Sunteți pe pagina 1din 11

1

Capitolul al II-lea.

INTEGRALA IMPROPRIE

2.7. Definiţie.

Fie intervalul [a,b) R şi funcţia f : [ a,b ) R. Dacă b=sau dacă funcţia f nu este mărginită în vecinătatea stângă a lui b atunci f nu este integrabilă în sens Riemann pe [a,b). În aceste cazuri b se numeşte punct singular pentru f. Analog dacă f : ( a,b ] R şi a   sau f nu este mărginită în vecinătatea dreaptă a lui a, a se numeşte punct singular pentru f.

t

a

clasic pe intervalul [a,t] .

Definiţia 2.7.1. Funcţia f este integrabilă în sens generalizat pe

, f este integrabilă în sens

Fie F : [ a,b ) R,



F t

f

x dx

şi presupunem că t [ a,b )

 

[ a,b )

dacă funcţia F are limită finită

în punctul b şi notăm

b

a

f



x dx

lim

t

t

b

b

t

a

f



x dx

.

 

Analog

dacă

F : ( a,b ] R,

t ( a,b ] , f

integrabilă

în

sens

clasic

pe

[ a,b]

,

atunci

b

f



x dx

lim

t

a

a

f

x dx

.

a

t

a

t

Proprietăţi:

Fie

f : [ a,b ) R, t [ a,b ) , f integrabilă în sens clasic pe [a,t] .

 

1)

Aditivitatea faţă de intervale.

 

Fie

c( a,b )

. Dacă f este integrabilă în sens generalizat pe unul din intervalele

[ a,c )

sau

[c,b )

atunci

ea este integrabilă în sens generalizat şi pe celălalt şi are loc relaţia:

b

a

f

x dx

c

a

f xdx

b

c

f



x dx

.

2)

Formula Leibniz – Newton generalizată.

 

Fie

F, f : [ a,b )

R. Dacă f este o primitivă a lui f pe

[ a,b )

atunci condiţia necesară şi suficientă ca f

a,b )

să fie integrabilă în sens generalizat pe [ este ca

lim Ft

t

t

b

b

să existe şi să fie finită. În acest caz

b

a

f

x dx

lim F t

t

b

 

F

a

 

t

b

not



F x

b

a

.

Analog, a fiind punct singular pentru f, avem

b

a

f

x dx

F b



lim F t

t

t

a

a

not

  b

F x

a

.

3)

Dacă: 1) f este continuă pe [ a,b ) ; 2) admite derivată continuă pe [,) ; 3) a şi

Metoda schimbării de variabilă generalizată.

lim

t

t

b

; 4) Are loc una din condiţiile:

2

f este integrabilă în sens generalizat pe [ a,b ) ;

f este integrabilă în sens generalizat pe [ a,b ) ;

atunci are loc cealaltă din condiţiile de la 4) şi are loc formula

4) Metoda integrării prin părţi generalizată.

Fie u,v : [ a,b ) R.

Teorema 2.7.2. Dacă:

1 o u şi v admit derivată continuă pe [ a,b ) ;

2 o există lim ut

vt

finită;

t

b

b

f

xdx f  t  t dt

 

a

.

3 o are loc una dintre condiţiile: - uveste integrabilă în sens generalizat pe [ a,b ) ; - uv este

integrabilă în sens generalizat pe [ a,b ) ; Atunci are loc şi cealaltă condiţie de la punctul 3 o şi are loc formula

b

a

u x v

x dx

lim u t v t

   

u a v a

t b

t

b

b

a

u

  

x v x dx

not

  

u x v x

b

a

b

 

u

a

  

x v x dx

O formulă similară este valabilă şi în cazul în care punctul singular se află la limita inferioară de integrare

b

a

u x v

x dx

  

u b v b



lim u t v t

t

t

a

a

b

a

u

  

x v x dx

not

  

u x v x

b

a

b

a

u

  

x v x dx

Cazul în care la ambele limite de integrare avem puncte singulare

Fie ( a,b ) R, f :( a,b ) R, a, b – puncte singulare pentru f ,( a,b ) , f integrabilă în

sens clasic pe [,] .

Teorema 2.7.3. Dacă există , astfel încât f să fie integrabilă în sens generalizat atât pe

c( a,b )

( a,c]

[ c,b )

cât şi pe , atunci oricare ar fi

[ c,b ) şi are loc:

c

a

f



x dx

b

c

f

x dx

c

c

a

( a,b ) f este integrabilă în sens generalizat pe ( a,c]

f

x dx

b

c

f



x dx

.

