Sunteți pe pagina 1din 50

TEST NR.

Subiectul I: Practicarea ilegal a medicinei sau a activitii farmaceutice


1.1. Definii noiunea alt autorizaie, utilizat n art.214 CP RM.
Prin alta autorizatie trebuie de inteles copia autorizata de pe licenta,pe care titularul de
licenta trebuie sa le obtina pentru fiecare filiala sau alta subdiviziune separata,la care va fi
efectuata activitatea in baza licentei obtinute;certificatul de acreditare;diploma,atestatul sau
certificatul eliberat de o institutie de invatamint superior sau mediu de specialitatea
respectiva.
1.2 Argumentai dac se va califica sau nu conform alin.(1) art.214 CP RM, practicarea
medicinei ca profesie sau a activitii farmaceutice de ctre o persoan care nu are
licen sau alt autorizaie, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare uoar a
sntii.
Pornind de la ideea ca infractiunea prevazuta la art.214 CP RM este o infractiune materiala
ea se considera consumata din momentulproducerii vatamarii sanatatii.Prin vatamare a
sanatatii in sensul art.214 CP RM se intelege vatamare grava sau medie a integritatii
corporale sau a sanatatii.In lipsa unor astfel de urmari prejudiciabile ,raspunderea nu poate fi
aplicata conform art.214 CP RM.
Astfel,practicarea medicinei ca profesie sau a activitii farmaceutice de ctre o persoan
care nu are licen sau alt autorizaie, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare
uoar a sntii nu se va califica in baza art.214 CP RM,ci in baza articolului din Codul
Contraventional.

1.2. Argumentai dac ar fi sau nu oportun stabilirea, n cadrul art.214 CP RM, a


rspunderii penale pentru practicarea serviciilor medicale fr consimmntul
pacientului, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare a sntii sau decesul
victimei.
In opinia mea stabilirea, n cadrul art.214 CP RM, a rspunderii penale pentru practicarea
serviciilor medicale fr consimmntul pacientului, dac aceasta a cauzat din impruden o
vtmare a sntii sau decesul victimei este oportuna.Consimtamintul persoanei este o
componenta foarte importatnta daca e sa ne referim in concret la ceea ce tine de serviciile
medicale.Persoana este in drept sa decida singura daca ii este favorabil un oarecare tratament
sau nu.
Pe de alta parte insa pot exista si anumite situatii exceptionale cind medicul este nevoit sa
actioneze in pofida faptului daca exista sau nu consimtamintul pacientului.Medicul este tinut
de obligatia sa de baza,si anume de a acorda ajutorul medical necesar in limitele competentei
sale,persoanei care are nevoie de acest ajutor,iar pcientii de multe ori pot refuza anumite
tratamente din simplu motiv ca nu realizeaza pericolul ce ii ameninta sau din alte motive
neintemeiate.Intr-o astfel de situatie,eu consider ca medicul ar putea fi liberat de raspunderea
penala in cazul in care el a incercat sa evite un pericol mai mare,insa totusi s-a ajuns la
urmarile prejudiciabile sus-mentionate,adica o vatamare a sanatatii sau decesul victimei.

Subiectul II: Fabricarea sau punerea n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare
false
2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.236 CP RM.
Infractiunea prevazuta la art.236 CP RM este o infractiune formala.In dependenta de
modalitatea de realizare a laturii obictive momentul consumarii acestei infractiuni este
diferit.In cazul fabricarii infractiunea se va considera consumata din momentul
confectionarii chiar si a unui singur exemplar al banilor falsi sau al titlurilor de
valoarefalse,indiferent daca faptuitorul a reusit sau nu sa le puna in circulatie;iar in cazul
punerii in circulatie infractiunea se considera consumata din momentul transmiterii chiar si
a unui singur exemplar de bani falsi sau de titluri de valoare false.

2.2.

Determinai apte deosebiri dintre infraciunea prevzut la art.236 CP RM i


infraciunea de escrocherie.
1)obiectul juridic special: art.236-relatiile sociale cu privire la increderea publica in
autenticitatea banilor sau a titlurilor de valoare;art.190-relatiile sociale cu privire la posesia
asupra bunurilor
2)obiectul material:art.236-banii sau titlurile de valoare;art.190-bunurile care au o existenta
materiala,sunt create prin munca omului,dispun de valoare materiala si cost determinat fiin
bunuri mobile si starine pentru faptuitor.
3)latura obiectiva:art.236-modaliati normative cu caracter alternativ:fabricare sau punere in
circulatie;
Art.190-a)fapta prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni(inactiuni):actiunea principala care
consta in dobindirea ilicita a bunurilor altei persoane .adica sustragerea lor si
actiunea(inactiunea)adiacenta care consta in mod alternativ in inselaciune sau abuz de
incredere;b)urmarile prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonal efectiv;c)legatura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabila si urmarile prejudiciabile.
4)art.236-infractiune formala;art.190-infractiune materiala
5)in cazul art.190 la calificarea fapteieste obligatorie stabilirea scopului special a scopului
de cupiditate;in cazul art.236 stabilirea scopului special este obligatoriudoar in cazul
modalitatii normative de fabricare si anume scopul punerii in circulatie.
6)subiect al infractiunii:art.236 persoana fizica care a tins virsta de 16 ani si persoana
juridica;art.190persoana fizica care a atins virsta de 14 sau 16 ani(in dependenta de
alineatul incriminat)
7)in cazul uneia din modalitatile prevazute la art.190 subiectul trebuie sa aiba o calitate
speciala:persoana cu functie de raspundere sau persoana care gestioneaza o organizatie
comerciala,obsteasca sau alta organizatie nestatala.

2.3.

Decidei asupra oportunitii plasrii componenei prevzute la art.236 CP RM, fie n


Capitolul X Infraciuni economice, fie n Capitolul XVII Infraciuni contra
autoritilor publice i securitii de stat din Partea Special a Codului penal.
Oportunitatea palsarii art.236 in cap.X Infractiuni economicein opinia mea rezida in
faptul ca banii in toate cazurile reprezinta scopul final al practicarii bussinesului.In
conditiile societatii moderne,asigurarea circulatiei banilor si a titlurilor de valoare a devenit
o problema ce intereseaza intraga comunitate internationala.Cu atit mai mult,este de
mentionat ca formele de manifestare a numitei fapte se diversifica tot mai mult,iar tehnicile
de fabricare se de punere in circulatie se perfectioneaza continuu.In prezent fabricarea sau
punerea in circulatie a banilor falsi sau a titlurilor de valoare false se prezinta ca o acivitate
infractionala foarte lucrativa,cu caracter adesea transnational,cei implicati in ea actionind in
conformitate cu legile economiei de piata,avind ca finalitate obtinerea unor enorme
beneficii.
Pe de alta parte ar fi oportuna si plasarea acestei componenete de infractiune si in
cap.XVII Infraciuni contra autoritilor publice i securitii de stat din Partea Special
a Codului penal,deoarece avind in vedere faptul ca obiectul material al acesteia sunt banii
si titlurile de valoare, a caror emisiune reprezinta dreptul exclusiv al Bancii Nationale a
Moldovei,care reprezinta una din institutiile statale ale Republicii Moldova
Subiectul III:

La 14.04.2007, a fost reinut C.A. (avnd cetenie dubl moldoveneasc i romn,


stabilit cu traiul n Romnia) care ncearc s transmit suma de 400 euro unui reprezentant al
Serviciului de grniceri, pentru ca aceasta s faciliteaz trecerea peste frontiera de stat a lui C.M.
i V.B. n baza unor paapoarte romneti false. n cadrul urmririi penale, s-a stabilit c aceste
documente au fost confecionate de ctre O.L. la domiciliul lui C.A. Pentru aceasta, O.L. a primit
de la C.A. 900 euro. Fiind interogai, C.M. i V.B. au relatat c, au primit gratis paapoartele
false de la C.A. La rndul su, C.A. a declarat c astfel a ncercat s contribuie la reunificarea
familiei sale pentru domicilierea permanent n Romnia: C.M. i V.B. s-au dovedit a fi rude
apropiate cu C.A..
Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Argumentai rspunsul.
C.A si O.L vor fi atrasi la raspundere in baza art.361 Confectionarea,detinerea,vinzarea
sau folosirea documentelor oficiale,a imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor false.
In baza aceluiasi articol vor fi atrasi la raspundere penala si C.M si V.B in ipoteza in care ei
stiau ca pasapoartele sunt false.
C.A va fi atras la raspundere si in baza art.325Corupere activa.

TEST NR.2

Subiectul II: Pronunarea unei sentine, decizii, ncheieri sau hot contrar legii

2.1. Definii noiunea decizie, utilizat n art.307 CP RM.


Decizie-hotarirea prin care instanta se pronunta asupra apelului,recursului,recursului in
anulare,precum si hotarirea instantei de apel si de recurs la rejudecarea cauzei.
2.2. Argumentai dac pot fi identificate cazuri cnd judectorul de instrucie apare ca
subiect al infraciunii prevzute la art.307 CP RM.
Judecatorul de instructie pote aparea ca subiect al infractiunii prevazute la art.307 CP
RM,aceasta reiesind din competenta acestuia.Astfel,printre atributiile pe care le detine
judecatorul de instructie si care pot fi analizate prin prisma art.307 putem evidentia
urmatoarele:
1) Dispunerea,inlocuirea,incetarea sau revocarea arestarii preventive si arestarii la domiciliu;
2) Dispunerea liberarii provizoriia persoanei retinute sau arestate,revocarea ei,ridicarea
provizoriea permisului de conducere a mijloacelor de transport
3) Dispunerea internarii persoanei in institutiile medicale.
Asadar,in ipoteza in care aceste atributii ale judecatorului de instructie sunt indeplinite
contrar legii,atunci judecatorul de instructie devine in mod automat subiect al infractiunii
prevazute la art.307,el fiind parte componenta a sistemului judecatoresc din Republica
Moldova.
2.3Argumentai dac ordonana judectoreasc trebuie inclus n lista actelor procedurale,
consemnat n dispoziia alin.(1) art.307 CP RM.
La momentul dat legislatia penala in vigoare nu incrimineaza atragerea la raspundere
penala a judecatorilor in cazul in care acestia emit o ordonanta contrara legii.Aceasta nu
este tocmai rezonabil.Conform prevederilor Codului de Procedura Civila la judecarea
pricinilor civile actele judiciare se emit in forma de hotarire,incheiere sau
ordonanta.Ordonanta judecatoreasca se emite la examinarea in prima instanta a pricinilor
specificate la art.345 CPC.Astfel este evidenta oportunitatea de a include in lista actelor
procedurale si ordonanta judecatoreasca,deoarece si aceasta poate fi emisa de catre
judecator cu incalcarea prevederilor legislatiei.
Subiectul III:
La data de 04.05.2007, a fost reinut L.N., care folosind emblema comercial
Posolisckaia, a comercializat 2140 de sticle de vodc n sum de 107000 lei. Expertiza a
stabilit c butura era fabricat din spirt etilic sintetic i spirt metilic. De asemnea, s-a stabilit c
L.N. desfura activitatea respectiv n lipsa autorizaiei privind amplasarea unitii de comer.
Calificai cele svrite de L.N. Argumentai rspunsul.
L.N va atras la raspundere penala in baza art.241 Practicarea ilegala a activitatii de
intreprinzator

Testul 3
Subiectul I: Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor
fr scop de nstrinare
1.1 Definii noiunea transformarea, utilizat n alin.(2) art.217 CP RM.
Pri notiunea de transformarese intelege schimbarea formei substantelor narcotice,psihotrope
sau a analoagelor acestora,astfel incit sa nu fie modificata structura chimica a acestor
substante.Se intelege dealtfel schimbarea culorii,consistentei,mirosului,aspectului exterior prin
camuflare sub forma altor bunuri cum ar fi faina,zahar s.a.
1.2 Argumentai dac se aplic sau nu alin.(1) art.217 CP RM n cazul
semnatului ilegal de plante care conin substane narcotice sau
psihotrope, svrit n proporii mari i fr scop de nstrinare.
Bineinteles ca se aplica deaorece al (1) art 217 prevede expres aceasta situatie fiind prevazuta ca
pedeapsa amenda,munca neremunerata in folosul societatii si lichidarea pers juridice daca
aceasta este subiectul infractional.Totodata este foarte important ca anume semanarea acestor
substante sa fie efectuata in lipsa scopului de instrainare caci dealtfel am fi in prezenta faptei
incriminate la art 217 1. Astfel,motivele unei asemenea infractiuni se pot exprima in nazuinta
faptuitorului de a-si asigura propriul consum de substante narcotice sau psihotrope,dorinta
faptuitorului de a-si afirma potentialul stiintific.Trebuie totusi sa specificam si faptul ca
infractiunea prevazuta la al(1) art 217 este totusi una formal ace se considera consumata din
momentul realizarii semanatuluia plantelor ce contin substante narcotice sau psihotrope,savirsite
in proportii mari,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.
1.3 Argumentai dac este sau nu oportun operarea n alin.(2)
art.217 CP RM cu noiunea analoagele substanelor narcotice sau
psihotrope.
In opinia mea,nu este atit de oportuna aplicarea acestei notiuni de analoagele substantelor
narcotice si psihotropedeoarece aceste sint aproape inaplicabile in practica,si-anume din
motivul lipsei unei reglementari juridice ale acestora.Codul Penal defineste aceasta notiune ca
fiind o substanta care conform componentei sale si efectului pe care il produce se aseamana cu
substanta narcotica sau psihotropa.Cu toate aceste este bine cunoscut faptul ca referitor la
substantele narcotice si psihotrope exista o lista exhaustive in ce priveste care sint acestea si nu
pot fi incluse altele decit sint acolo,totodata analoagele substantelor narcotice sau psihotrope nu
sint incluse in nici o lista de acest gen si nu sint supuse unui control din partea statului.Reiesind
din acestea aceasta notiune nu face decit sa duca in eroare,deaceea ca propunere as putea spune
ca ar fi bine ca aceasta s fie exclusa din codul penal.
Subiectul II: Contrabanda
2.1 Identificai momentul de consumare a infraciunii de contraband (art.248 CP RM).

