, cu o frazd care urmdregr;
in general, ritmul vorbirii.
Respectarea principiului verosirnilit5lii gi al oglindirii, circularitatea compozitrionai"
dialogul subsidiar cu cititorul, functrionarea relaliei catzd-efect in relagiile dinr:.
rAnd

personaJe, vlzlunea aua:

iavoarea celei de indir:,

rnireasma lexicald arCe.
nuvelei in sfera realism.-

lon Luca Caragiale

Repere ale creatiei
ca nuvelist gi povesri:i:
"a
, aborda gi felele tragicu._

-rnan6.
Degi numele sIu esre

as

-n adevlrat ,,Molidre al n,
-:ieratur[" (Garabet Ibra;.
mpezimea expresiei 5i c:
:e linia lui Balzac, Tols:.
;,.iev5rattr comedie uma=
::r'ile", dar valorifica 5i .l. Cilinescu il considera.
:,:stru prin excelenp" rL.'
De la comicul de siru=

-.legoria tragicului. carc

-mindnd cu felele sale- (
". prezent). scriitorul in:u
::;r'i. dar tot ascult", e.\F,.:
:sre o voca[ie a privirii. :
-_srog6nd dimensiuni gi a_.
"'ocuite in nuvele cu p.
;durerat[, alteori deregla:
,, grotesc sau macabru.
O priml categorie nur e.
:- Doud loturi, Lefter Pc
-:;rigul la loterie la desra;
- :rduce la violenl5 gi deze
':t-',ela Inspectiune, prin i
"s:emul social. Cdnula.
:r:sonaj r[zvrdtit, neadapl
Un alt grupaj de nule
--:

: greazd, viziuni

nar

rc.

.-,;nrului gi ale incongrien:

REALISMUL

\:x-LEA...

i:

os impodobit cu

flo:
i. in construirea portrt-u. constand in primu
un individ cu o via'i:at sd nu facl niciu;
Este un erou romant:-:. prin forla cu car:
-ai2.

realistd, rezultat[ d:::JCIie, spre confurare-

,,:i inlocuitl de dialo,s

:i

L'u starea sufleteascJapdta astfel accenr:

. :telor qi de reliefare -

::

:z:ntarea obiectelor. :

::-

si atmosferS. Relir:.

:. tara :
.

,,Dacd arunc:
serpuind spre culm.
a cAmpia nesfArgite

:r:rrd, nu z[reai deci

Ineu, se ivegte pe icr

: dreapta stau r5zlel=

::

ie5ite din pdm0nt gi

.r:ngiie uscate, loc d:;Ampie...". Aceasr
-:rea nuvelei, ci qi de

:i. pe deasupra c5rei"

': oersonajelOr, Locu,
tlestemat, aici omu.
:: efort. C6rciuma, r
-nuri, intr-o vale care

!:itorii

ce se izoleaz;

:,:i]\'5, Cafe ufmlfegte

: .are elimin[ c6t se
e infEligarea faptelor.
Fira sI urmlreasci
: :r.nrr-un stil propriu.

i:azd care urm[regte.

..

::.a compozigionala.

,-: in relaliile dintre

129

:ersonaje, viziunea auctorial[ obiectivI, mlrcile anticip[rii, anularea ideii de tip in

:\'oarea celei de individ gi de personalitate, limbajul autentic prin simplitatea $i

:ireasma lexical[ ardeleneasc[ sunt argumente care incadreaz[ pe deplin textul
ruvelei in sfera realismului.

on Luca Caragiale
Creator cu vocatie de observator moral gi social, Caragiale
gi-a construit opera gi prin explorarea epicii, activitatea
,,. ca nuvelist gi povestitor fiind remarcabil[. Astfel, autorul gi-a dovedit mliestria de
. aborda gi felele tragicului sau meandrele psihicului omenesc, investigdnd psihologia

Repere ale creafiei

-nan[.
Degi numele sdu este asociat cu dezvoltarea dramaturgiei romdnegti, fiind considerat
adevdrat
,,Molidre al nostru", ,,cel mai mare creator de viafd din intreaga noastrl
-:i
.:eraturl" (Garabet Ibrlileanu), clasic prin capacitatea de a construi caractere, prin

-:npezimea expresiei gi concizia stilului, Caragiale se inscrie in direcliile realismului,

:e linia lui Balzac, Tolstoi, Flaubert, Stendhal sau Dostoievski. Opera sa este ,,o
.levlratd comedie uman5", ,,un dosar de existenli" care ,,face concurent[ sfirii
::r'ile", dar valorificl gi sugestiile naturalismului in proza psihologici. in acest sens,

l.

Cdlinescu il considera, ,,dup[ Delavrancea, scriitorul cel mai zolist, naturalistul

ostru prin excelenltr" Qstoria literaturii romAne de la origini pdnd tn prezent).
De la comicul de situagie, de caracter, de limbaj, scriitorul trece in nuvele spre
::tegoria tragicului, care este permanent oglindit ca intr-un ,,poliedru luminat gi
-rminind cu fefele sale" (G. Cdlinescu, Istoria literaturii romine de la origini pdnd
': prerynt). Scriitorul insugi se define$te : ,,Simt enorm gi vIz monstruos, nu mai pot
:iivi, dar tot ascult", explicAnd un demers literar atent la gravitatea condifiei umane.
:ste o vocatie a privirii, a contempldrii lumii in manieri nafuralistl, exagerdnd gi
:grogAnd dimensiuni gi aspecte ce ies din serie. Personajele+ip din teatrul s5u sunt
locuite in nuvele cu personaje individualizate, cazuri clinice, o lume bolnav5,
:dureratd, alteori dereglatd intr-un spectacol al existenlei aflat la limita dintre tragic
.l grotesc sau macabru.
O prim[ categorie nuvelisticl include crea{ii situate la limita dintre tragic gi comic.
:t Doud loturi, Lefter Popescu parcurge drumul tragic de la euforia speranlei in
:igtigul la loterie la destrdmarea brutal[ a acestei iluzii, disperarea existenliald ce va
:onduce la violenll gi dezechilibru. Tema nelinigtii, a a$tepterii anxioase apare gi in
:uvela Inspecliune, prin dramatismul existenlei unui alt funclionar umil strivit de
gi propune un
'istemul social. Cdnu1d, om sucit satirizeazd absurditdtrile vielii
rrsonaj rdzvrdtit, neadaptat unei lumi ce mutileazi aspiralii gi sensibilitlti omene$ti.
Un alt grupaj de nuvele (O fdclie de PaSte, in vreme de rdzboi, Pdcat) se
:itegreaz[ viziunii naturaliste, analitice. Lumea lluntrictr a eroilor, straturile con;lientului gi ale incongtientului sunt investigate cu insistenlS, din perspectiva ,,unui