Sunteți pe pagina 1din 53

SUBIECTE REZOLVATE - Topografie

CCIA. C.Brisan. Anul 1. Semestrul 1.

Subiecte propuse:
A. 1 Explicati semnificatia urmatoarelor notiuni: elipsoid de referinta, proiectie topografica, proiectie
cartografica.
2 Definiti notiunile: curba de nivel, echidistante. Clasificarea curbelor de nivel.
3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda seriilor. Exemplu.
4 Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivelment geometric.
5 Transmiterea cotelor si groapa de fundatie.
6 Trasarea lungimilor prin masurarea directa.
7 Determinarea inclinarii constructilor cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului.
8 Elemente geometrice ale curbelor circulare.
B.
1 Care este proiectia conforma? Dar o proiectie echivalenta? Priectia GAUSS?
2 Enumerati formele tip de inaltimi. Dealul reprezentare.
3 Explicati: punerea la punt a lunetei, punctarea obiectelor vizate.
4 Princiupiul tahimetriei paralatice; mira orizontala de invat descriere.
5 Calculul volumul de terasamente principiu; calculul terasamentelor de planuri cu curbe de nivel.
6 Trasarea unghiurilor.
7 Clasificarea deplasarilor si deform. constructiilor
8 Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente
C.
1 Care sunt elementele topografice ale terenului schita, enumerare;
2. Enumerati formele tip de adancituri. Valea reprezentare;
3. definiti axele teodolitului. Reprezentare grafica
4. Detereminarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare, mira.
5. Trasarea unei cote la un punct inalt de pe constructie
6. trasarea cotelor pe terasament geometric
7. determinarea inclinarii constructiilor prin masurarea unchiurilor orizontale
8.Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda
D.
1 Definiti urmatoarele elemente: unghi orizontal, unghi de panta, orientare topografica. Grafic;
2 Plan topografic. Harta topografica. Definitii, caracteristici
3 Enumerati tipuri de dispozitive de citire la teodolit, exemple de metode de citire la microscopul cu
scarita;
4 Determinarea distantelor pe cale stadimetrica(axa de vizare paralela cu linia terenului);
5 Trasarea unei platforme orizontale;
6 Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric;
7 Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica;
8 Trasarea arcelor de elipsa
E.
1 Definiti latitudinea si longitudinea geografica schita.
2 Scara planurilor si hartilor topografice.
3 Asezarea in statie a teodolitului.
4 Principiul nivelmentului trigonometric.
5 Trasarea unui plan de panta data.
6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor polare.
7 Determinarea inclinarii cosurilor de fum prin masurarea unghiurilor oraizontale si masurarea tasarilor.
8 Trasarea curbelor curculare prin metoda coordonatelor polare
F.
1 Definitia erorii; clasificarea erorilor.
2 Semne convenrionale pentru planimetrie; tipuri, exemple.

3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.


4 Calculul si compensarea unei drumuri planimetrice sprijinite la capete.
5 Tipuri de imprejmuiri folosite la trasarea axelor constructilor.
6 Trasarea linilor de panta data.
7 Ridicarea retelelor tehnice subterane.
8 Masurarea tasaraului prin nivelment geometric.
G.
1 Clasificarea masuratorilor.
2 Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti.
3 Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.
4 Calcuylul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric sprijinita la capete.
5 Trasarea gropilor de fundatie.
6 Determinarea inaltimii constructilor (se poate masura distanta)
7 Tipuri de retele de sprijin pentru ridicarea detaliilor.
8 Calculul tasarii si deformatiti findatiilor constructilor.
H.
1. Definiti notiunile de eroare reala, eroare aparenta, ecart, toleranta.
2. Deteminarea suprafetelor pe planuri si harti topografice (grafic, mecanic)
3. Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de
reducere la orizont.
4. Determinarea punctelor prin intersectia inainte.
5. Lucrari topografice la montarea stalpilor din beton armat.
6. Determinarea inaltimii constrauctilor (nu se poate masura distanta)
7 Trasarea aliniamentelor prin procedeul aliniamentelor succesive.
8 Trasarea Curbelor circulare prin metoda tranpentelor succesive.
I.
1 Elementele topografice ale terenului.
2 Trasarea de planuri si harti ale unei linii de panta data.
3 Care sunt erorile de reglaj ale teodolituluil cum se verifica si se rectifica eroarea de colimatie orizontala.
4 Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor.
5 Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici.
6 Trasarea punctelor caracteristice ale constructilor prin metoda intersectiei repetate.
7 Trasarea unui punct intermediar untilizand punctele de la capetele aliniamentelor.
8 Trasarea curberlor circulare prin metoda corzilor prelungite.
J.
1 Erori de masurare; definitii, clasificare.
2 Construirea profilului topografic pe o anumita directie.
3 Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice.
4 Verificarea si rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment
geometric.
5 Trasarea elementelor curbe ale constructilor.
6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor rectangulare.
7 Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor.
8 Elemente principale ale curbelor circulare.

Bonus
Topografia (topos = loc, grafein = a scrie) este stiinta care se ocupa cu tehnica masurarii scoartei terestre
pe siprafete mici (maxim 80km2), precum si cu intocmirea planurilor si hartilor topografice.
Topografie generala are ca obiect masurarea unor sprafete cu toate detaliile existente si reprezentarea
lor conventionala pe un plan;
Topografia aplicata (inginereasca) are ca obiect aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planurile
sau hartile topografice.

