Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor Bizon Marcelică, Metale Grele
Profesor Bizon Marcelică, Metale Grele
METALE GRELE
Profesor coordonator:
Profesor universitar doctor:
JIPA SILVIU
Masterand: DOBRESCU
FRAGUTA
Anul universitar : 2009-2010
Metalele in cantiti foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale . Ele ptrund in celula
vie sub forma de cationi, dar nglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantiti mari
practic toate metalele sunt toxice.
Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura
derularea multor procese de importanta vitala. Din ele menionam:
a) metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantiti mici crom, vanadiu,
nichel si plumb;
b) metalele uoare de obicei se ntlnesc in cantiti mari - calciu, magneziu,potasiu si sodiu.
Zincul - Organismul uman conine aproximativ 2 pana la 3 grame de zinc, care poate fi
ntlnit in oase, dini, piele, ficat, muchi, leucocite etc.
Din cauza ca niciuna dintre acestea nu poate constitui o rezerva constanta de zinc, pentru
a-si putea asigura cantitatea zilnica optima din acest mineral, organismul depinde de
asimilarea sa pe cale alimentara. Peste 300 de enzime diferite cu funcii vitale in organism
depind de aportul de zinc pentru a funciona la parametri nali. Unele dintre aceste
metaloenzime au ca si componenta principala de baza ionul de zinc.
Printre enzimele care au roluri vitale in organism se afla anhidraza carbonica, care ajuta la
excreia de CO2; fosfataza alcalina, care elibereaz fosfai anorganici necesari in
metabolismul oaselor; superoxid dismutaza (SOD), care ajuta la protejarea celulelor
mpotriva radicalilor liberi; alcool - dehidrogenaza (ADH) , care ajuta ficatul in detoxifierea
de alcool; carboxipeptidaza, necesara pentru digestia proteinelor alimentare. Mai mult
dect att, diviziunea celulara corecta nu poate avea loc fara o cantitate adecvata de zinc,
necesara sintezei AND, ARN si a proteinelor. Zincul este o componenta structurala necesara
unirii proteinelor AND si protejeaz de asemenea membrana celulara mpotriva lizei.
METALELE GRELE
Termenul de metale grele se refera la orice element chimic metalic, care are o
densitate relativ mare si este toxic sau otrvitor in concentraii sczute.
Ca i poluani ai apelor naturale, metalele grele se numr printre cei mai
toxici poluani datorit persistenei lor ndelungate n soluii i dificultii de a
fi transformai n compui insolubili n apele de suprafa.
Pericolul contaminrii cu metale grele este mrit n prezena agenilor
complexani, care leag puternic aceste metale n compui solubili, care nu pot
fi ndeprtai n cursul tratrii apei. Chiar dac toxicitatea complecilor este
mai mic dect cea a metalelor libere, prin descompunerea lor n cursul
proceselor biologice, proprietile nocive ale metalelor grele se pot manifesta
nestnjenit.
Ca poluani ai atmosferei, metalele grele prin oxizi i vapori (care se
transform n oxizi n atmosfer), polueaz mai ales regiunile industriale din
jurul oraelor Baia Mare, Zlatna, Copa Mic etc. fenomenul polurii devenind
specific, astfel la Baia Mare poluarea este provocat mai ales de plumb, la
Zlatna de plumb, cupru, cadmiu, zinc, la Copa Mic de zinc i cadmiu.
Metalele grele sunt compui naturali ai scoarei terestre. Ele nu pot fi
descompuse sau distruse. Ajung n corpul nostru ntr-o cantitate foarte mic,
odat cu mncarea, apa potabil i aerul.
In concentraii mari ele pot fi toxice. Efectul negativ al metalelor grele poate
rezulta, de exemplu, prin intermediul apei de but contaminate (ex. evi de
plumb), niveluri ridicate n concentraia aerului din jurul surselor emitoare,
sau asimilarea prin intermediul lanului trofic.
Metalele grele sunt periculoase deoarece ele tind s se bioacumuleze.
Bioacumularea nseamn creterea n timp, n organismele biologice, a
concentraiei substanei ntr-o cantitate comparativ cu concentraia
substanei in mediu.
1. MERCURUL
Mercurul (Hg) anorganic se absoarbe puin din ap, dar poate fi metilat de
bacterii, iar metil-mercurul se absoarbe n proporie de 95% . Ca i alte
metale grele, mercurul se acumuleaz n organism i poate fi absorbit pe
cale hidric indirect, prin consumul de pete i alte produse.
