Sunteți pe pagina 1din 33

EUROPA DE VEST

STUDIU DE CAZ
FRANA

Politic i societate n Europa secolului XX.


Prof. Drago Petrescu
acultatea de tiine Politice , Universitatea din

Nazru RalucaMihaela
Strat Livia

EVOLUIA POLITIC A FRANEI

Prima republic
francez

Oficial, Republica francez a fost proclamat la data de 22


septembrie 1792 n timpul Revoluiei franceze. n acea zi,
regele Franei Ludovic al XVI-lea a fost nlturat n mod
formal, ncheind astfel monarhia francez. Republica a luat
sfrit n mod oficial odat cu declararea Imperiului de
ctre Napoleon Bonaparte n 1804.

A DOUA REPUBLIC
A Doua FRANCEZ
Republic Francez este numele dat regimului politic din
Frana ntre 1848 i 1852. A fost un guvern republican ce a luat natere
dup Revoluia de la 1848 i a supravieuit pn la lovitura de stat a lui
Louis-Napolon Bonaparte n 1852.
A Doua Republic a fost un regim original n istoria Franei, n primul
rnd datorit duratei sale scurte i n al doilea rnd datorit faptului c
este ultimul regim instaurat n urma unei revoluii.
Este regimul care a instituit sufragiul universal masculin i a abolit
sclavagismul.
Viaa politic a celei de a doua republici a fost marcat de contrastul
dintre partizanii lui Louis-Napolon i monarhiti ce doreau o restaurare a
monarhiei.

A TREIA REPUBLIC FRANCEZ


Este numele dat regimului politic din Frana ntre 1870 i 1940. A fost o
democraie parlamentar ce a luat natere dup cderea celui de al doilea Imperiu
Francez n urma rzboiului Franco-Prusac din 1870 i a supravieuit pn la
capitularea Franei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940. n anii
1870 iniiatorii republicanismului au considerat aceast form de guvernmnt ca
fiind cea care "divide cel mai puin opiniile Franei".
Chiar dac cea de a treia republic a fost regimul politic cel mai longeviv dup
revoluia din 1789, regimul nu a fost foarte apreciat.
A Treia Republic a fost oficial instaurat n 1875 prin adoptarea
legilor constituionale (chiar dac oficial a treia republic a nceput n 1875, anii
1870-1875 se consider c aparin aceleiai perioade, fiind perioada de formare a
republicii. )
n aceast perioad Imperiul colonial francez a ajuns la apogeu, Frana
coloniznd teritorii vaste din Africa i din sud-estul Asiei.

A IV-A REPUBLIC
A Patra Republic este numele dat sistemului politic de stat republican n Frana din
FRANCEZ
iunie 1944 pn n octombrie
1958, de la adoptarea constituiei din 13 octombrie
1946 pn la adoptarea constituiei celei de a cincea Republici n octombrie 1958.

Din multe puncte de vedere a reprezentat o continuare a celei de a treia republici


ce a existat naintea rzboiului. A pstrat aceeai caracteristic de sistem politic
parlamentar instabil cu guverne incapabile s obin sprijinul Parlamentului, n cei
12 ani de existen ai republicii existnd 24 de guverne. Din punct de vedere
economic Frana a nceput reconstrucia de dup cel de al doilea rzboi mondial ce
a dus la un avnt economic. Din punct de vedere al relaiilor internaionale, odat
cu semnarea Tratatului de la Roma Frana a pus bazele Uniunii Europene iar dup
nfrngerea din Indochina a demarat un proces de decolonizare. Incapacitatea de a
rezolva criza din Algeria, parte integrant a Franei n acea perioad, a dus la
dizolvarea republicii odat cu editarea constituiei celei de a cincea republici sub
ndrumarea generalului Charles de Gaulle.