Subiecte Rezolvate:
- Subiectul A
1) Explicati semn. urm. notiuni: elipsoid de referinta, proiectie topografica, proiectie cartografica.
Elipsoid de referinta: supr. matem. fol. in calculele geodezice in locul geoidului (supr. cont. supr de
nivel zero supr. marilor si oceanelor in stare de echilibru prelungita pe sub continente)
Proiectie topografica: - pr orto. Pctele de pe supr topo oca se proiecteaza pe o sup plana, oriz. Nu se tine
cont de curb Pamant.
Proiectie cartografica: se clasifica astfel:
a) dupa caracterul deformarilor: conforne | echidistante | echivalente | arbitrare
b) dupa modul de realizare al prezentarii: azimutale | cilindrice | conice | pseudo cili/conice | policonice
2) Def notiunile: curba de nivel, clasificarea curbelor de nivel, echidistanta.
Curba de nivel: proiectia in plan H a liniei ce uneste pctele de pe supr topografica ce au aceeasi cota.
Clasificarea curbelor de nivel:
a) normale: desenate cu linie subtire, continua, sepia, intervale E
b) principale: linie mai groasa, continua, sepia, intervale 5E
c) ajutatoare: linie subtire, intrerupta, intervale E/2
d) accidentate: linie subtire, punctata, intervale E/4
Echidistanta: distanta pe verticala, constanta, dintre suprafetele plane si orizontale de sectionare a
reliefului. Altfel, diferenta de nivel dintre doua curbe de nivel consecutive.
3) Mas ungh orizontale prin metoda serilor. Ex:
- se fol in cazul masurarii mai multor ungh dintr-un pct de statie.
- se alege ca pct de plecare pe acela care are conditii optime de vizare si este mai indepartat.
- se vizeaza in sens orar in pozitia 1 si antiorar in poz 2.
- intervalul dintre orignile seriilor se cal cu relatia: I=200 G/n
Operatii de control si corect a vizelor:
- control pe fiecare direct masurata in poz I si II : CB-CB<= T = (2/3ec)
- calculul directiilor medii: CB= (CB+CB)/2
- calculul neinchiderii turului de orizont: en=CAi-CA <=T, T=p*rad(n) p-aproximatia teodolit, n - nr
punctelor vizate
- compensarea in statie a directiilor: qu (corectie unitara) = -en / n
CAc = CA + 0 * qu
CBc = CB + 1*qu
..........................
CAic = CAi +

n*qu = CA
- calculul reducerii la 0 a originii
DA = CAc CAc = 0
DB = CB c CA c
-----

DA = CAic - CAc
4) Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivel geometric.
Nivelmentul geometric se bazeaza pe principiul vizei orizontale a intrumentului. Diferentele de nivel se
determina din diferentele citirlor pe mirele tinute vertical in cele 2 pct. Dupa ce s-a realizat orizontalizarea
axei de vizare a intrumentului de nivelment. Distanta dintre A si B nu trebuie sa depaseasca 100m
(max300m). Este cel mai precis.
Tipuri:
a) Nivelment geometric de mijloc
b) Nivelment geometric de capat

[Desen #1]

5) Transmiterea cotelor si groapa de fundatie.


Daca groapa de fundatie are adancimea mai mare de 3-4m transmiterea cotelor se face astfel: se suspenda
vertical o ruleta care la partea de jos este prevazuta cu o greutate introdusa intr-un vas cu apa ca sa
amortizeze pendilarile benzii. [Desen + Formule #2]

6) Trasarea lungimilor prin masurarea indirecta


Cuprinde urmat etape:
.Se traseaza aprox distanta si se obtine B
.Se masoara distanta trasata
.Se calculeaza di. fata de val proiectata, se aplica cu panglica B final.
7) Determinarea inclinarii constructilor cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului:
In partea de sus a cladirii se alege un punct oarecare caracterisit bine marcat care se proiecteaza la baza
cladirii, in ambele pozitii ale lunetei.
Inclinarea zidurilor cladirilor se det. in 2 pozitii reciproce, perpendiculare, iar inclinarea totala
Q= rad(q1 2 + q2 2 )
8) Elementele geometrice ale curbelor circulare:
- sageata curbei = R(1-cos(/2))
R raza de racordare,
= 200 G
T=lung tg = Rtg( /2)
b=lung bis = v0-R=R/[cos( /2)-R]=R(sec( /2) 1)
lc= (R*)/200
Dt = depasirea tg = 2Tlgc
XB = Rsin( /2)
YB=R(1-cos( /2))
Pct principale: V, T, Te, B

- SUBIECTUL B
1) Ce este proiectia conforma? Dar o proiectie echivalenta? Proiectia Gauss?
Proiectia conforma: proiectia cartografica care pastreaza unghiurile nedeformate
Proiectia echivalenta: pastreaza suprafetele nedeformate
Proiecta echidistanta: pastreaza distantele nedeformate
Proiectia arbitrara: deformeaza atat ariile, cat si unghiurile si distantele.
Proiectia Gauss: este o proiectie cilindrica transversala si confirma. In acest sistem de proiectie Pamantul
este impartit in 60 de zone de cate 6 numite fuse.
Meridianul axial al fiecarui fux se reprezinta in plan printr-o linie dreapta este axa absciselor, iar
proiectia ecuatorului este axa ordonatelor.

2) ENUMERATI FORMELE DE INALTIMI. Dealul reprezentare, Forme tip de inaltimi:


mamelonul, piscul, dealul, saua.
Mamelonul = inaltimi aproximativ 50-150m
Piscul = inaltimi cu versanti foarte inalti, varf ascutit
Dealul = ridicatura cu 2 versanti ce se unesc de-a lungul unei linii de panta numita linie de creasta
Saua = forma de relief care racordeaza 2 dealuri printr-o creasta mai joasa.
Dealul: 1. linia de creasta, 2. Bergstrich, 3 versanti, 4 piciorul dealului

3) EXPLICATI NOTIUNILE:
Punerea la punct a lunetei se face in 2 faze:
- punerea la punct a reticulului sau clarificarea firelor reticulare
- punerea la punct a imaginii obiectului vizat (focusare)
Punctarea obiectelor vizate consta in aducerea centrului firelor reticulare pe punctul matematic al
obiectului. Se face in 3 faze:

4) PRINCIPIUL TAHIMETRIEI PARALACTICE, mira orizontala de invar.


Tehimetria paralactica presupune folosirea unui teodolit si a unei mire de invar la determinarea
distantelor.

