Reductor Conic

Nume : Bogdan

Date de proiectare :
Puterea necesara antrenarii masinii de lucru:

P ML :=

33

Turatia de mers in gol a motorului electric :

nME :=

1500

Factorul de suprasarcina :

KA :=

kW
rot
min

1.Calculul cinematic si energetic al transmisiei

Pentru schema cinematica, puterea necesara dezvoltata de masina motoare P.mm este
:
P ML1
P ML2
P ML.n
P MM :=
+
+ ..
P ML1 , P ML2 , P ML.n := puterile_nominale_exprimate_in_ ( kW)
tot1
tot2
tot.n
tot1 , tot2 , tot.n := randamentele_de_lucru_de_la_masinile_de_lucru
In cazul de fata , transmisia mecanica serveste o singura masina , in consecinta puterea necesara dezvoltata de masina
motoare este :
P MM :=

P ML
tot

Randamentul angrenajului :
a
angrenaj_conic :=

( 0.97....0.99 )

0.97

transmisie_curea_trapezoidala :=
pereche_rulemnti :=

0.99

pereche_lagar_alunecare :=

0.98

0.95

( 0.95....0.997)
( 0.99....0.995)
( 0.98....0.99 )

Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie
mecanica de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente - x ale transmisiei, se
determina puterile pe fiecare arbore - x.
Se determina momentul de torsiune prin intermediul acestuia Px, exprimata in kW.
Aceasta se calculeaza pe fiecare arbore in parte , Mtx, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm] .

Puterea pe arbori
P 1 :=

33

kW

P 2 := P 1 transmisie_curea_trapezoidala pereche_lagar_alunecare
P2 =

30.723

kW

P 3 := P 2 pereche_rulemnti
P3 =

30.416

kW

kW

P 4 := P 3 angrenaj_conic pereche_rulemnti
kW
P4 =

29.208

kW

kW

iTCT :=
iR :=

1.25

raportul transmisiei cu curele trapezoidale

2.24

Calculul turatiilor arborilor

nME :=

n2 :=

rot

1500

n1 := nME =

min

n1
iTCT

n3 := n2

n4 :=

n3
iR

1500

n2 =

1200

n3 =

1200

n4 =

535.714

rot
min
rot
min

rot
min

rot
min

Calculul momentelor de torsiune

Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de
energie mecanica de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente - x ale
transmisiei, se determina puterile pe fiecare arbore - x.
Se determina momentul de torsiune prin intermediul acestuia Px, exprimata in kW.
Aceasta se calculeaza pe fiecare arbore in parte , Mtx, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm] .

Mtx :=

Mt1 :=

Mt2 :=

Mt3 :=

Mt4 :=

30

30

30

30

30

6 Px

10

6 P1

10

n1

6 P2

10

n2

6 P3

10

n3

6 P4

10

N mm

nx

n4

210084.525

N mm

244485.866

N mm

242041.007

N mm

520647.633

N mm

Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de

arbori
Arborii sunt solicitati la torsiune ( prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o roata la alta, sau de
la o roata la o semicupla de cuplaj ) si incovoiere, ca urmare a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin
element intermediar .
at :=

3
dca1 :=

3
dca2 :=

16Mt3
at

16Mt4
at

34.507

44.545

30

tensiunea admisibila de
torsiune

MPa

dca.1 :=

se adopta
:

dca.2 :=

se adopta
:

35

45

mm

mm

Proiectarea unei transmisii prin curelele

trapezoidale.
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71. Calculul urmareste alegerea curelei
trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de
apasarae pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.
Tendinta actuala este de a se utiliza curele trapezoidale inguste, care pot functiona la viteze si
frecvente mai mari.

Dp1 :=
:=

200

0.02

mm

alunecarea
specifica
Dp2 :=

Diametrul primitiv al rotii

conduse:

( 1 ) Dp1 iTCT = 245

mm

Viteza periferica a rostii conducatoare se considera egala cu viteza de

deplasare a curelei
V'1 :=

Dp1 n1

60 1000

Dp1 n1

60 1000

15.708

Vadm

vadm :=

50

m
s

se respecta
conditia

Alegerea distantei dintre axe A12 , d aca nu est e impu sa d in con sidere nt e g eo met ric e, se adopta in
intervalul de valori :
0.7 Dp1 + Dp2 A12 2 Dp1 + Dp2

0.7 ( Dp1 + Dp2) = 311.5

mm

2 ( Dp1 + Dp2) = 890

mm

Se adopta
:

A12 :=

500

mm

Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distantele dintre axe, si se adopta in primitive ale
rotilor de curea
Dp2 Dp1
:= 2 asin
= 0.09 unghiurile dintre ramurile
curelei
2 A12

Unghiurile de infasurare ale curelei pe roata conducatoare respectiv condusa

1,2(radiani)
1 := =

3.052

2 := + =

3.232

Lp.orientativ :=

Se adopta
:

2 A12 cos
2

Lp :=

2000

C f :=

Dp1

1 +

Dp2

2 =

1700.017

mm

coeficient de functionare

2 A12 +

Dp1 + Dp2

) ( Dp2 Dp1) 2
+

4 A12

1700.017

C L :=

C :=

1 0.003 ( 180 deg 168 deg ) = 0.999

Calculul preliminar al numarului de curele Z0

puterea pe arborele rotii
conducatoare

P := P 1 =
P0
P 0 :=

33

kW

puterea transmisa de curea

12

kW

P Cf
z0 :=
=
CL C P 0

2.752

coeficient de lungime a curelei

C z :=

0.95

z0
zcurea :=
=
Cz

2.897

se adopta :

znr.curele :=

Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau

termochimice
Alegerea concreta a unui material este legata de mai multi factori, din care se
mentioneaza :
- comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie;
- comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate;
- comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune;
-rezistenta la uzare.
Exemple de materiale:

Marcile de oteluri sunt recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, duritatile
miezului si respectiv flancurilor dintilor obtinute in urma tratamentului, precum si propiretatile fizico-mecanice ale
acestora sunt prezentate in tabelul 3. In acest tabel sunt indicate si valorile rezistentei la rupere prin oboseala la
piciorul dintelui, precum si rezistentei limita la pitting.

Tabel. 3

Optez pentru materialul :

Duritate

21MoMnCr12

Miez D_( HB)

250....330

optez
pentru:

D :=

56.....63

optez
pentru:

DF :=

Flanc_DF_( HRC )
H.lim :=

Rezistenta la
pitting:

F.lim :=

Rezistenta la piciorul
dintelui:
r :=

Rezistenta la
rupere:

25.5 DF = 1606.5
460
N

1090

mm
c :=

Limita de
curgere:

MPa

mm

63

MPa

380...460

mm

830....840

MPa

1070...1090

840

330

N
mm

PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINTI DREPTI

Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dintri drepti (dantura octoidala) are la baza metrologia curpinsa in
STAS 12270-84 si lucrarea TS 45-80, particularizate conditiilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile
mecanice uzuale.
Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti
Diametrul de divizare al pinionului conic d1

Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste
la oboseala la presiunea hertziana de contact ( pitting) cu ajutorul relatiei:

KH KA Mtp

d1.min :=
R

( 1 0.5R)

2 u

H.lim

KH := factorul_global_al_presiunii_hertziene_de_contact
KH :=

( 1.6.....1.8) 10

KH :=

optez
pentru :

MPa

KA := factorul_de_utilizare

se alege din anexa 2.2

1.6 10

MPa

KA :=

optez
pentru :

Mtp := momentul_de_torsiune_pe_arborele_pinionului Nmm

Mt3 =

242041.007

Nmm

R := raportul_dintre_latimea_danturii_si_generatoare_conului_de_divizare
b
R :=
=
R

R :=

0.25.....0.33

H.lim := rezistenta_la_pitting

0.33

u := raportul_numarului_de_dinti
u := iR =

se adopta din tabelul 2.3

MPa
u>

H.lim :=

Rezistenta la
pitting:

25.5 DF = 1606.5

MPa

2.24

KH KA Mt3

d1.min :=
R

( 1 0.5R)

2 u

66.3

se
adopta:

H.lim

d1 :=

66

mm

( )

Modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior

m me

Modulul danturii rotilor pe conul frontal exterior se determina din conditia ca dantura sa reziste in rupere prin oboseala
la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim pe conul frontal exterior este: relatia 2
KF :=

22......24

pentru danturi nedurificate

KF :=

18....20

pentru danturi durificate

KF :=

18

relatia
2

( D < 350HB)
( D 350HB)

factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui;

KF KA Mt3

mmin :=

R d1

m :=

( 1 0.5R)

F.lim

1
2

u +

3.852

mm

modulul danturii pe conul frontal exterior

Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate.

