Partea 1- Termeni de referinta ai evaluarii

I.Datele de identificare ale societatii

Numele firmei: SC BERMAS SA
Sediul firmei (adresa, telefon, fax):
Adresa: Scheia, Str. Humorului nr. 61

Telefon : +4 0230 526 543

Fax : +4 0230 526 542

E-mail : office@bermas.ro

Cod fiscal : RO 723636

Numarul si data inregistrari la Oficiul Registrului Comertului: J33/37/1991
Forma juridica de constituire :societate pe actiuni
Tipul activitati potrivit obiectului de activitate :
Activitate principala : Cod CAEN 1105
Obiectul principal de activitate al societii const n producerea i comercializarea
berii,malului, derivatelor i subproduselor rezultate.
Obiective secundare sunt:
prestri de servicii pentru teri;
operaiuni de import-export din domeniul su de activitate.
a. Scurt istoric
Societatea s-a nfiinat n anul 1974, ca o secie de producere a berii, aflat n subordinea
ntreprinderii de Spirt, Bere i Amidon Suceava i avnd o capacitate iniial de 200.000 hl/an. n
anul 1981, a intrat n funciune secia de producere a malului, cu o capacitate de 11.000 tone/an.
n anul 1990, prin preluarea activitii seciei de bere i mal Suceava din cadrul ISBA
Suceava, se nfiineaz ntreprinderea de Bere i Mal Suceava.ncepnd cu anul 1991,
ntreprinderea de Bere i Mal, s-a constituit ca societate pe aciuni, sub denumirea de BERMAS
SA Suceava.Titlurile Bermas Suceava sunt listate la Bursa de Valori Bucureti la categoria a-II-a,
cu simbolul bursier BER. n anul 2010, societatea BERMAS SA prezenta un capital social de
13.467.940 RON.
n anul 2007, firma i-a majorat capitalul social prin emisiune de noi aciuni, prin
acordarea de aciuni gratuite acionarilor nregistrai n registrul societii la data de 31.03.2007,
propor ional cu numrul de aciuni deinute. Majorarea din 2007 const n creterea numrului
de aciuni iniial de 19.239.917 la numrul de aciuni final de 21.553.049 cu o valoare nominal
de 0,7 lei.

b. Modul de constituire al capitalului

Capitalul social este privat, in valoare de 15.087.100 de lei impartit in 21.553.049 de
actiuni ; actionariatul fiind compus din persoane fizice si juridice, conform actului constitutiv al
societatii.
Nr.
crt.

Nume

Numr de aciuni

Procent

1.

Asociaia VICTORIA
BERMAS

6.653.009

30,8681 %

2.

Asociaia PAS BERMAS

4.483.269

20,8011 %

3.

SC VIVAT CONSTRUCT SRL

loc. cheia jud. Suceava

2.834.754

13,1525 %

4.

Alti actionari - Persoane Fizice

5.521.620

25,6187 %

5.

Alti actionari - Persoane

Juridice

2.060.397

9,5597 %

TOTAL

21.553.049

100%

Beneficiarul evaluarii: Anisoi Elena -Preedinte Consiliu de Administraie

II.Prezentarea echipei de evaluare si identificarea eventualilor colaboratori

Grigore Cristina -Mihaela-Expert Evaluator de intreprinderi, Membru ANEVAR
Visan Gheorghe Ion- Expert Evaluator de intreprinderi, Membru ANEVAR
Vlad Ana-Maria- Expert Evaluator de intreprinderi, Membru ANEVAR
Zavaczki Bianca- Expert Evaluator de intreprinderi, Membru ANEVAR

III.Scopul Evaluarii: Stabilirea valorii de piata a societatii SC BERMAS SA, in vederea

tranzactionarii.

IV.Definirea tipului de valoare si conformitatea cu standardele de evaluare:

Valoare de pia suma estimat pentru care un activ sau o datorie

ar putea fi schimbat() la data evalurii, ntre un cumprtor hotrt i un vnztor
hotrt, ntr-o tranzacie neprtinitoare, dup un marketing adecvat i n care prile au
acionat fiecare n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere. (SEV 100 Cadrul
general).
2


Evaluarea este realizata in conformitate cu Standardele de
evaluare in vigoare, SEV 100, SEV 101, SEV 102, SEV 103, alaturi de care, tinand seama de
activele de evaluat, se adauga SEV 200 ntreprinderi i participaii la ntreprinderi

V.Data Evaluarii si data raportului de evaluare

La baza efectuarii evaluarii au stat informatiile privind nivelul preturilor si situatiilor
patrimoniale ale S.C. BERMAS S.A. corespunzatoare datei de 22 aprilie 2015(data de referinta)
la care se considera valabile ipotezele luate in considerare si valorile estimate de catre evaluator.
Evaluarea a fost realizata in intervalul februarie-aprilie 2015.

VI.Clauza de nepublicare
Prezentul raport de evaluare a fost realizat pe baza informaiilor furnizate de ctre
reprezentanii SC BERMS S.A., corectitudinea i precizia datelor furnizate fiind
responsabilitatea acestora.
In conformitate cu uzanele din Romania valorile estimate de ctre evaluator sunt valabile la
data prezentat in raport i inc un interval de timp limitat dup aceast dat, in care condiiile
specifice nu sufer modificri semnificative care pot afecta opiniile estimate.
Opinia evaluatorului trebuie analizat in contextul economic general cand are loc operaiunea
de evaluare, stadiul de dezvoltare al pieei specifice i scopul prezentului raport. Dac acestea se
modific semnificativ in viitor evaluatorul nu este responsabil decat in limita informaiilor
valabile i cunoscute de acesta la data evalurii.
Acest raport de evaluare este confidenial, destinat numai scopului precizat i numai pentru
uzul clientului i destinatarilor. Nu acceptm nicio responsabilitate dac este transmis unei alte
persoane, fie pentru scopul declarat, fie pentru alt scop, in nicio circumstan.

VII.Documentare, Natura si sursa informatiilor,Ipoteze si conditii limitative

Sursele de informaii care au stat la baza ntocmirii prezentului raport de evaluare au fost:
documentele puse la dispoziie de conducerea BERMAS S.A. privind:
o situaia patrimoniului societii;
o estimri privind evoluia previzibil a vnzrilor i a principalilor indicatori financiari;
o date privind investiiile prezente i viitoare;
o date privind poziia pe pia a companiei;
o situaia personalului;
o tendine ale ramurii de activitate;
o aspecte juridice;

informaii furnizate de productori sau importatori privind preurile de vnzare ale

mijloacelor fixe similare(sau a pieselor de schimb aferente) cu cele aflate n
patrimoniul BERMAS S.A. pentru stabilirea valorilor de nlocuire;
alte informaii necesare existente n bibliografia de specialitate;
Documentele i informaiile referitoare la BERMAS S.A. au fost puse la dispoziia
evaluatoruluide ctre conducerea acestora. Evaluatorii nu i asum nici un fel de rspundere
pentru datele puse la dispoziie de ctre societate i nici pentru rezultatele obinute n cazul n
care acestea sunt viciate de date incomplete sau greite.

VIII.IPOTEZE SI CONDITII LIMITATIVE

Principalele ipoteze si limite de care s-a tinut seama in elaborarea prezentului raport de evaluare
sunt urmatoarele:

1. Ipoteze:

Aspectele juridice se bazeaza exclusiv pe informatiile si documentele furnizate de catre

reprezentantii BERMAS S.A. si au fost prezentate fara a se intreprinde verificari sau
investigatii suplimentare.
Se presupune ca titlul de proprietate este valabil si tranzactionabil, in afara cazului in care
se specifica altfel;
Informatia furnizata de catre terti este considerata de incredere, dar nu i se acorda garantii
pentru acuratete;
Pentru estimarea valorii de piata a activelor in circumstantele indicate in raport, s-a
aplicat Abordarea bazat pe active asa cum este prevazut in Standardul International de
Practica in Evaluare GN 6 EVALUAREA INTREPRINDERII;
Utilajele si echipamentele s-au evaluat conform Standardele Internaionale de Practic
n Evaluare GN 3 Evaluarea instalatiilor, masinilor si echipamentelor sau GN 5
Evaluarea bunurilor mobile;
Evaluarea activelor circulante: datorita faptului ca nu exista standarde specifice de
evaluare stocuri, evaluatorul a luat in considerare prevederile standardelor internationale
de contabilitate IAS si a standardelor internationale de evaluare IVS in ceea ce
priveste evaluarea pentru raportare financiara;
Pentru estimarea valorii de lichidare a
activelor, s-a aplicat Abordarea bazat pe active asa cum este prevazut in Standardul
International de Practica in Evaluare GN 6 EVALUAREA INTREPRINDERII,
estimandu-se intr-o prima faza valoarea de piata a intreprinderii. Valorii de piata a
intreprinderii i s-au aplicat decotari suplimentare in conformitate cu ipotezele de lucru
prezentate in cadrul capitolului Procedura de evaluare;
Pentru evaluarea garantiilor (Unicredit si ING) au fost puse la dispozitia evaluatorilor
date furnizate de catre reprezentantii societatii;
Au fost preluate de la reprezentantii firmei date referitoare la venituri, cheltuieli fixe si
variabile in functie de numarul de magazine deschise, personal si salarizare, precum si
informatii privind imbunatatirea activitatii: inchiderea unor magazine care functioneaza
in pierdere, marja care va fi practicata, reducerile de costuri obtinute si preconizate ca
urmare a renegocierii unor contracte etc.
Din informatiile detinute de catre evaluator si din discutiile purtate cu conducerea
BERMAS S.A., nu exista niciun indiciu privind existenta unor contaminari naturale sau
chimice care afecteaza valoarea proprietatilor analizate sau proprietatilor vecine.
4

Evaluatorul nu are cunostinta de efectuarea unor inspectii sau a unor rapoarte care sa
indice prezenta contaminantilor sau materialelor periculoase si nici nu a efectuat
investigatii speciale in acest sens. Valorile sunt estimate in ipoteza ca nu exista asa ceva .
Daca se va stabili ulterior ca exista contaminari pe orice proprietate sau pe oricare alt
teren vecin sau ca au fost sau sunt puse in functiune mijloace care ar putea sa
contamineze, aceasta ar putea duce la diminuarea valorii raportate;
Evaluatorul considera ca presupunerile efectuate la aplicarea metodelor de evaluare au
fost rezonabile in lumina faptelor ce sunt disponibile la data evaluarii;
Valoarea de piata estimata, precum si valoarea de lichidare sunt valabile la data evaluarii.
Intrucat piata, conditiile de piata se pot schimba, valoarile estimate pot fi nerelevante sau
necorespunzatoare la un alt moment;
Alegerea metodelor de evaluare prezentate in cuprinsul raportului s-a facut tinand seama
de limitele fiecareia dintre ele;
Evaluatorul a utilizat in estimarea valorii toate informatiile pe care le-a avut la dispozitie
la data evaluarii referitoare la subiectul de evaluat, neexcluzand posibilitatea existentei si
a altor informatii de care acesta nu avea cunostinta;
Abordarea prin capitalizarea venitului nu poate fi aplicata datorita starii particulare a
intreprinderii (incetarea activitatii).
Abordarea prin pia nu poate fi aplicata datorita insuficientei informatiilor pertinente
care sa poata fi luate in considerare.
Valoarea de piata estimata, precum si valoarea de lichidare sunt valabile la data evaluarii.
Intrucat piata, conditiile de piata se pot schimba, valoarile estimate pot fi nerelevante sau
necorespunzatoare la un alt moment;
Alegerea metodelor de evaluare prezentate in cuprinsul raportului s-a facut tinand seama
de limitele fiecareia dintre ele;
Evaluatorul a utilizat in estimarea valorii toate informatiile pe care le-a avut la dispozitie
la data evaluarii referitoare la subiectul de evaluat, neexcluzand posibilitatea existentei si
a altor informatii de care acesta nu avea cunostinta;
Abordarea prin capitalizarea venitului nu poate fi aplicata datorita starii particulare a
intreprinderii (incetarea activitatii).
Abordarea prin pia nu poate fi aplicata datorita insuficientei informatiilor pertinente
care sa poata fi luate in considerare.

2. Conditii limitative:

intrarea in posesia unei copii a acestui raport nu implica dreptul de publicare a acestuia;
evaluatorul, prin natura muncii sale, nu este obligat sa ofere in continuare consultanta sau
sa depuna marturie in instanta relativ la proprietatile in chestiune, in afara cazului in care
s-au incheiat astfel de intelegeri in prealabil;
nici prezentul raport, nici parti ale sale (in special concluzii referitor la valori, identitatea
evaluatorului) nu trebuie publicate sau mediatizate fara acordul prealabil al evaluatorului;
orice valori estimate in raport se aplica intregii afaceri si orice divizare sau distribuire a
valorii pe interese fractionate va invalida valoarea estimata, in afara cazului in care o
astfel de distribuire a fost prevazuta in raport;

raportul de evaluare este valabil in conditiile economice, fiscale, juridice si politice de la

data intocmirii sale. Daca aceste conditii se vor modifica concluziile acestui raport isi pot
pierde valabilitatea.

IX.Conformitate cu standardele

Evaluatorul declara ca nu are nici un interes prezent sau viitor asupra proprietatii
evaluate
Prin prezenta lucrare certificam ca toate datele si informatiile prezentate in raport
sunt corecte si adevarate si au fost verificate in limita posibilitatilor evaluatorului
Opiniile, analizele si concluziile prezentate in cadrul lucrarii sunt personale,
limitate de ipotezele considerate si conditiile limitative specifice, nefiind
influentate de vreun factor generat de obligatii materiale sau morale
Prezentul raport a fost elaborat in conformitate cu Codul Etic al profesiei de
evaluator si cu Standardele de Evaluare in vigoare la data raportarii

Autentificari,
stampila(e)
semnaturi ale tuturor membrilor echipei de evaluare

Partea 2-Diagnosticul pentru evaluarea firmei

2.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

Diagnosticul societatii din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea
situatieiactuale privind riscurile care pot apare in conditiile in care drepturile societatii sunt
lezate de terte persoane juridice sau fizice.
In cele ce urmeaza vor fi analizate drepturile de functionare ale societatii, drepturile de
proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc.
2.1.1Actul de constituire si forma juridica
Denumirea societatii este societatea comerciala S.C. BERMAS S.A. care este o
opersoana juridica romana, organizata casocietate pe actiuni cu capital integral privat autohton.
Societatea comerciala a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, Municipiul
Bucuresti, sub nr. J22 /37/1991.