Mira BALA e formata din 2 tuburi de metal usor (aluminiu) denumite bratele mirei si sunt prevazute
cu repere (marci) de vizare la capete. Bratele mirei se fixeaza intr-o piesa centrala ce poarta de asemenea
un reper. Piesa centrala se fixeaza in ambaza ce are suruburi de calare, placa de tensiune si placa de baza.
Orizontalizarea se face cu nivela sferica, iar perpendicularitatea pe axa de vizare, se realizeaza cu ajutorul
colimatorului)

5) CALCULUI VOLUMELOR DE TERASAMENTE principiu, calculul teresamentelor cu curbe de


nivel.
Calculul volumelor de terasamente: - volumul de terasamente se calc prin aproximarea cu volumul unei
prisme ce are ca baza un plan orizontal, partea de sus suprafata terenului si suprafetele verticale (
lateralul prismei)

Calculul terasamentelor pe planuri de nivel (curbe de nivel). Se procedeaza astfel:


- se det suprafetele delimitate de curbele de nivel in limitele suprafetei proiectate
- se inmultesc aceste suprafete cu media cotelor curbelor de nivel invecinate
- se calculeaza cotele de lucru
- se determina volumul sapaturilor, respectiv umpluturilor
V=S1H1+S2H2+....SnHn

6) TRASAREA UNGHIURILOR
- aplicarea pe teren a unui unghi consta in gasirea celea de-a doua laturi fata de prima latura fixata pe
teren (latura de orientare)
Trasarea cu precizie redusa: cu luneta intr-o singura pozitie

Trasarea cu precizie medie: cu luneta in ambele pozitii.

Trasarea cu precizie ridicata:


- se traseaza pe teren in w in pozi I si w => C
- se marcheaza c la distanta ceruta si apoi se masoara ungh. Trasat prin metoda repetitiei sau seriilor.
- se calculeaza Dw=w-w
- se calculeaza corectia liniara q=d*tgDw sau q=(d*Dw)/q
- sec construieste in Cun ungh. drept si se aplica q.

7) CLASIFICAREA DEPLASARILOR SI DEFORMARILOR CONSTRUCTIILOR


Deplasarea = schimb poz unui pct al constructiei supus solicitarilor
Deformatie = schimbarea distantei relative dintre punctele constructiei
Deformatii si deplasari liniare:
1. Tasarile sau deplasarile pe verticala in jos ale fundatiilor constructilor si ale terenului de fundatie a
constructiilor.
2. Lasarile de teren, care au caracter de prabusire fiind provocate de modifi radicala ale str terenului.
3. Bombarile sau ridicarile, repr deplasri pe verticala in sus ale fundarilor constr.
4. Inclinarile (constructiilor si fundatiilor)
5. Denivelarile
6. Crapaturile si Fisurile
7. Deplasari pe orizontala ale constructiilor.
Deformatii si deplasari unghiulare constituite din rotirile elementelor de fundatie ale constructiilor
Blocuri de fundatie | radiere | etc
Deformatii speciale cele mai frecventa sunt alungirea sau scurtarea unor elem de constructii.
8) METODA COORDONATELOR RECTANGULARE PE TANGENTE
a) Abscise egale pe tg: coordonatele rectangulare ale unui punct oarecare aflat pe arcul de cerc de
raza R sunt:
x = abscisele egale din 2 in 2m, din 5 in 5m, din 20 in 20m; si

Intinzand panglica pe aliniamentul Ti-V si pornind de la pct de tg spre vf din 5 in 5m se ridica cu ajut teo
ordonate de val corespunzatoare.

b) Arce egale: arce de lungime (l) => ungh egale(arce egale de 2,5,10,20m)
Coord pcte 1, 2, 3 se deduc astfel:

Masurand abscisele pe tangente si ridicand perpendicularele pe care se masoara ordonatele y, se


picheteaza in detaliu cu tarusi curba de racordare, pornind de la punctele de tangenta spre bisectoare.

- SUBIECTUL C
1) care sunt elementele topografice ale terenului (schita si enumerare)
Elemente topografice ale terenului sunt:
a) liniare : lungimea inclinata , lungimea orizontala si diferenta de nivel
b) unghiulare : orizontale (w) , verticale (de panta ) si zenitale .

2) Enumerati elementele tip de adancituri: Valea reprezentare,


Formele tip de adancituri sunt : caldarea, valea, viroaga (crovul) si bazinul hidrografic.
Valea = depresiunea formata din 2 versanti care coboara si se unesc in fundul vaii, pe linia de
impreunare a apelor (talveg) -> diedru convex.

3) Definiti acele teodolitului


Teodolitul are 3 axe:
1. Axa VV axa principala (axa de rotatie principala) care trebuie sa fie verificata in timpul
masuratorilor
2. axa OO axa secundara ( axa de rotatie a lunetei impreuna cu cercul vertical) care trebuie sa fie
orizontala in timpul masuratorilor
3. axa rO1 axa de vizare a lunetei ( axa reticul obiectiv).

4) Determinarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare perpendiculara pe mira.

D=D+ + f
D/f = H/h
D=(f/h)*H=k*H
h distanta intre firele stadimetric
j dist. focala a lentile obiectivului
H- nr generator, K coeficient stadimetric, distanta de la centru optic la axa verticala

5) Transmiterea unei cote la un pct inalt de pe


constructie

6) Trasarea cotelor pe terasament geometric

7) Determinarea inclinarii constructiilor prin masurarea unghiurilor orizontale

Teodolitul se instaleaza pe prelungirea celuilalt perete in A si se masoara unghiul vertical intre


directia spre B si un alt perete stabil C1.
Masurand periodic unghiul orizontal
se determina cresterea inclinarilor
partiale.

8) Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda

Trasarea se face prin coordonate rectangulare pe coarda de la B la Ti respectiv Te.

- Subiectul D
1) Definiti urmatoarele elemente: ungh orizontale, ungh de panta, orientare topografica (grafic)
Ungh orizontale: ungh diedre formate de planele verticale ce trec prin laturile a doua drepte care trec
prin punctele A-B,respectiv A-C.
Ungh de panta: ungh pe care il face directia inclinata LAB cu pl orizontal ce trece prin punctul A

Orientare topografica: unghiul format de directia de referinta cu directia respctiva masurat in sensul
acelor de ceasornic pornind de la directia de referinta, sau ungh pe care il form o dr oarecare cu o paralela
la axa OX in plan orizontal in sens orar.