şi pe

Analog se poate generaliza şi formula lui Leibniz – Newton:

b

a

f



x dx

F



x

b

a

lim F

x b

x b



x

lim F

x a

x a



x

cu

condiţia ca cele două limite să existe şi să fie finite. 1) Cazul unui număr finit de puncte singulare. Fie ( a,b ) R şi

X

( a,b )

{ x

1

,x

2

,

,x

n

} şi fie

f : X R. Presupunem că

x

1

,x ,,x

2

n

( a,b ) . Notăm cu

sunt puncte singulare pentru f (a

x

1

,x

2

,

, x

n

şi b pot fi şi ele puncte singulare pentru f).

Definiţia 2.7.4. Se spune că funcţia f este integrabilă în sens generalizat pe intervalul (a, b), dacă ea este

integrabilă în sens generalizat pe intervalele: (a, x 1 ), (x 1 , x 2 ),

Atunci are loc formula:

, (x k , x k+1 ),

b

f ( x )dx

.

şi (x n , b).

b

f



x dx

x

1

n

1

x

k 1

f ( x )dx

 

f ( x )dx

a

a

k

1

x

k

x

n

3

2.8. Criterii practice pentru studiul naturii integralelor improprii

Aceste criterii se bazează pe studiul vitezei de variaţie a funcţiei în vecinătatea punctelor singulare.

A) Limite de integrare infinite

Fie intervalul [a, ] şi f : [a, ]R Teorema 2.8.1. Dacă există   R şi există A cu 0 A   astfel încât

1. Dacă   1 şi A   

a

f ( x )dx

2. Dacă   1 şi A 0

a

f ( x )dx

Analog pentru f : (-, b) R, (

lim

x 

x

f ( x )

este convergentă;

este divergentă.

A

, etc.)

lim x

x 

f ( x )

A

atunci:

B) Cazul funcţiilor nemărginite

Fie intervalul [a, b) şi f : [a, b)R + , b = punct singular pentru f

Teorema 2.8.2. Dacă există   R şi există A cu 0 A   astfel încât

b

1. Dacă < 1 şi A   

a

f ( x )dx

b

2. Dacă   1 şi A 0

a

f ( x )dx

este convergentă;

este divergentă.

b

lim

b

x b

x

xfx

α

A

Analog pentru cazul în care punctul singular se află în a, calculăm atunci

lim(

x

x a

x

a

f x

)

a

( )

atunci:

A

.

4

INTEGRALE IMPROPRII

EXERCIŢII

A. Probleme cu indicatii de rezolvare

1)

2)

3)

Să se calculeze integralele:  dx I =  , (Răspuns: I =  );
Să se calculeze integralele:
dx
I =
, (Răspuns: I =
 );
2
4
1  x
1
0
dx
I =
, (Răspuns: I = 2
 )
2
3  x
3

dx
3 )
I =
, (Răspuns: I =
2
8
4  x
 2
 dx 4) I =  , (Răspuns: I =  ) 2  6
dx
4)
I =
, (Răspuns: I =  )
2
 6 x  10
 x
dx
5)
I =
(Răspuns: I =
 )
2
8
x
10x
29
3
0
dx
6)
I =
, Soluţie: I = /2
2
 1
1
x
3
dx
7)
I =
, Soluţie: I = /2
2
0
9
x
3
dx
8)
I =
, Soluţie: I = /2
2
 1
7 
6x
x
9)
I =
dx , Soluţie: I = ½
3
x
1
1 dx
10)
I = 
, Soluţie: I = 3
3
2
0
x
dx
11)
I =
, Soluţie: I = 2/3
2
x
x
1
dx
12)
I =
, Soluţie: I = 1/8
x
 2
3
0

5

13)

14)

15)

16)

17)

18)

I =

 dx   3 0 2x  1 
dx
3
0
2x  1

, Soluţie:

I = 1

dx

 

I =

0

3

I =  0 3
 

, Soluţie:

I =

 

2

5x 2

 

dx

I =

,

Soluţie: I =

 

1

3x 2

 

0

dx

I =

7x 3

,

Soluţie: I =  



0

I =

x

4

dx , Soluţie: I = /4,

x 0 t = 0 , dacă x = -   t = )



1

(Notăm x 2 = t 2xdx = dt xdx =

I =

0

cos x dx , Soluţie: Integrala este divergentă pentru că nu există

lim

t

dt , dacă x =

2

sin t .