Contrabanda este o infractiune formala si se considera consumata din urmatoarele momente:


a)din momentul trecerii frontierei vamale a RM cum ar fi :introducerea bunurilor pe teritoriul
vamal al RM,sau introducerea de pe cealalta parte a tert vamal al RM de pe teritoriul zonelor
economice libere.
b)din momentul depunerii declaratiei vamale sau al efectuarii altor operatiuni vamale care denota
intentia de a introduce sau de a scoate bunuri in/din teritoriul RM.
2.2 Argumentai care este soluia de calificare corect n cazul expedierii substanelor
narcotice peste frontiera vamal a Republicii Moldova, dac fptuitorul nu urmrete
scopul de nstrinarii 1) alin.(2) art.217 CP 2) alin.(2) art.248 CP RM; 3) alin.(2) art.217 i
alin.(2) art.248 CP RM.
In aceasta situatie va fi aplicata varianta 2 adica doar alin(2) art 248,deoarece nu poate fi aplicata
varianta 1 intrucit aceasta se refera la actiunile savirsite doar pe teritoriul RM,varianta3 tot nu
poate fi aplicata deoarece aici se va incalca principiul non bis in idemadica pt aceeasi fapta nu
poate fi pedepsit de 2 ori si cu atit mai mult ca in acest caz nu sintem in prezenta unui
concurs,Deci urmeaza a fi aplicat al(2) art 248 Contrabanda
2.3 Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea Plenului
Curii Supreme de Justiie, nr.19 din 10.07.1997 Despre practica judiciar n cauzele
privind contrabanda i contraveniile administrative vamale: Obiectul juridic general al
contrabandei l constituie relaiile sociale a cror ocrotire este condiionat de aprarea
potenialului economic al Republicii Moldova.
Hot PCSJ 1997,abrogate prin hot nr 5 2010 unde : Latura obiectiv a infraciunii de contraband
a altor obiecte dect cele prevzute n pct. 2 al acestei hotrri constituie trecerea peste frontiera
vamal, cu nclcarea regulilor vamale:
- a substanelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrvitoare, radioactive i
explozive, precum i a deeurilor nocive i a produselor cu destinaie dubl art. 248 alin. (2)
CP.
SubiectulIII
n cadrul urmririi penale procurorii au reinut c, la sfritul anului 2007, n incinta unei
farmacii din or. Soroca, s-a prezentat ceteanul I. I., care s-a interesat de la proprietara
imobilului, despre soarta construciei auxiliare farmaciei, care nu este exploatat. Aflnd de la
aceasta c respectiva ncpere nu poate fi dat n exploatare, deoarece procesul verbal de
recepie final nu este semnat de arhitectul ef al or. Soroca, I. I. i-a comunicat c are influen
asupra ultimului i l poate influena s contrasemneze actul n schimbul unei sume negociate
preventiv cu arhitectul. La 12.02.2009, n incinta aceleiai farmacii, I. I. a primit prin extorcare
de la femeie 10 000 dolari SUA, promind-i astfel semnarea de ctre arhitectul ef al or.Soroca
a procesului verbal de recepie final a imobilului, aciune ce intr n obligaiile acestuia de
serviciu.
Calificai cele svrite de I.I. Argumentai rspunsul.
Speta : posibil art 326 Trafic de influenta Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare,

alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau
prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o alt persoan, svrite intenionat de ctre o persoan
care are influen sau care susine c are influen asupra unui funcionar, n scopul de a-l face s
ndeplineasc ori s nu ndeplineasc aciuni ce intr n obligaiile lui de serviciu, indiferent dac
asemenea aciuni au fost sau nu svrite
Testul 4
Subiectul I: Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor n
scop de nstrinare
1.1.Relatai despre obiectul material al infraciunii prevzute la alin.
(1) art.2171 CP RM.
Obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta plantele care contin substante narcotice
sau psihotrope,find caracterizate prin proportii mici.Totodata in cazul semanatului fara
autorizatie obiectul material al infractiunii il reprezinta semintele de plante care contin subst
narcotice sau psihotrope lafel in proportii mici.Lista acestor plante ce contin subs narc sau
psihotrope este prezentata exhaustive de HotGuv,plantele care contin precursori nu pot sa
reprezinte obiectul material ai acestei infractiuni.
1.2. Argumentai dac introducerea seminelor ntr-un sol
provizoriu (n ser sau n rsadni) reprezint sau nu pregtirea
de semnatul plantelor care conin substane narcotice sau
psihotrope.
In acest caz putem spune ca da este o pregatire dar in sine si acest fel de semanat artificial
este admis sip rev de articolul dat,deoarece semanatulconstituie punerea in pamint in
conditii naturale sau in conditii artificiale cum ar fi sera in cazul nostru a semintelor de
plante care contin substante narcotice sau psihotrope indifferent daca acestea au incoltit sau
nu.Deci,odata cu punere in pamint dj nu mai vorbim despre o pregatire ci despre o
comitere propriu zisa a faptei incriminate .
1.3.Argumentai dac este sau nu oportun introducerea n alin.(2) art.2171 CP RM, dup
termenul producere, a termenului fabricare.(nu e fabricare dar preparare)
Prin notiunea de producerese intelege operatia care consta in culegerea substantelor
narcotice,psihotrope sau a analoagelor lor din plantele care le produc.Trebuie de mentionat faptul
ca aceasta notiune se refera la subst narcotice,psihotrope si analoagele lor care sint de origine
naturala.
Iar prin notiune de prepararese intelege combinarea a doua sau mai multor substante narcotice
sau psihotrope sau a analoagelor lor pentru a obtine un preparat nou.

Subiectul II: Falsul n acte publice


2.1 Relatai despre calitatea special pe care o are subiectul
infraciunii prevzute la art.332 CP RM.
Subiectul infractiunii date trebuie sa aiba virsta de 16 ani la momentul savirsirii faptei,insa
trebuie sa aiba si calitatea speciala care consta in a fi pers cu functie de raspundere sau functionar

al autoritatilor publice dar care nu este pers cu functie de raspundere.Astfel nu poate fi subiect al
infractiunii date functionarul public din cadrul unei intreprinderi,institutii sau organizati de stat
care nu are statut de aut publica centrala sau autorit publica locala.
2.2 Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la
art.332 CP RM, i infraciunea prevzut la art.361 CP RM.
a)Latura obiectiva a infr prev la art 332 consta in actiunea de inscriere in documentele oficiale a
unor date vedit false ori de falsificare a unor astfel de documente,pe cind Latura obiectiva a infr
la art 361 se concretizeaza in actiunea de confectionare,detinere,vinzare sau folosire a
documentelor oficiale false.
b)notiunea de falsificare documentelorin art 332 este o notiune generica in raport cu notiunea
confectionarea documetelor false in art 361
c)in art 332 nu este prevazuta notiunea de folosire a documentelor oficiale false precum si nu
este prev o pedeapsa in cadrul acesteea ceea ce defapt regasim in prev art 361 CP.
d)subiectii au calitati diferite,desi trebuie sa intruneasca virsta de 16 ani in cadrul faptei prev la
art 361 acesta poate fi un functionar public din cadrul unei intrprinderi,institutii sau organizatii
de stat care nu are statut de autoritate publica locala aceasta calitate nefiind caracteristica
faptuitorului de la art 332.
e)in art 361 este prevazut si confectionarea imprimatelor,stampilelor sau a sigiliilor false ale
unor intreprinderi aceste neregasindu-se in prevederile art 332
2.3 Argumentai dac este sau nu oportun substituirea, n alin.(1)
art.332 CP RM, a termenului falsificarea printr-un alt termen.
Articolul 332. Falsul n acte publice
(1) nscrierea de ctre o persoan cu funcie de rspundere, precum i de ctre un funcionar al
autoritii publice care nu este persoan cu funcie de rspundere, n documentele oficiale a unor
date vdit false, precum i falsificarea unor astfel de documente, dac aceste aciuni au fost
svrite din interes material sau din alte interese personale,
se pedepsesc cu amend n mrime de pn la 500 uniti convenionale sau cu nchisoare de
pn la 2 ani, n ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita
o anumit activitate pe un termen de pn la 5 ani.
In opinia mea ar fi bine de inlocuit acest termen de falsificaredeoarece poate duce in eroare
atunci cind operam cu notiunea de fals in documente si falsificare.Totusi odata ce prin notiunea
de falsificare se intelege fie contrafacerea documentelor oficiale,fie modificarea continutului
unor documente oficiale autentice,in opinia mea ar fi oportun de a o substitui sub notiunea de
contrafaceredeoarece daca am substitui-o cu confectionareaatunci dj apar divergente cu
prevederile art 361 CP., totusi diferenta e prin faptul ca in cazul falsificariisau contrafacerii nu
se va avea in vedere introducerea in asemenea documente a constatarilor sau mentiunilor false.
Subiectul III Speta:La o lun dup primirea permisului de conducere, n noaptea de
13.11.2007, pe cnd conducea automobilul su cu o vitez de circa 80 km/h (aflndu-se n afara
localitii), D.N. a tamponat din spate dou remorci decuplate de un tractor condus de ctre A.P.

n acel timp A.P. remedia o defeciune la remorcile oprite pe partea dreapt a oselei, jumtate pe
acostament, jumtate pe partea carosabil i neprevzute cu vreun mijloc de semnalizare. n
accident, soia lui D.N., aflat n automobil, i-a pierdut viaa.
Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Argumentai rspunsul.
A.P. se va face responsabil de cele intimplate,deoarece acesta nu a intreprins toate masurile de a
preintimpina si a asigura securitatea circulatiei mijloacelor de transport prin semnalizarea lor cu
vre-un mijloc de acest gen,astfel el va raspunde conform prevederilor art 264 alin(1).Incalcarea
regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de catre pers care
conduce mijl de transport care a cauzat decesul a doua sau mai multor pers

Test nr 5
Subiectul I: Circulaia ilegal a precursorilor n scopul producerii sau prelucrrii
substanelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor
1.1Reproducei ntreaga list de substane, considerate precursori.
1. 8 precursori utilizati la fabricarea stupefiantelor de sinteza si care nu au alta utilizare
2. 7 precursori folositi la fabricarea stupefiantelor ,intre care se remarca anhidrida acetic
utilizata ca element indispensabil la fabricarea heroine
3. 7 precursori care sunt esentiali pentru producerea heroine si a cocainei
1.2Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.2172 CP RM, i
infraciunea prevzut la alin.(2) art.2171 CP RM.
Infractiunea prev la art 2172
1.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea,pastrarea sau
efectuarea oricaror altor operatiuni cu precursori in scopul producerii substantelor narcotice
2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia ilegala a
precursorilor utilizati la producerea substantelor narcotice.
3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii si efectuarii altor operatiuni
ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.
4.scopul savirsirii infractiunii este producerea substantelor narcotice.
5.obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta precursorii.
infraciunea prevzut la alin.(2) art.2171
1.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea sau alte operatiuni ilegale
cu substante narcotice,psihotrope savirsite in scop de instrainare ilegala a substantelor narcotice
2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia legala de plante care
contin substante narcotice
3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii,prepararii sau efectuare altor
operatiuni ilegale cu substante narcotice,psihotrope savirsite in proportii mici indifferent de
urmarile prejudiciabile
4.scopul savirsirii infractiunii este producerea ilegala a substantelor narcotice in scopuri
medicale,practicarea activitatii farmaceutice de o persoana care nu are licenta sau autorizatie
5.obiectul material al infractiunii substantele narcotice caracterizate prin proportii mici sau mari

1.1. Argumentai dac, la moment, este sau nu aplicabil art.2172 CP RM.


La moment consider este aplicabil art 217 2 CP RM deoarece motivul infractiunii se exprima
in principal in interesul material multi dintre faptuitori utiliziaza precursorii pentru
producerea sau prelucrarea substantelor narcotice sau a analoagelor lor fie pt sonsumul
propriu fie din interes material ,anume aceste actiuni prevad aplicarea art 2172 in cazul in
care se stabileste raspunderea penala, inf se considera consumata din momentul realizarii
producerii si efectuarii altor operatiuni ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile
prejudiciabile produse.
Subiectul II: nclcarea regulilor privind declararea veniturilor i a proprietii de ctre
demnitarii de stat, judectori, procurori, funcionarii publici i unele
persoane cu funcie de conducere( nu l-a dat )

Test nr 6
Subiectul I: Circulaia ilegal a materialelor i utilajelor destinate producerii sau
prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor
1.1. Reproducei ase exemple care se refer la obiectul material al infraciunii prevzute la
art.2173 CP RM
Obiectul material al infractiuni il reprezinta materialele sau utilajele destinate producerii sau
prepararii substantelor narcotice.Din exemplele care se refera la obiectul material al infractiunii
fac parte:
1.masinile si dispozitivele de fabricatie industriala folosite la comprimarea sau incapsularea in
fiole a substantelor.
2.malaxoarele automate sau manual e
3.semifabricatele,fiolele goale,capsulele de diverse dimensiuni
4.dispozitivele pt marcarea fiolelor sau capsulelor
5.dispozitivele de fabricatie pt racirea lichidelor in procesul de extragere sau distilare a
substantelor
6.dispozitivele pt filtararea lichidelor.

1.2. Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.2173 CP RM, i


infraciunea prevzut la art.2172 CP RM.
Infractiunea prev la art 2173
1.se stabileste raspunderea pt producerea ,fabricarea,procurarea materialelor sau utilajelor
destinate producerii substantelor narcotice.
2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia legala a
materialelor si utilajelor destinate producerii subst narcotice
3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii ,fabricarii,procurarii
utilajelor si materialelor destinate producerii subst narcotice.
4.scopul savirsirii infractiunii este producerea utilajelor.
5.obiectul material il reprezinta materialele si utilajele destinate producerii subst narcotice.
6.in ipoteza modalitatii agravante virsta minima de 14 ani,subiect poate fi numai persoana cu
functie de raspundere sau persoana care gestioneaza o organizatie comerciala.
infraciunea prevzut la art.2172
1.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea,pastrarea sau
efectuarea oricaror altor operatiuni cu precursori in scopul producerii substantelor narcotice
2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia ilegala a
precursorilor utilizati la producerea substantelor narcotice.
3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii si efectuarii altor operatiuni
ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.
4.scopul savirsirii infractiunii este producerea substantelor narcotice.
5.obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta precursorii.
6.subiectul inf este persoana responsabila care la momentul sav inf a atins virsta de 16
ani,pers juridical.
1.3. Argumentai-v poziia n legtur cu utilizarea sintagmei cu folosirea situaiei de
serviciu de dou ori n cadrul art.2173 CP RM: la lit.c) alin.(2) i la lit.c) alin.(3).
Circulatia ilegala a materialelor si utilajelor destinate producerii substantelor narcotice in
prima sa variant agravanta este incriminate la alin 2 atunci cind aceasta fapta a fost savirsita
cu folosirea situatiei de serviciu,in cea de-a doua variant agravanta a infractiunii prev la alin
3 se exprima in circulatia ilegala a materialelor si utilajelor destinate producerii substantelor
narcotice savirstite de un grup criminal organizat sau pe teritoriul institutiilor de
invatamint,penitenciare,in locuri de desfasurare a actiunilor de educatiei,unitatilor
militare.Parerea mea in legatura cu sintagma cu folosirea situatiei de serviciuse atesta
pericolul social sporit al circulatiei ilegale a materialelor si utilajelor destinate producerii
subst narcotice deoarece perasoana cu functie de raspundere si anume folosirea situatiei de
serviciu sporeste accesul liber la efectuarea mai multor fapte ilegale.
Subiectul II: Neglijena n serviciu
2.1. Relatai despre calitatea special a subiectului infraciunii prevzute la art.329 CP
RM.
Subiectul infractiunii de neglijenta in serviciu este persoana fizica responsabila care la momentul
savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani.De asemenea,subiectul trebuie sa aiba calitatea
speciala de persoana cu functie de raspundere .Nu putem vorbi despre infractiune de neglijenta in
serviciu in ipoteza care se atesta neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor
profesionale.Incalcarea obligatiilor de serviciu de catre o persoana cu functie de raspundere ,care
activeaza intr-un anumit domeniu in prezenta unor temeiuri suficiente ,o astfel de fapta trage la
raspundere potrivit art 329