Compuii metilmercurici provoac anomalii cromozomiale, trec prin placent
din corpul mamei in cel al ftului, afecteaz celulele nervoase ale creierului,
provocnd grave afeciuni - ca orbire, deteriorarea coordonrii nervoase,
anomalii psihice, moarte. Mecanismul chimic al acestor procese pare a
consta in afinitatea mare a mercurului fata de sulful din moleculele proteice,
cea ce afecteaz tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatica,
activitatea mitocondriilor, etc
Cauzeaza boli autoimune, fibromialgie, lupus, sindromul oboselii cronice,
diabet etc.
Mii de studii medicale au aratat mecanismele prin care mercurul (si alte
metale) participa la declansarea a peste 40 de afectiuni cronice, incluzand
aici probleme neurologice, hormonale, autoimune, cardiovasculare, ale
aparatului reproducator.
Mercurul ajunge prin vasele de snge pana la creier, unde se acumuleaz in
cantiti semnificative; duneaz celulelor nervoase si este implicat in
apariia bolilor Parkinson si Alzheimer.
Se acumuleaz in glande, inima, rinichi si ficat, proporional cu numrul de
plombe pe care persoana le are in cavitatea bucala.
A rmas de trist amintire dezastrul din 1972 din Irak, unde circa 500.000
oameni au rmas cu sechele pe via pentru c n loc s-l semene au
mncat grul de smn tratat cu fungicide pe baz de mercur.
Mercurul este singurul metal care se gsete in toate cel trei medii majore apa, sol, atmosfera.
Sursele de mercur
2 2
2 2
2 2
2 2
2. PLUMBUL
Plumbul (Pb) este frecvent ntlnit printre poluani i poate genera intoxicaii mai
ales cronice - saturnism, din cauza fenomenului de bioacumulare. Cunoscute sunt
cele din Leipzig sau din Frana din zona Vosgilor, cu sute de intoxicai. De asemenea
este suspectat pentru efecte cancerigene.
Anual pe pmnt se extrag peste 2, 5 milioane de tone de plumb.
In atmosfera, plumbul ajunge in special odat cu gazele de eapament ale
automobilelor dotate cu motoare cu benzina.
Din atmosfera plumbul ajunge in sol, ape. In apa de ploaie s-au determinat
concentraii de 40 mg de Pb.
Pb din sol este absorbit de plante, in special de rdcini, Pb din atmosfera poate
ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge la concentraii destul
de importante.
Mamiferele ierbivore rein 1% din plumbul consumat.
Omul preia plumbul att prin respiraie, dar mai ales prin alimente.(330 m g/zi).
3. CADMIUL
Surse de poluare cu
cadmiu
Toate domeniile in care este
utilizat cadmiul pot constitui
surse de poluare posibile cu
cadmiu:
- Cadmiul metalic se utilizeaz la
prepararea multor aliaje, la
sudarea argintului si a aliajelor
acestuia, la confecionarea
fotocelulelor sensibile razelor
ultraviolete, la nlocuirea
fierului, in acumulatoare
alcaline de tip Edison, la
fabricarea cuzineilor pentru
industria automobilelor si la
acoperirea prin cadmiere a
fierului, otelului, aliajelor de
cupru sau de aluminiu. Cadmiul
poate fi depus electrolitic pe
oel, alama, bronz sau aliaje de
cupru ntruct acesta
protejeaz metalele si aliajele
respective de coroziune.
Mineralele de cadmiu(greenockita
-CdS) sunt prea srace pentru a
fi exploatate.
Controlul poluantilor
cu cadmiu
Cadmiul reacioneaz cu
ditizona(difeniltiocarbazona)
in CCl4, formnd un complex
intern ( ditizonatul de
cadmiu) cu o modificare de
culoare de la verde la rou.
Cadmiul reacioneaz cu
acidul -chinolin-carboxilic
(acid chinaldinic) conducnd
la formarea unui precipitat alb
cristalin de chinaldinat de
cadmiu.
De asemenea , cadmiul
reacioneaz cu tioanilida,
formnd un complex intern .
4. NICHELUL
5. ZINCUL SI CUPRUL
6. ALUMINIUL
7. CROMUL
Oamenii pot fi expui la crom prin respiraie, mncare sau buturi i prin contactul
pielii cu crom sau compui ai cromului. Nivelul de crom din aer i ap este n
general sczut. n apa potabil nivelul de crom este sczut de asemenea, dar apa
contaminat de fntn poate conine periculosul crom (VI); crom hexavalent.
Pentru majoritatea oamenilor hrana cu coninut de crom (III) este o cale important
de asimilare a cromului, deoarece cromul (III) se gsete n mod natural n multe
legume, fructe, carne, drojdie i cereale.