2)Plan topografic, harta topografica


Plan topografic este reprez plana, conventionala si micsoarata a unei suprafete de teren, cu grad de
generalizare mic, la scara mare, fara a tine cont de curbura Pamantului.
Harta topografica: este reprezentarea plana, conventionala si micsorata a unei supr de teren, cu grad de
generalizare mare, la scara mica, tinand cont de curbura.
Hartile si planurile au trei caracteristici de baza:
- reprezentare plana; proiectii ortogonale pe plan orizontal
- reprezentare conventionala; cu semne conventionale
- reprezentare micsorata la scara.
Planuri topo (1:100 1:10k)
- planuri topo de baza (2k, 5k,10k) | planuri topo speciale (0.1k...1k)
Harti topo (< 1:25k)

- la scari mari (25k,...100k) | harti topo de ansamblu (200k...1kk)


3) Enumerati tipurile de dispozitive de citire la teodolite. Explicati modalitatea de citire la microscopul
cu scarita.
Dispozitive de citire :
1. Vernierul circular ( teodolitul vechi)
2. Microscopul cu fir (Teodolitul 080),
3. Microscopul cu scarita (teodolitul 020),
4. Microscopul cu micrometru optic cu coincidenta (teodolitul 010),
5. Display (teodolitele electronice)
Microscopul su scarita: are pe reticul o scara a carei marime corespunde cu marimea aparenta a unei
diviziuni a cercului gradat. Scarita este divizata intr-un nr de parti egale.
4) Determinarea distantei pe care stadimetrica (axa de vizare paralela cu linia de pamant)

5)Trasarea unei platforme orizontale


- se poate realiza atat la o anumita cota impusa la proiect, cat si la o cota medie a terenului pentru
egalizarea terasamentelor( compensarea cantitatilor de pamant)
- nivelarea se face prin metoda patratelor cu lungimea de 10..50m in functie de relief si de precizia ceruta.
- pe baza datelor obtinute se face calculul cotei medii H0.
HI=( H11 + H12 + H21 + H22 ) / 4
HII=( H12 + H13 + H22 + H23 ) / 4
...................
H0=( HI + HII + ... + Hn ) / n
- pentru lucrari de mai mica precizie cotele varfurilor patratelor se pot determina prin interpolare intre
curbele de nivel ale suprafetei respective
Trasarea la cota proiectata se face astfel:
1. se aseaza instr. de nivelment in centrul suprafetei,
2. se calculeaza altitudinea planului de vizare Hv=H11+a11
pr
3. se calculeaza citirea proiectata b =Hv-H0 si compensam aceasta valoare cu citirea efectuata in
fiecare punct
4. se determina pentru fiecare punct adancimea sapaturii sau inaltimea umpluturii.
- nivelarea se poate realiza si dupa cotele de lucru care arata in fiecare punct cat trebui sapat sau umplut si
apoi se verifica cu instrumentul de nivelment.

6) Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric


In prealabil se determina distanta D

7) Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica


Deplasarea transversala se calc prin abaterile de la unghiurile de varf masurate in diferite etape conform
relatiei

8) Trasarea arcelor de elipsa


Se aplica axele AB=ea CD=2b

Coordonatele polare:
- cu polul in focarele F1 sau F2

- Subiectul E 1) Definiti latitudinea si longitudinea geografica:

--latitudinea( ) : unghiul diedru pe care il face planul normal ce trece prin pctul considerat cu planul
ecuatorului
-longitudinea( ) ungh pe care il face planul meridianului de origine cu planul meridianului locului
2) Scara planurilor si hartilor topografice:
a)Scara numerica = raportul dintre ,,d de pe harta si ,,D pe teren,exprimate in aceleasi unitati de
masura, iar n = numitorul scarii

b)Scara grafica reprezentari grafice ale scarii numerice care permit masurarea distantei pe planuri si
harti.
Este de 2 tipuri : liniara si transversala

3) Asezarea in statie a teodolitului:


Cuprinde 2 faze :
a) Centrarea aparatului (cu ajutorul dispozitivului de centrare)
b) Calarea aparatului:

- Calarea aproximativa- se realizeaza folosind posibilitatea de modificare a inaltimii picioarelor si


consta in aducerea in interiorul cercului reper a bulei nivelei sferice
-Calarea definitiva- cu ajutorul suruburilor de calare ale teodolitului; se roteste teod in jurul axei
principale pana cand nivela ajunge paralela cu linia ce uneste cele 2 suruburi de calare S1 si S2; Se roteste
teodolitul cu 100 grade pana cand nivela torica ajunge pe directia s3; se roteste s3 pana cand bula se afla
din nou intre repere si suportul devine orizontal si pe aceasta directie.
Teodolitul e asezat in statie atunci cand axa principala de rotatie trece pe punctul marcat la sol.
4)Principiul nivelmentului trigonometric:

5) Trasarea unui plan inclinat de o panta data:


Se face cu scopul scurgerii apelor din precipitatii
Pentru platforme cu un unghi de inclinare mai mare se foloseste teodolitul pentru platforme, iar pentru
platforme cu un unghi de inclinare mai mic se foloseste nivela.
1. Se considera ca trebuie nivelata o suprafata de 60x80 m cu o panta p de la 11-15 pe directia I-IV;
Platforma e materializata cu tarusi de lemn in vf. patr. cu lat. de 20m
2. Se calc cotele proiectate:
Hpi=HpI +p*di
Hpi=cota pctului P pe aliniam. i
HpI=cota pctelor pe aliniamentul I
P= panta, D= distanta de la I la i
3. Se transmite cota de la reper la cota cunoscuta HR si se calculeaza citirile pe mira fiecarui
aliniament
pr
bi =HR+r-Hpi
4. Problema se reduce la trasarea mai multor aliniamente de panta data apoi trasarea se face cu ajut
teodolitelor

6) Trasarea punctelor constructiilor prin metoda coordonatelor polare

-In teren deschis pentru constructii izolate, cai de comunicatii , canale


-Marimile si se determina pe cale analitica , trigonometrica sau grafica
Controlul trasarii punctului C se efectueaza prin:
- trasarea pct C din alt pct de sprijin
- trasarea pct C prin alta metoda de trasare
- compensarea dist si ungh dintre pctele trasate, obtinute prin masurare pe teren, cu valorile
cunoscute din proiect
7) Determ inclinarii cosurilor de fum prin masurarea unghiurilor orizontale si masurarea
trasarilor.