2.2. 2 Actul de constituire si forma juridica

Societatea comerciala are Certificatul de inregistrare fiscala cod RO723636,
desfasurandu-si activitatea la adresa sediului social (Schiea, strada Humorului , nr.61, judetul
Suceava), neavand in afara acestuia alte filiale sau sucursale.
Forma juridica a societatii: persoana juridica romana avand forma de societate peactiuni.
Aceasta isidesfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul act constitutiv.
Obiectul principal de activitate consta in producerea si comercializarea berii , maltului si
derivatelor si subproduselor rezultate.
Alte activitati care fac parte din obiectul de activitate:

Prestari de servicii pentru terti;

Operatiuni de import-export din domeniu sau de activitate;

Principalele produse rezultate din din cadrul activitatii de baza sunt:

BERE destinat comercializrii pe piaa intern. Din punct de vedere al

sortimentelor de bere, societatea mbuteliaz i comercializeaz bere la sticl 0,5 litri i la
butoaie inox tip KEG a 50 litri pentru consumul la halb n urmtoarea structur:
bere 10,2 Plato SUCEAVA CLASIC, mbuteliat la sticl personalizat MOLD i
NRW de 0,5l;
bere 10,5 Plato CLIMANI PREMIUM, mbuteliat la sticle NRW de 0,5l i la
butoaie inox tip KEG;
bere 11,5 Plato BERMAS tip PILS, mbuteliat la sticle NRW de 0,5l;
MAL fabricat din orz destinat produciei proprii de bere. Dac exist cerine
pentru ali productori de bere, societatea poate fabrica i pentru livrare.
S.C. BERMAS S.A s-a infiintat ca Societate pe actiuni.

Aciunile S.C. BERMAS S.A. Suceava s-au tranzacionat pn la data de 17

februarie 1998 pe piaa extrabursier RASDAQ, iar ncepnd cu data de 16 aprilie 1998 se
tranzacioneaz pe piaa busier la BVB.
Activitatea de baz a societii nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului
nconjurtor. Societatea i-a stabilit msurile interne necesare pentru ncadrarea n parametrii
calitativi ai factorilor de mediu i respectarea legislaiei de mediu. Nu exist litigii ca urmarea
nclcrii legislaiei privind protecia mediului nconjurtor.
n ultimii ani, societatea nu a avut litigii, onorndu-i la timp plile ctre stat salariai,
furnizori, creditori.
Capitalul social la infiintare era de 15.087.134,30 Lei , subscris si varsat integral.
2.1.3.Evaluarea aspectelor legate de personalul societii
S.C. BERMAS S.A. Suceava a avut n anul 2013 un numr mediu de 198 angajai fa
de 200 an precedent cu precizarea c numrul i structura personalului se coreleaz cu necesarul
impus de volumul produciei i activitile auxiliare: ntreinere, reparaii, transport i
distribuie,e.t.c.
Nivelul de pregtire al angajailor se prezint astfel: 30 cu studii superioare, 26 cu studii
medii, 125 cu pregtire profesional i calificare pe meserii i 17 necalificai.
Administrarea societii este realizat de ctre un Consiliu de Administraie format din 3
membri care au fost mandatai de Adunarea General a Acionarilor din 27 aprilie 2010.
7

Conducerea executiv a fost delegat unui numr de 4 directori respectiv: Director general,
Director economic, Director tehnic i Director comercial.
Gradul de sindicalizare a salariailor este de 95%.
Climatul social este stabil n prezent ceea ce constituie o premiz c va fi bun i n viitor.
2.1.4.Evaluarea aspectelor legate de impactul asupra mediului
Societatea a obinut toate autorizaiile i avizele impuse de legislaia n domeniu.
Nu exist impact major asupra mediului nconjurtor i nu exist litigii legate de nclcarea
legislaiei privind protecia mediului.
2.1.5.Registrele si evidentele contabile
Societatea tine evidenta contabila in lei, intocmeste bilantul si contul de profit si pierderi,
avand in vedere Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
Cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta Adunarii Generale,
administratorii prezinta cenzorilor bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si
pierderi,insotit de raportul lor si de documentele justificative.
Bilantul contabil anual si contul de profit si pierderi se publica in Monitorul Oficial, partea a IVa.
Din verificarile facute prin sondaj si discutiile purtate cu responsabilii de compartimente,
registrele si evidentele contabile ale societatii comerciale sunt tinute la zi.

2.1.6.Aspecte comerciale
Se constata ca atat contractele obtinute ca urmare a castigarii de licitatii cat si lucrarile
preluate prin incredintare directa au avut incluse clauze corecte, care nu au dezavantajat firma,
nu au condus la litigii si penalitati.
2.1.7.Licente, emblema, marca de comert, brevete, etc.
Pana la aceasta data firma a reusit ca pe baza unor relatii corecte sa-si atraga parteneri care iau incredintat lucrari care includ importuri, multe indirecte, iar o parte din produse au fost
fabricate cu incredintarea si sub protectia de marca a unor firme din exterior.
2.1.8.Litigii
La data evaluarii societatea nu are litigii pe rol, nici in calitate de reclamanta, nici in calitate
de parata.
2.1.9.Autorizatii de functionare
Societatea este autorizata sa functioneze prestand activitati conform articolului 6 din
capitolul IV al Actului constitutiv al societatii.
Societatea detine urmatoarele autorizatii de functionare:
- Protectia muncii nr. 342/22.08.2001 emisa de Inspectoratul de Stat teritorial pentru protectia
muncii al Municipiului Bucuresti.
- Sanitara nr. 1241/18.07.2001 emisa de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina
Preventiva din Municipiul Bucuresti.
8

- Pompierii nr. 3143/21.08.2001 emisa de Brigada de pompieri a Municipiului Bucuresti.

2.1.10.Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului juridic

Puncte tari:
Societatea nu este implicata in litigii cu organele statului, partenerii de afaceri si salariatii;
Situatia creantelor si datoriilor se inscrie in contextul normal financiar-contabil, viteza de
recuperare fiind mica, iar datoriile catre furnizori se achita intr-un timp scurt.
Puncte slabe:
Societatea nu are in proprietate cladirea si terenul, fiind vulnerabila in conditiile in care nivelul
chiriilor sau proprietarul se schimba;
Inexistenta unor licente, emble sau marci de comert, brevete etc., conduce la o diminuare a
puterii de acoperire a unui segment de piata mai mare, chiar si la intern, cu un efort mai mic.

2.2 DIAGNOSTIC OPERATIONAL

2.2.1. Amplasamentul societatii, sucursale, filiale

Activitatea societii a nceput n anul 1974 ca secie de producie a ntreprinderii de

Spirt, Bere, Amidon Rdui. n urma mai multor etape de dezvoltare S.C.BERMAS SA s-a
nfiinat sub aceast denumire ca societate pe aciuni n baza HGR nr.1363/27.12.1990 prin
preluarea activitii seciei de bere i mal Suceava din cadrul ntreprinderii de Spirt, Bere,
Amidon Rdui.
n prezent ,societatea este integral privatizat ,cu capital romnesc,fiind singura fabric
din industria berii care i-a continuat activitatea pe vechea structur tehnic i
tehnologic,aciunile sale fiind cotate la Bursa de Valori Bucureti din luna aprilie 1998,categoria
a II-a.
S.C. BERMAS S.A. Suceava a fost nfiinat prin HG nr. 1353/27.12.1990 din
ntreprinderea de Bere i Mal Suceava, este nmatriculat la Registrul Comerului sub nr.
J33/37/1991, Cod fiscal RO 723636 i are sediul n comuna cheia , str. Humorului nr. 61
judeul Suceava, obiectul principal de activitate const n producerea i comercializarea berii, a
malului i a subproduselor rezultate din procesul de fabricaie al acestora, activitate pe care o va
desfura i n viitor fr modificri semnificative.
Totodat nu au avut loc achiziii sau nstrinri semnificative de active n afara celor
9

impuse de desfurarea normal a activitii de producie i vnzare bere. Ieirile de mijloace

fixe din patrimoniu au fost n valoare

de 131.691 lei amortizate integral, iar intrrile n

patrimoniu de mijloace fixe au fost n valoare de 265.573 lei.

2.2.2. Utilizarea suprafetelor, cai de acces si posibilitati de extindere

S.C. BERMAS S.A. Suceava are n patrimoniu cu titlu de proprietate 30.588 mp teren.
Suprafaa menionat se defalc astfel:
- suprafa construit - 14.687 mp;
- suprafa liber - 15.901 mp.
Gradul de ocupare a terenului este de 48%.
Cldirile, se clasific n:
- hale industriale ce prezint varietate din punct de vedere al variantei constructive ct i
a tipului de construcii;
- spaii pentru depozitare tip silozuri;
- magazii, barci metalice, platforme n aer liber;
- cldiri cu caracter administrativ.
Societatea are n componen patru sectoare de producie, ateliere auxiliare i
compartimente funcionale.
Sectoare de producie:
- MLRIE - cldire compact format din corp silozuri, corp casa maini, corp
legtur, corp nmuiere i corp germinare n cadrul crora se desfoar procesul tehnologic de
fabricare a malului. Sectorul este echipat cu instalaie de primire orz-orzoaic, sortare, nmuiere,
germinare tip Wanderhaufen cu ntorctoare i usctor.
- FIERBERE - cldire compact n cadrul creia se desfoar procesul tehnologic de
obinere a mustului de bere prin procedeul de brasaj ale crui operaii principale sunt: mcinarea,
plmdirea i zaharificarea, filtrarea mustului, fierberea mustului cu hamei, limpezirea i rcirea
mustului.
- FERMENTAREA - cldire compact care face corp comun cu fierberea. n acest sector
are loc fermentarea berii, n linuri i tancuri urmat de filtrarea berii finite ntr-o instalaie de
filtrare Steincker.
- MBUTELIERE BERE LA STICL I KEG-URI - cldire compact n cadrul creia se
mbuteliaz: berea la sticl 0,5 l cu ajutorul unei linii de mbuteliere KRONES (capacitate
nominala 25.000 sticle/or) i berea la KEG-uri cu ajutorul a trei module de mbuteliere i

10

pasteurizare complet automatizate achiziionate din Germania cu o capacitate de 180 KEGuri/or.

- ATELIERE AUXILIARE: atelier mecanic; atelier electric
- AMC; uzina frig - aer; ntreinere (zidrie - tmplrie).
- COMPARTIMENTE FUNCIONALE -

i desfoar activitatea n cadrul

pavilionului administrativ - cldire separat.

Uzura n timp a cldirilor este una normal ca urmare a exploatrii acestora cu meniunea
c s-au efectuat lucrri de ntreinere, protecie interioare i exterioare, sporirea confortului
termic i adaptarea la necesitile procesului de producie, dar n continuare sunt necesare lucrri
de reparaii la cldiri n care se desfoar procese tehnologice respectiv refacerea izolaiilor la
acoperiuri determinate n urma intemperiilor de peste an.
Nu sunt probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societii.

2.2.3. Mijloace fixe, dotare, utilizare, intretinere

S.C. BERMAS S.A. Suceava i-a desfurat activitatea n conformitate cu ACTUL

CONSTITUTIV potrivit cruia obiectul principal de activitate const n producerea i
comercializarea berii, a malului i a subproduselor rezultate din procesul de fabricaie al
acestora, activitate pe care o va desfura i n viitor fr modificri semnificative.
Iniial, societatea a fost nfiinat n anul 1974, principalele etape care au marcat evoluia
n timp fiind urmtoarele:
n anul 1974 s-a nfiinat Secia de Bere Suceava, ca o secie de producie n
subordinea ntreprinderii Spirt, Bere, Amidon Rdui avnd o capacitate iniial de 200.000
hl/an bere echivalent 12Bllg.
n anul 1979, a intrat n funciune a doua capacitate de 255.000 hl/an bere echivalent
12 Bllg, care mpreun cu prima capacitate nseamn 455.000 hl/an bere echivalent 12 Bllg,
aceasta fiind o capacitate de producie total nominal.

Capacitatea de producie normal

instalat posibil de realizat dac se lucreaz cu ambele secii de fierbere este de 360.000 hl
bere/an.
n cursul anului 2008 a fost stabilit o capacitatea funcional n exploatare de
200.000 hl bere/an.
n anul 1981 a fost pus n funciune Secia de Fabricare a Malului cu o capacitate de
producie de 11.000 tone/an
Activele imobilizate ale

S.C. BERMAS S.A. nregistreaz o valoarea net total de

17.690.195 lei n scdere cu 11,9% fa de nceputul anului, fiind reprezentate n proporie de

99,53% de imobilizrile corporale.
11

n cursul exerciiului financiar al anului 2009 s-au nregistrat intrri de imobilizri

corporale n valoare total de 814.909 lei din care:
achiziii: 168.910 lei;
modernizri: 645.999 lei;
imobilizri n curs: 14.754 lei.
Ieirile de mijloace fixe n cursul anului 2013 sunt n sum de 78.774 lei, cu o valoare
rmas neamortizat de 1.267 lei.
Amortizarea nregistrat n cursul anului 2013 a fost stabilit pe baza clasificaiei i
duratelor normale de funcionare ale mijloacelor fixe n conformitate cu prevederile Legii
15/1994 cu modificrile i completrile ulterioare i H.G.R. 2139/2004, aplicnd metoda de
amortizare liniar pentru toate mijloacele fixe intrate n patrimoniu pn la data de 30 iunie 2002
iar ncepnd cu 01 iulie 2002, pentru echipamente tehnologice respectiv maini, utilaje i
instalaii de lucru, computere i echipamente periferice ale acestora puse n funciune dup 30
iunie 2002 s-a aplicat metoda de amortizare accelerat, existnd i aprobarea Consiliului de
Administraie n acest sens.
Amortizarea nregistrat pentru activele corporale n cursul anului 2013 este n sum
total de 3.215.403 lei n cretere cu 8,5% fa de anul precedent datorit aplicrii pariale a
regimului de amortizare accelerat liniei de mbuteliere KRONES pus n funciune la data de
30.06.2008.

Pe lng imobilizrile corporale, societatea deine n patrimoniu imobilizri

necorporale cu o valoare brut de 36.177 lei fiind complet amortizate la 31.12.2009 i imobilizri
financiare n sum total de 83.000 lei reprezentnd titluri de participare deinute de societate.

2.2.4. Asigurare utilitati

Activitatea de producie a societii se desfoar la sediul acesteia avnd acces direct la

DN 17 iar Staia CFR Suceava Vest se afl la o distan de 1 km de fabric.