Cromul (III) este un nutrient esenial pentru oameni i lipsa lui poate cauza
mbolnvirea inimii, distrugerea metabolismului i diaree. Asimilarea de crom (III) n
exces poate duce de asemenea la distrugerea sntii, ex: mncrimea pielii.
Cromul (VI) este periculos pentru sntatea uman n general pentru oamenii care
lucreaz n oelrii i industria textil. Fumtorii pot avea, de asemenea, o ans
mai mare de a fi expui la crom.
Cromul (VI) este cunoscut a cauza multe efecte de sntate. Cnd un compus este
prezent n produsele din piele, poate cauza reacii alergice, ca mncrimi de piele.
Inspirarea cromului (VI) poate cauza iritaii i sngerri ale nasului.
Alte probleme de sntate cauzate de crom (VI) sunt:
Mncrimi ale pielii
Deranjri stomacale i ulcere
Probleme respiratorii
Slbirea sistemului imunitar
Afeciuni ale rinichilor i ficatului
Alterarea materialului genetic
Cancer la plmni
Moarte
8. ARSENUL
Arsenul este unul dintre cele mai toxice elemente. n ciuda efectului toxic,
combinaii anorganice ale arsenicului apar pe pmnt, n mod natural, n
cantiti mici. Oamenii pot fi expui la arsenic prin intermediul hranei, apei i
aerului. De asemenea, expunerea poate avea loc prin contactul pielii cu solul
sau apa ce conine arsenic.
Nivelurile de arsenic din hran sunt aproximativ mici. In schimb, nivelurile de
arsenic din pete i fructe de mare pot fi mari, deoarece petele absoarbe
arsenicul din apa n care triete. Din fericire, aceasta este cea mai inofensiv
form de arsenic, dar petele care conine cantiti importante de arsenic
anorganic poate fi un pericol pentru sntatea uman.
Expunerea la arsenic poate fi ridicat pentru persoanele care lucreaz cu
arsenic, pentru persoanele care beau cantiti importante de vin, pentru
persoanele care triesc n case ce conin lemn conservat de orice fel i pentru
cei care triesc la ferme, unde anterior au fost aplicate pesticide ce conineau
arsenic.
Expunerea la arsenic anorganic poate cauza o serie de efecte ale sntii,
cum ar fi iritarea stomacului i a intestinelor, scderea generrii de globule
albe i roii din snge, schimbri ale pielii i iritaii ale plmnilor. S-a sugerat
c expunerea la cantiti importante de arsenic anorganic poate intensifica
evoluia cancerului, n special evoluia cancerului de piele, plmni, ficat i a
cancerului limfatic.
O expunere foarte ridicat la arsenic anorganic poate cauza infertilitate i
pierderi de sarcin la femei, i poate cauza afeciuni ale pielii, scderea
rezistenei la infecii, distrugerea inimii i lezarea creierului la femei i la
brbai.In cele din urm, arsenicul anorganic poate deteriora ADN-ul.
arsenului. Conform infomaiilor din literatur [9,10], prin aceast metod se poate
reduce concentraia de arsen la mai puin de 0,05 mg/L i n unele cazuri chiar i
sub 0,01 mg/L.
filtrarea prin membran poate ndeprta o gam larg de contaminani din ap.
Conform datelor din literatur [11,12] prin aceasta metod se poate reduce n mod
obinuit concentraia arsenului la mai puin de 0,05mg/L n schimb metoda prezint
o serie de dezavantaje i anume: eficacitate redus, cantiti mari de deeuri i cost
ridicat. Metoda este utilizat ca procedeu de tratare avansat n cazul potabilizrii
apelor subterane i a apelor de suprafa.
schimbul ionic este utilizat n cazul tratrii apelor subterane i a apei potabile ce
conin arsen, prezentnd avantajul unei eficaciti ridicate fapt pentru care se
utilizeaz n etapa de tratare avansat a apelor.
-Adsorbia este una dintre metodele mai des utilizate pentru eliminarea arsenului,
atingndu-se concentraii reziduale de 0,01 mg/L.
Prin adsorbie, contaminanii se concentreaz la suprafaa adsorbantului. Natura
procesului de adsorbie este explicat pe baza a dou teorii: una fizic i una
chimic.
Teoria fizic, cea mai rspndit, este aa numita teorie potenial sau teoria stratului
concentrat conform creia reacia dintre atomii care se gsesc pe suprafaa corpului
solid (adsorbantul) i moleculele absorbite este determinat de fore de atracie van
der Waals.
Teoria chimic a adsorbiei admite existena unui singur strat de adsorbie
monomolecular pe suprafaa corpului solid (adsorbant); forele de adsorbie
acioneaz numai la distane foarte mici care nu trec de diametrul unei molecule.