A CINCEA REPUBLIC
FRANCEZ

A Cincea Republic este sistemul politic cu forma de stat republican n vigoare n


Frana dup 5 octombrie 1958 pn n ziua de astzi.
Cea de a cincea republic este un regim parlamentar n care puterea executiv
colaboreaz cu puterea legislativ n cadrul unui sistem de separare a puterilor. Spre
deosebire de regimurile prezideniale (n genul celor din Statele Unite, Brazilia) unde
cele dou puteri sunt strict separate, fiecare putere dispune de un mijloc de presiune
asupra celeilalte:: - Adunarea Naional poate rsturna guvernul printr-o moiune de
cenzur; - Preedintele poate dizolva Adunarea Naional.

Impactul celui de-al doilea


Rzboi Mondial asupra
Franei i evoluia
ulterioar a acesteia.

Frana, alturi de Regatul Unit, a fost unul dintre primii


participani la luptele celui de-al doilea rzboi mondial, dup
ce a declarat rzboi Germaniei Naziste ca urmare a invadrii
Poloniei din 1939.
nfrngerea Franei n numai ase sptmni a luat prin surprindere ntregul mapamond.
Frana era marea nvingtoare din primul rzboi mondial i o mare putere militar. n
decursul timpului s-au evideniat mai multe versiuni n ceea ce privete acest deznodamnt:

slbiciunea Republicii parlamentare, incapabil s asigure securitatea extern a rii


deficienta armamentului, att cantitativ ct i din punct de vedere al calitii.
slabul ajutor primit din partea englezilor
obtuzitatea clasei politice
vinovia conductorilor militari.
ntr-un rzboi de uzura, dar i unul fulger, ntr-o epoc a inveniilor, comunicaiile sunt
eseniale. ns,n cadrul armatei franceze,materialele pentru transmisiuni erau vechi, dar
i concepia referitoare la acest domeniu era perimat, nu corespundea evoluiei tehnicii.
Armata franceza nu a utilizat transmisiunile radio.

CONTEXTUL IZBUCNIRII
CONFLICTULUI ARMAT

La 23 august 1939, ntre Germania lui Hitler i


Rusia Sovietic a lui Stalin se ncheie un acord economic
i militar, intitulat Pactul Ribbentrop-Molotov.
Prin acest pact, cele dou state ii delimitau zonele
de influen n Europa.
ocul pactului de la 23 august a fost imens. n
aceeai zi, la Paris, a fost convocat de urgen Consiliul
de Razboi. S-a considerat c Frana era pregtit
pentru un Rzboi mpotriva Germaniei. Dac aceasta
ataca Polonia, Frana trebuia s rmn fidel
angajamentelor luate i s declare rzboi Germaniei.

La consiliul de razboi
au participat membri ai
Guvernului i comandanti ai armatei (Gamelin, Darlan,
Vuillemin).
Reprezentanii militari au fost intrebai dac armata este
pregatit de rzboi. n funcie de rspunsul dat, urma a
fi luat n considerare intrarea Frantei ntr-un eventual
razboi.
Gamelin si amiralul Darlan au dat asigurri c armata
terestr i marin sunt pregatite.Vuillemin, seful de stat
major al armatei aerului a artat diferena numrului de
avioane dintre coaliia franco-englez-polon i germani
supra-evalund forele adversarului.

MOBILIZARE
La 1 septembrie s-a ordonat mobilizarea tuturor brbailor cu vrsta
ntre 20-48 de ani.
Numarul francezilor mobilizati va ajunge la 5.100.000 persoane.
Armata francez numra 94 de divizii (dintre care 3 in Levant, 8 in
Africa de Nord, 3 la Narvik). Cele mai multe din trupe erau
dispuse in nord-est la granita cu Belgia.
Armatei franceze i s-au adugat 10 divizii britanice, plus posibil
cele 9 divizii olandeze si cele 22 divizii ale armatei belgiene .