Se determina mai intai, din considerente geometrice numarul necesar de dinti ai
pinionului conic;
d1
z1' :=
=
m
d1 =

66

16.5

z1 :=

17

dinti

modulul_danturii_rotilor_dintate_pe_conul_frontal_exterior

i12 :=

se adopta:

Fiind acum stabilit numarul de dinti ai pinionului, se determina numarul de dinti Z2 ai rotii conjugate cu relatia :
z2 := z1 i12 =

51

Pentru aceasta, se calculeaza mai intai raportul de transmitere efectiv :

i1.2.ef :=

z2
z1

Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti

Relatiile de calcul ale elementelor geometrice ale angrenajului conic sunt stabilite pentru roti cu axele de rotatie
perpendiculare ( = 90 )
Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare ( minim 4 zecimale
exacte ).
Elementele rotii plane de referinta

0 :=

20deg

:=

unghiul profilului de referinta

h'oa :=

coeficientul inaltimii capului de referinta

h'of :=

1.2

coeficientul inaltimii piciorului de referinta

c'o :=

0.2

jocul de referinta la picior

hoa := m h'oa =

hof := m h'of =

4.8

co := m c'o =

ho := m h'oa + h'of =

po := m =

8.8

eo :=

po

0.8
12.566

6.283

20deg

Calculul deplasarilor specifice ale danturii

La angrenajele conice deplasarile de profil pot fi atat radiale cat si tangentiale . Coeficientii deplasarilor specifice
ale profilelor danturii sunt recomandati a fi alesi in functie de raportul de transmitere .Se recomanda deplasari care sa
conduca la un angrenaj zero deplasat .

i12 =

xr1 :=

0.44

xr2 := 0.44

nu avem deplsari
tangentiale

z1 =
z2 =

Elementele geometrice ale angrenajului

z1
'1 := atan =
z2

Semiunghiurile
conurilor :

'2 :=

Diametrele de
divizare :

0.322

90 18 = 72

1 :=

18deg

2 :=

72deg

d1div := m z1 =

68

mm

d1 :=

68

mm

d2div := m z2 =

204

mm

d2 :=

204

mm

17
51

Lungimea exterioara a generatoarei conurilor de divizare R

R :=

d1div

( 2sin( 1) )

110.026

mm

Latimea danturii rotilor :

b' :=

0.25 R = 27.507

0.25 R = 27.507

Diametrele de divizare
medii

mm

se adopta :

b :=

( )

59.348

mm

( )

177.37

mm

dm1 := d1 b sin 1 =
dm2 := d2 b sin 2 =

28

mm

Modulul mediu al
danturii :
Numarul de dinti ai rotii plane de
referinta :

Inaltimea capului
dintelui :

mm :=

dm1
z1

3.491

z1
z0 :=
=
sin 1

( )

55.013

5.76

mm

2.24

mm

3.04

mm

6.56

mm

ha1 := m h'oa + xr1 =

ha2 := m h'oa + xr2 =

Inaltimea piciorului
dintelui :

hf1 := m h'of xr1 =

hf2 := m h'of xr2 =

Inaltimea dintelui :

h := ha1 + hf1 =

8.8

mm

hdinte :=

mm

Calculul fortelor din angrenajul conic cu dinti

drepti :
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor, exis te nt pe arbo rele pinion ului . Forta
normala pe dinte Fn, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediu, se
descompune intr-o forta tangentiala Ft la cercul de divizare mediu, o forta radiala Fr la acelasi cerc si o forta axiala
Fa.
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici ( 1..2%), se neglijeaza influenta lor. I n consecinta , f ort ele care
actioneaza asupra celor 2 roti sunt egale si de sens contrar.

Fortele
tangentiale :
Fortele
radiale :

2 Mt3
Ftm1 :=
=
dm1

8156.735

( )

2823.505

( )

917.412

Frm1 := Ftm1 tan( ) cos 1 =

Frm2 := Ftm1 tan( ) cos 2 =

Fortele axiale
:

917.412

( )

2823.505

Fam2 := Ftm1 tan( ) sin 2 =

Forta normala pe flancul

dintelui :

( )

Fam1 := Ftm1 tan( ) sin 1 =

Fnm := Ftm1
=
cos( )