Masurand unghiurile la anumite intervale de timp si facand diferente intre valorile obtinute se
pot determina cresterile inclinarilor

8)Trasarea curbelor circulare prin metoda coordonatelor polare:

-se impune s lungimea corzii care poate fi de 2, 5 10 sau 20 m si apoi se calculeaza unghiul la centru
Pe teren se procedeaza astfel:
-se aseaza teodolotul in punctul T si apoi se vizeaza varful pe directia tangentei , in zero in aparat si se
contruieste unghiul lamda/2 calculat in prealalbil
-cu panglica se masoara segmentul s obtinandu-se pct alfa al curbei , apoi se construieste ungh 2*alfa/2 de
la tangenta de T

- Subiectul F 1) Def erorii, clasificarea erorilor


Eroarea este o diferenta mica intre val masurata si o val nominala (de referinta).
Erorile sunt rezultatelor unui complex de cauze dintre care cele mai generale sunt: imperfectiunea
instrumentelor topografice, lipsa de experienta, oboseala, imperfect. simturilor, perturbatiile si variatile
conditiilor naturale.
Clasificare:
a) dupa valoarea de referinta: - absolute i=Mi - x, unde x val reala, inaccesibila,
-aparente Vi=Mi M, unde M val cea mai probabila
b) dupa marime: evitabile (grosolane, greseli) si propriu-zise
c) dupa modul de programare: sistematica si intamplatoare
2) Semne conventionale pentru planimetrie, tipuri, exemple.
Semne conventionale = semne grafice simple, generalizate, alese astfel sa sugereze imaginea detaliului
din teren.
Tipuri de planimetrie: semne conventionale
- de scara : pt reprezentare pe harti si planuri a unor detalii din teren importante, dar care din cauza
dimensiunii lor reduse nu pot fi reprez la scara hartii sau planului. Acestea pot fi: - punctiforme
(punct geodezic, copaci), liniare (limite administrative, cai de comunicatie, ape curgatoare)
- de contur ( de suprafata) pentru detalii ce pot fi utilizate la scara
- explicative se folosesc combinate cu celelalte categorii

3) Masurarea ungh. orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.


Metoda Simpla folosita la masurarea unghiurilor izolate.
a) Procedeul prin diferenta citirilor
w=C2- C1, w= C2- C1 w=(w+w)/2

b) Procedeul cu zerouri de coincidenta.


Se aduce 0 al limbului pe directia de plecare. In pozitia I:

Metoda Repetitiei pt masurare mai precisa, consta in masurarea unui ungh de mai multe ori, luand ca
origine valoarea ungh obtinuta prin masurarea precedenta.

4) Calculul si compensarea unei drumuiri planimetrice sprijinite la capete.

Etape de calcul :
1. Calculul orientarilor

b) Calculul orientarii laturilor

c) Calculul orientarii definitive

2. Calculul cresterilor de coordonate

5) Tipuri de imprejmuiri folosite la trasarea axelor constructiilor.

Trebuie sa indeplineasca conditiile: laturile imprejmuirilor sa fie paralele cu axele, imprejmuirea


trebuie sa fie rectilinie si orizontala.
Imprejmuirile pot fi: - continue alc din stalpi care se ingroapa aprox la 3m, ale caror capete se taie
la aceeasi cota, iar pe ei se prind in cuie scanduri cu muchia la acelasi nivel.
- discontinue imprejmuirea pe capre, e alc din 2 stalpi ingropati avand o
scandura orizontala in partea superioara.

- Imprejmuirea pe aliniament (pe stalpi) consta din perechi de stalpi izolati pt


fiecare axa trasata: pe teren cu inclinare mare se face in trepte.

6) Trasarea liniilor de panta data


1. nivelment geometric de mijloc

2. . nivelment geometric de capat

7 Ridicarea retelelor tehnice subterane.


Presupune determinarea traseelor si adancimilor retelelor subterane (aliment cu apa, canalizari, gaze, etc)
in scopul reprez acestora pe planuri topografice.
a) Metoda directa cuprinde lucrari topografice efectuate in cursul procesului de executie ( inainte
de astuparea santurilor) - precizie mare, costuri mici, rapiditate, procedee uzuale.

b) Indirecta se utiliz in cazul retelelor subterane existente, ingropate. Mai putin precisa,
cheltuiesti mai mari. Uneori e singura posibila
Pentru determinarea adancimii se folosesc instrumente de nivelment, mire, echere pe care la o distanta
fixa se fixeaza o placuta metalica pe care se pune mira.
Pentru determinarea adancimii se pot folosi compasuri de reductie.

8) Masurarea tasarilor prin nivelment geometric


Componentele verticale ale deplasarilor punctelor observate se pot det. prin nivelment geometric repetat
periodic a punctelor observate amplasate pe constr. urmarite in timpul urmaririi deplasarilor absolute pe
verticala, nivelmentul se racordeaza la puncte de cota fixa.
Procesul de org si masurare a deformatiilor pe verticala cuprinde:
a) Crearea retelei speciale de nivelement formata din:
- marci fixate pe constructii care se taseaza, denumite marci sau repere mobile.
- repere de control amplasate in afara zonei de influenta a constructiei.

b) Amplasarea reperelor de control si a marcilor de tasare.


- Rolul reperelor de control este stabilirea nivelului comparator fata de care se determina deplasarile
marcilor de tasare
- Numarul de repere de control se amplaseaza in afara zonei de influenta a constructiei
- Distanta maxima la care se amplaseaza reperele mai mica de 50-60m. Numarul de repere de
control cel putin 3.

c) Alegerea instrumentelor, stabilirea metodei de observare si precizia de executare a nivelmentului


d) Stabilirea transelor de masuratori
e) Executarea observatiilor
f) Compensarea observatiilor pentru calculul deplasarilor pe verticala ale marcilor de tasare. Se folosesc
2 procedee: - calculul diferentelor de nivel intre punctelor
- calculul tasarilor pe baza cotelor marcilor de tasare
g) Calculul tasarii si deformatiei fundatiei constructiilor

