1.Schimbarea de sistem.

Modelul Kornai
Modelul Kornai are puterea de a explica evolutiile nu doar din perspectiva puterii politice. Teoria
schimbarii concepute de Kornai porneste de la analiza comparata a celor 2 sisteme coexistente,
cel comunist si cel capitalist. Abordarea este exclusiv din perspectiva pozitiva ,adica se
analizaeaza pur si simplu existenta celor 2 sisteme. Modelul de analiza conceput de Kornai se
structureaza pe blocuri problematice, de fapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor 2
sisteme.
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL SOCIALIST:
Bloc 1 puterea de necontestat a partidului comunist
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii de stat
Bloc 3- preponderenta coordonarii birocratice
Bloc 4- restrictia bugetara slaba,reactia aproape inexistenta le preturi, cerere ec extensiva
Bloc 5- economie de penurie cronica,piata vanzatorului,penurie de forta de munca
STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL CAPITALIST:
Bloc 1- puterea politica favorabila proprietatii private si mecanismelor de piata
Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii private
Bloc 3- preponderenta coordonarii prin piata
Bloc 4- restrictie bugetara slaba, reactivitate puternica la preturi
Bloc 5- inexistenta penuriei, piata cumparatorului, somaj cronic

2.Criterii de interpretare a sensului de schimbari. Modelul Balcerowicz

Balcerowicz este un polonez care a ocupat functia de ministru de finante in Polonia dupa 89. El
este arhitectul terapiei de soc. Modelul terapiei d soc cuprinde o serie de masuri ce vizau transf
rapida de la o ec de tip planificat la o ec de tip capitalist.
In modelul sau Balcerovicz foloseste 4 coordonate:
1.
2.
3.
4.

Rap ce pot fi stabilite intre state: existenta unor tari independente si dependente
Rap ce pot fi stabilite intre stat si societate: exista sisteme democratice si nedemocratice
Rap ce pot si stab intre stat si institutii: rap intre stat si sindicate, intre stat si biserica
Rap ce pot si stab intre stat si economie: rap externe- mana vizibila a statului, rap internemana invizibila a pietei

Concluzii: *capitalismul a coexistat si cu sisteme politice democratice cat si cu nedemocratice,

pe cand socialismul doar cu nedemocratic
*cine pledeaza pt democratie dar resping piata libera si privatizarea sunt incoerenti
*optiunea pe piata este tangenta cu optiunea pt dreptul democratic
*atat in democratie cat si in conditiile pietei faptul ca sunt informatii asimetrice nu constituie o
cauza explicita a esecului.

3.Faze ale tranformarii postcomuniste

In conceptia lui Brezezinski tranzitia postcomunista cunoaste 4 faze delimitate in timp si vizeaza
transformarea pe 3 tronsoane: politica, economie, ajutor extern.
FAZA l (1-5 ani)
Politic:- scopul politic este transformarea
- se urmaresc: - inceperea democratizarii vietii sociale,
- sprijinirea liberatatii mijloacelor de comunicare in masa,
-desfiintarea partidului stat totalitar
Economic :

- scopul economic este stabilizarea

-este esential sa mentinem echilibrul in domeniul economic, sa nu se induca

fenom de criza , dezechilibre
- se declanseaza- liberalizarea preturilor
-limitarea subventiilor
-decolectivizarea afacerilor
-privatizarea spontana
Legalitatii se tinteste spre eliminarea controalelor arbitrare ale statului.
Ajutorului extern se vizeaza sprijinul pt stabilizarea monedei, acordarea in regim de urgenta a
unor ajutoare sau credite.
In FAZA ll (3-10 ani)- scopul politic este incheierea transformarii si poi stabilizarea sistemului
politic,iar cel economic este valorificarea stabilizarii. In tronsonul politic- constitutie si legi
electorale noi, alegeri, coalitie democratica stabila. Tronsonul economiei cup procese de

restructurare a sistemului bancar, incepe mica privatizare si se naste sistemul de companii private
mic si mijlocii, demonopolizare, apar noi clase economice. Tronsonul ajutorului occidental aduce
credite pt infrastructura,acorduri comerciale preferentiale si incep investitiile straine.Tronsonul
legalitatii presupune adoptarea cadrului legal pentru proprietate si afaceri.
In FAZA lll (5-15 ani) scopul politic il reprez consolidarea sistemului democratic al statului de
drept, iar scopul ec in reprez dezvoltarea. In tronsonul politic: formarea de partide democratice
stabile si adoptarea unei culturi politice democratice. In tronsonul economiei: privatizarea
marilor intreprinderi, aparitia culturii antreprenoriale.
In tronsonul ajutorului extern: investitie straina majora, includere in organizatiile occidentale.