2.2.5. Organizarea fluxului operational

Activitate principala:fabricarea berii

Activitate secundara:fabricarea malului
Materii prime pentru fabricarea berii:
-mal din fabricaie proprie,de calitate superioara

12

-orz de la productori autohtoni din jud.Suceava i judeele nvecinate

-hamei natural de la productori autohtoni din zona Transilvaniei
-ap potabil din izvoarele de ap ale Berchietiului
-drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) special pentru fabricarea berii blonde prin metoda
clasic
Fluxul tehnologic cuprinde urmtoarele secii de producie:
SECIA MAL n care are loc fabricarea malului blond din orz i depozitarea acestuia .
Materia prim este atent selecionat la recepia de la furnizori;
SECIA FIERBERE n care se fabric mustul de bere;
SECIA FERMENTARE n care se obine berea maturat i filtrat;
SECIA MBUTELIERE la sticl i la keg n care are loc procesul de mbuteliere al berii
filtrate;
Fabricarea malului blond pentru bere include operaiunile de primire-recepie
orz,nmuiere orz,germinare orz nmuiat ,uscare mal verde i depozitare mal fabricat pentru
maturare n celulele de depozitare.
Fabricarea mustului de bere
n prim faz are loc mcinarea umed a malului ntr-o moar de mcinare tip
VARIOMILL, iar mcinarea orzului are loc ntr-o moar de mcinare uscat. Amestecul, fin
de mal i orz mpreun cu o cantitate de ap bun i gustoas adugat conform reetei de
fabricaie ajunge n cazanul de plmdire-brasaj unde are loc obinerea glucidelor
fermentescibile din mustul de bere. Aceast plmad este filtrat ulterior

ntr-un cazan de

filtrare(se separ mustul de borhot),de unde se obine mustul de mal i orz care apoi este fiert
ntr-un cazan de fiert .n acest cazan de fiert se adaug hameiul natural conform reetei de
fabricaie i care confer berii gustul specific amrui i aromat.
Mustul de bere fiert este limpezit i rcit n rcitor Alfa Laval, la o temperatur de 5-6
C ,apoi e nsmnat cu drojdie de bere.
Urmeaz perioada de fermentare natural a glucidelor din mustul de bere sub aciunea
13

drojdiei ,proces n urma cruia se obine alcoolul i bioxidul de carbon din bere i are loc
desvrirea gustului,aspectului i calitilor finale ale berii maturate i apte pentru consum.
Apoi are loc filtrarea berii n care berea maturat ce conine particule de drojdie n
suspensie este filtrat ntr-o instalaie de filtrare ,berea limpede obinut depozitndu-se n aa
zisele tancuri de linitire a berii.Din aceste tancuri berea este distribuit spre liniile de
mbuteliere a berii la sticl sau la keg.
Linia de mbuteliere a berii la sticl este o linie nou fabricaie Krones Germania
,performant i creat dup ultimele nouti n domeniu.
Sticlele returnabile primite din reea sunt introduse ntr-o main de splat sticle unde are
loc curarea acestora,eliminarea etichetelor vechi, a sticlelor necorespunztoare. Urmeaz o
inspecie electronic a calitii i eficienei splrii acestora, n urma creia sunt scoase din
circuit sticlele necorespunztoare pentru mbuteliere bere .
Urmeaz operaiunea de mbuteliere sub presiune de bioxid de carbon a berii

ntr-o

main de mbuteliat automat ,se face apoi capsarea i splarea n exterior a sticlelor cu un jet
de ap. Are loc o nou inspecie electronic a sticlelor unde se elimin sticlele umplute
necorespunztor.
Berea dat la maina de mbuteliat este pasteurizat ntr-un pasteurizator tip schimbtor
de cldur n care berea este meninut la o temperatur de 72C timp de 30 secunde pentru a se
distruge orice tip de microorganism i astfel se mbuntete stabilitatea microbiologic a
acesteia.
Sticlele mbuteliate i verificate intr la etichetare ,unde are loc aplicarea etichetelor
,imprimarea perioadei de garanie pentru produsul mbuteliat.
Urmeaz aezarea automat a sticlelor n navete ,transportul lor cu ajutorul benzilor
transportoare n depozitul de produs finit unde are loc depozitarea acestora i livrarea ulterioar
ctre beneficiari.
Secia de mbuteliere bere la keg
Are n componen 3 linii de imbuteliere de fabricaie german.
Kegurile goale returnate din reea i recepionate n secie sunt introduse pe liniile de
mbuteliere,unde are loc splarea exterioar i interioar a acestora.
Splarea interioar se face n 2 faze distincte de splare ,faz bazic i faz acid,urmate
de cltiri intermediare i finale cu ap,sterilizare cu abur a kegurilor n interior,umplere cu CO2
i apoi umplere cu bere,care a fost anterior supus unui proces de pasteurizare (tratament termic
al berii la 72 C) pentru mrirea stabilitii microbiologice a berii prin distrugerea
14

microorganismelor.
Dup umplerea cu bere , kegurile sunt etichetate (li se aplic eticheta) cu datele
corespunztoare produsului,termen de valabilitate i sunt depozitate pe palei n vederea livrrii
ctre beneficiari.
2.2.6. Investitii

Programul de investiii pentru perioada 2013 2014 a fost n valoare total de 1.210.860 .
PROGRAM DE INVESTITII pentru anii 2015-2016
Pentru perioada 2015-2016, Consiliul de Administraie a stabilit i propune spre
aprobarea AGEA un program de investiii in valoare total de 510.000 , cu urmatoarea
structur:
Nr. crt. DENUMIREA INVESTIIEI

VALOAREA

Mijloace de transport intern: -motostivuitor 1,5to/3300 mm

ESTIMATIV-
19.000

-electrostivuitor 1,2to/3000 mm
Mijloace de transport marf: -capacitate util 4,5 to

13.000
40.000

-capacitate util 10 to

60.000

3
4
5
6
7

Mijloace de transport teren : 3 buc

Modernizare staie de distribuie energie electric PT 114
Pompe vehiculare:drojdie,bere,must -4 buc.
Pompe tip SK 2105 (TYPH ON )-1 buc
Rcitoare distribuire bere- 25 buc.
Modernizare(nlocuire) trasee aer pneumatic uzina frig

24.000
11.000
16.000
9.500
12.500
5.000

8
9
10
11
12
13

-fermentaie
Ventilare-climatizare vapori acid - 3buc. ventilatoare
Instalaie dedurizare ap (Secie Imbuteliere)-1 buc.
Instalaie datare etichete pentru maina de etichetat-1 buc.
Serpentine rcire must n linuri- 5 buc.
Separator curitor centrifugal pentru trub -1 buc.
Reparaii (RK) la acoperiuri: -mbuteliere,magazie-

1.200
20.000
6.000
4.500
222.000
15.000

ateliere,usctor mal -Fierbere,fermentaie

14

Reparaii (RK) la acoperiul magaziei de materiale : magazie

15
16
17
18
19
20
21

central,atelier mecanic,atelier electric

Troliu curare celule
Pomp dozare kieselgur SP X 25(BREDEL)
Studiu privind alternativa de aduciune ap -pnza freatic
Calculatoare- 6 buc.
Server calculatoare
Turbidometru portabil (domeniu 1-1000 NTV)
Aparat determinare protein portabil
TOTAL
15

6.000
1.200
6.500
1.500
5.000
3.100
1.000
7.000
510.000

Investiiile prevzute pentru anii 2015-2016 vor fi realizate n ordinea prioritilor,

funcie de importana acestora, efectelor asupra mbuntirii calitii produsului, fluxului
tehnologic i bunei desfurari a activitii i inand seama de posibilitile reale de finanare din
surse proprii i atrase.
Premizele realizrii programului de investiii prezentat sunt: -desfasurarea unei activiti
eficiente;
-

meninerea i dezvoltarea pieei proprii de desfacere pentru bere; -realizarea indicatorilor

prevzui prin Bugetul de Venituri i Cheltuieli
Aprobarea plafoanelor pentru creditele pe termen mediu necesare finanrii obiectivelor

de investiii ce vor fi realizate n perioada 2015 2016 n sum de maxim 510.000

Avnd n vedere programul de investiii pentru urmtorii 2 ani (2015 2016) n valoare
total de 510.000 , este necesar finanarea parial a acestora din credite bancare. Consiliul de
Administraie propune Adunarii Generale Extraordinare a Acionarilor aprobarea unui plafon
maxim de 500.000 sau echivalentul n lei a acestuia.
De asemenea propune Adunrii Generale Extraordinare a Acionarilor:
Aprobarea gajrii i ipotecrii unor bunuri din patrimoniu imobile i mobile n favoarea
bncilor finanatoare a obiectivelor de investiii n vederea garantrii mprumuturilor acordate;
Mandatarea Consiliului de Administraie pentru stabilirea prin Hotrre a bncii finanatoare,
negocierea condiiilor de creditare, precum i individualizarea bunurilor din patrimoniu ipotecate
pentru garantarea creditelor pentru investiii.
Pentru realizarea obiectului de activitate, societatea are ncheiate cu clienii pe lng
contracte de livrare bere i contracte de folosin temporar pe durata derulrii realaiilor
comerciale, pentru butoaie inox tip KEG, dozatoare, navete personalizate BERMAS 1/24 i 1/20,
sticle NRW i MOLD tuburi dioxid de carbon, mijloace de transport i alte bunuri n scopul
vnzrii n exclusivitate a berii produs de BERMAS.
Situaia bunurilor acordate clienilor pe baz de contracte de folosin temporar pe
durata relaiilor comerciale cu acetia se prezint astfel:
- dozatoare pentru distribuia berii:

1.619 buc.

- vitrine frigorifice
- butoaie inox tip KEG a 50 litri:

590 buc.
7.395 buc.

- navete BERMAS 1/24:

89.942 buc.

- navete BERMAS 1/20:

29.183 buc.

- sticle MOLD 0,5 l:

- sticle NRW 0,5 l:

2.312.363 buc.
640.064 buc.

- 3 autoutilitare DACIA PAPUC pentru distribuie i logistic publicitar.

16

Valoarea de nlocuire a acestor bunuri este de circa 8 milioane lei acesta fiind considerat
un nivel mediu avnd n vedere volumul vnzrilor din sezonul rece, urmnd ca n perioada
sezonului cald s creasc nivelul dotrilor. De asemenea vor mai fi achiziionate mijloace de
transport pentru distribuie n reeaua comercial. Scopul dotrilor a fost i va fi n continuare
meninerea pieei pentru berea produs de societate.

2.2.7. Calitatea produselor si serviciilor oferite

Sortimente de bere fabricat:

a) Bere "SUCEAVA CLASIC"
Caracteristicile acestui sortiment sunt urmtoarele: bere blond pasteurizat; extract
primar: 10,2 Plato; gust caracteristic, plcut, amreal fin; miros plcut cu arom curat de
hamei; culoare deschis, caracteristic; aspect lichid limpede, fr sedimente sau impuriti;
dioxid de carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticl EURO 0,5 l i sticl MOLD 0,5 l.
b) Bere "CLIMANI PREMIUM"
Caracteristicile acestui sortiment sunt urmtoarele: bere blond pasteurizat; extract primar:
11,2 Plato; gust caracteristic, plcut, amreal fin; miros plcut cu arom curat de hamei;
culoare deschis, caracteristic; aspect lichid limpede, fr sedimente sau impuriti; dioxid de
carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticl NRW 0,5 l i la KEG-uri (butoaie inox a 50 litri), pentru
consumul la halb.
c) Bere "BERMAS"
Caracteristicile acestui sortiment sunt urmtoarele: bere blond pasteurizat;

extract

primar: 11,5 Plato; gust caracteristic, plcut, amreal fin; miros plcut cu arom curat de
hamei; culoare deschis, caracteristic; aspect lichid limpede, far sedimente sau impuriti;
dioxid de carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticl NRW 0,5 l
2.2.8.

Necesitatea de restructurare si investitii

Printre investitiile necesare se regasesc masini destinate transportului de marfa. Bermas

desface marfa doar in judetele limitrofe Sucevei. De aceea este necesara extinderea lantului de
distributie si in alte zone.
Un alt proiect ar fi introducerea pe piata a produselor la PET si doze de aluminiu. In
prezent societatea produce si distribuie bere la sticla si la butoi de aluminiu.
Nu este necesar sa se faca restructurari. Linia de productie este modernizata iar necesarul
de personal este acoperit si utilizat eficient.

17

2.2.9. Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului operational

Puncte tari
-

Firma este pozitionata intr-o zona foarte buna din punct de vedere strategic fiind

principalul producator de bere din zona Moldovei

Suprafata din patrimoniu este foarte mare - 30.588 mp teren, din care mai mult de

jumatate din teren este liber. Pe aceasta suprafata firma isi poate extinde activitatea.
Linia de productie si imbuteliere este moderna sisteme de productie importate din

Germani
Capacitate mare de productie, aproximativ 360.000 hl bere/an
Diversitatea produselor fabricate: malt 14.000 t/am si bere.
Proiecte de investii implementate continuu: modernizari si reparatii
Posibilitatea de a distribui produsele prin intermediul mijlocului de transport feroviar
Calitatea ridica a produselor fabricate; produsele sunt distribuite in recipiente ce
pastreaza calitatea produsului si nu afecteaza calitatile produsului iesit de pe linia de
productie

Puncte slabe:
-

Lipsa din dotare a mijloacelor de transport moderne, dotate cu sisteme de pastrare a unei

temperaturi optime pe durata transportului

nu avem produse imbuteliate la PET sau doze de aluminiu
firma imbuteliaza doar in cantitati mici: 0.5 l si foarte mari 50 l (keg)
firma foloseste doar materie prima din Romania, este posibil ca aceasta sa produca la o
calitatea mai deosebita si alte sortimente de bere cu materie prima adusa din alte tari unde
se produs si alte tipuri de hamei.

18

2.3. DIAGNOSTIC COMERCIAL

2.3.1. Mediul
SC Bermas SA isi desfasoara activitatea in Moldova, pricipalele judete in care aceasta
distribuie produse sunt Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Bacau si Neamt.

2.3.2. Produsele si serviciile societatii

Principalele produse realizate de S.C. "BERMAS" S.A. Suceava sunt:

BERE destinat comercializrii pe piaa intern. Din punct de vedere al sortimentelor de

bere, societatea mbuteliaz i comercializeaz bere la sticl 0,5 litri i la butoaie inox tip
KEG a 50 litri pentru consumul la halb n urmtoarea structur:
-

bere 10,2 Plato "SUCEAVA CLASIC", mbuteliat la sticl personalizat

MOLD" i NRW de 0,5l;

bere 10,5 Plato "CLIMANI PREMIUM", mbuteliat la sticle NRW de 0,5l

i la butoaie inox tip KEG;

bere 11,5 Plato "BERMAS" tip PILS, mbuteliat la sticle NRW de 0,5l;

MAL - fabricat din orz destinat produciei proprii de bere. Nu sunt cerine pentru
vnzare ctre ali productori de bere.

2.3.3. Piata si clientii

Piata berii este una dintre cele mai competitive piee din Romania, numai compania
noastra oferind marci cum ar fi: SUCEAVA CLASIC, CLIMANI PREMIUM si BERMAS care
se adreseaza aproape tuturor categoriilor de consumatori. Consumatorii reactioneaza in general
la modul in care sunt promovate marcile, dar si la calitatea produselor, piata inregistrand in
fiecare an o crestere de cateva procente.
Volumul pietei berii a atins 14,9 milioane hectolitri in 2014, in scadere cu 8,6% fata
de cel inregistrat anul anterior, a declarat, marti, Lucian Ghinea, presedintele Asociatiei
Berarii Romaniei, in cadrul unei conferinte de presa.
De asemenea, nivelul consumului pe cap de locuitor a coborat la 74 litri in 2014, de la 81
litri, ca urmare a presiunii fiscale exercitate asupra sectorului de catre majorarea accizei cu 16%
din ianuarie 2013.