- Subiectul G 1) Clasificarea masuratorilor


a) dupa modul de obtinere
- marimi directe se efect aplicand direct uni de masura etalon asupra marimii de masurat. (cu
panglica)
- indirecte cele ale caror valori nu se obtin direct, ci prin calcule efect asupra altor marimi care
sunt legate de cele pe care le urmarim a le det marimea prin rel mate dinainte cunosc
- conditionate reprez un caz special. reprez masuratorilor care trebuie sa satisfaca si o serie de
conditii geometrice/analitice (mas ungh)
b) in functie de cotele de care sunt executate :
- de aceeasi precizie(masurate cu acelasi intrument, cond, operator)
- de precizii diferite (difera ceva)
c) dupa gradul de corelatie : - dependente (daca ansamblul de conditii in care se efectueaza o mas
influenteaza rezultatul alteia)
- independente (caz contrar)
d) dupa necesitate : - necesare - nr min de mas.
- suplimentare - cresterea preciziei
2) Determinarea coordonatelor rectangulare ale unui punct de pe planuri si harti
Originea sist de coord este considera intersectia proiectiei meridianului axial al fusului cu proiectia
ecuatorului. Fiecare fus e impartit prin drepte paralele la axele de coordonate, in patrate cu latimea de
1km. Formeaza caroiajul rectangular al fusului respectiv. Din cauza convergentei meridianelor, caroiajul
rectangular nu este paralel cu liniile caroiajului geografic.

Determinarea coordonatelor rectangulare tinand seama de deformatia hartiei planului.


Se calculeaza coeficientul de deformatie :

3) Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.


Se vizeaza cu firul reticular orizontal la inaltimea instrumentului instalat in statie. Daca nu e posibil, la
inaltimea semnalului S sau la o val oarecare ce se noteaza in carnetul de teren.

4) Calculul si compensarea unei drumuiri de nivelment geometric sprijinita la capete.

Se dau HA, HB, se masoara dif de nivel intermediare ai, bi. Se cer cotele pctelor 1,2,.....,n-1
- Determinarea diferentei de nivel provizorii: h1=a1-b1...

- Controlul punctelor de nivelment : a b = hi


- controlul inchiderii diferentelor de nivel : cH = - eH = H AB - hi
- Compensarea diferentelor de nivel, repartizarea corectiei cH se face in 2 moduri:
- cand nivelurile sunt egale, se calc corectia unitare KH = cH/n

, valorile corectiilor se rotunjesc la


milimetri
-cand nivelurile sunt de lungimi diferite

5) Trasarea gropilor de fundatie


Se folosesc axele marcate pe imprejmuire, fata de aceste axe se aplica pe imprejmuire cu precizie de mm
distantele din proiect pana la toate marginile si conturile fundatiei care se marcheaza prin cuie scriind sub
ele numele axelor. Punctele de acelasi numar se leaga prin sarme de otel. La intersectiile acestora cu
proiectia lor pe pamant prin fire cu plumb se obtine conturul diferitelor parti ale fundatiei care se fixeaza
in teren prin tausi. Executarea sapaturii se opreste cand au mai ramas 10-20 cm pana la cota proiectata,
diferenta ce urmeaza a fi inlatura prin nivelarea pamantului. Abaterea maxim 3cm.

Controlul cotei in timpul sapaturii se executa cu teuri de nivelare cu coada lunga, de lungime calculata
care trebuie sa ajunga in aceeasi linie de vizare cu marginea superioara imprejmuirii.
Daca groapa de fundatie are o adancime este mai mare de 3-4 m, atunci transmiterea cotelor se face
folosind o ruleta suspendata si instrumente de nivelment.

6) Det inaltimii constructilor (se poate masura distanta)


- Se stationeaza cu teodolit intr-un pct situat la o distanta de cca 2..3 ori inaltimea constructiei
- Se masoara cu precizie D, 1, 2 vizand la baza constructiei si la partea superioara : I = h1 + h2

- Pentru verificare se aseaza teodolitul in alt pct si se repeta operatiile. Daca I2-I1 este o valoare mica,
se ia I=(I1+I2)/2

7) Tipuri de retele de sprijin pentru ridicarea detaliilor.


Reteaua de sprijin planimetrica trebuie sa asigure posibilitatea reprezentarea reliefului si materializarii
diferitelor puncte pe teren in redarea trasarii pe verticala a obiectivului. Este formata din retele de
nivelement de ord II, III si IV, indesite prin drumuiri si nivelment de ord IV.
Reteaua de sprijin planimetrica poate fi formata din :
- triangulatia de stat
- retele de triangulatie (microtriangulatie) locala
- retele poligonometrice
- retele de trilateratie ( microtrilateratie)
- retele de patrate fara diagonale

Pentru calculul cotelor varfurilor se masoara toate unghiurile, 2 laturi pentru patrulaterele initiate si de
control, iar la celelalte patrulatere o singura latura, restul elementelor se obtin prin calcule.

8) Calculul tasarii si deformatiilor fundatiilor constructiilor.


Tasarea absoluta sau totala T a fiecarei marci se calculeaza ca diferenta dintre cota ciclului
corespunzator Hi si cota ciclului initiai H1: T=Hi-H1
Tasarea medie a intregii constructii se termina cu relatia:

T1, T2, . Tn tasari absolute ale marcilor,


S1,S2,.., Sn - suprafata talpilor fundatiilor.
In practica tasarea medie a cladirii sau constructiei se calc ca med aritm.

Subiectul H
1.definiti eroarea reala, aparenta, ecartul, toleranta
Eroarea este o diferenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala (de referinta)
-eroarea reala: i=Mi x, x= valoarea reala, inaccesibila; Mi = valoarea masurata
-eroarea aparenta: Vi=Mi M, M= valoarea cea mai probabila
Ecart=diferenta dintre 2 marimi oarecare din sirul de masuratori (ai): i=Mi - Mj
Toleranta= ecartul maxim admisibil (T). Ecart maxim = diferenta maxima a 2 rezultate din sirul de
masuratori.

2.Determinarea suprafetelor pe planuri si harti topografice:


1. Metode numerice:
- pe baza relatiilor geometrice, care presupune descompunerea suprafetelor in triunghiuri. Se
calculeaza ariile acestora si se insumeaza

pe baza relatiilor trigonometrice

analitic in functie de coordonatele varfurilor

2. Metoda mecanica: se foloseste la determinarea suprafetelor cu un contur sinuos la care


descompunerea in figuri geometrice elementare este complicata. Utilizeaza planimetrele

Marimea suprafetei se determina prin perimetrarea conturului.


