Sunteți pe pagina 1din 2

Vasile Alecsandri

Oda ostailor romni


Juni ostai ai rii mele, nsemnai cu stea n frunte!
Dragii mei vultani de cmpuri, dragu mei oimani de munte!
Am cntat n tineree strmoeasc vitejie,
Vitejie fr seamn pe-acel timp de grea urgie
Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume
Dus pe Dunrea n Marea i din Marea dus n lume!
Vin acum, la rndul vostru, s v-aduc o nchinare,
Vin cu inima crescut i cu sufletul mai tare,
Ca eroi de mari legende, vin s v privesc n fa,
Voi, nepstori de moarte, dispretuitori de via,
Ce-ai probat cu-avntul vostru lumii pus n mirare,
C din vultur vultur nate, din stejar stejar rsare!
De la domn pn' la opinc, dui de-o soart norocoas,
V-ai legat n logodire cu izbnda glorioas
-ai fcut ca s pricepem a trecutului mrime,
Msurndu-v de-o seam cu-a strmoilor nlime,
-artnd, precum prin nouri mndrul soare se arat,
Cine-am fost odinioar, cine iar vom fi odat!
S trii, feciori de oaste! Domnul sfnt s v ajute
A strbate triumfalnic n ceti i n redute,
Ca la Rahova cu turnul, ca la Grivia cu zborul,
Ca la Plevna, unde astzi cei nti ai pus piciorul,
nfruntnd pe-Osman-Gaziul, i prin fapt de brbie
Ridicnd otar mic peste-o mare-mprie!
O! viteji de vit veche! Auzii n deprtare
Acel vuiet fr nume ce rsun ca o mare?...
Sunt btile de inimi a ntregui neam al nostru
Ce adun zi i noapte dorul lui cu dorul vostru,
Sunt vrsrile de lacrimi pentru-acel care se stinge,
Sunt urrile voioase pentru-acel care nvinge!
O! romni, n faa voastr, colo-n tainica cea zare,
Vedei voi o raz vie care-ncet, ncet rsare,
Strbtnd prin umbra deas de lungi secoli adunat?
E voiosul fapt de ziu mult dorit, mult visat,

E lumina re-nvierii, e luceafrul sperrii,


E triumful luptei voastre, soarele neatrnrii!
Dragii mei! din focul luptei otelii cnd v-i ntoarce
La cmin, unde romnca, ateptnd, suspin, toarce,
Tot poporul: rud, frate, sor, mam i printe,
Ca la domni, cu pini i sare, vor iei vou-nainte.
Cci din voi fietecare poart-n frunte o cunun
i de gloria de astzi, i de gloria strbun!
Pas dar! pas tot nainte! timpul vechi din nou zorete!
Viitorul Romniei dat-a mugur ce-ncoltete!
O, copii! de voi sunt mndru, simt acea mndrie mare
Care crete cu mrirea unui neam n deteptare.
Mi-am vzut visul cu ochii, de-acum pot s mor ferice!
Astzi lumea ne cunoate: Romn zice, Viteaz zice.
Mirceti, 28 noiembrie 1877