DIFERENELE DINTRE ADVERSARI


FRANA vs. GERMANIA
innd cont de importana pe care au avut-o blindatele in al doilea rzboi mondial, trebuie
subliniat raportul de forte dintre franco-englezi i germani n ceea ce privete aceast
arm, (numarul pieselor, calitatea si modul de folosire): Gemanii dispuneau de circa 2800
tancuri fata de 2280 ale adversarilor lor . Unele tipuri de tancuri erau superioare celor
franceze.
Pe frontul de vest, germanii dispuneau la 10 mai de 114 divizii care vor ajunge progresiv la
137. Armata francez numra 94 de divizii (dintre care 3 in Levant, 8 in Africa de Nord, 3 la
Narvik).
Artileria era considerata o arm necesar, att pentru ofensiv ct i pentru aprare, iar
francezii preau a avea superioritatea n acest domeniu. ns, slaba colaborare dintre
aviaie i armata terestr a anulat acest avantaj. Raportul de arme anti-tanc era de 1:3 in
favoarea germanilor.
n privina aviaiei, disproporia dintre cei doi adversari era mare. Rzboiul a prins fora
aerian francez n plin transformare. n edinta din 23 august, Vuillemin considera ca
Axa dispunea de 6500 aparate in prima linie si 6000 in a doua linie, iar coaliia francopolon-britanic ar fi avut 3800 aparate in prima linie si 1900 in a doua. Statul major
francez conta pe sprijinul aviaiei britanice. n septembrie 1939, doar 500 de avioane
franceze erau capabile de a asigura misiuni de rzboi.n mai 1940, francezii dispuneau de
1500 aparate (1300 moderne, 600 avioane de vntoare,100 bombardiere la care se
adaugau 350 aparate engleze cu bazele pe teritoriul Franei.Acestora li se opuneau 4000
de aparate ale germanilor (1500 bombardiere, 1000 avioane de vntoare).

n pri
vina
planu
de a
lui ge
nfrn
neral
ge Ge
Fran
rman
a si A
i
a,
n
g
l
i a se
pe un
b azau
r a z bo
i de lu
ng
durat
.

DESFURAREA CONFLICTULUI
La 10 mai 1940 armata german invadeaz fr declaraie de rzboi Olanda, Belgia si
Luxemburg.
Lovitura de graie a lui Hitler a fost ofensiva n Ardeni.
La 14 mai diviziile germane strapung pe deplin frontul francez. Conducatorii militari francezi si
englezi au avut certitudinea ca principalul atac va avea loc n Belgia, drept urmare, efortul
principal a avut ca spaiu frontul de nord-vest. Trupele franceze au ramas in aceasta parte a
frontului contraatacnd n Belgia, iar fiecare pas inainte insemna o expunere mai mare a
ariegardei.
ntre 26 mai i 10 iunie, s-a produs o relativ stabilizare a frontului. (datorit germanilor ce s-au
oprit din inaintare, a unor condiii nefavorabile pentru bombardamentul aerian i a bunei
organizri a operaiunii Dynamo au, fost evacuai de pe plajele de pe Dunkerque circa 338.000 de
francezi si englezi. )
.
Cu exceptia unor mici succese, armata franceza a dat inapoi ncepnd retragerea generalizata.
La 14 iunie 1940 Parisul a cazut in mainile germanilor. Guvernul parasise mai devreme capitala
optand pentru Bordeaux. La 17 iunie intr-un discurs, maresalul Petain a aratat ca trebuia incetata
lupta. La 18 iunie s-a luat decizia de a se considera orase deschise toate localitatile cu mai mult
de 20.000 locuitori, a fost interzisa si aruncarea in aer a podurilor.
La 22 iunie 1940 era semnat armistitiul, de fapt un diktat.

l
l
e
d
d
i
L
i
u
l
m
r
o
f
n
l
Co
a
f
o
r
t
s
a
t
a
c

t
r
a
H
a
u
n
i
z
e
c
n
a
r
f
u
r
t
pen
r
o
l
a
e
n
i
d
u
t
i
t
a
t
s
fo
i
c

a
v
i
s
n
e
f
de
l
a
v
i
s
n
e
f
o
l
u
r
e
t
c
cara

URMRILE RZBOIULUI
n

conformitate cu informaiile deinute de Service historique de la dfense, Frana a avut