4.Esenta terapiei soc

Ceea ce s-a numit modelul terapiei de soc a fost o suita de masuri, recomandari si sugestii lansate
de Jeffrey Sachs.
-

Este un model pur teoretic

Elementul principal: liberalizarea
Masuri de monopolizare- scoaterea din joc a statului
Deschirea economiei spre exterior, deschiderea ec de consum prin liberalizarea
importurilor.
Macrostabilizarea- s-au dezv politici monetare de gestionare a echilibrelor generale in
ec, stabilizarea productiei a fost o problema.
Convertibilitatea interna- controlata, in etapele incipiente a dus la fenomene precum
dolarizarea.
Privatizarea- neconfigurarea structurii societatii si a ec, metoda de transfer a proprietatii
de la sta la privat, privatizarea ca asumare a riscului antreprenorului a fot neglijata.
Restructurarea- s-a creat pe reforma proprietatii ca restituire, nu a beneficiat de un capital
solid sau capacitate de inovare
Prin terapia de soc se urmarea dezvoltarea sectorului tertiar, sector deficitar
Masuri de creare a sistemelor de protectie sociala- nu era prioritara.

5.Esenta terapiei graduale .viziunea grupului de la Viena

Esenta terapiei graduale a fost elaborata de grupul de la Viena , concretizata sub forma unei
lucrari Socul pietei.
Avantaje:- nu este un model teoretic, s-a degajat in trairea efectiva a realitatii postcomuniste
-schema tranzitiei vizeaza procesul transferului de natura liberala

- statul are un rol important si el trece printr-o tranzitie pt e deveni agent al pietei, supraveghetor
in respectarea regulilor jocului.
Cuprinde 5 etape:
1. Crearea contextului socio-economic: se fundamenteaza deciziile si actiunile individuale
2. Crearea pietei : aparitia si consolidarea activitatilor specifice ca: -retele de distributie,rodarea politicii de credit,-sisteme si instrumente de atragere si valorificare a
acumularilor populatiei, -stimularea activitatilor de intermediere
3. Adoptarea de masuri pt depasirea socului: masuri complexe care sa asigure un echilibru
intre procesul de destructie si procesul de productie
Masuri specifice: -incurajarea aparitiei clasei de intreprinzatori, - eliminarea treptata din
productie a produselor mai slabe, - aplicarea unei politici monetare prudente,- reglementarea
cadrului legal.
4. Trecerea de la criza ec la cresterea ec: modelul nu se justifica daca nu are ca rezultat final
cresterea ec, mai intai de recuperare, apoi de ajungere din urma si in final o crestere
durabila.
Vizeaza functionarea ec de piata printr-o serie de masuri:
-reforma sistemului fiscal
-consolidarea sistemului bancilor comerciale
-reglememtarea sistemului investitional
- aplicarea strategiilor de restructurare sectoriala
5. Crearea contextului international: nu se doreste ajutor extern, toti acesti pasi tb realizati
prin eforturile tarii respective.
Se urmareste : -dezvoltarea capacitatii de atragere a investitiilor straine,
- liberalizarea conturilor de capital,
- convertibilitatea externa.

6.Schema functionala a tranzitiei postcomuniste

D.p.d.v politic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la un regim liberal bazat pe democratie
si stat de drept, iar d.p.d.v economic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la o ec de piata
de tip capitalist.

Structura functionala a tranzitiei postcomuniste cup 3 triunghiuri:

-triunghiul de foc al tranzitiei
- triunghiul tranzitiei efective
-triunghiul finalitatii tranzitiei
Triunghiul de foc are in vedere urmatoarele procese:
-liberalizarea
-privatizarea
-stabilizarea
Odata cu modif acestor procese au fost introduse libera initiativa, rolul regulator al pietei si
proprietatea privata.
In ceea ce priveste triunghiul tranzitiei efective acesta are-n vedere:
-crearea institutiilor
-elaborarea politicilor publice
-imbunatatirea sistemului decizional
Cel de-al 2-lea triunghi face cel mai mult referire de sfera politica.
Acest triunghi incepe cu reforma constitutiei si pp elaborarea de norme democratice care permit
elaborarea legilor primare, secundare si validarea bunelor practici.
Cel de-al 3-lea triunghi are in vedere procese precum cresterea ec, dezvoltarea si modernizarea.
Cu alte cuvinte in perimetrul acestui triunghi se finalizeaza tranzitia. Finalizarea tranzitiei pp
existenta unei ec de piata functionale, unui stat de drept consolidat, unei democratii solide si a
unei clase de mijloc puternice.