19

In 2014, acciza a mai crescut cu 4,77%, ca urmare indexarii cursului de schimb folosit la
calcularea accizei. Reprezentantii berarilor sustin ca din 2008 si pana in prezent acciza a crescut
cu 50%.
Principalele piee de desfacere.
-

Pentru produsul MAL datorit importurilor de mal precum i dezvoltrii unor capaciti noi de
profil pe teritoriul Romniei, nu exist cerere la vnzare i ca urmare societatea i-a dimensionat
producia astfel nct s-i acopere necesarul pentru consumul intern respectiv pentru propria
producie de bere.

Pentru produsul BERE principalele piee de desfacere sunt judeele din Moldova societatea fiind
un productor de bere local cu desfacere regional.
Dup volumul vnzrilor realizate situaia pe judee este urmtoarea: Suceava - 54%,
Botoani - 27%, Iai - 9%, Vaslui - 4%, Bacu - 2%, Neam - 2%, iar diferena de 2% o
reprezint alte judee din Moldova.
Societatea are ncheiate anual contracte de vnzare bere cu firme de distribuie din
judeele menionate care la rndul lor distribuie berea att comercianilor en-gross ct i detailitilor.
Totodat societatea face distribuie direct cu mijloacele de transport din parcul auto
propriu sau nchiriate.
n ultimii 3 ani, ponderea produselor i serviciilor n veniturile i n totalul cifrei de
afaceri se prezint astfel: Bere - 99% i subproduse rezultate din flux tehnologic - 1%.
Societatea nu are n vedere realizarea unor produse noi n viitorul exerciiu
financiar pentru care s fie afectate un volum important de active.

2.3.4. Furnizorii
Societatea se aprovizioneaz cu materii prime i alte materiale n proporie de 95% din
ar. De exemplu, Bermas se aprovizioneaz cu hameiul, o materie prim cu pondere important
n fabricarea berii din judeele Alba i Sibiu. Principalii furnizori de materii prime i materiale
sunt societi comerciale din Galai, Alexandria, Trueti, Aiud, Piatra Neam, Bistria, Botoani,
Bucureti, Iai, Bacu, Tg. Mure.
n ceea ce privete materialele necesare mbutelierii berii: etichete, sticle EURO, MOLD
i NRW 0,5 l, navete PVC, capse etc., acestea se procur din ar, iar celelalte materiale care
intr n flux tehnologic: materiale filtrante, enzime, etc. provin prin firme de import-export din
domeniu.
Aprovizionarea cu materii prime de baz - orz, orzoaic i hamei se realizeaz de la
productorii agricoli din ar n trimestrul III al fiecrui an pentru asigurarea necesarului
20

produciei de bere pn n trimestrul III inclusiv al anului urmtor. Din acest punct de vedere
aprovizionarea este ciclic i depinde de recolta fiecrui an.
Necesarul de materii prime anual este de circa 3.800 tone oarze i 28 tone pelletzi hamei.
Preurile la materiile prime depind de mai muli factori: recolta anului respectiv,
conjuncturile economice interne i externe, cererea de pe piaa intern i extern, e.t.c. i nu pot
fi anticipate, acestea formndu-se n fiecare an pe pia funcie de cerere i ofert, sursele de
aprovizionare fiind selectate dup avantajele oferite din punct de vedere al raportului calitate /
pre. n acest context societatea acioneaz n mod liber pe piaa concurenial.
n ceea ce privete materialele principale necesare n procesul tehnologic de fabricare i
mbuteliere bere (etichete, sticle, navete, capse, kiselgur) acestea se achiziioneaz de la
furnizorii de profil din ar sau din import.
n toate cazurile societatea acioneaz pe piaa concurenial liber, neexistnd nici o
dependen semnificativ fa de un furnizor sau grup de furnizori a crui pierdere s aib
impact major asupra asigurrii achiziiilor necesare pentru producia de bere.
Principalii furnizori de materii prime:
SC HORTICOLA SRL Aiud;
SC AGROSIRO Sighioara;
SC CEREALCOM SA Botoani;
SC PRUTUL SA Galai;
SC AGROCOMPLEX Brlad;
SC AGROCLAS Iai;
SC ELMAR COM SRL Botoani;
SC COMCEREAL SA Vaslui.
Materialele principale necesare mbutelierii berii: etichete, sticle, navete, capse etc. sunt
aprovizionate din ar, iar materialele din import cum ar fi: Kisellgur, cartoane filtrante, enzime,
adezivi etc. se aprovizioneaz prin firme de import-export din ar. Principalii furnizori de
materiale sunt:
SC TEHNO PLUS INDUSTRY SRL Bucureti;
SC LIFE PRINT SRL Bacu;
SC ENZIMES DERIVATES SA Piatra Neam;
SC CHIMCOMPLEX SA Borzeti;
SC GAMA TRADING SRL Avrig Sibiu;
SC ECOLAB SRL Iai;
SC HAR-PARCK SA Miercurea Ciuc;
SC HAR-PLAST SA Miercurea Ciuc.
21

Aprovizionarea materiilor prime i a materialelor necesare desfurrii activitii de

producie i desfacere se realizeaz n baza contractelor ferme ncheiate cu furnizorii de profil,
anual preurile fiind astfel negociate la ncheierea contractelor. De regul, materiile prime de
baz: orz, orzoaic i hamei se aprovizioneaz n fiecare an din recolta anului respectiv
constituindu-se stocurile necesare pentru acoperirea nevoilor produciei de bere pn la recolta
anului viitor (respectiv pentru trimestrul IV an curent i trimestrele I, II i III din anul urmtor).
n ceea ce privete stocurile de materiale principale necesare, produciei de bere, acestea se
dimensioneaz funcie de volumul produciei, perioada minim asigurat fiind de 30 - 60 zile.

2.3.5. Concurenta
Principalii concureni interni ai societii Bermas sunt:
Principalii juctori pe piaa berii din Romnia
Productor
Brau Union Romnia

Mrci deinute
Heineken, Kaiser, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc,

Ursus Breweries SA

Golden Brau, Bucegi, Gambrinus;

Ursus, Timioreana, Ciuca, Aurora, Cerbul 3, Ciuca

Interbrew Romnia

Stejar, Peroni;
Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Hopfen Koning

United Romanian Breweries

Efes, Caraiman, Bergenbier, Noroc, Lowenbrau;

Tuborg, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny;

Bereprod
Societatea analizat de noi prezint n anul 2013 o cot de pia redus de 0,7%. Trebuie
avut n vedere faptul c pe piaa berii din Romnia, concurena e acerb, fiscalitatea e ridicat,
ceea ce a condus, de altfel, la intrarea n faliment a multor fabrici de bere autohtone. n ultimii
ani au avut loc importante concentrri economice pe piaa berii realizate de companiile strine
prin preluarea unor fabrici romneti, aceste concentrri avnd ca scop acapararea pieei de
desfacere i eliminare pe ct posibil a celorlali productori. S.C. BERMAS S.A. a reuit prin
strategiile proprii de marketing i cele investiionale s-i pstreze cota de pia chiar n aceste
condiii. Societatea acord clienilor discount-uri din pre difereniate n aa fel nct s fie
stimulai clienii, n funcie de cantitatea de bere vndut, sezon, modalitate de plat.
Ca strategii de marketing folosite, n fiecare an se ntreprind aciuni de publicitate prin
participarea la trguri, festivaluri specifice organizate att de cei din breasl ct i cele proprii
organizate de societate, apoi prin mass-media: radio, pres etc.

22

2.3.6.

Organizarea activitatii comerciale

Fa de anul precedent vnzrile au nregistrat o diminuare de 7,9% n volume datorit

unor cauze cum ar fi:
Creterea cu 10% a accizelor la bere ncepnd cu data de 01.02.2013 precum i creterea
cursului de schimb a monedei EURO n raport cu leul pentru calculul accizelor;
Puterea de cumprare n scdere la populaie afectat mai mult de criz n zonele de
distribuie a berii produs de societate, comparativ cu alte zone ale rii;
Diminuarea capacitii financiare a distribuitorilor ca urmare a limitrii creditrii
afacerilor acestora de ctre instituiile de credit, existnd situaii cnd practic le-au fost retrase
liniile de credit;
Timpul mai nefavorabil din cursul anului 2014 comparativ cu anul precedent;
Abundena promoiilor i disconturilor pe piaa berii n cursul anului 2014 n special la
berea mbuteliat n PET-uri care a condus la o diminuare a vnzrilor de bere la sticl i la halb
chiar dac profitabilitatea companiilor s-a diminuat semnificativ;
Intrarea n insolven - faliment a unor distribuitori cu impact negativ asupra vnzrilor.
n continuare, n anul 2015 consumul de bere va stagna sau cel mult va intra pe un trend
uor cresctor i estimm c n acest trend vor evolua i vnzrile de bere ale SC BERMAS"
SA estimate la un plus de 5% avnd n vedere:
Relaiile comerciale stabile cu clienii;
Sortimentele de bere de calitate superioar la preuri accesibile sustenabile pe termen

mediu;
O strategie comercial de promovare a produselor adecvat i prudent n acelai

timp din punct de vedere al bugetelor cu aceast destinaie urmrind atingerea unui nivel de
profitabilitate rezonabil;
Un management adecvat pentru gestionarea resurselor n mod corespunztor;
Nivelul superior de dotare tehnic a proceselor tehnologice care asigur calitate

incontestabil sortimentelor de bere i siguran a alimentului.

Societatea a avut ncheiate n anul 2014 contracte de vnzare bere cu un numr de 45
distribuitori i en-gross-iti.
Pentru anul 2015 societatea are contractat ntreaga cantitate de bere programat pentru
vnzare conform planului de producie.
Pe piaa berii din Romnia au avut loc n ultimii ani concentrri economice mari, prin
preluri i fuziuni care au creat poziii dominante pe pia.
Astfel un numr de societi multinaionale URSUS BREWERIES", HEINEKEN
Romnia", BERGENBIR SA" dein o cot de pia de 78%, urmeaz un numr de trei societi
23

mari TUBORG", EUROPEAN DRINKS" i ROMAQUA" cu o cot de pia de 16%,

diferena de 6% fiind deinut de societile medii MARTENS", BERMAS", ALBRAU" 4,3% i 1,7% de societile mici.
Cota de pia deinut de BERMAS" n anul 2014 a fost de 1%.
Concentrarea masiv a produciei sectorului industriei berii n Romnia a produs un
dezechilibru major ntre capacitatea concurenial a celor dou segmente ale pieei.
Pentru a face fa concurenei, SC BERMAS" SA, ca productor independent de bere cu
o capacitate sub medie trebuie permanent s identifice posibilitile de eficientizare i
rentabilizare a activitii concomitent cu meninerea segmmentului de pia ctigate i
dezvoltarea acestora.
Societatea nu are nici o dependen semnificativ fa de un client sau un grup de clieni
a cror pierdere s aib impact major asupra veniturilor.

2.3.7 Politica de preturi

Puterea de cumprare n scdere la populaie afectat mai mult de criz n zonele de distribuie a
berii produs de societate, comparativ cu alte zone ale rii;

2.3.8.

Situatia sectorului

Pentru anul 2013

Compania

CA

Profit

Nr.angajati

Marja profit

Cota de CA
piata
mil.E

1,429,296,460
1,119,685,579
440,488,056

1,109,695
189,423,646
0

1,511
1,233
678

0.10%
x
0.00%

42.7%
33.4%
13.2%

323.4
253.4
99.7

4
5
6
7

URSUS BREWERIES SA
HEINEKEN ROMANIA SA
BERGENBIER SA
UNITED
ROMANIAN
BREWERIES
ALBRAU PROD
MARTENS SA
BERMAS SA

255,414,316
42,986,867
33,176,063
23,653,855

0
1,162,714
25,293
1,277,371

296
119
127
198

0.00%
2.70%

7.6%
1.3%
1.0%
0.7%

57.8
9.7
7.5
5.4

BIAMI PROD SRL

3,600,276

-13,622,868

34

-378.40%

0.8

3,348,301,472

179,375,851

4,196

0.00%

0.1%
100.00
%

1
2
3

Total esantion
Total
industrie
companii)

5.40%

758

(9062
3,348,993,056

4,204

Pentru annul 2013 SC Bermas SA a inregistrat profit, marja profitului inregistrand valoarea cea
mai mare, comparativ cu ceilalti producatori de bere.

24

Evolutia VA si a VA/salariat in perioada 2008-2013

14.000.000
12.000.000

12.087

12.846

13.691

15.000

12.889

12.881
10.000

10.000.000
8.000.000

5.000

6.000.000
4.000.000

2.000.000
0

-4.826 -5.000

-2.000.000
-4.000.000

-10.000

-6.000.000

Val oa rea adauga ta (RON)

Val oarea a daugata (RON)

CA (mil. Euro)
Compani
a
BERMA

2008

2009

2010

2011

2012

2013

S SA

6.3

5.5

5.7

5.5

5.4

5.4

Object 5

25

Valoarea adaugata (RON)

Val.adaugata/salariat (E/an)

2008
11,484,618
12,087

2009
12,139,932
12,846

2010
12,104,108
13,691

2011
11,197,632
12,889

2012
11,479,642
12,881

2013
-4,222,241
-4,826

Object 7

2.3.9. Concluzii privind situatia ofertei si a pietii

In prezent piata este in declin, a scazut consumul de bere, mai ales al produselor
imbuteliate la sticla. Bermas inregistreaza o scadere a vanzarilor comparativ cu perioada
anterioara. Societatea considera ca acest lucru se datoreaza promotiilor pentru produsele la PET
fapt ce a afectat consumul de bere la sticla si halba.