In cazul unor urmari grave,vatamari grave a integritatii corporale,daune in proportii mari daca
se afla in legatura cauzala cu o alta actiune sau inactiune art 329 nu este aplicabil,in schimb nu se
exclude aplicarea altor art din CP RM
2.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea prevzut la art.329 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.327 CP RM.
Infractiune prevazuta de art 329
1.se exprima in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu de o
persoana cu functie de raspundere ca rezultat a unei atitudini neglijente.
2.latura subiectiva a infractiunii se caracterizeaza prin imprudent,atitudine neglijenta fata de
obligatiile de serviciu.
3.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la indeplinirea corespunzatoare
de catre persoana cu functie de raspundere a obligatiilor de serviciu.
4.fapta prejudiciabila se particularizeaza in ceea ca faptuitorul fie nu realizeaza in genere
obligatiile fie le realizeaza necorespunzator.
5.subiectul infrcatiunii este persoana cu functie de raspundere.
infraciunea prevzut la art.327
1.se exprima in folosirea intentionata de catre o persoana cu functie de raspundere a situatiei de
serviciu
2.latura subiectiva se exprima in interesul material si alte interese personale
3.obiectul juridic special prevede indeplinirea obligatiilor de serviciu in mod corect,fara abuzuri
4.fapta prejudiciabila se particularizeaza prin folosirea ilicita,in interese proprii sau in interesul
altor personae a bunurilor publice
5.subiectul infractiunii este persoana care savirseste abuzul de putere si abuzul de serviciu.
2.3. Argumentai dac este sau nu oportun pstrarea n dispoziia art.329 CP RM a
prevederii alte urmri grave (lit.b) alin.(2)).
Consider ca este oportuna pastrarea in dispozitia art 329 a prevederii si alte urmari grave
deoarece in cazul modalitatilor agravante se adduce atingere relatiilor sociale cu privire la viata
persoanei.Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei sau a intereselor publice devin
victim a infractiunii de neglijenta in serviciu in urma indeplinirii necorespunzatoare de persoana
cu functie de raspundere a obligatiilor sale si care poate duce si la alte urmari grave. In cazul
unor urmari grave,vatamari grave a integritatii corporale,daune in proportii mari daca se afla in
legatura cauzala cu o alta actiune sau inactiune art 329 nu este aplicabil,in schimb nu se exclude
aplicarea altor art din CP RM. Nu putem vorbi despre infractiune de neglijenta in serviciu in
ipoteza care se atesta neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor
profesionale.Incalcarea obligatiilor de serviciu de catre o persoana cu functie de raspundere ,care
activeaza intr-un anumit domeniu in prezenta unor temeiuri suficiente ,o astfel de fapta trage la
raspundere potrivit art 329 si anume lit b alin 2.
Test nr._7_

Subiectul I: Sustragerea sau extorcarea substanelor narcotice sau psihotrope

1.1.

Definii noiunea extorcare, utilizat n art.2174 CP RM.

Noiunea extorcare din art.2174 CP RM are nelesul noiunii antaj din art.189 CP RM.
Din acest punct de vedere, sub aspectul laturii obiective, extorcarea este alctuit din aciunea
principal care este nsoit de aciunea adiacent. Aciunea principal o constituie cererea
fptuitorului de a i se transmite substanele narcotice sau psihotrope. Cererea de transmitere a
dreptului asupra substanelor narcotice sau psihotrope, ca i cererea de a svri aciuni cu
caracter patrimonial n legtur cu substanele narcotice sau psihotrope, nu poate forma aciunea
principal n cazul extorcrii. Or, n sens literar, prin extorcare se nelege aciunea de a obine
un lucru de la cineva ..Deci, este imposibil a extorca drepturi patrimoniale sau aciuni
patrimoniale. Aceasta este singura diferen semnificativ dintre noiunea extorcare din
art.2174 CP RM i noiunea antaj din art.189 CP RM.
1.2.

Argumentai ce anume desemneaz sintagma n proporii mari sau deosebit de


mari (lit.c) alin.(3) art.2174 CP RM): urmrile prejudiciabile sau obiectul material
al infraciunii?

Nu putem susine c lit.c) alin. (3) art.2174 CP RM este norm special n raport cu art.195 CP
RM. Or, aa cum rezult din alin.(5) art.1341 CP RM, n cazul sustragerii sau extorcrii
substanelor narcotice sau psihotrope, noiunile proporii mari i proporii deosebit de mari
se refer la parametrii cantitativi ai obiectului material al infraciunii. n contrast, aa cum rezult
din alin.(1) art.126 CP RM, n cazul sustragerii sau dobndirii bunurilor, noiunile proporii
mari i proporii deosebit de mari se refer la parametrii valorici ai urmrilor prejudiciabile
ale infraciunii. consider ca prin sintagma " in proportii mari sau deosebit de mari" de la lit c)
alin (3) art 217/4 CP se intelege obiectul material al infr.
1.3.

Argumentai dac n art.2174 CP RM ar fi sau nu oportun stabilirea rspunderii


penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor substanelor narcotice sau
psihotrope.

Consider c nu este oportun. Conform alin.(2) art.1341 CP RM, prin analog al substanei
narcotice sau psihotrope se nelege substana de origine natura sau sintentic care, conform
componenei sale i efectului pe care l produce, se asimileaz cu substana narcotic sau
psihotrop.
Sintetiznd, putem meniona c, pentru noiuea de analog ale subs narcotice sau psihotrope sunt
comune urmtoarele trsturi:
dup componena (structura) chimic i efectul pe care l produce (calitile pe care le are), se
asimileaz cu substana narcotic sau substana psihotrop;
nu este inclus n lista de substane narcotice i substane psihotrope supuse controlului din
partea statului.
Considerm c prin utilizarea, n legea penal a Republicii Moldova, a noiunii analog al
substanei narcotice sau psihotrope se ncalc principiul legalitii i al echitii, ea fiind deci
duntoare. De aceea, aceast noiune trebuie exclus din Codul penal.
Care sunt argumentele pe care le aducem n sprijinul acestei recomandri?

Considerm c noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope trebuie exclus din toate
articolele specificate mai sus. n acest fel, se va asigura respectarea nu doar a principiului
echitii, dar i a principiului legalitii.
ntr-adevr, includerea n textul legii penale a noiunii analog al substanei narcotice sau
psihotrope reprezint o nclcare a principiului legalitii. ns nu sub aspectul aplicrii prin
analogie a legii penale, dar sub un alt aspect, consemnat la alin.(2) art.3 CP RM interpretarea
extensiv defavorabil a legii penale.
ntr-adevr, interpretnd noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope n contextul
prevederilor art.217, 2171-2173, 2175 i 2176 CP RM, interpretul rmne, n cadrul acestor
norme de incriminare, dei cu aportul nemijlocit al legiuitorului lrgete nelesul noiunii
date. El nu poate s nu fie lrgit, odat ce nu exist nici un act normativ care s reglementeze
regimul juridic al analoagelor substanelor narcotice sau psihotrope. n acest fel, nu poate fi
asigurat respectarea regulii nullum crimen sine lege stricta, conform creia legea penal,
pentru a fi aplicat, are nevoie s fie interpretat, iar aceast interpretare s fie strict, adic s
clarifice exact sensul i semnificaia regulii obiectivizate, materializate n norm [111, p.12].
Analoagele, precursorii, materialele sau utilajele destinate producerii, preparrii sau prelucrrii
substanelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor ori cultivrii plantelor care conin aceste
substane nu pot constitui obiectul material al infraciunii prevzute la art.2174 CP RM. De
aceea, sustragerea sau extorcarea lor antreneaz rspunderea conform art.186-192 CP RM.
Dac, printr-o singur aciune, sunt sustrase sau extorcate substane narcotice sau psihotrope,
precum i bunuri de alt gen, atunci cele svrite reprezint concursul ideal dintre infraciunea
prevzut la art.2174 CP RM i una din infraciunile prevzute la art.186-192 CP RM

Subiectul II: Evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor

2.1. Descriei calitile speciale ale persoanei fizice i persoanei juridice, ca subieci ai
infraciunii prevzute la art.244 CP RM.
Subiectul infraciunii date este: 1)persoana fizic responsabil care la momentul svririii
infraciunii a mplinit vrsta de 16 ani; 2) persoana jur care desfoar activitatea de
ntreprinztor.
Persoana fizic trebuie s aib calitile unui subiect special i anume: s fie conductorul
ntreprinderii, instituiei sau organizaiei sau contabil ef, director financiar- contabil, ori s
ocupe o alt funcie n cadrul acesteia, care iar permite s in documentele contabile, fiscale sau
financiare, ori s dispun de obiectele impozabile.
Persoana juridic care desfoar activitatea de ntreprinztor trebuie s aib caliti speciale i
anume: s fie contribuabil - ex. Societat comercial, coperativ, ntrerindere de stat sau
municipal etc., instituia privat ce activeaz n domeniul finanelor, asociaia obteasc,
fundaie, organizaiile social politice etc- toate acestea cu excepia autoritilor publice i
instituiilor publice.

2.2. Argumentai c obiectele impozabile reprezint sau nu obiectul material al infraciunii


prevzute la art.244 CP RM.
Obiectul material al infraciunii n cauz l reprezint: 1)documentele contabile, fiscale sau
financiare; 2) mijloacele bneti datorate bugetului public naional.
Prin documente contabile - trebuie de neles documtele justificative (actele ntocmite n scris
care adeveresc sau autentific operaiunile economice), registrele contabile, raportul financiar,
bilanul contabil etc.
Prin document fiscal se are n vedere darea de seam fiscal, adic orice document care este
prezentat sau trebuie s fie prezentat organului fiscal, legat de naterea, modificarea sau stingerea
obligaiilor fiscale.
Prin document financiar se ntelege documentul care reflect formarea administrarea sau
repartizarea fondurilor bneti cu caracter nerambursabil, alte bugetelor.n ce privete
modalitatea de tinure altor obiecte impozabile, obiectul material este constituit din mijloacele
bneti datorare bugetului public naional, deoarece abia dup nelarea organelor fiscale, cota
mijloacelor bneti, care n conf cu legisl fiscala urmeaz a fi vrsat n buget, ilegal se reine, se
consum sau se trece de ctre fptuitor n folosul altor persoane.
Referitor la obiectele impozabile, acestea formeaz obiectul imaterial al infraciunii realizate n
modalitatea de tinuire a altor obiecte impozabile. n doctrina jur se menioneaz c obiectele
impozabile reprezint fapte jur care determin obligaia contribuabilului de a achita impozitul.
Conform L. Privind bazele sistemului fiscal, obiectle impozabile sunt : veniturile, beneficiul,
valoarea mrfurilor, operaiunile cu hrtiile de valoare, folosirea resurselor naturale, inclusiv a
pmntului, genurile de activitate, valoarea adugat a produciei etc.

2.3. Decidei asupra oportunitii modificrii denumirii art.244 CP RM din Evaziunea


fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor n Evaziunea fiscal a persoanelor
juridice.
Consider c nu este oportun, deoarece ca subiect al evaziunii fiscale poate fi si pers fizica si
persoana jur, astfel modificarea acesteia ar fi o eroare de denumire care nu nglobeaz pe deplin
subiecii care pot aprea la svrirea infraciunii in cauz..
Un prim argument la aceasta afirmaie ne servete i faptul ca ca subiect al infraiunii in cauz
poate aprea i pers fizic responsabil, care la momentul svririi infraciunii a mplinit vrsta
de 16, aceasta urmnd s aib caliti speciale, i anume s fie conductorul ntreprinderii,
instituiei sau organizaiei, ori s ocupe o alt funcie n cadrul acesteia, care iar permite s in
documentele contabile, fiscale sau financiare ori s dispun de obiectele impozabile.
Un argument in acest sens ne servete i faptul ca ntreprinderea individual este o persoan
fizic, care la fel este un subiect de drept fiscal, adic contribuabil, si odata modificata
denumirea acestui articol, ntreprinderea individual nu ar fi cuprins de denumirea acestui
articol. n aa fel anume denumirea actual nglobeaz toate categoriile de contribuabili, i
totodat i de subieci ai infraciunii n cauz.

Subiectul III:
Observnd c Ispas a intrat n magazin, lsndu-i motocicleta fr supraveghere, Lipovan
i Popovici, ambii avnd vrsta de 15 ani, au mutat motocicleta dup colul cldirii, au
pornit motorul i au plecat la plimbare. n timpul cltoriei, Popovici, aflat la ghidonul
motocicletei, a scpat de sub control conducerea acesteia i s-a izbit de un copac.
Abandonnd motocicleta la locul accidentului, Lipovan i Popovici au fugit, dar au fost
descoperii a doua zi de colaboratorii poliiei.
Calificai faptele lui Lipovan i Popovici. Se va schimba oare calificarea dac ei ar fi plecat
la plimbare cu mopedul lui Ispas? Argumentai rspunsul
n prima situaie suntem n prezena unui furt infraciune prevzut de art 186 CP RM, cu
circumstane agravant, de dou sau mai multe persoane. n situaia n care acetea au fi plecat la
plimbare cu motocicleta am fi n prezena infr prevzute la art 192/1 rpirea mijlocului de
transport svrit de dou persoane. ns n situaia dat ei nu vor avea calitatea de subieci de
drept penal din motiv c nu au vrsta corespunztoare pentru a fi considerai subieci de drept ai
infr 192/1, calitatea de subiect al acestei infr ncepe de la vrsta de 16 ani
Test 8
Subiectul I: Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de substane
narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora

1.1.Relatai despre toate ipotezele care se refer la modul de svrire a infraciunii


prevzute la alin.(1) art.2175 CP RM.
Aceasta se exprima in consumul de substante narcotice,psihotrope sau analoage ale acestora
,savirsit in mod public sau pe teritoriul institutiilor de invatamint,institutiilor de reabilitare,unitati
militare,locuri de agrement,in locuri de desfasurare a actiunilor de educatie,instruire a minorilor
sau tineretului a altor actiuni culturale sau sportive in imediata lor apropiere.
Referitor la mod acesta presupune afi unul public:
-intr-un loc care prin natura sau destinatia sa,este intotdeauna accesibil publicului,chiar daca in
momentul savirsirii faptei in acel loc nu era prezenta nici o persoana ,dar faptuitorul isi dadea
seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului
-in orice alt loc accesibil publicului,daca in moment savirsirii faptei erau prezente 2 sau mai
multe persoane
-intr-un loc inaccesibil publicului ,cu intentia insa ca faptas a fie auzita sau vazuta daca aceasta sa produs fata de 2 sau mai multe persoane
-intr-o adunare sau reuniune de maimulte persoane ,cu exceptia reuniunilor care pot fi
considerate cu caracter familial ,datorita naturiii relatiilor dintre persoanele participante.
-prin orice mijloace recucurgind la care faptuitorul isi dadea seama ca fapta ar putea ajunge la
cunostinta publicului.
1.2Determinai trei deosebiri dintre infraciunea, prevzut la alin.(2) art.2175 CP RM, i
organizarea speluncilor pentru consumul substanelor narcotice sau psihotrope (fapt
prevzut la art.219 CP RM).
Asadar sub aspectiul laturii subiective infractiune aprevazuta la art.219 se caracterizeaza prin
intentie directa.In ipoteza organizarii speluncilor p-u consumul substantelor narcotice sau
psihotrope ,in art 219 CP nu este vb de un caz particular al infractiunii prevazute la alin 2 art
2175 Cp se are in vedere contributia adusa p-u a fi posibil consumul ilegal de subst.narcotice sau
psihotrope,in ipoteza din art 219 se are in vedere contributia adusa p-u constituirea unei spelunci
destinate consumului de subst.narcotice sau psihotrope.Asadar in alin 2 art 2175 CP consum de
substante narcotice sau psihotrope apare in calitate de scop unic al infractiunii,in art.219 Cp
consum de substante narcotice sau psihotrope reprezinta unul din scopurile infractiunii:si anume
scopul final.La rindul sau scopul proxim ,urmarit de subiectul infractiunii prevazute la art 219
este constituirea speluncii iar consumul de substante narcotice sau psihotrope este ceea ce trebuie
sa urmeze acestei organizari.In contrast subiectuil infractiunii de la prevazute la alin 2 art 2175
Cp purcede direct la organizarea consumului de substante narcotice sau psihotrope,nefiindu-i
necesara constituirea unei spelunci ,d-ce infrastructura corespunzatoare deja exista.
1.3Decidei asupra oportunitii abrogrii art.2175 CP RM, ca expresie a excluderii pe toate
planurile a rspunderii penale pentru consumul de droguri.
Aa cum rezult din nota informativla proiectul Codului penal n vigoare [121], statul nostru a
ales calea politicii penale liberale. Iar unul dintre segmentele acestei politici este reprezentat de
politica liberaln sfera controlului social asupra drogurilor.
Acest segment al politicii penale are la baz urmtoarele idei cluzitoare:

persoana, care abuzeazde droguri, este o victima trecutului su; de aceea, nu poate fi
pedepsitsau admonestat; abuzul de droguri constituie un comportament autodestructiv i,
prin urmare, l privete doar pe individ;
drogurile sunt, prin comparaie, mai puin periculoase dect prejudiciul cauzat de
control,
n rezultatul politicii restrictive (atitudine brutaldin partea poliiei i violrile
nejustificate ale
inviolabilitii domiciliului, precum i ale libertii i siguranei persoanei);
represiunea penalmpotriva consumatorilor de droguri impliccosturi prea ridicate
pentru societate; aceste resurse ar putea fi direcionate spre reprimarea distribuitorilor cu
ridicata, a
contrabanditilor i a organizatorilor narcobusinessului;
persoanele, care fac abuz dedroguri, nu se decid ssolicite asisten, att timp ct
societatea manifesto atitudine negativfade ele [293].
Bineneles, aceste idei cluzitoare nu sunt urmate n art.2175.
As considera oportun de a respecta prevederile internationale in materie de prevenire si
combatere a traficului ilicit de droguri,ca uin Conv Onu,Conv unica supra stupefiantelor este
specificat si se prevede, n termeni similari, c, atunci
cnd persoanele, care utilizeazn mod abuziv drogurile, svresc infraciuni legate de traficul
ilicit de droguri, prile pot n loc de a le condamna sau de a aplica o sanciune penal
mpotriva lor sau ca un complement la sanciunea penal s supun aceste persoane unor msuri
de ratament, de educare, de post-cur, de readaptare i de reintegrare social.
Deci, dispoziiile sus-menionate vizeazacele persoane care cumuleazcalitile de infrac-tor i
de consumator de droguri. Chiar dacaceste persoane au i calitatea de infractori, statelor-pri li
se recomands aplice, complementar sau alternativ fade condamnare sau sancionarea penal,
msurile necoercitive de tratament, de educare, de post-cur, de readaptare i de reintegrare
social. Prin deducie, nu este greu sajungem la concluzia cnumai astfel de msuri necoercitive
se justifica fi aplicate n raport cu persoanele care au doar calitatea de consumatori de droguri,
nsnu au svrit nici o infraciune legatde traficul ilicit de droguri.
Din aceste considerente, propunem abrogarea art.2175 n ultiminstan,
infraciunile prevzute la alin.(1) i (2) art.2175CP RM nu reprezintdect consumul de droguri.
Ce-i drept, svrit n condiii specifice. ns, aceste condiii nu pot cntri att de mult nct
ssporeascgradul de pericol social al consumului de droguri pnla gradul de pericol social suficient unei infraciuni.

Subiectul II: Dobndirea creditului prin nelciune


2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.238 CP RM.
Infractiunea de dobindire a creditului prin inselaciune este o infractiune materiala .ea se
considera consumata din momentul cauzarii institutiei financiare a daunelor in marime mai
mare sau egala cu 500 u.c.
2.2. Argumentai dac este sau nu corect c documentaia de credit reprezint mijlocul de
svrire a infraciunii prevzute la art.238 CP RM, iar creditul reprezint obiectul
material al acestei infraciuni.
In cazul infractiunii de dobindire a creditului prin inselaciune ,nu putem vorbi despre existenta
unui obiect material sau a unui produs al infractiunii.Nu calitatea de obiect material,dar
calitatea de bunuri dobindite prin savirsirea infractiunii specificate la art .238 au atit creditul
cit si partea necuvenita din credit care constituie diferenta dintre creditul exprimat in suma
majorata si creditul cuvenit ,precum si creditul obtinut in conditii avantajoase de care nu avea
dreptul sa beneficieze faptuitorul.Informatiile false prezentate de faptuitor reprezentind
mijlocul de savirsire a infractiunii ,trebuie sa fie perfecatet in modul cerut de lege ,sa contina
toate indicatiile necesare si semnaturile decidentilor corespunzatori.Totodata p-u calificarea
celor savirsite in baza art 238 nu conteaza procedeul de
calificare:posta,telegraf,curier.etc.Nici nu conteaza daca e falsificat integral sau partial.

2.3. Propunei perfecionarea art.238 CP RM, astfel nct denumirea acestui articol s fie
pus n concordan cu dispoziia lui.

TEST NR 9

Subiectul I: Introducerea ilegal intenionat in organismul altei persoane,


impotriva voinei acesteia, a substanelor narcotice, psihotrope sau a
analogelor acestora
1.1. Reproducei patru exemple care s se refere la modul de svirire a
infraciunii prevzute la art.2176 CP RM.

Modul in care se efectueaza introducerea substantelor narcotice,psihotrope sau a


analoagelor acestora in organismul altei personae nu are relevanta la calificarea
faptei , important este ca actiunea de introducere a substantelor in organismul
victimei sa se faca in afara conditiilor legale si fara consimtamintul victimei .4
exemple fie prin injectare, prin folosirea de comprese, prin pulverizare sau prin
dizolvare in bautura.
1.2.

Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.217 6 CP RM,


i infraciunea prevzut la alin.(2) art.2175 CP RM.

5 deosebiri

1. Art. .2176 are ca obiect material substantele narcotice,psihotrope sau


analoagele lor, pe cind alin.(2) art.2175 nu are un obiect material astfel incit nu
presupune o influentare nemijlicita infractionala asupra vreunei entitati corporale.
2. Latura obiectiva la art. 2175 fapta prejudiciabila este exprimata in actiunea de
organizare a consumului illegal de substante narcotice sau psihotrpe, pe cind Art. .
2176 consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de introducere ilegala
intentionata indifferent de mod in organismul altei presoane impotriva vointei sale.
3. Art. .2176 motivele pot fi diverse: razbunare, gelozie,ura, pe cind alin.(2) art.2175
motivul de cele mai dese ori se exprima in interes material.
4. Scopul alin.(2) art.2175 consta in consumul illegal de catre alte presoane a
sustantelor narcotice si psihotrope, iar Art. .2176 consta in introducerea ilegala
intentionata in organismul altei personae impotriva vointei acestea a sub.
Narcotice.
5. la art. 2175 este obligatory stabilirea semnelor secundare a laturii obiective:modul
de savirsire si locul savirsirii acestea avind character public, insa pentru art. 2176
nu are relevanta modul in care se efectueaza introducerea sub.narcotice.
1.3.

Argumentai dac este sau nu oportun operarea in art.2176 CP RM cu


noiunea analoagele substanelor narcotice sau psihotrope
Prin analog al substantei narcotice sau psihotrope se intelege substanta care
conform componentei sale si efectului pe care il produce se asimileaza cu
substanta narcotica sau psihotropa. Cred ca este oprotuna operarea in art .2176 cu
notiunea de analoagele substantelor narcotice sau psihotrope din moment ce
acestea au acelasi effect pe care il produc si substantele narcotice ,iar odata cu
introducerea ilegala intentionta in organismul altei personae impotriva vointei
acesteaia a analoagelor victima nu-si poate dirija actiunile sale , aflindu-se intr-o
stare de neputinta de a se aprara sau de a-si exprima vointa.

SUBiectul II

Excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu

2.1. Definii noiunea arm, utilizat la lit.b) alin.(2) art.328 CP RM


Prin notiunea de arma intelegem acel dispozitiv destinat prin constructie si care este
util din punct de vedere tehnic pentru vatamarea unei personae, unui animal, pentru
apararea contra unui atac sau pentru imitarea proprietatilor sale de lupta.
Avem urmatoarele tipuri de arma:a)arme de infanterie(de foc, cu tuburi cu gaze),b)arme
albe(cu lama, balistice), c)arme de autoaparare(cu gaze toxice,cu cartuse cu gaaze).
2.2. Determinai apte deisebiri dintre infraciunea, prevzut la art.328 CP RM, i
infraciunea de tortur (prevzut la art.3091 CP RM)
7 deosebiri

1.obiectul juridic special


Art.3091-are caracter multiplu, astfel incit obiectul juridic principal- sunt relatiile sociale
cu privire la activitatea de infaptuire a justitiei si la activitatea de contribuire la
infaptuirea justitiei, iar obiectul juridic secundar- il constituie relatiile sociale cu privire la
integritatea fizica sau psihica a persoanei
ART.328-il constituie relatiile sociale cu privire la buna desfasurare a activitatii de
serviciuin sectorul public, care presupune indeplinirea obligatiiilor de serviciu in mod
correct,fara excese cu respectarea intereselor publice.
2. victima la inf. prevazuta la art 3091 este persoana aflata in dependsenta fata de
faptuitor,care este supusa unor masuri de constringere, fiind torturata, iar la art .328
victima inf. De exces de putere sau depasire a atributiilor de serviciu este pres.fizica sau
juridica ale carei drepturi sau interese ocrotite de lege sufera daune in proportii
considerabile.
3. art. 3091 face parte din capitolul XV infractiuni contra justitiei
Art.328 face parte din capitolul XVI privind infractiunile savirsite de personae cu functie
de raspundere.
4.art. 3091 infractiunea se considera consumata din momentul producerii durerii sau
suferintei puternice, fizice sau psihice.
Art.328-infractiunea se considera consumata din momentul producerii daunelor in
proportii considerabile intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de lege
ale pers.fizice sau juridice.
5.art. 3091- latura obiectiva ,fapta prejudiciabila se exprima in aplicarea violentei unei
persoane, suferinte fizice sau psihice.
Art.328- fapta prejudicialbila a laturei obiective se exprima in actiunea de depasire a
limitelor drepturilor si atributiilor acordate prin lege.
6.art. 3091 urmarile prejudiciabile a infractiunei date constau in durerea sau suferinta
puternica, fizica sau psihica provocata unei presoane,
Art.328- urmarile prejudiciabile constau in daunele in proportii considerabile cauzate
intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de legeale pres. Fizice sau
juridice.
7.art.3091- faptuitorul nu urmareste un scop anume,intentia de a savirsi infractiunea de
tortura este o intentie directa sau indirecta,infractiunea de tortura nu este determinate de
atingerea scopului vizat de catre faptuitor.
Art.328- faptuitorul manifesta certitudine, este lipsit de orice indoiala, nu are dubii ca
depaseste limitele drepturilor si atributiilor acordate prin lege.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun comasarea art.327 i 328 CP RM


Din moment ce legiuitorul nu a considerat ca este oportuna comasarea art.327 si 328 nu
cred nici ca este oportun acest fapt. De altfel art 317 consacra abuzul de putere si abuzul
de serviciu care presupune a fi o infractiune nu la fel de grava ca art328 execsul dde
putere sau depasirea atributiilor de serviu unde se aplica violenta , arma sau tortura spre
deosebire de 317, deci art.328 este incriminata infractiunea unde se aplica nu doar
abuzull de putere dar si violenta.Consider cainfractiunea din cadrul art.328 este o
infractiune mai preiculoasa decit cea de la art 317,intrucit nu se comite doar depasirea
obligatiilor de serviciu dar se pune in pericol viata si sanatatea persoanei.
Subiectul III:
1.pentru actiunile sale Ionascu va raspunde in baza art.362 alin.1 Trecerea ilegala a
frontierei de stat

Testul nr.10
Subiectul 1: Prescrierea ilegal sau inclcarea regulilor de circulaie a substanelor

narcotice sau psihotrope


1.1Identificai obiectul material in cazul fiecreia din infraciunile prevzute la
art.218 CP RM.