8680.216

Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului conic cu dinti

drepti
Verifica rea la oboseala prin inc ov oi ere a pic iorului dintel ui
Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina in sectiunea mediana a lungimii dintelui si se
calculeaza cu ajutorul rotii dintate cilindrice inlocuitoare
Yx :=

factorul de
dimensiune

YS1.2 :=

YN1.2 :=

S FP :=

1.25

F.lim =
FP1.2 :=

Y :=

factorul concentratorului de eforturi unitare din zona de

racordare
factorul numarului de cicluri de
functionare
factprul de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul
dintelui
R = 0.33
KH := 1.2

460

rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul

dintelui

F.lim
S FP

0.8

YF1.2 :=

YN1.2 YS1.2 Yx =

368

tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui .

factorul gradului de
acoperire
factorul de forma al
dintelui

2.8

e' :=

m=

4
b = 28

e'
KF := KH =
KF :=

1.138

0.708

1+ +
h h

latimea dintelui

mm

b
h

factorul de repartitie a sarcinii pe latimea

danturii

factorul repartitiei frontale a

sarcinii
np := n3 =

d1 np

3rot

1.2 10

min

KV :=
KA =

1+

60 10
22

1.094

factorul dinamic

factorul de
utilizare

FtFm1.2 := Ftm1 KA KV KF KF =
Ftm1 =

8156.735

F1.2 :=

10151.991

forta nominala tangentiala la cercul de divizare mediu

Ftm1 KA KV KF KF
b m

YF1.2 Y =

203.04

203.04

FP1.2 =

N
mm

F1.2 FP1.2
F1.2 =

forta reala tangentiala la cercul de divizare

368

verifica conditia

Ve rifi carea la pre si unea he rtziana , i n c azul soli citarii la obos ea la a flancuril or
dintilor. Verifica rea la pitti ng

Zw :=

H.lim =

1606.5

N
mm

ZN1.2 :=

1
H.Lim :=

se adopta

C zv :=

0.85 + 0.08

d1 800

Vtd :=

1200

H.Lim

850

350

0.93

2.848

60 10

ZV := C zv +

2 ( 1 Czv)
0.8 +

C ZL :=

0.83 + 0.08

ZL := C ZL +

H.Lim

S HP :=

H.lim
S HP

59.348

KH :=

0.929

factorul inflentei
ungerii

factorul de siguranta la
pitting
:=
ZR1.2 Zw ZL ZV ZN1.2 =

2.24

dm1 =

50 :=

1606.5

HP1.2 :=
u=

850

factorul
rugozitatii

1.5

H.lim =

factorul influentei vitezei periferice a

rotilor

350

4 ( 1 CZL)

0.97

Vtd

80
1.2 +
50

ZR1.2 :=

32

mm

965.044

1.1

25

b=

28

KH =

mm

1.2

FtHm1 := Ftm1 KA KV KH KH =

Z :=

( 4 )
3

ZH :=

2.5

ZE :=

56.4

0.983

10707.725

factorul gradului de
acoperire

factorul zoneiu de contact pentru

angrenaje
factorul modulului de elasticitate al
materialului

H := ZE ZH Z

tensiunea hertziana

Ftm1 KA KV KH KH u +
b dm1 u

368.263

N
mm

H HP1.2
N
H =

368.263

mm

N
HP1.2 =

965.044

mm

se verifica conditia

Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajului

A legerea lubrif iantu lu i pentru a ng renaje se f ace tin an d se ama de p arametrii cinematici si de incarca re ai
angrenajelor, de tipul a cestora si de caracte rist icil e mate rialelor din care su nt confection at e.
Un parametru important in alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferica a rotilor dintate care la nivelul
cercului de divizare are valoarea:

dw1 := d1 +
n3 =

60

mm

rot

1.2 10

v :=

-turatia arborelui
pinionului

min

dw1 n3

60000

v=

8.042

m
s

Deoarece viteza este mai mare decat 4 m/s se vor folosi uleiuri minerale sau sintetice aditivate sau neaditivate