2.3.10. Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului comercial

Puncte tari:
-

Pentru anul 2015 societatea are contractat ntreaga cantitate de bere programat pentru

vnzare conform planului de producie;

O strategie comercial de promovare a produselor adecvat i prudent n acelai timp
din punct de vedere al bugetelor cu aceast destinaie urmrind atingerea unui nivel de
profitabilitate rezonabil;
26

Sortimentele de bere de calitate superioar la preuri accesibile sustenabile pe termen

mediu;
Relaiile comerciale stabile cu clienii;
Societatea nu are nici o dependen semnificativ fa de un client sau un grup de clieni

a cror pierdere s aib impact major asupra veniturilor;

Ca strategii de marketing folosite, n fiecare an se ntreprind aciuni de publicitate prin
participarea la trguri, festivaluri specifice organizate att de cei din breasl ct i cele

proprii organizate de societate, apoi prin mass-media

materiile prime de baz: orz, orzoaic i hamei se aprovizioneaz n fiecare an din recolta
anului respectiv constituindu-se stocurile necesare pentru acoperirea nevoilor produciei
de bere pn la recolta anului viitor

Puncte slabe:
-

Zona de distributie restransa (doar zona Moldovei - partial)

Pentru produsul MAL datorit importurilor de mal precum i dezvoltrii unor capaciti
noi de profil pe teritoriul Romniei, nu exist cerere la vnzare i ca urmare societatea ia dimensionat producia astfel nct s-i acopere necesarul pentru consumul intern

respectiv pentru propria producie de bere

Sortimente reduse de produse
Societatea nu distribuie prin lanturile de supermarketuri.
nivelul consumului pe cap de locuitor a coborat la 74 litri in 2014, de la 81 litri, ca
urmare a presiunii fiscale exercitate asupra sectorului de catre majorarea accizei cu 16%
din ianuarie 2013

2.4 DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE SI AL MANAGEMENTULUI

FIRMEI
2.4.1.Evaluarea aspectelor legate de personalul societii

S.C. BERMAS S.A. Suceava a avut n anul 2014 un numr mediu de 194 angajai fa
de 198 an precedent cu precizarea c numrul i structura personalului se coreleaz cu necesarul
impus de volumul produciei i activitile auxiliare: ntreinere, reparaii, transport i distribuie.
Nivelul de pregtire al angajailor se prezint astfel: 25 cu studii superioare, 48 cu studii medii,
110 cu pregtire profesional i calificare pe meserii i 11 necalificai.
Administrarea societii este realizat de ctre un Consiliu de Administraie format din 3 membri
care au fost mandatai de Adunarea General a Acionarilor din 27 aprilie 2012.
27

Conducerea executiv a fost delegat unui numr de 4 directori respectiv: Director general,
Director economic, Director tehnic i Director comercial.

2.4.2.Conducerea societatii
Conducerea societatii SC BERMAS Suceava S.A. se desfasoara prin urmatoarele structuri de
putere si decizie:
-

Adunarea Generala a Actionarilor;

Consiliul de Administratie

S.C. BERMAS S.A. Suceava este administrat de un Consiliu de Administraie format din 5
membri, dup cum urmeaz:
- ANISOI ELENA, de profesie economist cu o experien n domeniul financiar i
economic;
- CROITOR OCTAVIAN, de profesie inginer industrie alimentar cu experien n
domeniul de activitate al societii;
- TIRBU PETRU, de profesie sociolog i tehnician agronom;
- GTEJ CONSTANTIN, de profesie economist fost director executiv;
- CRAMAR OREST, de profesie economist cu experien n domeniu.
Consiliul de Administraie, conform Actului Constitutiv a delegat conducerea executiv a
societii unui numr de 4 directori i anume:
- Anisoi Elena Director General;
- Croitor Octavian Director Tehnic;
- ebrean Iridenta Director Economic;
- Sngeap Cristina Director Comercial..
Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii:

aproba structura organizatorica, contractul colectiv de munca, functiile, atributiile si

competentele, nivelul si regimul de salarizare a personalului societatii, pe compartimente;
aproba contarctarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii;
stabilesc tactica si strategia de marketing;
aproba infiintarea sau desfiintarea de filiale, sucursale, agentii, precum si participarea cu
capital la alte societati comerciale;
rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor;
aproba premiile trimestriale din profit pentru personalul propriu si acordarea de ajutoare
sociale salariatilor;
aproba scoaterea din uz a mijloacelor fixe amortizate integral, precum si a celor cu durata
de functionare neindeplinita si modul de valorificare a acestora;

Adunarea Genarala a Actionarilor este organul de conducere a societatii ,convocata de catre

consiliul de administratie, respectiv directorat, sau de catre actionarii societatii.

28

Structura acionariatului la data de 23.03.2015 conform registrului consolidat transmis de SC

DEPOZITARUL CENTRAL se prezint astfel:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Nume

Numr de aciuni

Procent

Asociaia VICTORIA BERMAS

Asociaia PAS BERMAS
SC VIVAT CONSTRUCT SRL loc.
cheia jud. Suceava
Alti actionari - Persoane Fizice
Alti actionari - Persoane Juridice
TOTAL

6.653.009
4.483.269
2.834.754

30,8681 %
20,8011 %
13,1525 %

5.521.620
2.060.397
21.553.049

25,6187 %
9,5597 %
100%

Adunarea Genarala a Actionarilor are urmatoarele atributii principale:

s discute, s aprobe sau s modifice situaiile financiare anuale i s fixeze dividendul:

s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de
supraveghere, i cenzorii;
n cazul societilor ale cror situaii financiare sunt auditate, s numeasc sau s demit
auditorul financiar i s fixeze durata minim a contractului de audit financiar;
s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs membrilor consiliului de
administraie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere i cenzorilor, dac nu a
fost stabilit prin actul constitutiv;
s se pronune asupra gestiunii consiliului de administraie, respectiv a directoratului;
s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de activitate pe
exerciiul de activitate urmtor;
s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea uneia sau a mai multor uniti ale
societii (art. 111 din Legea nr. 31/1990).

2.4.3.Personalul
In vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de munc, salariaii societii
sunt clasificai in funcie de specificul activitii date prin cerinele postului astfel:
- muncitori (necalificai i calificai)
- funcii de execuie i de conducere
-funcii de conducere i compartimentele funcionale(efi de compartimente i de sectoare)
-funcii de administraie i conducere executiv a societii (director, comitet de direcie).

29

a) Structura resurselor umane:

a.1)dupa principalele categorii de salariati:
Personalul

Anul 2013

Anul 2014

I.Muncitori
-direct productivi
-indirect productivi
-deservire generala
II.Personalul tehnic-ingineresc

163
112
45
6
28

160
100
50
10
27

-ingineri
11
-tehnicieni
8
-maistri
9
III.Personal de dministratie si 7
conducere
TOTAL
198

10
8
9
7
194

Din punct de vedere al principalelor categorii de angajati peste 55% dintre acestia sunt
muncitori direct productivi, circa 23% indirect productivi, 14,14%% este reprezentat de personal
tehnic-ingineresc,iar personalul administrativ si de conducere reprezinta 3,53%.
a.2)dupa vechimea in intreprindere:
Vechime

Anul 2013

Anul 2014

Sub 1 an
Intre 2-5 ani
Intre 6-10 ani
Intre 11-15 ani
Intre 15-20 ani
Peste 20 ani

12
73
35
56
18
4

8
84
42
41
16
3

Din structura dupa vechime se remarca faptul ca aproximativ 37% din personal are o
vechime inintreprindere cuprinsa intre 2 si 5 ani, datorita nevoii de personal policalificat, usor
adaptabil la schimbari,iar ponderea cea mai mica este detinuta de personalul cu o vechime mai
mare de 20 de ani respectiv 2%.
a.3)dupa varsta personalului
Varsta

Anul 2013

Anul 2014

Pana la 30 de ani
Intre 31-40 de ani
Intre 41-50 de ani
Peste 50 de ani

113
34
49
2

123
29
38
4

Din analiza informatiilor prezentate rezulta faptul ca aproximativ 57% din personal
are varsta sub 30 de ani.,cel mai mic procent in anul 2013 fiind reprezentat de personalul cu o
varsta mai mare de 50 de anisi anume 1% din totalul personalului angajat.
30

a.4)dupa sex
Sex

Anul 2013

Anul 2014

Masculin
Feminin

154
44

161
33

Datorita specificului activitati firmei este justiticata ponderea ridicata de peste 80% a
personalului de sex masculin.

a.5)dupa nivelul de calificare

Pregatire

Anul 2013

Anul 2014

Superioara
Medie
Profesionala

35
113
50

34
117
43

Din punct de vedere al calificarii personalului predomina personalul cu o pregatire

medie(peste 55%),personalul cu o pregatire superiora detin o pondere de circa 17% ,fiind
reprezentat din conducerea societatii si de personalul tehnic-ingineresc.
b)Comportamentul personalului
b.1)indicatori ai circulatiei fortei de munca
Indicatori

Anul 2013

Anul 2014

Coeficientul intrarilor de 0,05

personal
Coeficientul
iesirilor
de 0,60
personal
Coeficientul miscarii totale
0,11

0,87
0,11
0,19

Coeficientul intrrilor de personal= (Intrri/Numr mediu de personal)

Coeficientul ieirilor de persona= (Ieiri/Numr mediu de personal)
Coeficientul micrii totale =((Intrri + Ieiri)/Numr mediu de personal)
Reducerea personalului in anul 2014 cu 2% a fost determinata de numarul mai mare de
iesiri(21 de persoane)comparativ cu numarul angajarilor(17 persoane).In anul 2013 societatea a
avut un numar mai redus de intrari comparativ cu anul 2014 in care s-au facut 17 angajari,iar
iesirile de personal a fost si ele in numar mai mare decat cele din anul anterior.

31

In ceea ce priveste iesirile de personal acestea sunt motivate astfel:

Plecari

Anul 2012

Anul 2014

-somaj
-pensionari
-decese
-concedieri
-motive personale

2
1
5
4

3
2
1
7
8

c)Diagnosticul eficientei utilizarii resursei umane

Eficientei utilizarii resurselor umane se apreciaza prin intermediul indicatorului
productivitatea muncii exprimata atat cu ajutorul cifrei de afaceri dar si prin prisma rezultatului
brut si a cheltuielilor cu personalul.

Indicatori(lei)

Anul 2013

Anul 2014

CA/Ns
Ch.pers/Ns
Rez.brut/Ns

119.463,91
37.032,33
7.525,32

120.686,64
38.412,4
5.714,97

In ceea ce priveste productivitatea medie anuala calculata pe baza cifrei de afaceri si a

cheltuielilor cu personalul se poate observa un trend crescator,productivitatea crescand cu 1,02%
pe baza cifrei de afaceri respectiv cu 3,73% pe baza cheltuielilor cu salariile.
Productivitatea calculata pe baza rezultatului brut a scazut in anul 2014 fata de anul 2013
cu aproximativ 24%,acest rezultat datorandu-se scaderii profitului inainte de impozitare cu circa
25%.
2.4.4.Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului resurselor umane si al
managementului:
Puncte tari:
Personalul operativ competent;
Structura pe varste este echilibrata;
Personalul este capabil sa se adapteze la innoire;
Productivitatea muncii este in crestere;
Colaborarea buna cu sindicatele;
Puncte slabe:
Personal supradimensionat in activitati de intretinere;
Varsta medie a conducerii este ridicata,societatea bazandu-se pe experienta acestora.

32

2.5. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Pentru efectuarea analizei economico financiare s-au calculat indicatori si indici de
structura, evolutie si eficienta pe perioada 2013 2014.
Aspectele urmarite in analiza se refera la obiectivele stabilite pentru ansamblul raportului de
evaluare:
-

structura financiara;
estimarea riscurilor implicate de specificul activitatii societatii;
separarea si evaluarea acelor tendinte care au caracter permanent si deci au probabilitate
de prelungire in viitor;
selectarea elementelor exceptionale, de conjunctura, pentru care exista o probabilitate
redusa
de a afecta evolutia viitoare a societatii.

Analiza financiara a fost astfel structurata incat sa acopere aspectele mentionate,rezultand

urmatoarele subcapitole:
1. Analiza financiar-patrimoniala;
2. Analiza rentabilitatii.

2.5.1 Analiza financiar-patrimoniala

2.5.1.1.Analiza bilantului
Patrimoniul net al intreprinderii in perioada analizata a avut urmatoarea
evolutie:22.051.753 lei in anul 2013 si 122.563.899 lei in anul 2014. Din punct de vedere al
structurii avem:
a) Structura activelor
Activele imobilizate detin ponderea cea mai mare peste 50% - in perioada analizata
inregistrand o dcadere de la 52,10% la 50,65%, ceea ce situeaza firma inr-un sector productiv.
Activele circulante inregistreaza o crestere a ponderii in cadrul resurselor economice de
la 47,39% la 248,96%. Ponderea cea mai ridicata din cadrul activelor circulante o detin stocurile
care in anul 2014 au detinut o pondere de 40,07% din totalul activelor,pondere destul de mare
ceea ce poate reprezenta dificultati in vanzarea stocurilor de produse finite si de asemenea un
stocaj mare,. Aceasta situatie poate reflecta o mai buna gestionare a crentelor si una mai
defectuoasa a stocurilor sau o restrangere a dimensiunii exploatarii datorata micsorarii cererii
Avand in vedere specificul societatii, majoritatea stocurilor reprezinta materi prime si
materiale destinate procesului de productie, precum si semifabricate si produse finite.
Din analiza ratelor de structur a surselor de finanare, reiese faptul c n ntreaga
perioada analizat firma prezint o stabilitate financiara ridicata, ponderea capitalurilor
permanente n totalul surselor de finantare fiind de 67,55%, respectiv 73,48%.

33

Aceasta reprezinta o scadere a ponderii finantarii externe, ceea ce reduce riscul financiar
al firme.
Anul 2013
Marimi absolute Pondere
17.173.207
52,61%
61.413
0,2%

Anul 2014
Marimi absolute
15.672.400
39.738

Pondere
51,04%
0,13%

Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Disponibilitati
Alte creante

17.028.794
83.000
15.470.958
12.991.789
1.428.943
122.494
22.077
905.665

52,16%
0,25%
47,39%
39,79%
4,38%
0,37%
0,067%
2,8433%

15.549.662
83.000
15.033.295
12.304.475
1.649.681
123.558
19.873
935.708

50,64%
0,27%
48,96%
40,07%
5,37%
0,40%
0,06%
3,06%

TOTAL ACTIV
CAPITAL PROPRIU
Capital social
Rezerve din reevaluarea
imobilizarilor necorporale
Rezultat reportat

32.644.165
22.051.753
15.087.134
1.002.585

100%
67,55%
46,22%
3,07%

30.705.695
22.563.899
15.087.134
1.002.585

100%
73,48%
49,13%
3,26%

1.210.330
4.751.704

3,71%
14,55%

884.108
5.590.072

2,88%
18,21%

10.592.412

32,45%

8.141.795

26,52%

2.053.958
227.214

6,29%
0,69%

1.215.139
206.677

3,96%
0,67%

2.281.172

6,98%

1.421.816

4,63%

1.334.385
5.140.634

4,08%
15,75%

1.272.530
4.427.072

4,14%
14,41%

1.836.221

5,64%

1.020.378

3,34%

32.644.165

100%

30.705.695

100%

Indicatori
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale

Alte rezerve
DATORII TOTALE
Credite pe termen mediu
Datorii privind impozitul
a amanat
Total datorii pe termen
lung
Datorii comerciale
Imprumuturi pe termen
scurt-Banci
Alte datorii
TOTAL PASIV

b)Structura capitalului utilizat

Cea mai mare pondere in capitalul utilizat este detinuta de capitalurile proprii,datoriile
ocupand astfel un loc secund,acestea avand o pondere de 32,45% in 2013 si 26,52% in 2014.
Referitor la structura surselor de finantare a patrimoniului net, se observa faptul ca
ponderea capitalului social cresteiar datoriile isi micsoreaza ponderea in total pasiv bilantier,
ceea ce arata o evolutie nu tocmai normala a activitatii societatii. Societatea nu are contractate
credite pe termen lung.Creditele contractate de catre societate sunt alcatuite de credtite pe termen
34

mediu si scurt,acestea reprezentand aproximativ 68% din datorii ale intreprindere in 2013 si circa
70% in 2014

2.5.1.2 Analiza indicatorilor de gestiune

Durata de rotatie a:
Activului
Activelor circulante
Creantelor
Stocurilor
Furnizorilor
Datoriilor

Anul 2013
497
235
19
198
20
132

Anul 2014
472
231
24
189
18
144

Analiza vitezelor de rotatie a structurilor patrimoniale a societatii comerciale pe perioada

de timp analizata evidentiaza atat schimbari in politica financiara a societatii comerciale, cat si
influente date de factorii externi, inclusiv factori legati de conjunctura macroeconomica, de
raportul de forte cu partenerii (furnizori, clienti) etc.
Scaderea cifrei de afaceri intr-un ritm mai incetinit(ICA=98,98%) decat scaderea valorii
stocurilor(ISt=94,71%)a asigurat o crestere a vitezei de rotatie a stocurilor cu 9 zile.
Durata de incasare a crentelor a crezut in perioada analizata cu 5 zile,ajungand in ultimul
an de analiza la o durata de incasare a creantelor de 24 de zile.
Comparand nivelul duratei de achitare a obligatiilor cu cel de incasare a creantelor se
constata o durata mai ridicata a primei categorii de decontari, tendinta fiind ca ciclul comercial
net(bani-marfa-bani) sa se situeze la niveluri destul de favorabile firmei.
Achitarea obligatiilor se face la termene destul de ridicate, perioada de achitarea a
datoriilor fiind in anul 2013 de circa 132 zile (din care furnizorii 20 zile), in 2014 de 144 zile
(furnizori 18 zile).