Obiectul material al infractiunii prevazut la art.218 ain(1) il reprezinta retetele


pentru otinerea preparatelor narcotice sau psihotropice. Prin reteta pentru obtinerea
preparatelor narcotice sau psihotropice se intelege prescriptia in scris a medicului
cu privire la compozitia,cantitatea forma si termenul de fabricare a preparatelor
narcotice sau psihotropice,la modul de utilizare a acestora.Obiectul material al
infractiunii prev in alin(2) art218 il reprezinta retetele sau alte documente care
permit obtinerea preparatelor ori substantelor narcotice sau psihotropice. Prin alte
documente care permit obtinerea preparatelor sau sub narcotice sau psihotropice se
inteleg documentele care constituie temeiul pt otinerea de catre titular a
preparatelor sau substantelor in vederea efectuarii de operatiuni legale asupra
acestora.Obictul material la infr specificate la alin(4) art 218 il reprezinta dupa
caz:1) substante narcotice sau psihotrope; 2) materialele sau 3)plantele care contin
sub narcotice sau psihotrope. Analoagele sau precursorii sub narcotice sau
psihotropice nu pot sa reprezinte ob.material al inf examinate.
1.2 Argumentai care trebuie s fie calificarea in cazul in care preparatele ori
substanele narcotice sau psihotrope sunt obinute in urma folosirii unei reete false,
cu achitarea valorii preparatorilor sau substanelor?
Prin falsificare se are in vedere confectionarea unui document fals.Daca preparatele ori
substantele narcotice sau psihotrope au fost obtinute in urma folosirii unei retete false,cu
achitarea valorii preparatelor,cele savirsite reprezinta procurarea ilegala a sub narcotice

sau psihotropice.Deci se va califica,dupa caz, conform ain(2) art.217 sau conform ain.(2)
art 217/1 CP.
1.3 Analizind prevederile alin(5) art.218CP,unde varianta speciala a prescierii ilegale sau
incalcarii regulilor de circulatie a sub narcotice sau psihotropice se concretizeaza in
incalcarea regulilor stabilite de producere, preparare, prelucrare, prrocurare, pastrare,
evidenta, eliberare,instrainare,distribuire, transportare, nimicire a substantelor narcotice
sau psihotrope ori a materialelor sau utilajelor destinate producerii sau prelucrarii sub,
savirsita din interes material, de catre persoana in ale carei obligatii intra respectarea
regulilor mentionate.Consider oportuna mentinera sintagmei,, savirsite din ineres
material,, de catre persoana in ale carei obligatii intra respectarea regulilor
enumerate.Uneori persoana imputernicita de a emite retete pt preprate narcotice sau
psihotropice, urmareste un scop de cupiditate.Sau folosindu-se de situatia de serviciu
incerca sa-si majorese activul patrimonial.Faptuitorul manifesta intentie atunci cind, din
interes material, incalca regulile stabilite de circulatie a sub narcotice sau
psihotropice.Tot odata manifestind imprudenta in raport cu urmarile prejudiciabile ale
infractiunii.
Subiectul II: Splarea banilor
2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.243 CP RM.
Infractiunea specificata la art.243 CP este o infractiune formala.Ea se considera
consumata din momentul realizarii actiunii prejudiciabile in oricare din cele patru
modalitati normative ale sale.
2.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de splare a banilor (art.243 CP
RM) i infraciunea prevzut la art.199 Dobindirea sau comercializarea bunurilor
despre care se tie c au fost obinute pe cale criminal din Codul penal.
I.Art.243 Spalarea de bani
1) Face parte din capitolul 10 ,,Infractiuni economice,,
2)Obictul juridic special il formeaza relatiile sociale cu prvire la sursa si provinienta
licita,precum si circulatia corecta in operatiunile financiare a mij. Banesti, a bunurilor sau
a veniturilor;
3)Obiect material-a)bunuri ce constituie venituri ilicite; b) documente sau acte juridice
care contin inf. Privind natura, originea, modificarea, plasarea sau apartenenta mij.
Banesti, a bunurilor sau a veniturilor ilicite;
4)Scopul este introducerea in circuitul legal a bunurilor care constituie venituri ilicite;
5)Subiect al inf.poate fi persoana care a obtinut nemijlocit pe cale criminala bunurile ce
constituie ob.material.
II art 199 CP Dobndirea sau comercializarea bunurilor despre care se tie c au fost
obinute pe cale criminal din Codul penal.
1)Face parte din capitolul 6 ,, Infr contra patrimoniului,,
2)Obiect juridic special este multiplu.Astfel obiectul juridic principal il formeaza relatiile
sociale cu privire la reintoarcerea in masa patrimoniala a bunurilor care au fost extrse pe
cale infractionala.Obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire
identificarea si sanctionarea faptuitorului.
3)nu este relevant ca ob.material sa se afla in circuitul civil. Ob.material bunurile ce au o
existenta materiala,sunt create prin munca omului,dispun de cost determinat,sunt straine
pt faptuitor.

4)Scop de cupiditate, de a ajuta persoana apropiata


5) Subiect pers ce a atins virsta de 16 ani. Sub. Al infractiunii nu poate fi pers. Care
anterior a obtinut nemijlocit pe cale infractionala bunurile ce constituie venituri ilicite
2.3.Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la splarea banilor fie in
Capitolul X Infraciuni economice, fie in Capitolul VI Infraciuni contra
patrimoniului din Partea Special a Codului penal.
Infactiunea de spalare de bani prev. in art.243 Cp are un Obictul juridic special ce il
formeaza relatiile sociale cu privire la sursa si provinienta licita,precum si circulatia
corecta in operatiunile financiare a mij. banesti, a bunurilor sau a veniturilor. Prn
savirsirea inf sus mentionate se are invedere faptele socialmente periculoase,savirsite cu
intentie sau din imprudenta,care adduce atingere,prin excelenta, relatiilor sociale cu
privire la economia nationala,. Fapta respective este inf savirsita in sfrea distribuiirii
bunurilor.Consider oprtuna plasarea normei respective in capitolul X ,,infr.economice,,
din motivul influentei pe care o are asupra economiei nationale.De aceeea, procesele,
insotite de utilizarea, reproductia si circuitul proprietatii, trbuie raportate la sfera
activitatii economice.Relatiile sociale economice private in acceptiune ingusta, trebuie
raportate din punc de vedere al dreptului penal la obiectul juridic generic al infractiunilor
prevazute lin Capitolul X.

Subiectul III
1.Pentru actiunile sale D.M va raspunde in baza art 362/1 alin.2 lit. b Organizarea
migratiei ilegale aspupra a doua sau mai multe persoane,
2. D.M va raspunde in baza art.326 ali. 2 lit. c de Trafic de influenta
3.D.M va raspunde pentru Escrocherie,art. 190 Cp

Test nr._11_

Subiectul I: nclcarea regulilor de creditare


1.1. Definii noiunea insolvabilitatea instituiei financiare, utilizat la lit.b) alin.(2)
art.239 CP RM.
In ipoteza circumstantei agravante specificate la lit b) alin (2) art 239 CP RM , pentru a percepe
intelesul notiunii de insolvabilitate, este necesar sa consultam prevederrile Legii insolvabilitatii,
prin urmare potrivit art 2 al acestei legi Insolvabilitatea este situatia financiara a debitorului
caracterizata prin incapacitatea de a-si onora obligatiile de plata. In esenta insolvabilitatea
reprezinta lipsa de solvabilitate. Solvabilitatea insitutiei finaciare reprezinta posibilitatea si
capacitatea acesteia de a-si onora in termen toate tipurile de obligatii si datorii. Specificam ca
solvabilitatea insitutiei finaciare nu trebuie confundara cu credibilitatea ce vizeaza rambursarea
creditelor la scadenta, aceasta carcaterizindu-se doar prin posibilitatea intreprinderii de a intoarce
creditele contractate.
1.2. Argumentai dac este sau nu adevrat c infraciunea, prevzut la art.239 CP RM,
poate fi svrit numai n participaie.
Da, de cele mai dese ori infr prevazuta la art 239 nu poate fi savirsita de o singura persoana, ceea
ce duce la participatie. Si anume este necesar prezenta a cel putin 3 pers intre care exista o
intelegere prealabila caci orice tranzactie de credit poate fi incheiata numai cu avizul a cel
putin trei personae, ceea ce reiese din prevedrile pct. 3.5 al Regulamentului BNM cu
privire la activitatea de creditare a bancilor care opereaza in Rep MD, in conformitate cu
care , in procesul de aprobare, dr de a lua decizii referitor la cererile de acordare a
creditelor se atribuie unui CSC compus dintr-un nr impar de membri, dar nu mai putin de 3
persoane.
Totusi in cazuri mai rare, infr de incalcare a regulilor de creditare poate fi comisa de o singura
persoana , aceasta pers fiind functionar bancar, avind sau nu calitate de membru al CSC, isi aroga
dreptul de a decide unipersonal asupra acordarii creditului
1.3. Evaluai cum va influena asupra aplicrii art.239 CP RM modificarea coninutului
noiunilor proporii mari i proporii deosebit de mari (efectuat prin Legea nr.292 din
21.12.2007)?
Subiectul II: Organizarea migraiunii ilegale
2.1. Definii noiunea rezident, utilizat n art.3621 CP RM.
In sensul art. 362 (1) Cp RM prin rezident trebuie de inteles fie apatridul (pers lipsita de
cetatenie), fie persoana care nu are dovada apartenentei sale la statutul de apatrid , nici
dovada cetateniei vreunui stat.
2.2. Argumentai dac permisul de munc poate sau nu s reprezinte obiectul material al
infraciunii prevzute la art.3621 CP RM.

Pentru inceput e nevoie de specificat care anume documente apar in contextual activitatilor art
362 (1) CP. Conf Protocolului impotriva traficului illegal de migranti pe cale terestra, a
aerului si pe mare este vorba despre orice document de calatorie ori de identitate ce sunt
destinate intrarii pe teritoriul unui stat a pers care nu este cetatean sau resident al acestuia si
documentele destinate sederii pe teritoriul unui stat a pers care nu este cetatean sau resident
al acestuia. Cet RM, apatrizii domiciliati pe acest teritoriu pot intra in baza pasapoartelor,
refugiatii-in baza documentului de calatorie este vroba despre doc valabile la trecerea
frontierei de stat. In final, ajungem la concluzia ca permisul de munca nu poate constitui
document car aparea in contextul activitatilor organizate de catre subiectul infr prevaz la art
362 (1)aceasta din cauza ca respectivul permis nu are destinatia care rezulta din
interpretarea dispozitiei ce incrimineaza fapta de organizare a migratiei ilegale.
???Datorita specificului sau, infr examinata nu are obiect material. Este adevarat ca infr de
organizare a migratiei ilegale poate presupune organizarea unor activitati de manipulare
asupra unor documente false sau autentice, insa aceste activitati se intreprind nu in contextul
infr prevazute la art 362(1) si nu de catre subiectul acestei infractiuni.
2.3. Argumentai dac art.3621 CP RM ar trebui completat cu un alineat n care s fie
prevzut posibilitatea de liberare de rspundere penal a victimelor infraciunii de
organizare a migraiunii ilegale.
Cunoastem faptul ca Victima a infr de organizare a migratiei ilegale este migrantul illegal, el
poate aparea in doua ipostaze
1. Pers ce nu este cetatean al statului pe al carui teritoriu I se organizeaza intrarea , sederea
ilegala ori a statului de pe al carui teritoriu I se organiezaza iesirea ilegala.
2. Pers care nu este resident al statului pe al carui teritoriu I se organizeaza intrarea,sederea,
ilegala ori a stat de pe al carui teritoriu se organiezaza iesirea ilegala.
Prin urmare, specificam ca migrantul illegal ( adica, victim infr analizate ) este cel care
foloseste documentele oficiale in locul titularului lor legitim.In aceste imprejurari , este
posibil ca cel care este victima in contextual infr de organizare a migratiei ilegale sa rapsunda
pt o alta infr pentru cea din care au rezultat documentele oficiale apartinind unei alte
persoane ( de exemplu pt infr prev la art 199 sau 360 CP RM )
Test nr._12_
Subiectul I: Primirea unei remuneraii ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor legate de
deservirea populaiei
1.1. Relatai despre obiectul material al infraciuniii prevzute la art.256 CP RM.
La art 256 este incriminata fapta de primire a unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea
lucrarilor legate de deservirea populatiei.

Obiectul material va exista in cazul in care remuneratia va avea o natura corporala. Prin
remuneratie in contextuk dat vom intelege ofertele,banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau
avantaje patrimoniale alte avantaje, care nu i se cuvin faptuitorului, neexistind vreun temei legal
care ar justifica primirea remuneratiei de catre faptuitor. Totodata remuneratia are rolul de
contraechivalent al conduitei pe care faptuitorul se angajeaza sa o aiba, adica pt indeplinirea unor
lucrari sau pt prestarea unor servicii ce tin de obligatiile proofesionale ale faptuitorului.
1.2.Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.256 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.330 CP RM.
In cadrul art 256, salariatul nu poate fi nici funtionar al autoritatii publice, al altei insitutii,
intreprinderi sau organizatii de stat,caci va fi tras la rasp conf 330.
1.2. Argumentai dac este oportun excluderea sau maninerea sintagmei prin extorcare
din dispoziia art.256 CP RM.

Prin extorcare se intelege amenintarea adresata victimei din partea faptuitorului de a savrisi unele
actiuni de natura sa prejudicieze interesele ocrotite de lege ale victimei sau crearea de faptuitor a
unor conditii care impun victima sa ofere remuneratia in scopul prevenirii efectelor nefaste pt
interesele sale ocrotite de lege.
Este oportuna mentinerea sintagmei prin estorcare in cadrul artic dat, caci in lipsa acestei
metode , primirea unei remuneratii nu va putea fi calificata in baza art 256 CP, va duce la
atragerea la rasp conf C.Contraventional.

Subiectul II: Trecerea ilegal a frontierei de stat


2.1. Interpretai noiunea de violen, utilizat la lit.a) alin.(3) art.362 CP RM.
Notiunea de violenta in contextul art 362, alin 3, lit a) apare ca o forta de constringere in cazul
incalcarii regulilor de trecere a frontierei de stat.
2.2. Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.362 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.3621 CP RM.
1. In contextul trecerii ilegale a frontierei de stat Obiectul juridic il formeaza relatiile sociale cu
privire la inviolabilitatea frontierei de stat a Rep M, pe cind in cadrul organizarii migratiei
ilegale acesta este format din relatiile sociale cu ropivire la desfasurarea in conditii de
legalitate a organizarii intrarii, sederii teritoriului statului.
2.La trecerea ilegala a frontierei de stat corpul persoanei reprezinta obiectul material al infr, pe
cind in cadrul infr de organizare a migratiei ilegale, obiectul material lipseste.
3. Ceea ce tine de lat obiectiva a infr prevazuta la art 362 CP fapta prejudiciabila se exprima in
actiunea de trecere a frontiereib de stat a RM, iar porivitor la infr art 362(1) latura obiectiva
consista in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de organizare a intrarii, sederii ilegale a
teritoriului statului sau iesirii de pe acest teritoriu a pers care nu este nici cetatean, nici
rezident al acetui stat.
2.3. Argumentai dac este sau nu oportun ca n alin.(1) art.362 CP RM, dar nu n art.191
din Codul cu privire la contraveniile administrative, s fie stabilit rspunderea pentru
trecerea fr paaportul stabilit sau fr autorizaie din partea autoritilor respective.
Prin sintagma fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor respective se are in
vedere in lipsa unui pasaport autentic sau a unei autorizatii autentice din partea autoritatilor
respective, ceea ce presupune ipoteza prezentei la faptuitor a unui pasaport fals sau a unei
autorizatii false din partea autoritatilor respective . Sunt de parere ca ar fi oportun de a trage la
raspundere conform Codului Contraventional si nicidecum CP.
Dar in baza art 362 CP sa se sanctioneze trecerea ilegala a frontierei de stat in afara punctelor de
trecere a frontierei de stat cu sau fara pasaport, cu sau fara autorizatie din partea autoritatilor
respective.

Test:13
Subiectul I: Prsirea locului accidentului rutier
1.1.Definii noiunea mijlocul de transport.
Mijloc de transport toate tipurile de automobile,tractoare si alte masini autopropulsate
,tramvaiele si troleibusele ,precum si motocicletele si alte mijloace de transport.
1.2.Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.266 CP RM, i
infraciunea de neacordare de ajutor unui bolnav (prevzut la art.162 CP RM).
In legatura cu delimitarea infractiunii de parasire a locului accidentului rutier de infractiunea de
neacordare de ajutor unui bolnav .De la bun inceput trebuie sa accentuam ca nu poate fi conceput
in raport cu aceeasi situatie si acelasi faptuitor concursul dintre infractiunile prevazute la art
266 si 162 CP.Or subiectul infractiunii de parasire a locului accidentului rutier nu poate fi cel
care ,in situatia corespunzatoare ,are obligatia sa acorde ajutor victimei ,sub amenintarea de a fi
sanctionat cf.art 162 Cp.
Subiectul in caz infractiunii de la art 266 paraseste locul accidentului rutier ,fiind implicat in el
sau fiind chiar faptuitorul infractiunii,pe cind la 162 subiectul nu acorda ajutor victimei,insa el
nu este implicat in accident.Astfel aici fiind mai mult caracteristic conducatorului de vehicul care
a ajuns la locul unde s-a produs accidentul rutier primul,daca se atesta lipsa serviciului de
interventie.
La art 266 subiectul infr.paraseste locul accidentului din :teama,sau evitarea unei eventuale
rsp,etc,pe cind la 162 subiectul manifetsa mai mult o indiferenta fata de ce se intimpla.
162-acctiune,266-inactiune.
La 162 poate fi orice subiect ,nefiind nevoie de o calitate speciala,pe cind la 263 aceasta este
persoana care conducea mijlocul de transport si care anterior a savirsit infractiunea prevazuta la
264 alin 3 si 5.