Ftm1 =

8156.735

d1 =

68

mm

u=

2.24

ZH :=

1.77

Z :=

b=

28

mm

Presiunea Stribeck este data de

relatia:
ks :=

Ftm1 u +

b d1
u

ZH Z

Factorul de
incarcare-viteza

ks =

MPa

ks
v

2.414

19.413

MPa

MPa

s
m

Vascozitatea cinematica la 50 de grade Celsius in raport cu factorul de

incarcare-viteza este
85 mm/s.
Conform celor spuse mai sus se alege ulei TIN 82 EP cu urm. caracteristici:
-Indice de vascozitate I V 60
-Punct de congelare -20 grade Celsius
-Inflamabilitate 230 grade Celsius
Viteza calculata fiind v=7m/s<12m/s se recomanda ca sistem de ungere barbotarea (ungerea prin
imersiune). In cazul angrenajului conic, dintele trebuie sa patrunda in ulei pe toata latimea lui.
Ad an cimea d e scufun da re o st abilim la 1.. 6 mo du le pentru pinion si la 10 0 mm pe nt ru roa ta
condusa.
Cantitatea de ulei din baie se va lua egala cu (0,35D0,7)litri pentru fiecare kilowatt transmis:
Vulei=7.95*0.4=3.2 litri
Intervalul de schimbare a uleiului este uzual de (2500D3000) ore de functionare.

Schema transmisiei cu roti dintate conice cu dinti drepti si roata de curea

Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune

CALCULUL REACTIUNILOR.TRASAREA DIAGRAMELOR DE

MOMENTE INCOVOIETOARE SI DE TORSIUNE

Pentru a putea alege rulmentii si pentru a putea verifica arborii este ecesara aflarea reactiunilor in reazeme si
trasarea diagramelor de variatie a momentelor de incovoiere si torsiune

ARBORELE PINION

Aflarea
reactiunilor:
Fam1 =
Frm1 =

917.412

2823.505

In plan vertical avem urmatoarele

forte:
Din conditia de moment nul in punctul 1 avem: Fa1*42.5-V2*110-Fr1*153=0
V2 :=

Fam1 42.5 Frm1 153

V2 = 3572.784

110

V1+V2=-Fr1
V1 := Frm1 V2

V1 =

749.279

Diagrama de momente obtinuta este:

Mom in
1
Mom in
2

M1 :=

Mom in
3

M3( x) := V1

x :=

( 110) = 82420.684

M2( x) := V1 x

M2

( 110 + x) + V2x

( 43) = 38990.024

M3

30

X23 := root M3( x) , x

Mom in
4

X23 =

M4( x) := Fam1 x

29.191

( 42.5) = 38990.024

M4

diametru
roata
dintata/2

M2

M3

In plan orizontal avem urmatoarele

forte:

Fam1 =

Avem

917.412

si

Ftm1 =

8156.735

Din ecuatia de momente avem

H1*110-Fa1*42.5+Ft1*43=0
H1 :=

Fam1 42.5 Ftm1 43

H1 = 2834.087

110

H2 := Ftm1 H1

H2 =

10990.822

Diagrama de momente obtinuta este:

Mom in
1

M1 :=

Mom in
2

M2( x) := H1 x

Mom in
3

M3( x) := H1
x :=

Mom in
4

30

( 110) = 311749.571

M2

( 110 + x) H2 x

( 43) = 38990.024

M3

X23 := root M3( x) , x

M4( x) := Fam1 x

X23 =

38.22

( 42.5) = 38990.024

M4

Ftm1 42.5 =

R 1 :=

H1 + V1

R 2 :=

H2 + V2

346661.228

R1 =

2931.462

R2 =

11556.944

ARBORELE ROTII CONDUSE

In plan vertical avem urmatoarea incarcare de
forte:
Fam2 = 2823.505 N
Frm2 =

917.412

Avem: V2*165+Fa2*150-Fr2*55=0
V2 :=

( Frm255 Fam2150)

V2 = 2261.018 N

165

V1 := Frm2 V2

V1 =

3178.431

Diagrama de momente pentru planul vertical

este:
M1 :=

Mom in
1
Mom in
R

MR( x) := V1 x Fam2 150

M3( x) := V1 x Fam2 150 Frm2 x

Mom in
3

( 165) = 4.366 10

M3

Pentru planul orizontal avem urmatoarea

incarcare:
Ftm2 =

MR

8156.735

( 55) = 248712.031

55)

11

Ftm2 := Ftm1 =

8.157 10

H1*165-Fa2*150-Ft2*110=0

H1 :=

Fam2 150 + Ftm2 110

165

H2 := Ftm2 H1

H1 =

8004.646

H2 =

152.089

Diagrama de momente pentru planul orizontal

este:
Mom in
M1 := 0
1
Mom in
R

MR := H1 55 Fam2 150

MR =

Mom in
3

M3( x) := H1 x Fam2 150 Ftm2 x

Ftm2 150 =

R 1 :=

H1 + V1

R 2 :=

H2 + V2

1.224 10

55)