85.310 mori (inclusiv 5.400 magrebieni),
12.000 diprui
120.000 rnii
1.540.000 de prizonieri de rboi .n august 1940, 1.540.000 de prizonieri francezi au
fost mutai n Germania, unde aproximativ 940.000 au rmas pn n 1945, cnd au fost
eliberai de forele aliate.
n timpul prizonieratului, 24.600 de frncezi au murit. 71.000 de prizonieri francezi
au reuit s evadeze. 200.000 de prizonieri francezi au fost eliberai de autoritile
germane dup semnarea mai multor nelegeri ntre guvernele de la Vichy i Berlin. Mai
multe sute de mii de prizonieri au fost eliberai pe motive de boal[252].
Frana
a fost
mprit
n zonaa de
ocupaie
german
n nord de
i vest
i zona liber din sud.
Aviaia
militar
francez
pierdut
1.274
de aparate
zbor.
Ambele zone se aflau la nivel oficial sub autoritatea noului stat francez, care a devenit mai
trziu cunoscut ca Regimul de la Vichy, i care l avea n frante pe marealul Ptain.

EUROPA DE VEST DUP


CEL DE-AL DOILEA
CONFLICT ARMAT
MONDIAL

Sfritul celui de-al doilea Rzboi Mondial a adus omenirii nu numai pacea, dar
i sperana c vechile practici i instrumente care au guvernat relaiile
internaionale n perioada interbelic au disprut din strategia i diplomaia
statelor.
La ncheierea conflagraiei, Marea Britanie era epuizat, Frana devastat,
Germania, i devastat, i amputat (dac n Primul Rzboi Mondial
aceast ar pierduse cam o optime din teritoriul pe care l deinea la nceputul
ostilitilor, dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial ea pierde o cincime din
suprafaa pe care o deinea n 1938), i divizat prin crearea a dou state
germane.
Europa Occidental a fost relansat dup rzboi de investiia n reconstrucie,
de Planul Marshall, care a pus la dispoziie asisten american, i de acordul
naiunilor vest-europene care au acceptat c trebuie s gseasc formula
politic pentru a evita un nou rzboi.
Intre anii 1950 si 1970 Europa de Vest cunoate o dezvoltare
prodigioas datorat rapiditii unei reconstruiri fcut cu ajutorul
americanilor, a reechilibrrii monedelor in urma acordurilor de la

Reluarea procesului de unificare are loc in 1954 prin semnarea tratatului care
pune bazele Comunitii Economice Europene i Euratomului, care i face
simit prezena in Frana prin venirea la putere a generalului Gaulle care
repune in discuie aceasta idee, ostil ns, oricrei idei de supranaionalitate si
de aliniere la politica Statelor Unite. Marea Britanie refuza sa participe in Piaa
Comunelor.
Din 1950 pana in 1962 are loc o dezvoltare fara precedent in Europa
Occidentala: 7,3% in R.FG., 6% in Italia, 5% in Franta si 2.3% in Regatul Unit,
dupa care urmeaza anii reconstructiei.
Anii cei mai buni ai Europei Occidentale au construit, ntre 1960 i 1990,
imaginea cu care lucrm i astzi: o lume bogat care a descoperit secretul
bunstrii, o lume liber cu democraie real i alegeri cinstite.
Recapitulnd, faimosul success postbelic occidental s-a sprijinit pe dou
argumente: economie deschis i politic democratic. Prosperitatea legendar
a Europei Occidentale a dat, chiar, impresia c a pus capt istoriei. Vremurile
bune urmau s continue. La nesfrit. N-a fost aa.