2.5.1.3 Analiza corelatiei creante-obligatii

Indicatori
Cifra de afaceri
Creante
Obligatii
Raportul creante/obligatii

Anul 2013
lei
23.653.855
1.428.943
10.592.412
0,13

%
100
100
100

Anul 2014
lei
23.413.208
1.649.681
8.141.795
0,2

%
98,98
115,45
76,86

In anul 2014 creantele si obligatiile au crescut intr-un ritm mult superior celui aferent
cifrei de afaceri, ceea ce influenteaza nefavorabil fluxul de disponibilitati. Aceasta influenta este
atenuata partial de raportul dintre creante si obligatii, care desi este in crestere, este subunitar.

Indicatori
Durata de imobilizare a creantelor
Durata de folosire a surselor atrase

Anul 2013
19
132
35

Anul 2014
24
144

 Durata de imobilizare a creanelor (Di):

Di=

Sd x T
Rd sauCA

unde:
Sd - soldul mediu debitor al creanelor;
Rd - rulajul debitor al conturilor de creane;
CA - cifra de afaceri;
T - perioada de timp considerat.
Durata de folosire a surselor atrase (Df):
Sc T
Df= Rc sau CA
unde:
Sc - soldul mediu creditor al conturilor de obligaii;
Rc - rulajul creditor al conturilor respective.
Marimea si evolutia indicatorilor confirma concluzia stabilita anterior, in sensul ca, desi
creantele inregistreaza cresteri substantiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de
sursele atrase suplimentar.
In perioada analizata, din punct de vedere al vechimii creantelor si obligatiilor, cea mai
mare pondere o au cele cu o vechime de pana la 90 de zile, ceea ce asigura o frecventa
corespunzatoare a incasarilor si platilor

2.5.1.4 Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment

Echilibrul financiar pe termen lung apreciat prin gradul de acoperire al necesarului de fond de
rulment cu surse stabile, reflecta o situatie riscanta, obligatiile curente reprezentand 89,77% in
2004, 92,19% in 2005 si 96,41% in 2006 din activele curente
Indicatori
Fond de rulment(FR)
Nevoie de fond de rulment(NFR)
Trezorerie neta(TN)
Cifra de afaceri(CA)
Viteza de rotatie a FR(zile)
Viteza de rotatie a NFR(zile)

Anul 2013
7.159.718
11.250.126
-4.090.408
23.653.855
109
171

Anul 2014
8.313.315
11.661.248
-3.347.933
23.413.208
128
179

FR = Capitaluri permanente Active imobilizate =

= ( Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung ) Active imobilizate
NFR = (Active circulante Disponibiliti Investiii financiare) Obligaii pe termen scurt
36

sau
NFR = (Stocuri + Creane) (Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt)
TN = FRN NFR
Fondul de rulment permanent are cea mai mare importanta din punct de vedere al analizei
echilibrului financiar pe termen lung. Reprezinta resursele permanente ramase dupa ce se scade
necesarul permanent, respectiv capitalul permanent dupa finantarea activelor imobilizate nete.
Rezultatul pozitiv in valoare de 7.159.718 in 2013 si de 8.313.315 in 2014 semnifica faptul ca
firma are o masura de siguranta, in sensul ca activele circulante vor fi finantate de catre
capitalurile permanente. Cauze ale unui rezultat pozitiv pot fi:
cresterea capitalului permanent;
scaderea necesarului de finantat.
Nevoia de fond de rulment este pozitiva pe toata perioada de analiza, ea semnifica un surplus de
nevoi temporare, in raport cu resursele temporale posibile de mobilizat. Aceasta evidentiaza un
decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de-o parte, si exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
Acest lucru semnifica o iesire a numerarului din companie iar daca aceasta tendinta este
constanta, firma se va confrunta cu probleme de lichiditate.
Analiza formarii NFR trebuie aprofundata, pentru a fi identificate posibile situatii anormale
privind gestionarea stocurilor si creantelor, respectiv a obligatiilor curente catre furnizori, buget
de stat si personal (argument: IObligatii curente > IStocuri+Creante ).
Trezoreria neta este negativa, fondul de rulment neputand acoperi necesarul de fond de
rulment,ceea ce se concretizeaza intr-o lipsa de lichiditati.ceasta fituatie duce la un dezechilibru
financiar, deficit monetar ce trebuie acoperit prin finantarea pe termen scurt.
In perioada 2013 - 2014, societatea a reusit o usoara crestere a fondului de rulment,respectiv cu
1.153.597 lei datorata cresterii capitalului propriu in 2014 cu 512.146 lei.
In intervalul cercetat, echilibrul economico-financiar cunoaste o evolutie nefavorabila,
incadrandu-se in parametrii ce nu pot fi considerati normali, fapt ce atesta o functionare
necorespunzatoare a intreprinderii

2.5.1.5. Rate de echilibru financiar

Indicatori
Anul 2013
Rata autonomiei financiare
0,675
Rata de finantare a stocurilor
0,551
Rata de autofinantare a activelor 0,679
Rata de indatorare a capitalului 0,48
Rata autonomiei financiare

Anul 2014
0,735
0,676
0,738
0,36

Capital propriu
Raf= Capital propriu+capital imprumutat

37

Rata de finantare a stocurilor

Rfs=

Fond de rulment
Stocuri

Rata de autofinantare a activelor

Capital propriu
Raa= Active fixe+ Active circulante

Rata de indatorare a capitalului

Datorii
RiKpr= Capital propriu
Rata de finantare a stocurilor s-a situat la un nivel satisfacator in primul an, avand in
vedere ca o situatie normala este intre 33-66%,iar in 2014 situatia a depsit pragul de 66% vand
un nivel de 67,6%.
Rata de autofinantare a activelor are un nivel bun, de circa 74% in 2014, capitalul
propriu reusind sa acopere activele fixe si o parte din activele circulante. Astfel, numai 26% din
active raman a fi acoperite din finantare externa, ceea ce semnifica un risc financiar redus al
firmei.
Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta rata
complementara a ratei de autofinantare a activului.

2.5.1.6. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,
iar solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale
banesti,respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.
Indicatori
Rata lichiditatii generale
Rata lichiditatii curente
Rata lichiditatii imediate
Rata solvabilitatii
patrimoniale
Rata solvabilitatii generale

Anul 2013
1,861
0,298
0,003
0,808

Anul 2014
2,237
0,406
0,003
0,836

3,082

3,771

Rata lichiditatii generale

Active curente
Lg= Datorii curente

Rata lichiditatii rapide

38

Lc=

Active circulanteStocuri
Datorii curente

Rata lichiditatii imediate

Disponibil
Li= Datorii curente

Rata solvabilitatii patrimoniale

Capital propriu
Sp= Capital propriu+Credite bancare

Rata solvabilitatii generale

Active totale
Sg= Datorii totale
Lichiditatea generala se incadreaza in primul an de analiza nivelul minim de siguranta, de 1,8
2,iar in 2014 depaseste acest nivel, asigurand astfel o capacitate sporita pentru plata obligatiilor
scadente pe termen scurt. Aceasta reprezinta pentru creditorii firmei asigurarea recuperarii
sumelor imprumutate, insa, in acelasi timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile
curente, poate reflecta o situatie negativa privind eficienta utilizarii activelor.
Rata lichiditatii rapide se situeaza cu mult sub nivelul minim admis, astfel este greu sa se achite
obligatiile curente de plata la scadente. Exista posibilitatea ca firma sa aiba dificultati in plata
unor datorii, ceea ce ar trebui sa determine o atentie sporita in incheierea unor relatii comerciale
si in urmarirea derularii acestora.
Nivelul scazut al ratei lichiditatii imediate reflecta o capacitate mica de plata.Nivelul scazut al
indicatorului precum si al disponibilitatilor poate aparea din cauza unor investitii recente facute
de firma care au antrenat o iesire mare de numerar.
Rata solvabilitatii patrimoniale, utila in informarea creditorilor bancari, indeosebi, depaseste
pragul de 0,4 ceea ce indica o situatie normala.
Rata solvabilitatii globale inregistreaza valori mari, cu mult peste nivelul de 1,5 ceea ce reflecta
o situatie financiara de ansamblu a intreprinderii buna ,deoarece nivelul datoriilor in finantarea
activitatii este foarte redus.

39

2.5.2.Analiza rentabilitatii
2.5.2.1 Situaia general a rezultatului pe baza contului de profit i pierdere

Prezentarea situaiei generale a rezultatului vizeaz n special dou aspecte importante

pentru operaiunea de evaluare, respectiv evoluia profitului i modul de formare.
Primul dintre aspecte este necesar pentru aprecierea "trendului", iar al doilea, n
formularea unor judeci de valoare asupra activitilor desfurate de firm n trecut i
posibilitile existente pentru perioada de previziune (prognoza).
Informaiile furnizate de contul de profit i pierdere sunt structurate n tabelul de mai jos:
Nr. Indicatori
crt

Anul 2012
Suma
% fata
de CA

Anul 2013
Suma
% fata
de CA

Anul 2014
Suma
% fata
de CA

1.

Cifra de afaceri
Costul bunurilor
vandute si serv.
prestate
Marja bruta fata
de costul bunurilor
vandute
Cheltuieli din
exploatare
Venituri din
exploatare
Rezultatul
exploatarii
Rezultat financiar

2365385
5
4074682

23143208

2.

2391220
1
3419258

3.

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Rezultat
extraordinar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultat net

14,29%

1958017
3

17,22%

3559344

15,37%

82,77%

26351405

113,86%

2049294
3

85,7%

2573676
8
2786524
1
2128473

107,63
2683417
%
5
116,53% 2873098
1
8,9%
1896806

113,44% 25315713

109,38%

121,46
%
8,01%

27464192

118,86%

2148479

9,28%

(298758)

-1,24%

(406792)

-1,71%

-4,49%

(1039775
)
0

1829715
248229
1581486

7,65%
1,03%
6,61%

1490014
212643
1277371

6,29%
0,89%
5,4%

1108704
176181
932523

4,79%
0,76%
4,02%

Se poate remarca faptul ca trendul profitului este unul descrescator, scazand de la

1.581.486 lei in 2012 la 932.523 lei in 2014 lei.
Cauzele inregistrarii unui profit tot mai mic pot fi diverse si se vrea a fi identificate pe
parcursul raportului.

40

2.5.2.1.1 Diagnostic factorial al profitului aferent cifrei de afaceri

Indicatori

2012

2013

2014

Productia vanduta

23.912.201

23.653.855

29.910.749

Cheltuieli aferente
productiei vandute

3.419.258

4.073.682

3.559.344

Rezultatul aferent
productiei
vandute(P)

20.492.943

19.580.173

26.351.405

Productia vanduta
recalculata

22.996.923

22.898.197

Cheltuieli aferente
productiei vandute
recalculate

4.000.000

3.500.000

Perioada 2012-2013:
Modificarea profitului aferent CA:
P=P1-P0= 19.580.173 - 20.492.943 = -912.770 lei
Din care:
1.Influenta modificarii volumului productiei asupra profitului aferent CA:
Pq= P0 * q1*p0/q0*p0 - P0 = 19.708.542 - 20.492.943 = -784.400 lei
2. Influenta modificarii structurii productiei asupra profitului aferent CA:
Pg=( q1*p0-q1*c0 )- (P0 * q1*p0/ q0*p0 ) = 18.996.923-19.708.542 = -711.619 lei
3. Influenta modificarii costului asupra profitului aferent CA:
Pc=( q1*p0-q1*c1 )- ( q1*p0-q1*c0 ) = 18.923.241 -18.996.923 = -73.682 lei
4. Influenta modificarii pretului de vanzare asupra profitului aferent CA:
Pp= P1- ( q1*p0-q1*c1 ) = 19.580.173 - 18.923.241 = 656.933 lei.

Perioada 2013-2014:
Modificarea profitului aferent CA:
P=P1-P0= 26.351.405- 19.580.173= 6.771.232 lei
Din care:
1.Influenta modificarii volumului productiei asupra profitului aferent CA:
Pq= P0 * q1*p0/ q0*p0 - P0 = 18.954.654 - 19.580.173 = -625.518 lei
2. Influenta modificarii structurii productiei asupra profitului aferent CA:
41

Pg=( q1*p0-q1*c0 )- (P0 * q1*p0/ q0*p0 ) = 19.398.197 - 18.954.654 = + 443.543

3. Influenta modificarii costului asupra profitului aferent CA:
Pc=( q1*p0-q1*c1 )- ( q1*p0-q1*c0 ) = 19.338.853 - 19.398.197 = - 59.344
4. Influenta modificarii pretului de vanzare asupra profitului aferent CA:
Pp= P1- ( q1*p0-q1*c1 ) = 26.351.405 19.338.853 = 7.012.553

Specificaie

2012-2013

Modificare fata de perioada

precedenta din care:
- Influenta volumului
productiei
- Influenta structurii
- Influenta costului
- Influenta pretului de
vanzare

2013-2014

-912.770

6.771.232

-784.400

-625.518

-711.619
-73.682
+656.933

+443.543
-59.344
+7.012.553

n perioada analizat, ntreprinderea a dus o politic de majorare a preurilor de vnzare,

fapt explicabil n condiiile unei inflaii ntr-un procent anual de dou cifre.
Volumul vnzrilor a inregistrat o scadere in fiecare an, dar ritmul a nregistrat o crestere.
n ultimul an al perioadei cercetate, ntreprinderea s-a orientat spre produsele care n
perioada precedent au fost mai rentabile, practic ce nu trebuie combtut. Dar, n acelai timp,
nu se recomand a fi folosit exagerat, ntruct situaia fiecrui produs, din punct de vedere al
rentabilitii se afl i sub incidena raportului cerere-ofert, raport care se poate modifica
frecvent;
Costurile au crescut n fiecare an, influennd negativ profitul aferent produciei vndute.
n activitatea practic de evaluare, este necesar s se stabileasc i efectul factorilor externi,
inclusiv al inflaiei asupra modificrii costurilor.