8.613 10

R2 =

2.266 10

10

( 165) = 1.164 10

M3

R1 =

16729.792

ALEGEREA SI VERIFICAREA RULMENTILOR

Arborii reductoarelor sunt in general arbori scurti ( l/d<10 , unde l este distanta dintre
reazeme si d diametrul mediu al arborelui) si in consecinta au rigiditate flexionala ridicata. Ca
urmare unghiurile de inclinare in reazeme sunt reduse, ceea ce permite folosirea rulmentilor
radiali cu bile si a rulmentilor radial-axiali cu role conice (ce impun conditii restrictive privind
inclinarea in reazeme). Uneori se folosesc si rulmenti cu role cilindrice, rulmenti radial-axiali cu
role precum si rulmenti oscilanti cu role butoias.
In cele ce urmeaza ne vom referi la alegerea si verificarea rulmentilor radial-axiali cu role
conice.
Rulmentii radial-axiali cu role conice preiau atat sarcini radiale cat si sarcini axiale.
Datorita contactului mai favorabil dintre role si calea de rulare din inele ei au, la aceleasi
dimensiuni, capacitati de incarcare si durabilitati mai mari decat rulmentii cu bile.
a)Vom folosi doua tipuri de montaje pentru rulmentii radial-axiali cu role conice:
-montaj in O;
-montaj in X.
Montajul in O este utilizat in cazul unor distante reduse intre rulmenti (rotile fiind
montate in consola). In cazul acestui montaj se realizeaza o majorare a distantei dintre centrele
de presiune ale celor doi rulmenti in raport cu situatia de la montajul in X. Acest montaj il vom
folosi pentru rezemarea arborelui pinionului.
Reglarea jocului din rulmenti (la montaj) in vederea compensarii diferentelor de dilatare
dintre arbore si carcasa in functionare se face cu ajutorul unei piulite care actioneaza asupra
inelului interior al rulmentului.
Montajul in X se utilizeaza la arbori mai lungi, pe care rotile sunt montate intre lagare.
Reglarea jocului in rulmenti se face cu ajutorul capacelor ce fixeaza inelele exterioare. Acest
montaj il vom folosi pentru rezemarea arborelui rotii conduse.
b)Estimarea diametrului arborelui in dreptul rulmentului se face tinand cont de
dimensiunile arborilor stabilite la predimensionarea acestora. Am stabilit diametrele capetelor de
arbore ca fiind:
d3ca :=

32

d4ca :=

45

mm
mm

In concordanta cu cele spuse in indrumar alegem

uramatoarele:
d3rul :=

32 + 8

d3rul =

40

mm

d4rul :=

45 + 5

d4rul =

50

mm

Pentru diametrele fusurilor stabilite anterior alegem conform STAS 3920-87 rulmentii radial-axiali cu role conice:
Pentru arborele III RULMENT 32208 cu urmatoarele caracteristici:

d3rul =

40

D3 :=

80

T3 :=

24.75

C3 :=

65.5

mm
mm
mm
kN

C03 :=

51

e3 :=

0.37

Y3 :=

1.6

kN

Pentru arborele IV RULMENT 32210 cu urmatoarele

caracteristici:
d4rul =

50

mm

C04 :=

58.5

D4 :=

90

mm

e4 :=

0.42

T4 :=

24.75

mm

Y4 :=

1.4

C4 :=

71

kN

kN

Rulmentii radiali-axiali cu role conice, datorita constructiei lor, introduc fo rte axiale su plime nt are (int erioa re). Un
astfel de rulment incarcat cu forta radiala Fr introduce o forta axiala suplimentara data de relatia:

Fas=0.5*Fr/Y

Pentru arborele III:

-rulmentul din
reazemul 1:
Fr31 :=

1033

Fas31 :=

0.5

Fr31

Fas32 :=

0.5

Fr32

Fas41 :=

0.5

Fr41

Fas42 :=

0.5

Fr42

Y3

Fas31 =

322.813

Fas32 =

1250.938

-rulmentul din
reazemul 2:
Fr32 :=

4003

Y3

Pentru arborele IV:

-rulmentul din
reazemul 1:
Fr41 :=

2960

Y4

Fas41 =

1057.143

Fas42 =

286.786

-rulmentul din
reazemul 2
Fr42 :=

803

Y4

Forta axiala ce incarca fiecare rulment

este:
Pentru arborele III:
Fa1 :=

265.5

Fa3 := Fas31 Fas32 + Fa1

Pentru arborele IV:

Fa2 :=

980

Fa4 := Fas41 + Fas42 + Fa2

Fa3 = 662.625
Fa3 :=

662.625

Fa4 =

209.643

Calcularea raportului Fa/Fr pentru fiecare rulment:

Pentru arborele III:

-rulmentul din
reazemul 1
k31 :=

Fa3
Fr31

k31 =

0.641

k32 =

0.166

k41 =

0.071

k42 =

0.261

-rulmentul din
reazemul 2
k32 :=

Fa3
Fr32

Pentru arborele IV:

-rulmentul din
reazemul 1
Fa4
k41 :=
Fr41

-rulmentul din
reazemul 2
Fa4
k42 :=
Fr42
Calculul sarcinii dinamice
echivalente P
Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1
X :=

0.4

k31 > e

P31 := X Fr31 + Y3 Fa1

P31 =

-rulmentul din
reazemul 2
k32 e

P32 := Fr32

P32 =

4.003 10

P41 := Fr41

P41 =

2.96 10

P42 := Fr42

P42 =

803

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
k41 e

-rulmentul din
reazemul 2
k42 e

838

Se calculeaza durabilitatea rulmentilor(in milioane de rotatii)

Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1

10
L31 :=

C31000

P31

3
L31 =

2.042 10

L32 =

1.112 10

L41 =

3.98 10

L42 =

3.079 10

mil. rot

-rulmentul din
reazemul 2

10
L32 :=

C31000

P32

mil. rot

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1

10
L41 :=

C41000

P41

mil. rot.

-rulmentul din
reazemul 2

10
L42 :=

C41000

P42

mil. rot

Se calculeaza durabilitatea rulmentilor

in ore:
Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1
n3 :=

898

Lh31 :=

rot
min

L31 10
n3 60

6
Lh31 =

37893380.504

> Lha=12000...20000 h

-rulmentul din
reazemul 2
Lh32 :=

L32 10

n3 60

Lh32 =

2.064 10

Lh41 =

2.622 10

Lh42 =

2.029 10

h > Lha=12000...20000 h

Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
n4 :=

rot

253

Lh41 :=

min

L41 10

n4 60

h> Lha=12000...20000 h

-rulmentul din
reazemul 2
Lh42 :=

L42 10

n4 60

h> Lha=12000...20000 h

Randamentul angrenajului :
a
Intre flancurile dintilor conjugati ai rotilor ce formeaza angrenajul existat o miscare relativa de alunecare care in
prezenta fortelor normale pe dinte dau nastere la forte de frecare, ce consuma o parte din puterea transmisa prin
angrenaj.
Randamenul unei perechi de roti dintate are valorile : 0.95...0.98

:=

0.08

z2 =

51

coeficientul de frecare dintre

flancuri
gradul de acoperire al
= 1.1
angrenajului
unghiul de inclinare al danturii rotilor
:= 0 cos( ) = 1
dintate
z1 = 17

K :=

a :=

1.6

cos( )

randamentul
este :

z1

1
K = 0.988957

z2

A :=

0.98

Randamentul
angrenajului

ALEGEREA SI VERIFICAREA
PENELOR
Asamblarea rotilor dintate, a rotilor de curea si a cuplajelor pe arbori se realizeaza de obicei cu ajutorul penelor
paralele. Uneori se folosesc si alte tipuri de asamblari (cu strangere proprie, prin caneluri, prin pene inclinate sau prin
strangere pe con).
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor asa incat ele se executa dintr-o bucata cu
arborele. Se alege aceasta solutie daca diametrul de picior al rotii dintate df satisface conditia:
df<=(1.4..1.5)*da

da=diametrul arborelui in dreptul rotii dintate

PENTRU ARBORELE PINIONUL UI

d3a :=

35

-d3a diametrul arborelui 3 in dreptul rotii dintate

mm

Conditia de mai sus nu este indeplinita asa ca se vor folosi pene.

In functie de d3a alegem din STAS 1004-81 dimensiunile bxh ale sectiunii penei si se determina apoi lungimea
necesara a penei si se verifica pe baza solicitarilor la strivire si forfecare.

Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:

-Pana tip B
b :=

10

h :=

l :=

22

mm
mm
mm

Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu valorile:

Se aleg ajustajele:
-pentru pinion

t1 :=

0.2
5.0
0

mm

-pentru arbore

t2 :=

0.2
3.3
0

mm

Verificari:
as :=

110

af :=

70

MPa
MPa

b :=

0.015
10

0.051

mm

Mt3 :=

1.018 10

s :=

f :=

-momentul de torsiune al arborelui

pinionului

Nmm

4 Mt3
h l d3a

2 Mt3
10 ld3a

s =

66.104

f =

26.442

indeplineste conditia

MPa

MPa

indeplineste conditia

s as

f af

Admitem l=22 mm

PENTRU ARBORELE ROTII

MARI
d4a :=

45

mm

Alegem pana cu urmatoarele caracteristici:

-Pana tip
B
b := 14
mm
h :=

mm

l :=

40

mm

Pentru b alegem ajustaj P9 presat in arbore si pinion cu

valorile:
Se aleg
ajustajele:

-pentru

t1 :=

0.2
6.0
0

mm

t2 :=

0.2
4.3
0

mm

pinion

-pentru arbore

b :=

0.018
16

0.061

Verificari
:

Mt4 :=

s :=

f :=

as :=

110

af :=

70

3.435 10

4 Mt4
h l d4a

2 Mt4
16 ld4a

MPa
MPa

Nmm

-momentul de torsiune al arborelui

pinionului

s =

84.815

f =

23.854

MPa

MPa

indeplineste conditia

indeplineste
conditia

s as

f af

Admitem l=40
mm

Verificarea
arborilor
Alegem pentru arbori ca material OLC45 STAS 880-88 cu urmatoarele
caracteristici:
r := 620 MPa
c :=

360

m1 :=
0 :=

300

430

r :=

360

c :=

240

m1 :=
0 :=

MPa

MPa
MPa
MPa

160

220

MPa

MPa
MPa

Verificarea la oboseala
Verificarea la oboseala a arborilor se face in sectiuni ale arborilor care prezinta
concentratori de eforturi (canale de pana, salturi de diametru, degajari, filete etc.).
Considerand cazul general in care intr-o sectiune cu concentratori de tensiuni avem atat efort
unitar de incovoiere, cat si efort de torsiune, ambele variabile in timp, se parcurg urmatoarele
etape:
Se calculeaza marimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la incovoiere. Chiar
daca momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare este constant in timp, datorita rotatiei
arborelui efortul de incovoiere intr-o fibra oarecare variaza dupa un ciclu alternant simetric.
Ca urmare putem scrie:
MiV :=

30860

MiH :=

109300

d3 :=

40

N mm
N mm

(diametrul arborelui in sectiunea

considerata)

mm

max :=

MiV + MiH
3
d3

2
max =

18.076

MPa

32
min := max
m :=
v :=

MPa

18.076

min = 18.076

MPa

efort unitar mediu

MPa

amplitudinea ciclului de solicitare

Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de incovoiere folosind

relatia lui Serensen:

k :=

c :=

:=

1.8

:=

2 m1 0

1
k

m1

c =

:=

0.395

0.8

7.376

m1

-coeficient de concentrare a eforturilor unitare

-coeficient dimensional

-coeficient de calitate
asuprafetei
Se calculeaza pentru sectiunea considerata elementele ciclului de solicitare variabila la
torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabila dupa un ciclu
pulsator. In acest caz:

Mt3 =

2.42 10

N mm

Mt3

max :=

max =

3
d3

19.261

min :=

MPa

MPa

16

Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de torsiune folosind

relatia lui Serensen:

k :=

:=

1.8

c :=

:=

2 m1 0

1
k

m1

c =

m :=

6.143

max

MPa

MPa

m1

Se calculeaza coeficientul de siguranta global pentru sectiunea

considerata:
c :=

c c

c=

c + c

-arborele rezista la
oboseala

4.72

c ca

ca :=

2.5

v := m

Verificarea la solicitarea compusa (incovoiere si

torsiune)
Verificarea la solicitare compusa (incovoiere si torsiune) se face pentru sectiunile in care
momentul echivalent este maxim sau pentru cele in care aria este diminuata datorita salturilor de
diametru.Intr-o astfel de sectiune se calculeaza:
-momentul incovoietor
rezultant
2

Mirez :=

MiV + MiH

Mirez =

1.136 10

Nmm

-momentul echivalent in sectiunea

considerata
aiIII :=
:=

55

MPa

aiII :=

95

aiIII
Mech :=

aiII

ech :=

Mech
d3

32

ech =

Mirez + Mt3

28.707

MPa

)2

ech aiIII

Mech =

1.804 10

Nmm

1700.017