CHARLES DE
GAULLE

Generalul Charles de Gaulle a fost membru al guvernului francez n timpul desfurrii


Btliei Franei. n condiiile n care forele franceze erau copleite de atacul german, de Gaulle
s-a alturat gupului de politicieni care erau mpotriva unei capitulri negociate n faa
Germaniei Naziste i a Italiei Fasciste. Aceste puncte de vedere erau mprtite i de
preedintele consiliului de minitri, Paul Reynaud. Premierierul francez l-a trimis pe de Gaulle pe
post de emisar n Regatul Unit, unde de Gaulle s-a aflat n momentul prbuirii guvernului
francez.
Sondajele de opinie din Franta arat c preedintele Charles de Gaulle este considerat cel mai
important francez al secolului al XX-lea si cel mai important francez din istorie, dupa Napoleon.
A fost soldat, lider pe timp de razboi si reprezentantul Frantei Libere in cel de-al doilea razboi
mondial (1939 1945).
In 945 a contribuit la rasturnarea guvernului fascist francez de la Vichy si a readus tarii
respectul de sine. El a creat cea de-a Cincea Republica, iar mai tarziu, pierzand sprijinul
natiunii, a demisionat.

Cand Franta a fost ocupata de Germania, de Gaulle a fost desemnat general de brigada si a
primit responsabilitatea asupra Diviziei a 4-a de Blindate, insarcinata cu oprirea
blitzkriegului nazist.
La 6 iunie 1940, de Gaulle a dobandit prima sa experienta de guvernarea atunci cand a fost
numit sub-secretar de stat pentru razboi. Era unul dintre putinii lideri francezi care s-au opus
ocupatiei germane.
In octombrie 1945, de Gaulle a fost ales presedinte si a trecut la formarea unui guvern
provizoriu, cu menirea de a supraveghea elaborarea constitutiei celei de-a patra Republici
Franceze si inceperea reconstructiei postbelice.
Nemultumit de politicienii certareti si d enoua constitutie, de Gaulle a demisionat la 1
ianuarie 1946. Generalul s-a retras la casa lui de la tara, in localitatea Colombey-les-DeuxEglises pentru a-si scrie memoriile de razboi.
In 1965 de Gaulle a fost reales preedinte pentru un nou mandat de apte ani dar in timpul
campaniei electorale a fost aspru criticat, din cauza problemelor economice, in special a
inflatiei.
In 1969, De Gaulle demisioneaza din functia de presedinte; considera infrangerea si demisia
un mod mult mai spectaculos de a iesi din politica decat intrarea linistita in umbra, la
sfarsitul mandatului de presedinte.

Exilat la Londra n iunie 1940, cu Frana aflat pe marginea prpastiei, Charles


de Gaulles a inut un discurs la radio ce era menit s creeze o legtur
puternic ntre el i ara sa.
Dimineaa de 18 iunie 1940 a fost un moment intens pentru Winston Churchill
i Charles de Gaulle. La Whitehall, premierul britanic fcea ultimele modificri
discursului care avea s devin celebru - This was their finest hour. Undeva n
Londra, ntr-un aparament pe care i-l mprumutase un ofier francez, generalul
de Gaulle, care fugise din Frana cu o zi nainte n timp ce guvernul su
negocia un armistiiu cu germanii, schia textul unui Apel ctre Poporul Francez
prin care i ndemna s nu abandoneze lupta mpotriva invadatorilor naziti.
Discursul lui de Gaulles a fost rezultatul ofertei pe care i-o fcuse Churchill,
aceea de a se adresa Franei prin intermediul BBC-ului. Avea s ajung cel mai
cunoscut i apreciat discurs al generalului - LAppel du 18 juin iar data avea
s devin o zi simbolic pentru el i ara sa. Cuvintele rostite la radio de ctre
generalul n vrst de 49 de ani aveau s fie baza a ceea ce s-a transformat n
gaullismi l-au propulsat la conducerea naiunii franceze. Discursul i-a
constituit o imagine special, aceea a omului care a spus nu, i i-a confirmat
destinul istoric ntr-un moment n care statul francez era nvins, iar Republica a
III-a, ce condusese Frana pentru mai bine de ase decenii, se prbuea sub
armele germanilor. ns acest faimos discurs a fost ct pe ce s nu fie difuzat.