9. MANGANUL
Manganul este un compus foarte comun care poate fi gsit mai peste tot. Manganul este unul din
cele trei elemente eseniale, ceea ce nseamn c nu este necesar numai corpului uman pentru a
supravieui dar este de asemenea toxic cnd sunt prezente concentraii prea mari n corpul uman.
Cnd oamenii nu asimileaz cantitatea recomandat zilnic, sntatea lor se poate agrava. De
asemenea, probleme de sntate vor aprea cnd asimilarea este prea mare.
Asimilarea de mangan de ctre oameni are loc de obicei prin alimente ca spanac, ceai i plante
medicinale. Hrana care conine cea mai mare concentraie sunt cerealele i orezul, boabele de soia
ou, alune, ulei de msline, boabele verzi de fasole i stridiile. Dup absorbirea de ctre corpul
uman manganul va fi transportat prin snge la ficat, rinichi, pancreas i glandele endocrine.
Efectele manganului apar n principal n tractul respirator i la creier. Simptomele otrvirii cu
mangan sunt halucinaiile, uitarea i afeciuni nervoase. Manganul poate cauza de asemenea
Parkinson, embolii la plmni i bronite. Cnd brbaii sunt expui la mangan pentru o perioad
lung de timp ei pot deveni impoteni.
Un sindrom care este cauzat de mangan are simptome ca schizofrenia, depresie, muchi slabi,
dureri de cap i insomnii.
Deoarece manganul este un element esenial sntii umane, cantiti insuficiente de mangan po
cauza efecte asupra sntii. Aceste efecte sunt urmtoarele:
- Ingrasarea
- Intolerana la glucoze
- Coagularea sngelui
- Probleme de piele
- Scderea nivelului colesterolului
- Probleme ale sistemului osos
- Defecte la natere
- Schimbri ale culorii prului
- Simptome neurologice
Inhalarea indelungat de praf i fum poate duce la otrvirea cronic. Sistemul nervos central este
locul principal afectat de ctre boal, i se poate ajunge in final la invaliditi permanente.
Simptomele includ oboseal, somnolen, slbiciune, dereglri sentimentale, mers spasmic, cramp
musculare repetate i paralizii. O posibilitate ridicat de pneumonie i alte infecii respiratorii exist
la lucrtorii expui la praf i fumul compuilor de mangan. Compuii manganului sunt experimenta
ageni ai tumorilor
10. SELENIUL
Rolul seleniului in organismul uman cuprinde:
- protectia impotriva radicalilor liberi,
- activarea hormonilor tiroidieni,
- modularea proceselor inflamatorii si imunologice,
- prelungirea viabilitatii spermatoizilor prin actiunea selenoproteinelor seminale.
Cea mai mare parte a seleniului se gaseste in: ficat, rinichi, inima si splina. Se mai
gaseste in: faina de peste, unt, drojdia de bere, faina de soia, usturoi, oua, ciuperci, orez,
cereale, tar, produsele marine, ceapa, rosii, rinichii de porc, carnea de porc, cascaval,
lapte de vaca, morcov, fasolea, varza, nuci.
Seleniul este un element recunoscut recent ca esential pentru organism, cu rol foarte
important in metabolism, fiind cofactor la producerea in organism a glutationului, molecula
puternic antioxidanta.
Seleniul impiedica sau cel putin incetineste imbatranirea tesuturilor.
Neutralizeaza efectul unor substante cancerigene, protejand astfel organismul de bolile
maligne.
Este foarte util pentru a mentine functia de secretie a pancreasului si pentru a mentine
elesticitatea tesuturilor.
Contribuie la regenerarea muschiului cardiac si functionarea lui ritmica.
Contribuie la prevenirea si tratamentul matretii.
Seleniul poate preveni necroza hepatica, distrofia musculara, instalarea unor degenerari cu
caracter necrotic la nivelul inimii, ficatului, muschilor si al rinichilor
Aportul zilnic variaza in funtie de prezenta in alimentatie a ionilor de Zn, Cu, Mn, Fe si
prezenta unui alt ntioxidant, vitamina E. Absortia este favorizata si de vitaminele A si C.
Intrucat seleniul actioneaza sinergic cu vitamina E, cantitatea necesara este invers
proportionala cu nivelul din hrana al vitaminei E.
Concentratii ridicate de sulf din organism inhiba absorbtia seleniului.
V MULUMESC!
i TOTUI, sunt cteva lucruri
pe care le poi face, pentru a
economisi resursele planetei, i
pentru a evita distrugerea
mediului natural.
De exemplu:
Triete i acioneaz n spiritul
Cei 3 R
care vin de la trei cuvinte
importante pentru mediu:
REDUCERE
REFOLOSIRE
RECICLARE