2.5.2.1.2 Analiza fluxurilor financiare

Pentru analiza fluxurilor financiare au fost luati in calcul coeficienti de corectie, calculate
in baza indicelor pe pret din anii analizati.
Astfel cifrele rezultate in 2012 au fost reactualizate cu coeficientul 1,0509 si rezultatele
din 2005 cu coeficientul 1,0398.
Indicatori
Valoare adaugata
Indice de pret
Valoare adaugata
corectata prin
inflatare

2012
12.404.264

2013
12.045.674

2014
19.835.159

Ritm
26,45%

13.035.962

1,0398
12.525.092

1,0107
19.835.159

23,35%

42

Structura veniturilor prin prisma valorii adaugate, se prezinta in felul urmator:

Valoare adaugata
Conform bilanturilor
Reactualizat la 2014
Pondere in total
venituri

2012
12.404.264
13.035.962
46,78%

2013
12.045.674
12.525.092
43,59%

2014
19.835.159
19.835.159
72,22%

Se observa o crestere a valorii adaugate in valori absolute , dar procentual are loc o
usoara scadere in 2013 datorita cresterii veniturilor.
n anul urmtor valoarea adaugata creste in valori absolute, dar in acelasi timp
inregistreaza o crestere galopanta de la 43,59% la 72,22% pondere in total venituri. Acest lucru
se datoreaza si scaderii veniturilor in ultimul an ca rezultat al schimbarii proportiei
comert/servicii.
Indicatori
Valoare adaugata
Valoare
adaugata/Nr.salariati
Profit brut/Nr.salariati
Ch. cu
salarile/Valoare
adaugata
Ch.cu
salarile/Ch.totale
Ch. cu
salarile/Nr.salariati

2012
13.035.962
65.179,81

2013
12.525.092
62.625,46

2014
19.835.159
103.849

9.148,57
52,89%

7.450,07
58,54%

5.804,73
37,56%

26,48%

26,91%

28,27%

34.474,32

36.662,01

39.015,74

Valoarea adaugata pe salariat a evoluat descrescator in 2013 fata de 2012 cu 3,91% si

crescator in 2014 fata de 2013 cu 65,82%.
Profitul brut reactualizat pe salariat a inregistrat de asemenea o scadere importanta in
2013 cu 18,56%, datorita reducerii profitului cu peste 18% fata de numarul salariatilor care nu sa modificat. In 2014 acest indicator, deasemenea a scazut cu 22,08%, determinate de reducerea
profitului cu 25,59%, si de reducerea numarului salariatilor cu 4,55%.
Ca si la analiza ponderii valorii adaugate in total venituri, ponderea descrescatoare a
salariilor in totalul cheltuielilor in anul 2013 are ca prima cauza sporirea ponderii cheltuielilor
legate de achizitionarea materiilor prime. Astfel in 2006 cheltuielile cu materialele reprezinta
40,19%, iar in 2014 ele reprezinta 36,18%. O alta cauza o reprezinta cresterea ponderii seviciilor
la terti .
Cheltuielile salariale reactualizate raportat la numarul de salariati au inregistrat o crestere
usoara, de la 34.474,32 lei in 2012 si 36.662,01 lei in 2013 la 39.015,74 lei in 2014 .

43

Profitul brut reactualizat a inregistrat o scadere vertiginoasa in 2014 fata de 2012:

Indicatori

2012

2013

2014

Profit brut
Variatie profit brut
realizat

1.829.715

1.490.014
-18,56

1.108.704
-25,59%

Ponderea cheltuielilor in total cheltuieli:

Indicatori
Cheltuieli materiale totale
Cheltuieli cu materiile prime
si materialele consumabile
Cheltuieli cu energia si apa
Alte cheltuieli materiale
Cheltuieli cu lucrari si servicii
executate de terti

2012
57,33%
39,29%

2013
57,56%
40,19%

2014
51,73%
36,18%

17,12%
0,92%
6,51%

16,19%
1,18%
6,26%

13,90%
1,05%
6,67%

Cheltuieli totale cu personalul

26,48%

26,91%

28,27%

20,67
5,81%

21,02%
5,89%

22,15
6,12%

Cheltuieli cu amortizari si
provizioane din exploatare

5,73%

5,72%

6,09%

Cheltuieli financiare

3,95%

3,55%

7,24%

Cheltuieli cu remuneratiile
Cheltuieli cu protectia sociala

Din punct de vedere al structurii costurilor rezulta: cea mai mare pondere o au cheltuielile
cu materiile prime (fapt ce reprezinta o situatie normala avand in vedere specificul activitatii de
productie), urmate de cele cu personalul, acestea din urma inregistrand un maxim in2014 in
special datorita reducerii cifrei de afaceri .
Ponderea celorlalte cheltuieli se incadreaza in limite normale in toti cei trei ani analizati.
Profitul net a inregistrat o scadere vertiginoasa in 2014 fata de 2012:
Indicatori
Profit net
Ponderea in CA

2012
1.581.486
6,61%

2013
1.277.371
5,4%

2014
932.523
4,02%

Rata profitului net pe cifra de afaceri s-a situat astfel: 6,61% in 2012, 5,4% in 2013 si
4,02% in 2014.
Se observa o scadere a profitului net in raport de cifra de afaceri, datorata efortului
societatii de a echilibra pierderea unor sectoare de piata, efort care a condus la pastrarea cifrei de
afaceri, dar cu marja de profitabilitate mai mica in primii doi ani si favorabila in 2014 totalizand
113,86%.

44

2.5.2.2 Pragul de rentabilitate i intervalul de siguran

Cunoaterea pragului de rentabilitate i a intervalului de siguran este util n activitatea
practic de evaluare, ntruct se pot face judeci corespunztoare asupra comportamentului
firmei n cazul modificrii unor variabile care influeneaz mecanismul de funcionare al acesteia
(apreciere a riscului).
Pragul de rentabilitate, respectiv cifra de afaceri care asigur recuperarea cheltuielilor,
este dat de relaia:
CA CR =
1

F
qcv

qp

Intervalul de siguran se determin pe baza relaiei:

I s=( 1

CA CR
)100
CA

Valorile acestor indicatori n perioadele analizate pentru societatea curent sunt:

Perioada 2012:

CA CR =

F
8891342
=
=25832664 lei
qcv 1 1568163

1
23912201
qp

I s=(1

CA CR
25832664
)100=(1
)100=8,03 %
CA
23912201

Perioada 2013:

CA CR =

F
9059337
=
=21388355 lei
qcv 1 13634934

1
23653855
qp

I s=(1

CA CR
21388355
)100=(1
)100=9,57 %
CA
23653855

Perioada 2014:

CA CR =

F
8389007
=
=23145565 lei
qcv 1 14927195

1
23413208
qp

I s=(1

CA CR
23145565
)100=(1
)100=1,143 %
CA
23413208

Vanzarile minime pe care ar fi putut sa le realizeze firma, fara ca aceasta sa inregistreze

pierderi ari fi fost 25.832.664 lei in 2012, 21.388.355 lei in 2013 respectiv 23.145.565 lei in
45

2014, iar acestea inseamna un interval de siguranta privind scaderea vanzarilor cu 8,03% in
2012, 9,57% in 2013 si 1,14% in 2014.
Deoarece in nici unul din ultimii 3 ani intervalul de siguranta nu se apropie de 30%,
reiese faptul ca societatea nu este protejata de riscurile operationale si riscurile financiare
specifice unui mediu de afaceri extreme de imprevizibil.

2.5.2.3 Analiza indicatorilor de rentabilitate

2.5.2.3.1 Rata rentabilitatii comerciale
Rc =

REx
100
CA

Indicatori
Cifra de afaceri
Rezultatul exploatarii
Rata rentabilitatii
comerciale(%)

2012
23.912.201
2.128.473
8,9%

2013
23.653.855
1.896.806
8,01%

2014
23.413.208
2.148.479
9,17%

Acest indicator caracterizeaz eficiena ntregii activiti comerciale a firmei n cursul

exerciiului, i este util n poziionarea firmei pe pia n raport de altele cu care este n
concuren, in perioada 2012 -2014 aceasta inregistreaza o crestere ceea ce reflecta castigarea
unei credibilitati tot mai mari a firmei pe piata.

2.5.2.3.2 Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice a activului reflecta eficienta ulilizarii capitalurilor totale
puse la dispozitia intreprinderii, atat de proprietary, cat si de creditori, tinandu-se cont de
economiile fiscal. Este un indicator de cuantificare a eficientei activelor firmei.
Re =

REx
A

Indicatori

2012

2013

2014

Active imobilizate
Active circulante
Total active
Cifra de afaceri
Rezultatul exploatarii
Viteza de rotatie a
activului
Rentabilitatea
comerciala

15646173
13110282
28756455
23912201
2128473
0,8315

17173207
15348464
32521671
23653855
1896806
0,7273

15672400
14909737
30582137
23413208
2148479
0,7655

8,9%

8,01%

9,17%

46

Rentabilitatea
economica
Randamentul
activelor imobilizate
Viteza de rotatie a
activului circulant

7,4%

5,83%

7,02%

1,53283

1,3773

1,4939

1,8239

1,5411

1,5703

n perioada 2012-2013 se constata o scadere a rentabilitatii economice a activului, ceea

ce echivaleaza cu o scadere a eficientei capitalului avansat, iar in perioada 2013-2014 se constata
o creste a acesteia, echivalenta cu sporirea capitalului.

Analiza factiorial a rentabilitii economice:

REx
REx CA
=(
)(
)
Re =
A
A
CA
Perioada 2012 2013
Modificarea Re = 5,83 % - 7,4 % = -1,57 %
Din care:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie asupra rentabilitii economice:
CA CA
REx 0
Re =( 1 0 )(
)100=(0,72730,8315)0,089100=0,927 %
A1
A0
CA 0
CA
A

2. Influena modificrii rentabilitii comerciale asupra rentabilitii economice:

CA
REx 1 REx 0
Re = 1 (

)100=0,7273(0,08010,089)100=0,647 %
A1
CA 1 CA 0
REx
CA

Perioada 2013 2014

Modificarea Re = 7,02 % - 5,83 % = 1,19 %
Din care:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie asupra rentabilitii economice:
CA CA
REx0
R e =( 1 0 )(
)100=(0,76550,7273)0,0801100=0,305 %
A1
A0
CA 0
CA
A

2. Influena modificrii rentabilitii comerciale asupra rentabilitii economice:

CA
REx 1 REx0
R e = 1 (

)100=0,7655(0,09170,0801)100=0,887 %
A1
CA 1 CA 0
REx
CA

ntr-o asemenea situaie, n activitatea practic se impune analiza structurii activului, n

vederea depistrii elementelor care au contribuit la ncetinirea vitezei de rotaie, i deci pot fi o
baz pentru a evidenia existena unor active redundante.
n principiu, acestea pot fi:
- investiii puse n funciune, care funcioneaz sub parametrii proiectai;
- creterea investiiilor n curs de execuie;
- majorarea stocurilor de producie neterminat;
47

- existena unor stocuri de produse finite fr desfacere asigurat;

- creterea soldului conturilor de creane;
- alte elemente.

2.5.2.3.3 Rata rentabilitii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate caracterizeaz eficiena costurilor.
REx
Rs =
qc
Indicatori

2012

2013

2014

Rezultatul din
exploatare

2128473

1896806

2148479

Cheltuieli din
exploatare

25736768

26834175

25315713

Rata rentabilitii
resurselor consumate

8,27 %

7,06 %

8,48 %

Rata rentabilitatii resurselor consummate prezint importan n estimarea i negocierea

preurilor de vnzare a produselor sau tarifelor pentru prestri de servicii.
De asemenea, permite poziionarea produselor sub aspectul rentabilitii fa de media pe
ntreprindere, si fiindca inregistreaza o crestere in 2014 fata de 2012 reflecta faptul ca produsele
devin tot mai rentabile in timp.

2.5.2.3.4 Rata rentabilitii financiare

Ratele de rentabilitate financiara exprima eficienta utilizarii capitalurilor puse la
dispozitia intreprinderii de catre proprietarii acesteia. Remunereaza proprietarii intreprinderii
prin distribuirea de dividend catre acestia si prin cresterea rezervelor.
Rf =

Pn
V
A
Pn
100=(( )( )( ))100
Kp
A
Kp
V

Indicatori

2012

2013

2014

Venit total

27865780

28731729

27464207

Activ total

28756455

32521671

30582137

Capital propriu

22087527

22051753

22563899

Profit net

1581486

1277371

932523

48

Vitez de rotaie a
activului

0,969

0,8834

0,898

Prghia financiar

1,3019

1,4747

1,3553

Rentabilitatea net a
veiturilor

0,0567

0,0444

0,0339

Rata rentabilitii
financiare

7,16 %

5,79 %

4,13 %

Analiza factorial a rentabilitii financiare:

Perioada 2012 2013:

Modificarea Rf = 5,79 % - 7,16 % = - 1,37%

Din care:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activelor totale asupra rentabilitii financiare:
A0
Pn 0
V1 V 0
)(
)100=(0,88340,969)1,30190,0567100=0,6318
R f =( )(
A1 A0
Kp 0
V0
V
A

2. Influena modificrii prghiei financiare asupra ratei rentabilitii financiare:

V
A
A
Pn
R f = 1 ( 1 0 )( 0 )100=0,8834(1,47471,3019)0,0567100=+0,8672
A1 Kp1 Kp 0
V0
A
Kp

3. Influena modificrii rentabilitii nete asupra ratei rentabilitii financiare:

V
A
Pn Pn
R f = 1 ( 1 )( 1 0 )100=0,88341,4747(0,04440,0567)100=1,602
A 1 Kp 1
V1 V0
Pn
V

Perioada 2013 2014

Modificarea Rf = 4,13 % - 5,79 % = -1,66 %
Din care:
1. Influena modificrii vitezei de rotaie a activelor totale asupra rentabilitii financiare:
V
V
A
Pn
R f =( 1 0 )( 0 )( 0 )100=(0,8980,8834)1,47470,0444100=0,1052
A1 A 0
Kp0
V0
V
A

2. Influena modificrii prghiei financiare asupra ratei rentabilitii financiare:

V
A
A
Pn
R f = 1 ( 1 0 )( 0 )100=0,898(1,35531,4747)0,0444100=0,476
A1 Kp1 Kp0
V0
A
Kp

3. Influena modificrii rentabilitii nete asupra ratei rentabilitii financiare:

V
A
Pn Pn
R f = 1 ( 1 )( 1 0 )100=0,8981,3553(0,03390,0444 )100=+1,27
A 1 Kp1
V1 V0
Pn
V

49

Rata retabilitatii financiare a capitalului propriu in perioada 2012-2013 s-a redus

in principal pe baza vitezei de rotatie a activului si rentabilitatii nete. Acest lucru este justificat de
existenta unor surse de finantare atrase tot mai mari, imobilizate in activ, ceea ce a condus la incetinirea rotatiei lor.
In perioada 2013-2014 rentabilitatea financiara a cotinuat sa scada intr-o proportie
mai mare. Cresterea vitezei de rotatii si rentabilitatii nete nu au putut acoperii pierderea obtiuta
in urma parghiei fianciare care s-a redus cu -0,476.