Text
seminar

Textul analizeaz anii 1981-1986 din


istoria Franei, ani ce marcheaz primul
mandat al lui Mitterand n calitate de
preedinte.
Francois Mitterand a fost primul
preedinte de arip stng al
republicii a cincea, aducnd cu el i
primul guvern de stnga .
Politicile iniiale au fost marcate de ceea
ce a fost numit keynesianism
redistribuit, doctrina elaborat de
economistul englez John Maynard Keynes
care prevedea relansarea economiei
printr-un program intens de cheltuieli al
guvernului. Acest program de cheltuieli,
lucrnd n tandem cu o micoarare a
taxelor ar duce la reintoarcerea banilor in
economie si combaterea i prevenirea
crizelor economice.

ECONOMIE
Primele luni au fost marcate de nlocuirea guvernului vechi i aducerea unor membri din
Partidul Comunist n funcii cheie precum si de adoptarea unui program de naionalizari.
Aceste nationalizari nu vor avea insa rezultate bune, guvernul ajungand sa cheltuiasca
semnificativ pe producerea unor bunuri pe care tarile dezvoltate nu le mai necesitau, iar tarile
din lumea a treia incepeau sa le produca singure.
Astfel survine problema ca publicul francez prefera importul, Franta neputandu-se apara cu
eficacitate prin taxe vamale intrucat facea parte din CEE(comunitatea economica europeana).
E important de retinut ca ponderea cresterii economice rezultata din aceste masuri era de
jumatate din valoarea investitiei.
Aducerea membrilor din partidul comunist la putere, precum si preluarea a unor slogane
comuniste vor avea ca efect panicarea a unui numar important de capitalisti, ce isi vor muta
fondurile afara din Franta(situatia va fi remediata doar cu venirea liberalilor la putere, prin
amnistii fiscale).
In 1983 sunt luate masuri de austeritate, marind taxele si contributiile sociale si in acelasi
timp reducand beneficiile sociale, spre a se incerca stabilizarea situatiei, Pierre Mauroy (primul
ministru) comentand ca o guvernare economica de stanga a Frantei ar fi posibila doar daca si
vecinii ei ar utiliza o abordare similara.

Descentralizare
Eforturile n descentralizare s-au materializat prin :
reducerea din puterea prefectului
mrirea puterii autoritilor locale prin impunerea ca planul economic sa fie realizat
la nivel local(trebuia totusi sa poata fi integrat in cel national).
O tactica similara a fost abordata si in ceea ce priveste cultura, prin infiintarea multor
opere si centre de cultura regionale precum si numirea la fruntea acestor centre
oameni recunoscuti in lumea culturala pentru competentele lor.
este imprit povara financiar a dezvoltrii artelor intre stat i regiune.
Justitie
Este abolita pedeapsa cu moartea,
Este redus potenialul de criminalizare a homosexualitii precum
Are loc o reducere a puterii judecatorului de instructie(magistrat numit prin decret
prezidential cu atributii de informare si intructie).
Educaie
Se incearc limitarea influenei sectorului privat al educatiei, sau macar introducerea
unui control statal.
Parintii nevrand sa isi expuna copii la mediul scolilor de stat si considerau ca o
educatie privata aduce mai multe rezultate.

Externe
Este aplicata o viziune mai traditionalista a independentei fa de NATO prin axarea pe
narmarea nuclear in defavoarea unei fore militare .
Inainte de alegerile parlamentare din 1986, Mitterand schimba formula de alegeri in una a
reprezentarii proportionale, fapt insa care nu impiedica victoria liberalilor.
In schimb, sunt aduse mai multe partide pe scena parlamentara, fapt care ii ofera lui
Mitterand mai mult spatiu de manevra in aceasta noua situatie a coabitarii.(prima din a
cincea republica)

Nimic mre nu va fi obinut fr oam


mrei, iar oamenii sunt mrei doar
dac sunt determinai s fie astfel.
CHARLES DE GAULLE