1.3.Argumentai dac prevederile art.266 CP RM intr sau nu n contradicie cu alin.(3)


art.103 din Codul de procedur penal, conform cruia bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu
poate fi forat s mrturiseasc mpotriva sa ori s-i recunoasc vinovia i nu poate fi
tras la rspundere pentru refuzul de a face astfel de declaraii.
Dupa parerea mea nu intra nicidecum in contradictie,p-u ca 266 nici nu are alin .3.

Subiectul II: Constrngerea de a face declaraii minciunoase, concluzii false sau traduceri
incorecte ori de a se eschiva de la aceste obligaii

2.1. Identificai subiectul infraciunii prevzute la art.314 CP RM.

Subiectul infractiunii prevazute la rt .314 este persoana fizica responsabila care la momentul
savirsirii infractiuniii a atins virsta de 16 ani.Nu este necesar ca subiectul sa aiba calitate
speciala.Daca cel care efectueaza urmarirea penala constringe o persoana ,prin amenintare
sau prin alte acte ilegale ,sa faca declaratii la interogatoriu,fie constringere ,in acelasi
mod,expertul sa faca concluzia sau tarducatorul sau interpretul sa faca o traducere
incorecta ,rsp i s e va aplica nu in baza art 314 Cp ,dar cf art 309.
2.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.314 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.309 CP RM.
La 314 in cadrul obiectului juridc special ,obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale
cu privire la integritatea corporala,sanatatea sau libertatea psihica(morla) a persoanei iar la
309 doar libert psih (mor) a persoanei.
Victima la 314 (martor,oarte vatamata,expert,interpret,traducator)la 309 banuit
,invinuit,victima ,parte vatamata ,martor parte civila,civillmente
responsabila,expert,interpret,tarducator,.P-u calificarea faptei in baza art 309 Cp nu are
importanta daca persoana este constrinsa s afaca declarartii false sau veridice .La fel nu
conteaza daca expertul e constrins sa faca o concluzie falsa sau veridica ,sub acest aspect se
deosebeste infractiunea de la la 314-309.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun excluderea sau meninerea prevederii de la
lit.b) alin.(2) art.314 CP RM nsoit de antaj din perspectiva existenei
infraciunii de antaj (prevzute la art.189 CP RM).
Litera b ii exclusa prin lege si nu exista.

14-15 Olea

Test nr._16_

Subiectul I: Proxenetismul
1.1. Definii noiunea nlesnirea practicrii prostituiei specificat n
art.220 CP RM.
1.2. Determinai dac propagarea prostituiei prin intermediul
publicaiilor periodice, al organelor mass-media sau al altor mijloace
poate sau nu s fie considerat form a ndemnului la prostituie.
1.3. Decidei asupra oportunitii reincriminrii faptei de practicare a
prostituiei.

Rezolvare:
1.1 Inlesnirea practicarii prostitutiei- ajutorul acordat unei persoane sa
practice prostitutia( prin punerea la dispozitie a locuintei, prin
finantarea organizarii unui local unde se va practica prostitutia.)
1.2 Propagarea prostitutiei prin intermediul publicatiei periodice, al
organelor mass-media sau al altor mijloace, nu poate sa fie
considerata forma a indemnului la prostitutie,deoarece indemnul
trebuie sa fie adresat unei singure persoane sau mai multor
persoane concrete, intermediul publicitatii presupune ca indemnul
la prostitutie se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane,
unui cerc de persoane care nu se cunosc cu certitudine si nu se stie
dac acestea din urma vor accepta oferta sau vor fi determinate la
practicarea prostitutie.
1.3 Ar fi oportun de a se reincrimina fapta de practicare a prostitutie in
legea penala a Republicii Moldova deoarece consider ca acest lucru
are un caracter infractional care aduce atingere relatiilor sociale cu
privire la demnitatea persoanei, la moralitatea si decenta vietii
persoanei. Practicarea prostitutie include acordul benevol al
persoanei sau constringerea acesteia, dac este practicat in mod
benevol personaa trebuie pedepsita deoarece incalac normele
morale ale statului, si influenteaza ca factor negativ asupra
relatiilor sociale. Iar dac persoana este constrinsa la practicare
prostitutie atunci este oportu a se pedepsi faptuitorul cu inchisoarea
deoarece acesta face presiuni asupra victimei la libertatea psihica si
la integritatea corporala, victima este obligata sa intretina acte
sexuale cu mai multe persoane si consider ca acesta constringere
trebuie pedepsita conform legii penale si nice de cum legii
contraventionale.

Subiectul II: Rpirea mijlocului de transport

2.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a


mijlocului de transport.
2.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii de
transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu
rpirea mijlocului de transport.
2.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la rpirea
mijlocului de transport fie n Capitolul XII Infraciuni n domeniul
transporturilor, fie n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului
din Partea Special a Codului penal.
Rezolvare
2.1 Momentul de consumare a infractiunii de rapire a mijlocului de
transport- este o infrcatiune formala si se considera consumata din
momentul deplasarii si ca efect al schimbarii localizarii mijlocului
de transport, rapirea mijlocului de transport trebuie considerata
consumata si din momentul inceperii constringerii victimei
(fortarea victimei sa conduca mijlocul de transport schimbind
itinerarul initial, modificat desigur de catre faptuitor, infractor).
2.2 Vom califica ca tentativa la infractiunea prevazuta la art.192,
deoarece se presupune ca actiunile faptuitorului sunt nemijlocit
indreptate spre a intra in posesia bunurilor straine si din acest
considerent ameninta victima cu rapirea mijlocului de transport. Si
nu ca persoana are intentia directa de a rapi mijlocul de transport.
Consider ca va fi concurs de infractiune si anume art 192 cu
indicile (1) in concurs cu infractiunea de santaj art 189., deoarece
se presupune ca o data ce fapuitorul va intra in posesia bunurilor
straine se presupune ca va restitui victimei mijlocul de transport.

2.3 Este oportuna plasarea normei cu privire la rapirea mijlocului de


transport in infractiunui contra patrimoniului deoarece se
considera ca mijlocul de transport este bunul mobil care se afla in
proprietate si in patrimoniul unei persoane concrete, pe care
aceasta il administreaza dupa bunul sau plac si care poate fi
subiect a infractiunuii in cazul in care faptuitorul are intentia
directa de intra in posesia bunului proprietate a unei alte persoane.
Rapirea mijlocului de transport nu este prevazuta ca infractiune in
capitoulu XII, infractiuni in domeniul transportului, deoarece acest
capitol are la baza infractiuni care sunt insashi comise cu mijlocul
de transport cum ar fi (accidente, parasirea locului accidentului,
incalcarea regulilor de circulatie, punerea in exploatare a
mijloacelor de transport cu defecte tehnice, etc.)

Subiectul III:
La data de 22.10.2005, conducnd automobilul pe traseul
Chiinu-Chetrosu, P.M. a ieit pe contrasens. Ca urmare, s-a tamponat
de un camion ZIL, condus de P.I. n rezultatul ciocnirii, P.I. a suferit o
vtmare uoar a integritii corporale sau a sntii. G.A. i P.A.,
pasageri n automobilul condus de P.M., au suferit vtmri grave ale
integritii corporale sau a sntii, n urma crora ambii au decedat.

Calificai cele svrite de P.M. Argumentai rspunsul.


Cele savirsite de P. M, vor fi calificate in conformitate cu art 264 alin.
(5) care prevede: incalcare regulilor de securitate a circulatie de catre
persoana care conduce mijlocul de transport( in cazul nostru P. M a
iesit pe contrasens) actiune care a provocat decesul a doua sau mai
multe persoane. (in cazul nostru pasagerii G.A si P. A.) si art 264 alin
(1), pentru P.I care sa ales cu vatamare usoara a integritatii corporale
in urma inpactului.

Test nr._17_
Subiectul I: Terorismul

Subiectul 1 Terorismul

1.1 Determinatimomentul de consumare a infractiunii de


terorism
Actul de teroristcuprinde 2 modalitati normative cu
caracteralternativ.
Prima modalitateconsta in
faptulprovocariiunuiincendiusau a
uneiexploziiprecumsisavirsireauneialtefaptececreeazapericol de
moartesau de vatamare a intergitatiicorporale,
precumsialteurmari grave.
Aceastamodalitatestabilesteactulteroristcafiind o infractiune
formal-materialasi se consideraconsumata din
momentulaparitieipericolului real pentruviata, sanatate,
proprietatesaualtevalorisociale. In
cazulsurveniriunorurmariprejudiciabile, acestea se vorlua in calcul
la individualizareapedepsei, dacaacesteanu se
regasescprintrecircumstanteleagravante de la alin2 art.278
Cea de-a douamodalitateconsta in amenintarea cu
provocareauneiexploziisau a
unuiincendiuprecumsiaaltorfapteasemanatoare. In
prezentaacesteimodalitati, infractiuneaactuluiteroristva fi
unaformalasi se vaconsideraconsumata din
momentulexpuneriiamenintarii, cu conditiacaaceasta a
fostperceputaadecvat de catredestinatarulamenintarii.

1.2 Determinati 5 deosebiridintreinfractiunea de


terorismsiinfractiunea de banditism
1) subiectul- la terorismeste pers. fizica care la
momentulsavirsiriiinfractiunii a implinitvirsta de 16 ani, in
cazulinfractiunii de banditismvirstaeste de 14 ani
2) infractiunea de terorismpoate fi formalacitsi formal
materiala, in cazulinfractiunii de banditismaceastapoate fi
doarformala
3) infractiunea de banditismesteobligatoriusa fie savirsita de
un grup, respectivtrebuiesaexistepluralitate de subiecte, cea
de terorismpoate fi savirsita de o singurapersoana.
4) Actul de terorismeste o infractiunegrava, in
timpcebanditismuleste o infractiunedeosebit de grava
5) Scopul- in cazulbanditismuleste de a
atacapersoanajuridicasaufizica, in cazulterorismului de a

stimulaaparitiasentimentului de
fricapentruviatasanatatesiproprietatea la un numar mare
sinederminat de persoane, sausa oblige pecineva la
savirsireasau la abtinerea de a savirisianumiteactiuni.
a. Formulati propuneri de perfectionare a prevederilor de
la alin. (5) si (6) art.278 CP RM
1.3 Consider ca atit alin (5) cit si alin (6) art. 278 CP RM sint
binevenite intrucit incurajeaza contracarea urmarilor
prejudiciabile cit si elucidarea infractiunii, or faptuitotul nefiind
incurajat de autoritati nu va recurge la astfel de gesturi. In
ceea ce priveste alin (5) consider ca prevederea e perfecta si
anumite modificari nu se necesita, totusi cu privrie la alin.(6)
sint mai rezervat. Din momentul pregatiri faptuitorul exprima
intentia de a savirsi infractiunea, astfel aceasta persoana din
start prezinta un pericol in societate, chiar daca la momentul
pregatirii a cedat si a predat autoritatior informatii cu privire la
infractiune. In opinia mea liberarea de la raspundere penala nu
este tocmai remunerarea potrivita, ea fiind una prea blinda.
Avind in vedere ca faptuitorul a incercat o data savirsirea
infractiuni nu se exclude faptul ca dupa renuntare vai mai
incerca inca o data. Asadar o masura educativa e necesar sa-i
fie aplicata, consider ca ar fi optim sa-i fie aplicata o amenda
baneasca precum si sa fie supus la munca neremunerata in
folosul societatii, sau sa-i fie aplicata condamnare cu
suspendare conditionata a executarii pedepsei.

Subiectul II: Constrngerea de a face declaraii


2.1. Relatai despre calitile speciale ale victimei infraciunii prevzute
la art.309 CP RM.
2.2. Argumentai care anume declaraii este constrns persoan s
fac la interogatoriu: false sau veridice?
2.3. Argumentai dac este sau nu oportun comasarea art.309 CP RM
i art.314 CP RM.
Rezolvare
2.1
Victima infractiunii la art 309, este dupa caz una din urmatoarele
persoane: banuitul, invinuitul, victima (in sens procesual), partea
vatamata, martorul, partea civila, partea civilmente responsabila,
expertul, traducatorul, interpretul. Specialistul nu poate fi victima a
infractiunii examinate. In cazul constringerii unor astfel de
persoane, pentru ale face sa savirseasca actiuni ce nu corespund
cu vointa lor, se va aplica dupa caz art, 152, 155 CP.
2.2
Pentru calificarea nu are importanta daca persoana este constrinsa sa
faca declaratii false sau veridice. Raspunderea se aplica pentru
constringerea martorului sau a partii vatamate de a face declaratii
numai false, mincinoase. Persoana este constrinsa la interogatoriu
de a face declaratii false, pentru ca faptuitorul sa poata fi tras la
raspundere in conformitate cu art 309.
2.3 Nu este oportun deoarece aceste art. in mare parte au un continut
total diferit, si se deosebesc una de cealalta , chiar si prin faptul
tragerii la raspundere penala.
Subiectul III:

Donoag, care circula cu propriul automobil, a fost oprit de ctre


colaboratorii poliiei rutiere pentru depirea vitezei de deplasare
admisibile. Din ntmplare, Donoag nu avea cu el permis de
conducere. Prezenttnd paaportul i biletul la avion, Donoag i-a rugat
pe poliiti s nu-1 rein, deoarece se grbete la avion. ns
colaboratorii poliiei rutiere i-au comunicat c este reinut pentru c
conducea automobilul n lipsa documentelor necesare. Donoag s-a
revoltat, dar a fost nevoit s se conformeze. A fost adus la comisariatul
de poliie i nchis n ncperea pentru persoanele reinute. Tocmai a
doua zi, dup 13 ore de detenie, dup ce a consimit s semneze
procesul-verbal cu privire la contravenia administrativ, Donoag a
fost eliberat. Ulterior el s-a plns de aciunile colaboratorilor poliiei n
sesizarea sa pe numele procurorului.

Ce decizie trebuie s ia procurorul dac se vor confirma faptele


specificate de Donoag? Argumentai rspunsul
Rezolvare

Procurorulilvapune sub invinuirepecolaboratorii de politie in


conformitate cu art 327 alin (1) abuzul de puteresauabuzul
de serviciu. Colaboratorii de politie s-au folosit de situatia
de serviciupentru a-l retinepeDonoagaastfelcauzinduidaune.
Test nr._18_
Subiectul I: Banditismul
1.1 Determinai momentul de consumare a infraciunii de banditism.Banditismul poate fi
definit ca o activitate criminal ce const din n organizarea unor bande armate n scopul
atacrii persoanelor fizice sau juridice, precum i participarea la asemenea bande sau la
atacurile svrite de ele.Banditismul este o infractiune formala ea se consider consumat
din momentul organizrii bandei, indiferent de faptul dac au fost sau nu realizate atacurile
plnuite de band asupra persoanelor fizice sau juridice.