2.5.2.4 Analiza performaneti financiare

Pentru compania "SC .Bermas am folosit abordarea anglo-saxon, deoarece este
ce lmai des folosit in practic si rspunde cel mai bine la determinarea indicatorilor
calculate ulterior.
1. EBITDA (earning before interest and taxes) reprezinta castigul din activitatea de
exploatare, fara sa fi fost afectat de amortizari si provizioane.
EBITDA = Venituri operationale Cheltuieli operationale + Cheltuieli cu amortizarea
2. EBT exprim diferena pozitiv ntre veniturile totale nregistrate n contabilitate

indiferent dac veniturile sunt sau nu impozabile i cheltuielile totale nregistrate n

contabilitate , indiferent de natura i felul lor sau dac sunt sau nudeductibile fiscal.
EBT = Venituri totale- Cheltuieli totale
3. EBE scoate n eviden fluxurile de numerar implicate n activitatea de exploatare a
ntreprinderii, mrimea sa fiind dat de diferena dintre acestea.
EBE = Valoarea adugat + Venituri din subvenii de exploatare Cheltuieli cu impozite, taxe i
vrsminte asimilate Cheltuieli cu remuneraiile personalului Cheltuieli privind asigurrile
sociale i protecia social
4. Capacitatea de autofinantare exprim capacitatea firmei de a i putea asigura dezvoltarea

prin proprii mijloace financiare, n termeni monetari (de ncasri i de pli).

Capacitatea de autofinantare = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din
exploatare + Venituri financiare- Cheltuieli financiare + Venituri excepionale - Cheltuieli
excepionale[4] Impozit pe profit
Indicatori

2012

2013

2014

EBITDA

3.687.413

3.504.136

3.642.622

EBT

1829715

1.490.014

1.108.704

EBE

5.357.508

4.562.815

12.232.146

Capacitatea de
autofinantare

3.088.468

2.629.865

1.039.790

50

Se constata o scadere a capacitatii de autofinantare, ceea ce reflecta faptul ca societatea are

un grad tot mai mare de indatorare.

2.5.2.5 Analiza riscului

Societatea este expus la urmtoarele riscuri din utilizarea instrumentelor financiare:

riscul de credit;
riscul de lichiditate;
riscul de pia.

Politicile societii de gestionare a riscului sunt definite astfel nct s asigure

identificarea i analiza riscurilor cu care se confrunt societatea, stabilirea limitelor i
controalelor adecvate, precum i monitorizarea riscurilor i a respectrii limitelor stabilite.
Politicile i sistemele de gestionare a riscului sunt revizuite n mod regulat pentru a reflecta
modificrile survenite n condiiile de pia i n activitile societii.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si asuma obligatiile pe termen
lung. Aceasta se apreciaza prin gradul de indatorare si levier.
Gradul de indatorare:
Gr ind

Levierul:

DAT
DAT +CPR

Indicatori

Lev =

DAT
CPR

2012

2013

2014

Datorii financiare

5,22%

1,37%

Capitaluri proprii

22087527

22051753

22563899

Grad de indatorare

5,22%

1,37%

Levier

5,51%

1,39%

Gradul de indatorare a scazut ca urmare a scaderii datoriilor pe termen lung.

a)Riscul de credit este riscul ca societatea s suporte o pierdere financiar ca urmare a
nendeplinirii obligaiilor contractuale de ctre un client sau o contrapartid la un instrument
financiar, iar acest risc rezult n principal din creanele comerciale ale societii.
Valoarea contabil a activelor financiare reprezint expunerea maxim la riscul de credit.
Expunerea maxim la riscul de credit a fost:

51

Expunerea la riscul de credit

Valoarea contabila
Creante comerciale si alte
active curente
Numerar si depozite la banci
TOTAL

31.12.2013
2.166.971

31.12.2014
2.455.008

22.077
2.189.048

19.873
2.474.881

Expunerea societii la riscul de credit este influenat n principal de caracteristicile

individuale ale fiecrui client.
Conducerea a stabilit o politic de credit conform creia fiecare nou client este analizat
individual din punct de vedere al bonitii nainte de a i se oferi condiiile standard ale societii
de plat i de livrare.
Societatea stabilete o ajustare pentru depreciere care reprezint estimrile sale cu privire
la pierderile din creane comerciale. Ajustrile pentru deprecierea creanelor se refer n principal
la componente specifice aferente expunerilor individuale semnificative suportate i identificate.

Depreciere

Analiza numrului de zile de ntrziere pentru creanele comerciale i alte creane:

-leiNerestante si restante intre0 si
30 zile
Restante intre 31 si 60 zile
Restante intre 61 si 120 zile
Restnte intre 121 si 180 zile
Restante intre 181 si 360 zile
Mai mult de 360 zile
TOTAL

Valoarea bruta
203.727
293.785
513.645
54.270
5.200
1.139.384
2.210.011

Depreciere

(687.428)
(687.428)

b) Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este riscul societii de a ntmpina dificulti n ndeplinirea
obligaiilor asociate datoriilor financiare care sunt decontate n numerar sau prin transferul altui
activ financiar. Abordarea societii n administrarea lichiditii const n asigurarea, pe ct de
mult posibil, c va dispune mereu de lichiditi suficiente pentru a-i achita obligaiile scadente,
att n condiii normale ct i n condiii de stres, fr a suporta pierderi inacceptabile sau a pune
n pericol reputaia societii.
n general Societatea se asigur c dispune de numerar suficient pentru acoperirea
cheltuielilor operaionale.
Tabelul urmtor prezint scadenele contractuale reziduale ale datoriilor financiare la
finalul perioadei de raportare, inclusiv plile estimate de dobnd:

52

31.12.2014

Valoarea
contabila

Fluxuri de
numerar
contractuale

Mai putin de 2
luni

2-12 luni

Peste 12 luni

Datorii
comerciale

1.272.530

1.272.530

1.272.530

Credite pe
termen mediu

1.215.139

1.215.139

40.000

860.000

315.139

Imprumuturi
pe termen
scurt-banci

4.427.072

4.427.072

4.427.072

Alte datorii

1.020.379

1.020.379

1.020.379

TOTAL

7.935.120

7.935.120

2.332.909

5.287.072

315.139

c) Riscul de pia
Riscul de pia este riscul c variaia preurilor pieei, cum ar fi cursul de schimb valutar, rata
dobnzii i preul instrumentelor de capitaluri proprii, s afecteze veniturile societii sau
valoarea instrumentelor financiare deinute. Obiectivul gestionarii riscului de pia este acela de
a gestiona i controla expunerile la riscul de pia n cadrul unor parametri acceptabili i n
acelai timp de a optimiza rentabilitatea investiiilor.
Riscul de rat a dobnzii

Profilul expunerii la risc

La data raportrii, profilul expunerii la riscul de rat a dobnzii aferent instrumentelor

financiare purttoare de dobnd deinute de societate a fost:
Instrumente cu rata variabila
Credite pe termen mediu

31.12.2013
2.053.958

31.12.2014
1.215.139

Imprumuturi pe termen scurtbanci

TOTAL

5.140.634

4.427.072

7.194.592

5.642.211

Analiza de senzitivitate a valorii juste pentru instrumentele cu rat de dobnd fix

Societatea nu a clasificat active sau datorii financiare cu rat de dobnd fix la valoarea
just prin profit sau pierdere sau disponibile pentru vnzare. Prin urmare, o modificare a ratelor
de dobnd la data raportrii nu ar afecta situaia rezultatului global.

Analiza de senzitivitate a fluxurilor de numerar pentru instrumentele cu rat de dobnd

variabil

O cretere a ratelor de dobnd cu 1% la data raportrii ar fi determinat o scdere a

profitului cu 47.839 lei la 31 decembrie 2014 (31 decembrie 2013: 51.406 lei). Aceast analiz
presupune c toate celelalte variabile, n mod particular cursurile de schimb valutar, rmn
constante.
53

O depreciere a ratelor de dobnd cu 100 puncte de baz la 31 decembrie 2014 ar fi

condus la acelai efect,dar de sens contrar, asupra sumelor prezentate mai sus, considernd c
toate celelalte variabile rmn constante.
d) Riscul valutar
Societatea este expus riscului valutar datorit achiziiilor i datoriilor care sunt
exprimate ntr-o alt valut dect cea funcional, respectiv euro.
Expunerea societii la riscul valutar este prezentat n tabelul urmtor:
31.12.2014
Active financiare
Creante
comercile si alte
active curente
Numerar si
depozite la banci
TOTAL
Datorii
financiare
Datorii
comerciale
Imprumuturi pe
termen scurt
Alte datorii
TOTAL

RON

EURO

USD

Alte valute

2.455.008

19.805

68

2.474.813

68

1.261.200

11.330

4.427.072
1.020.379

6.708.651

11.330

Analiza de senzitivitate
O apreciere cu 10 puncte procentuale a monedei RON la 31 decembrie 2014 comparativ
cu euro ar fi determinat o scdere profitului cu 1.077 lei.
e) Riscul aferent impozitrii
ncepnd cu 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderrii Romniei la Uniunea European,
Societatea a trebuit s se supun reglementrilor fiscale ale Uniunii Europene i s implementeze
schimbrile aduse de legislaia european. Modul n care societatea a implementat aceste
schimbri rmne deschis auditului fiscal timp de cinci ani.
Interpretarea textului i procedurilor de implementare practic a noilor reglementri
fiscale UE intrate n vigoare poate varia, i exist riscul ca anumite tranzacii, spre exemplu, s
fie percepute diferit de autoritile fiscale n comparaie cu tratamentul societii.
n plus, Guvernul Romniei deine un numr important de agenii autorizate s efectueze
controlul societilor care opereaz pe teritoriul Romniei. Aceste controale sunt similare
auditurilor fiscale din alte ri i pot acoperi nu numai aspectele fiscale, dar i alte aspecte legale
i de reglementare care prezint interes pentru aceste agenii. Este posibil ca societatea s fie
supus controalelor fiscale pe msura emiterii unor noi reglementri fiscale.

54

f) Mediul de afaceri
Criza global de credit i de lichiditate care a nceput la mijlocul anului 2007 a
determinat, printre altele, un nivel sczut i accesarea dificil a fondurilor de pe piaa de capital,
un nivel sczut al lichiditii ntregului sector bancar din Romnia i valori crescute ale ratelor la
mprumuturile interbancare. Pierderile semnificative suferite pe piaa financiar internaional ar
putea afecta capacitatea Societii de a obine noi mprumuturi i de a refinana mprumuturile pe
care le are deja la termenii i condiiile aferente tranzaciilor anterioare.
Stabilirea conformitii cu contractele de mprumut i cu alte obligaii contractuale,
precum i evaluarea incertitudinilor semnificative constituie noi provocri pentru
societate.Debitorii societii pot fi, de asemenea, afectai de situaia de lichiditate sczut, care ar
putea afecta capacitatea acestora de a rambursa datoriile scadente. Deteriorarea condiiilor
financiare n care debitorii i desfoar activitatea ar putea avea, de asemenea, un impact
asupra gestionrii previziunilor fluxurilor de numerar i asupra evalurii deprecierii activelor
financiare i nefinanciare. n msura n care informaiile au fost disponibile, conducerea a inclus
estimri revizuite ale fluxurilor viitoare de numerar n politica sa de depreciere.
Temerile c deteriorarea condiiilor financiare ar putea contribui n viitor la diminuarea
ncrederii au determinat realizarea unor eforturi comune din partea guvernelor i bncilor
centrale de adoptare a unor msuri care s contracareze cercul vicios al creterii aversiunii fa
de risc i s ajute la minimizarea efectelor crizei financiare i, n cele din urm, la reinstaurarea
funcionrii n condiii normale a pieei.
Conducerea societii consider c lichiditatea societii ar putea fi afectat n anul
urmator 2015 de o serie de evenimente sau factori de incertitudine cum ar fi:
conjunctur nefavorabil a pieei care ar conduce la incapacitatea de a face fa
concurenei,existnd posibilitatea fixrii concertate a preurilor de ctre grupurile ce dein
poziii dominante din piaa de profil, la care s-ar aduga i alte politici temporare
anticoncureniale;
creterea preurilor la combustibili i energie cu implicaii majore n costurile de
producie avnd n vedere i durata ciclului de fabricaie a malului i a berii bazat pe
tehnologia clasic care presupune n total (mal + bere) circa 120 zile;
creterea impozitelor i taxelor, n principal a accizelor la bere;
intrarea n insolven voit sau fortuit a unor clieni ai Societii distribuitori de bere
ca urmare a limitrii accesului acestora la credite pentru susinerea activitii care ar spori
riscurile comerciale la ncasarea mrfii.
Conducerea consider c ia toate msurile necesare pentru a sprijini durabilitatea i creterea
afaceri societii, n condiiile actuale prin:
monitorizarea n mod constant a lichiditii;
realizarea de prognoze pe termen scurt privind lichiditatea net;
monitorizarea fluxurilor de intrare i de ieire a numerarului (zilnic), evaluarea efectelor
asupra debitorilor.

2.5.2.6 Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului economico-financiar

Puncte tari:
- activitatea societatii comerciale nu depinde de subventii si/sau credite foarte mari;
- tendinta de stopare in 2014 a scaderii cifrei de afaceri inregistrata in 2013;
- echilibrul economico-financiar cunoaste o evolutie favorabila, incadrandu-se in
parametrii ce
55

pot fi considerati normali,

- viteza mare de rotatie a activelor;
- solvabilitatea si lichiditatea intreprinderii este buna;
- randamentul bun al capitalului.
Puncte slabe:
- cifra de afaceri, costurile de exploatare, rata rentabilitatii, marja de profit, au inregistrat
pe perioada analizata fluctuatii tot mai mari.

56