Determinarea suprefetelor sa poate face in 2 situatii:
Cu polul in exterior: S=Ks(Cj-Ci)
Cu polul in interior: S=Ks(Cj-Ci)+Q
Ks= constanta de scara a planimetrului
Ci si Cj= citirea initiala, respective finala intr-un punct al conturului
Q= constanta planimetrului, dat de firma constructoare pt scara 1:1 000

Precizia depinde de: tipul planimetrului; marimea suprafetei; scara planimetrului; metoda de planimetrare.
T0.0002S [m2]
3. Metoda grafica: precizia acestor metode este in functie de scara planului .
a)determinarea suprafetelor prin descompunerea poligoanelor in figure geometrice elementare

b)metoda paralelelor echidistante: determinarea suprafetei se face prin aplicarea unei retele de linii
paralele peste conturul de pe plan, cu relatia: S=a_(i=1)^nbI
c)metoda patratelor module: metoda consta in acoperire suprafetei de plan cu o retea de patrate de
suprafata cunoscuta (a). se numara patratele intregi (n1) si apoi se apreciaza din ochi fractiunile patratelor
marginale care adunate vor da un nr(n2) de patrate intregi. S= a(n1+n2)

3)Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de


reducere la orizont.
-corectia de etalonare;
-corectia de tensiune sau de intindere;
-corectia de temperature;
-corectia de reducere la orizont
Corectia de etalonare:

Corectia de reducere la orizont:

Functie de unghiul de panta()

Functie de diferenta de nivel (h)

Reducere la orizont a distantelor masurate pe teren cu panta neuniforma se face pe fiecare panou in parte
val finala a dist oriz este data de : D=L + Lk + Lp + Lt + l0

4)Determinarea punctelor prin intersectia inainte


Se aplica in acele cazuri in care masurarea distantei de la punctele retelei de sprijin e dificila sau
imposibila, adica la trasarea podurilor, lucrari hidrotehnice.
Precizia de trasare este data de :

5) Lucrari topografice la montarea stalpilor de beton armat.


Principiul de masurare corespunde principiului cunoscut la teodolite optico-mecanice.
Rezultatul citirilor e pbtinut sub forma liniara putand fi stocat in mod direct.
Metoda stationara
a) Metoda cercurilor codificate

b) Metoda incrementala

6)Determinarea inaltimii constructiilor cand nu se poate masura distanta.


Pasi :
- Se alege baza materializata prin pct A si B,
- se masoara AB=d,
- se stationeaza cu teodolit in A si B si se masoara ungh oriz si ungh verticale,
- se calc cota pctului de sus prin nivelment trigonometric
- se calc cota pctului de sus prin nivelment geometric
- se determina inaltimea constructiei

7)Trasarea aliniamentelor prin procedeul aliniamentelor succesive.


Etape: - Distanta se imparte in n tronsoane egale,
- teodolitul din A vizeaza marca de vizare fixa din B,
- marca mobila se duce in axa de vizare pe primul tronson P1,
- se scoate si in locul ei se instaleaza teodolitul,
- se traseaza P1, P2,...,Pn

8)Trasarea curbelor circulare prin metoda tangentelor succesive

Se utilizeaza cand ordonatele y sunt prea mari. Se aplica la trasarea in detaliu a arcelor in terenuri cu
acoperiri, in subteran.

Subiectul I
1. Elem topografice ale terenului
-liniare (lungime inclinata si orizontala,diferenta de nivel)
-unghiulare( ungh orizontale, unghiuri si directii verticale)

Aliniament=directia matematica pe teren ce rezulta din intersectia supr terenului cu un plan vertical ce
trece prin punctele considerate.
Lungime inclinata (LAB)= segment ce uneste punctele A si B de pe suprafata topografica
Distanta orizontala=proiectia lungimii inclinate in plan orizontal
Diferenta de nivel=Distanta verticala masurata intre planele orizontale ce trec prin A si B
Ungh orizontal=ung diedru format de planele ce trec prin punctele Asi B,respective A si C
Unghi vertical de panta=unghiul pe care l face directia inclinaa LAB cu planul orizontal ce trece prin A
Unghi zenital(ZAB)=Un facut de o direct oarecare cu verticala locului
2. Trasarea pe planuri si harti a unei linii de panta data
Problema apare cand se fac studii pe harti sau planuri,pentru trasarea axei unei cai de comunicatie,a unui
canal etc. se folosesc curbele de nivel ale hartii.

Pentru trasarea pe plan a liniei de panta data,se ia in compas distanta di si cu varful in punctul A se
descrie un arc de cerc care va intersecta prima curba in pctele 1 si 1.Aceste doua pcte unite cu A sunt 2
directii ce respecta cond de panta impusa.Cu vf compasului in aceste doua puncte se descriu cate 2 arce
cu raza d2 ,intersectand curba de nivel urmatoare in 4 arce.Se obtin 4 variante.Urmand acelasi
procedeu,variantele se vor dubla mereu.In functie de conditiile de proiectare se va alege varianta
definitiva.
3. Erorile de reglaj ale teodolitului.Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala.
-eroarea de neverticalitate(NN nu e perpendicular pe VV)
-eroarea de neperpendicularitate (rO1 nu e perpendicular pe OO)
-eroarea de colimatie orizontala (OO nu e perpendicular pe VV)
-linia de indesire a cercului vertical sa nu fie orizontala
-pozitia firelor reticulare sa nu fie corecta
Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala.
-se verifica vizand in pozitia 1 cu luneta mult inclinata un punct P situate cat mai sus pe un perete
vertical.Se blocheaza miscarea alidadei si prin plonjarea lunetei se proiecteaza punctul P la inaltimea
aparatului;se repeta operatia in pozitia 2 a lunetei.Daca punctele P1 si P2 nu coincide inseamna ca nu este
indeplinita conditia 3.
-se rectifica actionand asupra furcilor de sustinere a axei orizontale
4. Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor
Se aplica la ridicarea altimetrica a suprafetelor in terenuri cu pante mici si cu relief putin framantat pe
care se vor amenaja constructii industrial,stadioane aeroporturi etc.
In functie de marimea suprafeteli,nivelmentul se va realiza prin metoda patratelor mici /mari
a)Nivelmentul prin patrate mici
-se aplica in terenuri cu panta 5% ,cu vizibilitate buna,pe suprafata de maxim 2-3 ha.
-laturile patratelor : 10-30m