7.Liberalizarea economiei . Cazul Romaniei

-Liberalizarea constituie interfata dintre procedurile politice si asteptarile societatii in raport cu
performantele proiectului de schimbare.
-a vizat atat partea politica cat si partea economica
-liberalizarea politica- repede sub forma revolutiei, democratie, pluripartid

-in urma liberalizarii nu se pot astepta rezultate consistente in mod spontan si in toate directiile
Liberalizarea procesuala:
*obiectivele liberalizarii: reducerea interventiilor indirecte a statului in ec si crearea de noi
institutii de control direct
*liberalizarea- procesul gradual, etapizat in fct de maturizarea pietelor, de consolidarea lor
institutionala, de functionarea relatiilor concurentiale.
*liberalizarea vizeaza: cresterea eficientei la niv microec, formarea capacitatii intreprinderilor de
a se adapta la un mediu concurential.
*eliminarea controlului statului asupra productiei si a preturilor a condus la functionarea
sistemului de preturi libere ca instrument de reglare pe piata
*concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor erau necesare masuri de creste a
concurentei pe piata interna
Liberalizarea pp:
-

Probleme financiare ,decapitalizarea intreprinderilor

Liberalizarea sectorului financiar
Deprecierea monedei in raport cu valuta
Liberalizarea contului curent de capital

Etapele liberalizarii:
1. Liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma, a socialismului propus de Gorbaciov
2. Liberaliz a vizat sensurile diferite ale consensului de la Washington prin optiunea terpiei
de soc: a reprez trecerea propriu-zisa la liberalizare , s-a suprapus pe prima etapa, terapia
de soc a supus atitudini mai consistente pt destructurarea mecanismelor specifice
socialismului
3. Liberalizarea a lut forma compatibilitatii cu standardele modelului european de
economie:
-modelul economie are parametri precisi, se bazeaza pe o logistica rodata reprezentata de procese
de integrare in UE
-preturi convergente catre preturi internationale
-structura distorsionata de preturi din vechiul sistem e combinata cu o structura importanta de
preturi mondiale
-deprecierea cursului de schimb actioneaza ca o ancara a programului de macrostabilizare
- crestere exagerata a preturilor.

8.Restrucurarea economiei. Cazul Romaniei.

-restructurarea repr. chiar reforma economica
-e cel mai costisitor proces
-fara restructurare, liberalizarea si macrostabilizarea nu isi au bazele de pornire si se golesc de
continut
-e un proces de consolidare a pietelor functionale si de argumentare a capacitatii microeconomice
de a se adapta la mediul concurential
-acest proces tinteste: performantele pietei interne, competivitatea ext a economiei
-se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atat unui mix de politici sectoriale
-apar anumite costuri ale restructurariide reguli sociale
-privatizarea repr pivotul principal al restructurarii
-trecerea propr de stat la indivizi fara echivalent a facut ca forta restructurata a privatizrii sa fie
renta
-stimularea privatizarii spontane a fost marginalizata
-daca restrucurarea e inadecvata-pierdere de piata int/ext
Masuri de restructurare
1.crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitate economica
2.performanta impusa de natura interesul particular si a initiativei private
3.cresterea competivitatii prin punerea in valoare a avantajelor competitive
4.consistenta pietei interne si cresterea puterii de absorbtie
5.difuzarea sociala a prosperitatii si transformarea protectiei sociale catre sectorul privat
Caile unui proces de restrucurare eficient:
1.cresterea investitilor in inflastructura
2.promovarea economisirii si a investitiilor
3.cresterea investitiilor in capitalul uman

4.programe de sprijinire a intreprinzatorilor si promovarii industriei mici si mijlocii