1.2.Determinai apte deosebiri dintre infraciunea de banditism i infraciunea de tlhrie.


1. obiectul juridic special:
La banditism:Obiectul infraciunii l constituie relaiile sociale ce in de securitatea i ordinea
publica, buna funcionare a structurilor economice etc.
La tilharie: Relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.
2. obiectul juridic secundar este diferit si anume:
La banditism: In unele cazuri relatiile sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei in alte
cazuri alte drepturi si libertati ale persoanei,posesia asupra bunurilor.
La tilharie:Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei.
3.latura obiectiva:
La banditism :Latura obiectiv a infraciunii de banditism se realizeaz prin urmtoarele
modaliti:
Organizarea bandei. Aceast modalitate const din orice aciuni care au ca rezultat crearea
unei bande armate pentru a realiza scopul de atac asupra persoanelor juridice sau fizice. Se
realizeaz, de obicei, prin selectare de membri, dotare a membrilor cu arme, elaborare de
planuri de activitate criminal etc.
Participarea la asemenea bande. Noiunea n cauz include nu numai intrarea per- soanei n
calitate de membru, dar i ndeplinirea, n interesul bandei, a altor aciuni: de finanare,
asigurare cu arme i mijloace de transport, culegere de informaii despre potenialele
victime etc.
Participarea la atacuri svrite de bande. Presupune aplicarea violenei fizice sau psihice
fa de victime ntru realizarea scopului criminal.
La tilharie: Latura obiectiv se manifest prin aciuni cu caracter agresiv, - atac deschis
asupra victimei, nsoit de aplicarea violenei periculoase pentru via i sntatea persoanei
agresate,ori de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.
Violena n cadrul svririi tlhriei este un instrument de acaparare averii, sau de a
omenine.
4.Din ce categorii de infr fac parte:
La banditism: infr contra securitatii publice si ordinii publice
La tilharie: infractiuni contra patrimoniului.
5.motivul:
La banditism: Legiuitorul, formulnd componena de infraciune, nu a precizat motivul
infraciunii.Din considerentele expuse, motivul banditismului poate consta n: sustragerea
averii proprietarului, omor, viol etc.

La tilharie: motiv de profit.


6.scopul
La banditism: atacarea PF si PJ ;

La tilharie: de sustragere

7. Ambele infraciuni sunt formale, ns ceea ce le deosebete este faptul c n infraciunea


de banditism se consum din momentul organizrii bandei armate chiar dac n-a fost
svrit nici un atac, asupra persoanelor fizice, pe cind infraciunea de tilhrie se consider
consumat din momentul svririi atacului asupra persoanei , care este nsoit de aplicarea
violenei periculoase pentru viaa sau sntatea persoanei agresate ori de a ameninarea cu
aplicarea unei asemenea violene.
1.3.Considerai oare corect formularea din Hotrrea Plenului Curii Supreme de
Justiie, nr.9 din 15.11.1993 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre omorul
premeditat, conform creia omorul intenionat svrit de participanii bandei n
timpul atacului urmeaz a fi calificat n conformitate cu regulile concursului de
infraciuni, ca banditism i omor intenionat?
Parerea mea este ca aceasta formulare a HP CSJ este corecta deoarece in art 283 CP nu este
incriminata si actiunea de omor din partea bandei ci doar scopul si afilierea la astfel de
bande organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor juridice sau fizice,
precum i participarea la asemenea bande sau la atacurile svrite de ele. Doar daca sar fi
incriminat in acelasi art dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de infractiune.

Alta varianta de raspuns :Calificarea ca banditism art.283 si terorism insotit de omor intentionat
alin.4 art.278CP
Subiectul II: Coruperea pasiv i coruperea activ
2.1. Interpretai sensul noiunii de dou sau mai multe persoane, utilizate la lit.b) alin.(2)
art.324 CP RM.

2.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea atunci cnd, ca urmare a extorcrii de ctre
o persoan cu funcie de rspundere, acesteia i se dau necuvenit bani fali care imit
perfect banii autentici.
Calificarea ar trebui sa fie de felul urmator:
Pu persoana care a estorcat bani pedeapsa conform art.326 alin.1 traficul de influenta; iar pentru
persoana care a dat banii falsi care imitau perfect banii autentici art 236 alin.1 Fabricarea sau
punerea n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false
Sau o alta varianta ar fi persoana cu functie de raspundere comite tentativa la infractiune de
corupere pasiva cu estorcare art 324. Are loc eroarea faptuitorului cu privire la obiectul material

al infractiunii unde faptuitorul nu reuseste sa-si realizeze intentia din cauze independente de
vointa lui , el fiind tras la raspundere la art 236 bani falsi.
2.3. Argumentai dac este sau nu corect formularea din Hotrrea Plenului Curii
Supreme de Justiie, nr.6 din 11.03.1996 Cu privire la aplicarea legislaiei referitoare la
rspunderea penal pentru mituire, conform creia rspunderea penal pentru coruperea
pasiv / coruperea activ survine indiferent de faptul cnd a fost nmnat recompensa
necuvenit: pn la sau dup svrirea aciunii sau inaciunii de ctre persoana cu funcie
de rspundere.
Formularea hot CSJ este coreacta din simplu considerend ca ea se bazeaza pe legislatia penala si
anume art 324coruperea pasiva si art325 coruperea active, si anume:art 324 al. 1 fapta persoanei
cu funcie de rspundere care pretinde ori primeteoferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau
avantaje patrimoniale fie accept servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a
ndeplini sau nu ori pentru a ntrzia sau grbi ndeplinirea unei aciuni ce ine de obligaiile ei de
serviciu, ori pentru a ndeplini o aciune contrar acestor obligaii, precum i pentru a obine de la
autoriti distincii, funcii, piee de desfacere sau o oarecare decizie favorabil, si art.325 al.1
promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu funcie de rspundere, personal sau prin
mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art.324, n scopurile indicate la acelai articol.
Anume pretinte si promisiunea stau la baza hotaririi CSJ.cit si faptul ca precede raspunderea atit
pina la savirsirea infractiunii cit si dupa savirsirea ei
Subiectul III:
eful seciei de chirurgie a spitalului municipal - Selivestru - n timpul examinri
pacientului Vartic, a manifestat-o atitudine necontiincios fa de obligaiile sale. Ca
rezultat, el a respins n mod nentemeiat diagnoza de patologie chirurgical acut a
organelor cavitii abdominale. De asemenea, Selivestru nu a asigurat supravegherea
dinamic a pacientului amintit. Drept urmare, lui Vartic nu i-a fost diagnosticat la timp
apendicita acut, n legtur cu care a fost efectuat cu ntrziere (peste 6 zile) operaia, n
timpul creia a fost descoperit apendicita perforativ - cangrenoas, de la care a survenit
moartea lui Vartic.

Calificai fapta lui Selivestru.Argumentai rspunsul.

Fapta lui Selivestru va fi calificata conform art.213 CP - nclcarea din neglijen de ctre medic
sau de ctre un alt lucrtor medical a regulilor sau metodelor de acordare a asistenei medicale,
dac aceasta a cauzat: b) decesul pacientului,
se pedepsete cu nchisoare de pn la 3 ani cu (sau fr) privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Selivestru este vinovat de cele intimplate deoarece acesta a avut o atitudine nconstiincioasa fata
de pacient si nu a asigurat supravegherea pacientului , efectuind interventia chirurgicala intirziat
care a dus la decesul pacientului si prin urmarea va fi atras la raspundere penala conform art.213.

TEST 19

Subiectul I: Huliganismul
1.1.

Determinaiconinutulnoiunii de violen din dispoziia de la alin.(1) art.287 CP


RM.

(1) Se consideraviolenta actiunihuliganice in procesulcarora au fostcauzatelovituribatai,


alteacte de violentaorivatamariintentionatemediisauusoare a sanatatii.
(2) art.287.Se considerHuliganisminsotit de aplicareaviolenteiasuprapersoanelorsau de
amenintarea cu aplicareauneiasemeneaviolenteaceleaciunihuliganicenprocesulcrora au
fostcauzateattviolente cu caracterpsihic, citsifizic, princauzareaunorprejudiciisanatatii, care pot
surveni in urmasavirsiriiunoractiuni cu caracter violent, produseprinaplicarea de lovituri,
btisaualteacte de violen, prinimobilizarea, imbrincirea, punereauneipiedicivictimei, urmate
de vatamareaintegritatiicorporalesau de leziunicorporale,
orivatamareaintentionatamediesauusoara a integritatiicorporalesau a sanatatii.
1.2. Argumentaidacestesau nu posibilconcursul ideal dintreinfraciunea de
huliganismiinfraciunea de omorsvrit cu inteniihuliganice (lit.c) alin.(2) art. 145 CP
RM).
Consider c nu esteposibilconcursul ideal dintreinfraciunea de huliganismiinfraciunea de
vtmareintenionatmedie a integritiicorporalesau a sntii, deoarecelaturaobiectiv a
infraciunii de huliganism include prinsintagmansoit de aplicareavioleneiasuprapersoanelorsau
de ameninare cu aplicareauneiasemeneavioleneiaciunile de
vtmareintenionatmediesauuoar a integritiicorporalesau a sntiipersoanei, fapta de
huliganismnsoit de aplicareavioleneipersoanelornprocesulcrora a
fostcauzatvtmareaintenionatmedie a integritiicorporalesau a sntiiurmeaz a fi
calificatnumaiconfor art. 287 C.P.
Alta esteinssituaiancazuln care huliganismulestensoit de vtmareaintenionatgrav
a integritiicorporalesau a sntiisau de omorulintenionat, aciunilefptuitoruluivor fi
calificaten concurs cu art. 151 sau 145 din CP.

1.3.Formulai propuneri de perfecionare a dispoziiei de la alin.(1) art.287 CP RM ,


astfelncts se elimine la maxim subiectivismulorganului de aplicare a legiipenale.
Huliganismulreprezintaciunileintenionate care ncalcgrosolanordineapubliciexprim o
vditlips de respect fa de societate, nsoite de aplicareavioleneiasuprapersoanelorsau de
ameninarea cu aplicareauneiasemeneaviolene, de opunerea de
rezistenreprezentanilorautoritilorsaualtorpersoane care curmactelehuliganice,
precumiaciunile care, princoninutullor, se deosebescprintr-un cinismsauobrzniciedeosebit.
!!!!!De intrebat !!!(subiectivism cu referire la opunerea de rezistenreprezentanilorautoritilor
care curmactelehuliganice?????????).

Se considerhuliganismnsoit de opunerea de
rezistenreprezentanilorautoritilorsaualtorpersoane care
curmactelehuliganiceaceleaciunihuliganice care suntnsoite de opunerea de
rezistencolaboratorilor? Poliiei, altuicolaborator al organelorafacerilor interne,
reprezentantuluiputeriiorialteipersoanenlegtur cu ndeplinireadatoriei de serviciusauobteti de
meninere a ordiniipublicei de lupt cu criminalitateasauceteanului care
curmaactelehuliganice, inclusivcelensoite de violenasau de ameninarea cu
aplicareaeinprivinaacestorpersoane.
Rezistenaopusdupncetareaactelorhuliganice, n special nlegtur cu
reinereaulterioarafptuitoruluiestenafaracomponeneihuliganismului, iva fi calificatn
concurs cu articolele respective ale Priispeciale a CP.
In acestcaznoineamputeaconfrunta cu faptulcaorganul de aplicare a
legiipenalesarexpuneasupraacestuiarticol cu un subiectivismexagerat. Legiuitorulnostrupoate nu
a avutaceastaintentie de aiacordainstantelorjudecatorestiaceastaprioritateinsa din
acestarticolrezultanemijlocitfaptulcaorisiceinstantajudecatoreascaarputeainterpretaacestarticoldu
pabunulsauplac.
Subiectul II: Abuzul de puteresauabuzul de serviciu
2.1. Determinaimomentul de consumareainfraciuniiprevzute la art.327 CP RM.
Consumareainfractiunii se considera in cazul in care, in urmaactiuniisauinactiuniifaptuitorului,
au surveniturmarile indicate in legesaulezareaunuidrept al persoaneifizicesaujuridice. In
urmacomiteriiacesteiinfractiuni se provoacadaunematerialeadicaeste o infarctiunematerialaiar , in
calitate de urmari ale acesteiinfractiunilegeaprevedesicauzareadauneconsiderabiledrlorsiintereselorlegale ale p.f.saup.j.
Se consideraconsumataodata cu primireaunuibeneficiu material
pentrusolutionareaunorproblemeabuzind de functiasa de raspundere ,cauzarea de
dauneintereselorpublice.
2.2. Determinaicinciasemnridintreinfraciunea de abuz de puteresauabuz de
serviciuiinfraciunea de exces de puteresaudepireaatribuiilor de serviciu (art.328 CP
RM)
1.Fac parte din acelasigrup de infractiuni: Infractiunicomisenemijlocit de catrepersoanele cu
functie de raspundere./ subiectii
2.Obictuljuridic special: relaiilereferitoare la bunadesfurare a activitiilegale a
organelorputerii de stat,autoritilorpublicecentralei locale, sau a subdiviziuniloracestora.
3.Subiectul: Persoana cu functie de raspundere.
4.Laturasubiectiva: Intentiadirecta.
5.cosecintele social periculoase:
cauzatdaunenproporiiconsiderabileintereselorpublicesaudrepturiloriintereselorocrotite de lege
ale persoanelorfizicesaujuridice.

6.constructiacomponentei de infractiuniambelesuntmateriale.
1.3. Argumentai dac trebuie sau nu modificat urmtoarea expresie din dispoziia art.327
CP RM: dac aceasta a cauzat daune n proporii considerabile intereselor ocrotite de lege
ale persoanelor fizice sau juridice.
Da deoarece e incalcat principiul legalitatii al2 art 3 CP adica are loc o interpretare extensiva
defavorabila si aplicarea legii penale prin analogie e interzisa.
Nendeplinirea sau ndeplinirea n mod defectuos a unui act de ctre fptuitor trebuie saib
neaprat la baz un interes material ori alte interese personale, dac aceste aciunisau inaciuni au
cauzat daune considerabiie intereselor publice sau drepturilor i intere-selor ocrotite prin lege ale
persoanelor fizice sau juridice. Dac aceste urmri lipsesc, nupoate fi vorba de rspundere
penal.
Interesele generale ale societii, nclcarea drepturilor constituionale ale cetenilor,crearea
obstacolelor sau tulburrilor n activitatea organelor puterii i a aitor instituiipublice, nclcarea
ordinii de drept, tinuirea infraciunilor svrite etc. sunt considerateobiective asupra crora se
orienteaz aciunile de cauzare de daune n proporii considera-bile intereselor publice.
Sfera intereselor pe care le poate exprima activitatea persoanei n concordan cu interese-le
generale ale societii, pe care legea le recunoate i le garanteaz, este destul de ampl (dreptul
la proprietate, dreptul la via, dreptut la aprare, dreptul la sigurana personal, dreptul la libera
asociere, dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la nvtur, libera con-curen, libertaea
contiinei etc.) i le consider daune n proporii considerabile cauzate drepturilor i intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Motivul este un element obligatoriu al acestei infraciuni i poate fi material sau poateurmri alt
interes personal.
Prin interes material se ndege ideea prin care fptuitorul urmrete scopul de a dobndibunuri
materiale, bani sau alte avantaje patrimoniale n folosul su prin ndeplinirea saunendeplinirea
abuziv a atribuiilor sate de serviciu, dac aceasta nu cade sub incidenacoruperii pasive.
Prin alte interese personale se nelege dorina fptuitorului de a avea alte avantaje, nepatrimoniale, prestri servicii, acceptare de funcii sau protecie de serviciu,
susinereprofesional sau de a-i ascunde incompetena etc, dac aceasta nu cade sub
incidenacoruperii pasive.