19)

20)

I =

2

dx

x ln x

, Soluţie: I = , (Notăm lnx = t

=  t = )

dx

x

dx

,

1

Soluţie: I = 4 ln

4

2

I =

5

x dacă x =   t = )

2

x ln

(Notăm lnx = t

dt

, dacă x = 2 t = ln 2, dacă x

dx

x

dt

, dacă x = 2 t = ln 2,

21)

I =

e

1

dx 3 2 x ln x
dx
3
2
x
ln
x

, Soluţie: I

= 3 (Notăm lnx = t

dacă x = e t = ln e = 1)

22)

23)

I =

I =

24) I =

1

0

1

0

0

ln xdx

, Soluţie: I

= -1

x

n

ln xdx

, Soluţie: I

= -1/(n+1) 2

x

e

x

dx

, Soluţie:

I = 1

dx

x

dt

, dacă x = 1 t = ln 1 = 0,

25) I =

0



2x

1

e

x

dx

, Soluţie: I = -1

6

26) I =

x

0

2

2

e

2x

dx

, Soluţie: I

=

5

4

27) I =

  x  e
x
e

dx , Soluţie: I = 2 (Notăm

0

= 0, dacă

x =

t = )

ie: I = 2 (Not ă m 0 = 0, dac ă x =  

x = t

x = t 2 dx = 2tdt, dacă

28) I =

1

1 /

e

dx

x 1

ln x

, Soluţie: I

= (Notăm ln x = t

dx = dt, dacă x = 1 e

x

1 = -1, dacă

ln e

x = 1

t = ln 1 = 0)

x = 0

t

t =

29) I =

1

dx

ln

2

x

x 4

, Soluţie:

I

=

4

(Notăm ln x = t

dx = dt , dacă

x

= 0, dacă

x =

t = ln = )

30) I =

0 2

x

e

x

dx , Soluţie:

I

=

  (Notăm x 2 = t

2xdx = dt, dacă



, dacă x = 0 t = 0)

x = 1

t = ln 1

x = -

t =

B. Să se studieze natura integralelor improprii:

1)

2)

3)

4)

5)

6)

I =

I =

I =

I =

I =

I =

1

0

dx

2x

3

1

, Soluţie: Luăm = 3 > 1 integrala este convergentă

dx

2x

3

, Soluţie: Luăm = 1 integrala este divergentă

0



2

x

3

2

dx

0

x

4x

2

1

dx

, Soluţie: Luăm = 3 > 1 integrala este convergentă

, Soluţie: Luăm = 1 integrala este divergentă

0



2x

2

3

x

4

2

dx

, Soluţie: Luăm = 2 > 1 integrala este convergentă

 x  2 3x  1 0
x
2
3x
1
0

dx ,

1

Soluţie: Luăm + 2

 

3

= 2

  =

2

> 1 integrala este convergentă

7

7)

8)

9)

10)

11)

12)

13)

14)

15)

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

1

2x

5 x  1
5
x
1

 

dx

2

 

2

x

ln x

2

 

xdx

2

,

1

x

1

5

dx , Soluţie: Luăm + 1 = 2

3

  = 2 > 1 integrala este convergentă

, Soluţie: Luăm = 2 > 1 integrala este convergentă

Soluţie: Luăm = 2 > 1 integrala este divergentă

3

2

5

1

2xdx 3  3 x  2  x  1 2 25  x
2xdx
3 
3
x 
2
x
 1
2
25
x

, Soluţie: Luăm =

2

3

< 1 integrala este convergentă

dx

,

1

Soluţie: Luăm = 2

< 1 integrala este convergentă

3

2

0

3

1

1

0

2

2

x dx  x  2  3 2  dx  2 x x
x
dx
x
 2
3
2
 dx
2
x x
 1
x
 2

3

, Soluţie: Luăm = 2

1

, Soluţie: Luăm = 2

dx

> 1 integrala este divergentă

< 1 integrala este convergentă

3

1

3

x

5

4  x 2   x  2  
4
 x
2
x 
2

arcsin x

5  1  x  4 x  3 
5
1 
x
 4
x
3

, Soluţie: Luăm = 4

4

5

< 1 integrala este convergentă

< 1 integrala este convergentă

dx , Soluţie: Luăm =

Probleme propuse

C. Să se calculeze integralele:

1)

2)

3)

4)

I =

I =

I =

I =

dx

x

2

0 1

, Răspuns: I = 2

5

3





dx

x

2

dx

25

, Răspuns: I = 20

9

x

2

, Răspuns: I = 4

dx

x

2

2x

2

, Răspuns: I =

8

5)

6)

7)

8)

9)

10)

11)

12)

13)

14)

15)

16)

17)

18)

19)

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

 dx   , Răspuns: I = 2 x 2  4x  8
dx
, Răspuns: I = 2
x
2 
4x
8

dx
, Răspuns: I = 4
2
2x
10
4 x
1
dx
,
Răspuns: I = 
2
1
1
x
2
dx
,
Răspuns: I = 2
2
0
4
x
1
dx
, Răspuns: I = 2
2
2
x
4x
3
dx
1
, Răspuns: I = 3
4
x
1
dx
1
, Răspuns: I = 4
5
x
1
dx
,
Răspuns: I = 2
x
x
1
dx
,
Răspuns: I = 
5
4
1
x
dx
1
,
Răspuns: I = 4
x
4
 2
0
 dx  , Răspuns: I = 2  x  1  3 0
dx
,
Răspuns: I = 2
x
1
 3
0
dx
1
,
Răspuns: I = 81
2x 
3
 4
0
dx
, Răspuns: I = 
3
 2x
 1
2
1
dx
2
,
Răspuns: I = 3
 3x
 1
 5
0
dx
, Răspuns: I = 
x
2
1