Programele de restructurare vizeaza:
1.deciziile privind intreprinderea care se descentralizeaza, se inchide sau se dezvolta
2.deciziile privind determinarea scetoarelor si regiunilor unde se stimuleaza amploarea de noi
intreprinderi
3.decizii privind necesarul de forta de munca si proiecte concrete de calificare si recalificare
-acest prg. Trebuie sa contina masuri atat disciplinare a scetoarelor vechiilor intreprinderi de stat
cat si ptr. Incurajarea infintarii de noi intreprinderi cu cap. Privat.
-cresterea de recuperare
9.Privatizarea pivot al restructurarii.Cazul Romaniei
Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat la ag. privati
Dilemele privatizarii:
1.viteza de implementare
2.ordinea de prioritate:restructurare-privatizare: daca restructurarea se realizeaza prima creste
atractivitatea intreprinderii pt. posibilii investitori, se obtin castiguri mai mari si se evita somajul
ridicat pt o perioada scurta de timp; privatizarea intarziata, apare pericolul subventionarilor
neeconomice.
3.este legata de metoda de management in procesul privatizari: este eficienta privatizarea
spontana sau cea controlata?
Privatizarea spontana:(o tranzitie rapida este imperativa; exista propr.c are urmaresc
maximizarea profitului; cresterea veniturilor bugetare; crestera bunastarii)
Privatizarea controlata:(risipirea propr. Nu este de neglijat; scadera pretului de vanzare)
4.A fost legata de forma de proprietate: cu proprietari straini sau autohtoni?
Propr straini:(valuta obtinuta din vanzarea intreprinderii folosita ptr. Plata datoriilor externe;
modernizarea industriei)Dezavantaje:cresterea somajului; pierderea suveranitatii nationale.
5.Se referea la beneficiile propr. Concentrarea comparativ cu beneficiile propr. Dispersate
Etapele procesului de privatizare:
-formarea consensului

-legislatie, strategia a privatizarii

-decizia asupra privatizarii
In RO restrictiile privatizarii au afectat mult mai mult procesul de privatizare comparativ cu
celelalte tari in tranzitie, astfel incat gradualismul a condus la o ef. Scazuta.
-slaba capitalizare interna, lipsa expertilor si a inflastructurii specifice, crearea si gestionarea
investitiilor care sa gestioneze procesul,sprijinul insuficient din partea societatii au constituit tot
atatea frane pentru dinamizarea transferului proprietaii de la stat la proprietatea privata.
Datoriile mari ale firmelor catre stat si pietele interne financiare si de capital insuficient dezvoltat
au facut ca majoritatea privatizarilor sa se faca prin metoda vanzarii catre straini.

10.Macrostabilizarea economiei.Cazul Romaniei.

-trebuie sa urmarim stabilizarea la nivel macroec. Cat si la nivel microec.
-stabilizarea trebuie sa sustina liberalizarea printr-un set de masuri si formule startegice.
-stabilitatea economica are valoare efectiva de repr. suportului pentru asigurarea stabilitatii
sociale pt, reconfigurarea noului echilibru in structura sociala specifica.
-stabilitatea economica : - libertatea e si cauza si efect in tranzitie; ca magistrala
transformationala nici nu are relevanta decat in conjunctura cu liberalizare si favorizand-o pe
aceasta.
-cresterea economica sustinuta repr. semnalul unei macrostabilitati seusite a economiei
respective.
-rolul mix al statului intro ec. Aflata in tranzitie reprezinta o trasatura esentiala.
Masuri pt. macrostabilizare
1. Liberalizarea preturilor scaderea subventiilor; renuntarea la preturile administrate
2. Politica monetara restrictiva
3. Echilibrarea bugetului guvernamental cresterea taxelor si impozitelor si scaderea
cheltuielilor guvernamentale
4. Liberalizarea comertului exterior convertibilitate interna a monedei; deprecierea
monedei nationale

Aceste masuri fac parte din mixul de politici ale tranzitiei si au menirea sa minimalizeze
efectele restructurarii

Mixul de masuri pt controlul inflatiei:

1Politica monetara restrictiva au influenta redusa asupra cauzelor structurale a cresterii
preturilor
2Politici fiscale restrictive pp scaderea impozitelor directe pt a creste stimulentele de a munci
si investi
3Actiuni asupra cauzelor structurale masuri de crestere a W; prudenta privind cresterile
salarilale si corelarea lor cu W; cresterea pretului energiei pt a forta restructurarea
-problema decidentilor de politica macroeconomica a fost ca si-au gandit strategia doar pe TS
neintelegand stabilitatea pe TL
-in RO inflatia ridicata a constituit punctul de plecare pentru un cerc vicios
Inflatie mare - > asteptari inflationoste ridicate; neincredere in moneda nationala;distorsionarea
deciziilor ag. economici.
Masuri structurale la nivelul ec reale pt macrostabilizare.
-privatizare rapida si impieicarea formarii de monopol, liberalizarea si felexibilizarea pietei
muncii.
-reforma sect. financiar si a celui bancar, reforma fiscala
-crearea unui sitem riguros de protectie sociala.
Microdinamizarea pentru ca la nivel macro masurile de macrostabilizare sa fie eficiente e
nevoie de invest care sa asigure microdinamizarea sist de companii: - dezvolateare
intensiva/extensiva.

11.Limitarile romanesti ale strategiilor de restructurare

1.lipsa de mobilitate a factorilor de productie
*se ingreuneaza cresterea economica
*forta de munca ieftine inseamna de fapt supraoferta=somaj
*chelt. pt educatie,sanatate si cercetare ar trebuie sa cresca pt a creste sensibilitatea de reactie la
sistemul de dezechilibru
2.exporturile romanesti au o elasticitate redusa fata de cererea de pe piata mondiala sau fata de

preturile mondiale*elasticitati subunitare

*pierdere de substanta ec. pe termen mediu si lung
3.dependenta exporturilor de importuri-datorita ponderii mari a reexporturilor
4.exporturile rom. sunt restrictionate de evolutia productiei in sectorul secundar si primar
5.elasticitatile de cerere interna ale importurilor romanesti sunt prea mari
*puternic supraunitare(mai ales la materii prime si energie)
6.ponderea investitiilor straine directe in totalulinvestiilor brute ale romaniei se situeza mult sub
limita necesara dezvoltarii accelerate
*diminuarea sensibilitatii globale a investitiilor la cererea agregata interna
*rata cumularii la cote foarte scazute
Romania s-a confruntat cu limitari puternice ale procesului de restructurare
12 .Cresterea economica,dezvolterea si modernizarea.Cazul Romaniei
-scopul tranzitiei privind cresterea economica.Compatibilizarea structurala pt integrarea in ec
regional
Etape:
1)cresterea de recuperare
2)cresterea de ajungere din urma
3)cresterea sustenabila,durabila - performanta ec constanta
- satisfacerea restrictiilor de mediu
- economia isi reproduce pietele
-schimbarile radicale specifice liberalizarii,stabilizarii si restructurarii isi gasesc sensul in
declansarea si sustinerea cresterii ec.
In Romania au fost pana in anul 2000,cu exceptia perioadei 95-96 evidente tendinte de
crestere negativa,introducandu-se posibilitatea de a se intra intr-o bucla a subdezvoltarii.
Aceasta stare critica a economiei a fost expresia directa a inconsecventelor in aplicarea
masurilor de reforma, a ezitarilor repetate de a duce pana la capat schimbarea intr-un sector sau
altul,la care se adauga o slaba finantare externa ca si capacitate interna redusa de a se atrage si
absorbi resurse externe.=> pierderea aderentei sociale la schimbare,diminuarea credibilitatii
externe.
Dezvoltarea scopul tranzitiei
-transferul efectelor din economie in societate
- mentinerea echilibrelor pe termen lung
- scopul final al tranzitiei este reprezentat de revarsarea consecintelor positive ale cresterii ec in
intreaga structura a sistemului social-global,creand oamenilor un mediu de viata specific
nucleului de viata dur la UE.
- odata cu reluarea dezvoltarii, se atenueaza presiunile sociale,dezechilibrele interne si externe
persistente.
-sunt create conditiile de exercitare a libertatilor,a egalitatilor de sanse a
tuturorindivizilor,sectoarele non-piata fiind alimentate cu resurse suficiente
Modernizarea- scopul tranzitiei
-valorificarea performantelor structural si a nivelului de dezvoltare
-consecinta cea mai importanta a finalizarii tranzitiei o constituie reinsertia tarii in civilizatie, in
marile fluxuri inovatoare,ceea ce reprezinta depasirea orcaror posibilitati de a o urma,fie
temporar,bucla progreselor regressive

- prin difuzia modernizarii,tara traieste avantajul deschiderii consolidate,isi valorifica superior

permisivitatea la inovare a structurilor sale si isi recastiga pozitia furnizor de izvoare
-modernizareaeste starea de gratie a dezvoltarii unei tari