20 21 Ramona

Test nr._22
Subiectul I: Reinerea sau arestarea ilegal
1.1Definii noiunile reinerea ilegal i arestarea ilegal, utilizate n art.308 CP RM.

Retinerea ilegala-este atunci cind nu se respecta temeiurile,termenele, conditii esentiale stabilite


de CPP. Retinere ilegala presupune aplicarea violentei, presupune amenintare cu omor ori cu
vatamarea grava a integritatii corporala sau sanatatii.
Arestarea ilegala-este atunci cind nu se respecta temeiurile, termenele, conditiile de
aplicabilitate fata de anumite categorii de persoane sau alte conditii esentiale, stabilite de CPP
sau de Codul Cintraventional. Arestare ilegala se comite si prin inactiune in cazul in care,pina in
momantul faptei incriminate la alin(2) art 308 CR RM, victim era lipsita de libertate in mod
legal, iar la incetare temeiului legal al privarii de libertate faptuiutorul omite sa o elibereze.
1.2 Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.308 CP RM, i
infraciunea de privaiune ilegal de libertate (art.166 CP RM).
1) Obiect juridic special(308) multiplu ob jur principal rel soc cu privire la contribuirea la
infaptuirea justitiei, sub aspectul aplicariiin conditii legale a masurii de retinere persoanei; ob jur
secundar rel social cu privire la libertatea fizica pers.
Ob jur special(166) rel sociale cu privire la libertatea fizica persoanei.
2)Victima(308) are calitatea speciala de persoana retinuta illegal. Victima(166) oricare persoana
fizica.
3) L.O.(308) actiunea ori inactiune de retinere ilegala. L.O(166) privatiune ilegala a victimei de
libertate, daca privatiune nu este legata de rapirea acesteia.
4) L.S.Motivul(308) poate fi interpretarea eronata a obligatiilor de serviciu,In cadrul (166) nu e
posibil exestenta acest
5)Subiectul(308) are calitatea speciala de judecator.
6) Persoana arestata in cadrul 308 are o calitatea procesuala de banuit,invinuit ori inculpat.
7) Art 166 poate se prezinte o norma generala in raport cu alte norme in conditii speciale. Art
166 norma generala art 308 speciala
1.3Decidei asupra oportunitii completrii alin.(1) art.308 CP RM, astfel nct subiect al
infraciunii corespunztoare s poat fi i judectorul.
Este oportun fiind ca 308 este o norma spiciala si subiect al inf tot trebuie sa aiba calitatea
speciala. Totusi trebuie de precizat ca subiect al infractiunii date poate fi dupa caz: judecatorul de
instructie; judecatorul; judecatorul din cadru completului de judecata. Alte persoane de exemplu
procurorul nu pot fi subiectii infr prevazute, astfel de persoane pot doar contribui la savirsirea
infr in cauza in calitate de organizatori, instigator sau complici.
Subiectul II: nelarea clienilor-nu
Subiectul III: Speta
Art329 Neglijenta in serviciu

Test 23

Subiectul I: Tragerea cu bun tiin la rspundere penal a unei persoane nevinovate


1.1 Definii noiunea tragerea la rspundere penal, utilizat n art.306 CP RM.
Tragerea la raspundere penala- trebuie de inteles emiterea de catre procuror a ordonantei de
punere sub invinuire, urmata de aducere la cunostinta invinuitului a ordonantei date, precum si
de explicarea data invinuitului privind dr si obl lui prevazute in art 66 din CPP.
1.2 Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.306 CP RM , i
infraciunea de abuz de putere sau abuz de serviciu (art.327 CP RM ).
1) Obiect.Jur(306) rel social cu privire la contribuire la desfasurarea in bune conditii a justitie
penale,prin evitarea preseunii contra unor persoane nevinovate. Obiect jur(327) rel soc cu
privire la buna desfasurare a activitatii de serviciu in sector public, care presupune indiplinirea
obligatiilor de serviciu in mod correct fara abuzuri , cu respectarea intereselor publice.
2) art 327 persista obiect material- bunurile mobile ori imobile, corpul persoanei. 306-nu
3) victim(306) are calit speciala de pers nevinovata(nu a savirsint inf care incrimineazxa)
victim(327)-pers fizica ori juridical o carei drepturi sau interese sufera daune in proportii
considerabile.
4)L.O.(306) fapta prejudiciabila se manifesta prin tragerea la raspundere penala a unei pers
nevinovate. Art(327) fapta prej se manifesta prin folosirea situatiei de serviciu
5) Subiectul art306 cel care efectuiaza urmarirea penala subiectul art 327 calitatea speciala
persoanei cu functie de raspundere
1.3Argumentai dac este sau nu este oportun pstrarea n dispoziia art.306 CP RM a
prevederii soldat cu urmri grave (lit.c) alin.(2)).
In cazul agravantei specificate la litc alin2 ea adduce atingerea rel sociale cu privire la viata sau
sanatatea persoanei. Este oportuna pastrarea acestei circumstante fiind ca nu neceseta calificarea
suplementara conf art 151 CP RM.
Subiectul II: Practicarea ilegal a activitii de ntreprinztor
2.1. Definii noiunea cod fiscal, utilizat n dispoziia de la lit.d) art.125 CP RM.
Prin cod fiscal se intelege un numar personal de indentitate a contribuabilului,atribuind in modul
stabilit de Codul fiscal. Numarul de identitate de stat, atribuit in corespundere cu legislatia
privind inregestrarea intreprinderilor si organizatiilor, se considera cod fiscal din ziua
elibirarii certificatul de inregistrare, care atesta identitatea numarului de indentificare de
stat si a codului fiscal.
Codul fiscal, ca informative documentara, este parte a unui document fiscal. Reese ca utilizare
unor coduri fiscal straine sau plastografiate presupune folosirea documentelor false. Iata de
ce, in ipoteza utilizarii unor coduri fiscale plastografiate se atesta concurenta dintre parte(art
361in situatia folosirii documentelor oficiale false) si intreg(241), Drept urmare, in accord
cu regula fixata la art 188, aplicabil va fi numai art 241
2.2. Identificai normele speciale n raport cu prevederea de la lit.b) art.125 CP RM.

Lit, b) art 125 prevede desfasurare unor genuri de activitate interzise de legislatie, activitatea
interzisa poate fi prevazuta si de alte norme cum ar fi:
Articolul 165. Traficul de fiine umane; Articolul 206. Traficul de copii; Articolul 2081.
Pornografia infantil; Articolul 2171. Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope
sau a analoagelor lor n scop de nstrinare; Articolul 2172. Circulaia ilegal a precursorilor
n scopul producerii sau prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor;
Articolul 2173. Circulaia ilegal a materialelor i utilajelor destinate producerii sau
prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor; Articolul 219.
Organizarea ori ntreinerea speluncilor pentru consumul substanelor narcotice sau
psihotrope; Articolul 220. Proxenetismul sau altele din codul penal. Ori contreventionale
Articolul 89. Practicarea prostituiei; Articolul 90. Producerea, comercializarea, difuzarea
sau pstrarea produselor pornografice ; Articolul 356. Jocurile de noroc. Ghicitul n locuri
publice sau alte din Codul Contraventional. Aplicarea unor asemenea norme speciale
exclude necesitatea aplicarii art 241, privit ca norma generala.
2.3. Argumentai dac este sau nu oportun a stabili rspunderea, n alin.(1) art.241 CP RM,
pentru practicarea ilegal a activitii de ntreprinztor n proporii mari.
Nu oportun fiind ca aceasta este prevazut in alin(2) lit(f) ca circumstanta agravanta. Din
prevederile Legii RM cu privire la antreprenoriat si intreprinderi reese ca forma a activitatii
de intreprenzator este intreprinderea, Intreprinderea este in drept se practice or ice activitate,
cu exceptia celor neinterzise de lege. Intreprinzatorul este obligat sa inregistreze
intreprinderea, filialele pe teritoriu RM. Pina la inceperea activitatii economice. In scopul
asigurarii acestor prevederi legale, dar si a altor prevederi normative similar, se prezinta ca
oportuna incriminarea, la art 241 CRRM faptei de practicare ilegala a activitatii de
intreprinzator si raspunderea trebuie sa fie stabilita in functie de profitul care ei obtin.
Sub 3 art 212
Test nr._24_
Subiectul I: Purtarea, pstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea
ilegal a armelor i muniiilor
1.1. Relatai despre obiectul material al infraciuni prevzute la art.290 CP RM.
obiectul material al infraciuni prevzute la art.290 CP RM este reprezentat de munitii,
arme de foc, cu exceptia celor cu teava lisa. Munitii- este vb despre oricare grenada, bomba,
ce contine un dispozitiv exploziv sau incendiar. Prin arma de foc se intelege- obiect care este
conceput sau adaptat pt a servi ca arma, printre care un plumb, un glont sau proiectil. La fel
poate fi obiect al infractiunii- armele mecanice, armele albe, armele cu tuburi de gaze.
1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.290 CP RM , i
infraciunea prevzut la art.291 CP RM Pstrarea neglijent a armelor de foc i a
muniiilor din Codul penal.

Latura
obiectiva,
actiuni
alternative
la
art
290
suntpurtarea,
pastrarea;procurarea;fabricarea,repararea,comercializarea,sustragerea, iar la art 291 suntpastrarea si transmiterea. Obiectul juridic special la art 290 este rel. Sociale cu privire la
circulatia legala a armelor si munitiilor, insa la art 291 obiectul este- rel sociale cu privire la
pastrarea, transmiterea in conditii legale a armelor. Obiectul material la art 290 este
munitiile, armele, iar la art 291 pe linga acestea mai este si arma de vinatoare cu teava lisa.
Latura subiectiva- art 290- intentie directa, art-291- imprudeta, neglijenta. Subiect- art. 29014, 16 ani. La art- 291- 16 ani.
1.3. Argumentai dac este sau nu corect formularea din Hotrrea Plenului Curii
Supreme de Justiie, nr.31 din 9.11.1998 Cu privire la practica judiciar n cauzele penale
despre purtarea (portul), pstrarea (deinerea), transportarea, fabricarea, comercializarea
ilegal, sustragerea armelor de foc, a muniiilor sau a substanelor explozive, pstrarea
neglijent a armelor de foc i a muniiilor, conform creia rspunderea penal pentru
purtarea, pstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegal a armelor i
muniiilor survine chiar i n cazul n care acestea nu erau bune pentru utilizare la momentul
oportun, dar fptuitorul avea intenia i posibilitatea real de a le repara, perfeciona pentru
ca mai apoi s le foloseasc conform destinaiei.
Nu se consider arm de foc partea component a ei care nu poate fi utilizat pentru efectuarea
mpucturii (eava, patul armei, piedica, nchiztorul, trgaciul etc.) dac nu snt probe c
persoana ce le deine are intenia de a asambla alte segmente sau subsegmente pentru o arm sau
un segment pentru efectuarea mpucturii cu muniii; Referitor la cele expuse de CSJ consider
ca afirmatia este corecta doar in cazul cind fptuitorul avea intenia i posibilitatea real de a le
repara, perfeciona pentru ca mai apoi s le foloseasc conform destinaiei.

SUBIECTUL NR II- TORTURA- NU ESTE PT EXAMEN.

Test nr._25_

Subiectul I: nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei


medicale

1.1. Relatai depsre calitatea special a victimei i subiectului infraciunii prevzute la


art.213 CP RM.
NU este orice persoana, ci doar cea care are calitatea speciala de pacient. Subiectul- pers
fizica, responsabila, 16 ani, calitate speciala de lucrator medical.
1.2. Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.213 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.162 CP RM.( neacordarea de ajutor unui bolnav).
La 213- faptuitorul nu refuza sa acorde asistenta medicala, o acorda dar nu calitativ. la art
163 refuza. Subiectul special la art 213, la Art 163 oricine. Obiectul la art 163- contra
vietii si sanatatii persoanei, iar la art 213- contra sanatatii publice, convietuirii sociale.
Victima calitate de pacient- art 213, la art 163- nu are aceasta calitate. Latura subiectivaimprudenta la ambele, neglijenta.art 163- infrac. Formala, art.213- materiala.
1.3. Argumentai dac este sau nu oportun excluderea cuvintelor din neglijen din
dispoziia art.213 CP RM.
Latura subiectiva- prin imprudenta, concretizata in neglijenta, fata de fapta prejudiciabila si in
imprudenta ( incredere exagerata sau neglijenta) fata de urmarile prejudiciabile. Neglijenta
fata de urmari. In cazul dat se atesta vinovatia lui a faptuitorului. Dar daca nu ar fi din
neglijenta atunci am vb despre eroare medicala- fapta savirsita fara vinovatie sau caz
fortuit, situatie in care orice alt lucrator medical ar fi produs acelasi prejudiciu in aceleasi
conditii de lucru.
Subiectul II: Falsificarea probelor
2.1. Relatai despre toate calitile speciale pe care le poate avea subiectul infraciunii
prevzute la art.310 CP RM.
Persoana responsabila, 16 ani, calitate speciala de participant la procesul civil sau de
reprezentant al acestuia.reclamant;pirit.etc.
2.2. Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.310 CP RM, i
infraciunea prevzut la art.332 CP RM.

La art 332, ob. material este documentul oficial autentitc, la art 310- este orice mijloc de proba,
inscrisuri, depozitii. Subiectul la art.332 este persoana cu functie de raspundere, functionar al
autoritatii publice.dar la art 310 este orice participant- reclamant , pirit. Intentie directa
prezenta la ambele articole.declaratii mincinoase- art 310, iar art 332- documentul oficial
neveridic.
2.3. Argumentai dac este sau nu oportun evidenierea numai a avocatului ca subiect al
infraciunii prevzute la alin.(3) art.310 CP RM: falsificarea probelor svrit la
ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei.
Alin (3) al art 310 este ABROGAT.

Subiectul III:
Colaboratorul inspectoratului fiscal, Samoil, a propus vnztorilor de buturi alcoolice Malic i Harea - care i comercializau produsele fr a avea o main de cas i control, s-i
plteasc 100 de dolari SUA. In cazul nendeplinirii cererii date, Samoil amenina c-i va trage
la rspundere administrativ. A doua zi, Melnic i Harea i-au transmis lui Samoil 60 de dolari
SUA, iar nc peste o zi - 40 de dolari SUA.

Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Este oare vorba n cazul
dat de infraciune svrit repetat? Argumentai rspunsul.
DA este vb despre o infractiune savirsita in mod repetat fiindca este vb de o infractiune
continua, fiind prezenta o singura intentie, si anume de a nui atrage pe cei 2 la rasp.
Contraventionala.