Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Apartinand, cel putin teoretic, la doua curente literare diferite, cele doua poeme sunt
cele mai importante sinteze ale operelor celor doi poeti.
Predecesor al simbolismului, Mihai Eminescu imbina elementele clasice cu cele
romantice intr-un fir armonios de creatii.
Macedonski ,pe de alta parte, este teoreticianul simbolismului, fiind cele care pune
bazele acestui curent in literatura romana. Activitatea sa teoretica sustine principiile
si caracteristicile simbolismului, insa in aplicare nu pune decat o parte. De aceea
poeziile sale nu pot fi considerate tipic simboliste, ele incluzand atat elemente
romantice cat si clasice si parnasiene.
Una din temele care aseamana cele doua creatii este conditia omului de geniu, cel
mai bine reprezentata fiind in tLuceafarul" si tNoapte de decemvrie".
Din punct de vedere al genezei, pentru Luceafarul, Eminescu porneste de la propria
sa viata ridicata la rangul de simbol. Spre deosebire de Eminescu, Macedonski nu
porneste de la date biografice, poemul sau numindu-se doar arta poetica pentru lirica
sa.
Izvoarele de inspiratie la Eminescu sunt multiple. in primul rand poetul a pornit de la
un basm popular romanesc publicat de un german, R. Kunisch, intitulat Fata in
gradina de aur" si care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat, izolata de
tatal ei intr-un castel, de care se indragosteste un zmeu, dar ea ii cere sa devina
muritor in schimbul dragostei ei. Zmeul merge la Demiurg, dorind sa fie dezlegat de
nemurire, dar este refuzat. intors pe pamant o vede pe fata fugind in lume cu un
fecior de imparat ce-o rapise si, furios, ii desparte printr-un viclesug; peste ea
pravaleste o stanca iar pe el il lasa sa moara de durere intr-o fabuloasa Vale A
Amintirii.
Mai tarziu, Eminescu va valorifica acest basm, in perioada studiilor berlineze, si pe
care il va prelucra si transforma intr-un cantec liric cuprinzator in care povestea mai
veche devine pretextul alegoric al unei meditatii romantice asupra geniului, dar si
asupra conditiei generale a omului ca fiinta antinomica, sfasiata de contradictii
adanci.
Izvoarele folclorice se impletesc cu altele filosofice, mitologice, culturale si chiar
autobiografice. De la Schopenhauer, Eminescu preia conceptia lui despre geniu si
omul comun, aflati in sfere diferite si care sunt despartiti prin trasaturi antinomice
cum ar fi inteligenta versus instinctualitate, obiectivitate - subiectivitate, aspiratia
spre cunoastere versus vointa de a trai etc.
Alexandru Macedonski porneste de la poemul in proza Meka si Meka" publicat cu
doisprezece ani inainte in ziarul Romanul". Aici el prelucrase o straveche legenda
orientala: eroul legendar era un print arab, Ali - Ben- Hassan, care a fost indemnat
de tatal sau, inaintea mortii lui, sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta in
tot ce va intreprinde in viata. Tanarul mostenitor a transformat indemnul patern intrun principiu moral, pe care l-a respectat cu sfintenie. El a decis sa plece in pelerinaj
catre Meka, cetatea Sfanta a tuturor musulmanilor. Primind de la tatal sau o imensa
avere, printul Ali si-a alcatuit un convoi stralucit si a ales drumul cel drept, indraznind
sa infrunte pustiul arab. O data cu el, a pornit si un cersetor, numit Pocitan- BenPehlivan, care a preferat insa calea ocolita, spre a nu-si risca viata in confruntarea cu
desertul.