9

 dx 20) I =  , Răspuns: I =  5x  2 1
dx
20)
I =
, Răspuns: I = 
5x
 2
1
dx
1
21)
I =
, Răspuns: I = 3ln
3
x ln
4 x
2
2
dx
22)
I =
, Răspuns: I = 2
3
e
x
ln
x
e
dx
23)
I =
, Răspuns: I = 4
4
3
1
x
ln
x
1
1
24)
I =
x ln xdx
, Răspuns: I =
4
0
1
1
4
25)
I =
x
ln xdx
, Răspuns: I =
25
0
1
26)
I =
e
x sin xdx , Răspuns: I =
2
0
1
27)
I =
ln1
 xdx , Răspuns: I = -1
0
1
n
1
n
28)
I =
ln
xdx , Răspuns: I =
n
!
0
1
x
29) I =
e
dx , Răspuns: I =
e
1
2
30)
I =
lnsin xdx
, Răspuns: I =
ln 2
2
0

D. Să se studieze natura integralelor improprii:

1)

2)

3)

I =

I =

I =

0

0



0



5

4x

2

1

dx , Răspuns: I = convergentă

dx

x

3

2x

3x

2

1

, Răspuns: I = convergentă

5

dx

, Răspuns: I = divergen tă

10

4)

5)

6)

7)

8)

9)

10)

11)

12)

13)

14)

15)

16)

17)

18)

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

1

3x

1

3

1

dx

 

1

2



x

4

1

dx

,

x
x

dx

1

3x

2

3 x
3
x

dx

1

 

,

4x

1

 

0

2x

3

1

dx

7x

 

x

1



0

 

2x

3

x 5  2x  1  

x

5

2x

1

 

2

1

x

3

ln x

1

1

dx

x

2

e

x

x

2

ln x

 

2

 
5 x  1
5
x
1

dx

 

0

 

xe

x

3 x  1
3
x
1

dx

 

 

1

ln( x

2 1)

dx

 

x

x 
x

e

2x

dx

,

0

2

 

1

2

x

3



x

 

1

 

1

3

2

2

 

x

3  2 3  x 
3
2
3
x

dx

 

3

2

 

x

2

x  2
x
2

dx

,

 

, Răspuns: I = convergentă

Răspuns: I = convergentă

, Răspuns: I = divergentă

3 Răspuns: I = convergen

tă

, Răspuns: I = converge ntă

dx , Răspuns: I = convergentă

dx , Răspuns: I = convergentă

, Răspuns: I = convergentă

, Răspuns: I = divergentă

, Răspuns: I = divergentă

, Răspuns: I = divergen tă

Răspuns: I = convergentă

dx

, Răspuns: I = diverge ntă

, Răspuns: I = convergentă

Răspuns: I = convergentă

11

19)

20)

21)

22)

23)

24)

25)

26)

27)

28)

29)

30)

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

I =

5

2

1

dx

3

3  x  2   2 x 2  1

x

2

2

x

2

1

, Răspuns: I = c onvergentă

5 2 x  1  5 2 3 25  x
5
2
x
1
5
2
3
25
x
3 1   3 0 3  x 
3
1
3
0
3
x

dx

,

Răspuns: I = convergentă

dx

,

Răspuns: I = divergentă

2

x  3 2 1 x  1
x
3
2
1
x
1

dx

, Răspuns: I = convergentă

3 2 x  1   3 4 2   2 9 
3
2
x
 1
3
4
2 
2
9
x

dx , Răspuns: I = converge ntă

1  1  dx  2  2 0 x  2 1 
1
1  dx
2

2
0
x
2 1
x

, Răspuns: I = converg entă

 / 2 1  dx x 0 e  1 1 ln x 
/ 2
1
dx
x
0
e
1
1
ln x
 dx
2
0
1
x

, Răspuns: I = convergentă

, Răspuns: I = convergentă

0 x  3    3  2 x  2 1 arctg
0
x
 3
3
2
x
2
1 arctg x
 
3
2
1
x
1

dx

, Răspuns: I = divergentă

dx

, Răspuns: I = convergentă

1 arcsin x  dx , Răspuns: I = divergentă 2 x  1 0
1
arcsin x
dx
, Răspuns: I = divergentă
2
x
 1
0
1
cos x
1
 dx
, Răspuns: I = convergen tă
4
0
x
1