1)Nivelmentul suprafetelor dintr o singura statie


-instrumentul se asaza aproximativ in mijlocul suprafetei
-cotele punctelor se calculeaza prin metoda radierii
-controlul citirilor pe mire se face prin nivelment in 2 orizonturi
2)Nivelmentul suprafetelor din mai multe statii
-suprafete pana in 100 ha.
-controlul citirilor se face prin verificarea diferentei de nivel dintre punctele de capat ale laturii
b)Nivelmentul prin patrate mari
-se aplica pe suprafete mijlocii si mari,cu relief putin framantat.
-latura patrate=50-100m
-se face asezand nivelul in mijlocul fiecarui patrat;la inceput se niveleaza patratele exterioare,apoi cele
interioare
-se verifica citirile pe mire executate pe laturile commune

5. Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici


Se fac mai multe operatii:
-numerotarea stalpilor conform axelor
-trasarea pe stalpi a unor repere (rizuri)la baza pt montajul in plan si la suprafata superioara pentru
verificari
-plantarea la nivelul cotei proiectate a fundatiilor reperelor topografice,pe care se transpun cu teodolitul
axele longitudinale si transversale
-Fiecare stalp se aseaza in fundatia pregatita astfel ca buloanele de ancorare sa intre intre orificiile
sabotului;reperul 8 corespunde cu 8
-prin nivelmentul geometric se traseaza placile de sprijin la cota proiectata,abatere admisa : +- 23 mm
-se verifica verticalitatea
-se toarna beton pt fixare

6.Trasarea punctelor caracteristice ale constructiilor prin metoda intersectiei repetate


-se foloseste la trasarea detaliilor constructiilor in timpul executiei (fundatii,ziduri,stalpi,etc),la
construirea aeroporturilor,incintelor portuare ,podurilor etc.
-aliniamentele se borneaza la capete(S1,S2,S1,S2)

7.Trasarea unui punct intermediar utilizand punctele de la capetele aliniamentelor


Se determina F1 cat mai apropiat de aliniamentul dat AB si care sa poata fi identificat pe teren.Totodata
punctul F1 trebuie sa fie vizibil din A si B;se masoara alfa,beta,si se determina marimea deplasarii q

8 Trasarea curbelor circulare prin metoda corzilor prelungite


-se foloseste atunci cand operatiile de trasare trebuie efectuate in apropierea curbei
-necesita numai rulete de otel,ci nu teodolit

-se aleg corzi egale,de lungime s


-se determina unghiul la centru

-se traseaza punctul 1:

-se prelungeste directia Ti-1 cu s si se marcheaza 2;


Din 1 si 2 se aplica simultan cu ruletele s si k ,obtinandu-se la intersectia lor punctul 2 ,samd.

Subiect J
1.Erori de masurare;definitii,clasificare
Eroarea este diferenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala.Sunt rezultatul unui complex de
cauze,dintre care cele mai importante sunt:
-lipsa de experienta,obosoeala etc
-imperfectiunile aparatului
-conditiile natural
Clasificare:
a)dupa marime
-erori evitabile(greseli,erori mari)
-erori propriu-zise(inevitabile)
b)dupa valoarea de referinta
-absolute(diferenta dintre marimea masurata si cea reala_
-aparente(diferenta dintre marimea reala si cea mai probabila)
c)dupa modul de programare
-sistematice(cauze permanente si mod de actionare controlabil)
-intamplatoare(inevitabile)
2.Construirea profilului topografic pe o anumita directie

-Profilul topografic al terenului intre 2 puncte se obtine sectionand terenul cu un plan vertical,care trece
prin punctele respective.
Mod de realizare:
-se unesc punctele A si B cu o linie dreapta si se noteaza toate punctele unde linia intersecteaza curbele de
nivel
-pe o dreapta orizontala se raporteaza la scara hartii sau la alta scara aleasa,distantele din punctele de
profil

-pe verticala axului se raporteaza la scara inaltimilior,cotele punctelor


-din unirea punctelor rezulta profilul topografic al terenului.
3.Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice

PRINCIPIU
-O unitate electrica G instalata in capatul A al distantei de masurat emite un fascicol de microunde.unde
de lumina catre receptorul R aflat in capatul B al distantei cautate.
- In cazul microundelor,receptorul are o functie activa,iar in cazul undelor de lumina,are o functie pasiva.
2t=timpul total de parcurgere al distantei dus-intors

- Microundele sau undele de lumina reprezinta mijlocul purtator al informatiei de masurare, unda
purtatoare a semnalului de masurare.
Timpul de propagare poate fi determinat:

4.Verificarea si rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment


geometric

Rectificarea se face in 2 moduri :


- se actioneaza surubul de basculare si se aduce firul nivelei peste citirea justa si coincidenta
nivelei se reface din suruburile de rectificare ale nivelei
- se aduce firul nivelei peste citirea justa actionand suruburile de rectificare ale reticulului

5)Trasarea elementelor curbe ale constructiilor

Se folosesc sabloane speciale din scandura cu lungimea maxima 5m pe coarda si latimea 10-30 cm,
sabloanele servesc la trasarea punctelor intermediare intre punctele fixate in prealabil pe constructie la
intervale de 2-5m pentru ca sa se poata construi peretii curbi.
6) Metoda coordonatelor rectangulare:

se aplica in cazul existentei unei retele topografice de constructie rectangulara iar punctele proiectului au
coordonate rectangulare in sistemul de axe al retelei
Controlul: - trasarea de pe latura 34-11,
- trasarea prin alta metoda, - compararea dist si ungh din proiect cu cele din teren.
Precizia de trasare este data de :

7) Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor:


Din varful de frangere se aplica cu ajutorul teodolitului si a panglicii pe cele doua aliniamente valoarea
calculata a tg. Rezulta punctele Ti si Te. Introducand in aparat jumatatea unghiului masurat se obtine
directia bisectoarei pe care sa masoara b si astfel rezulta pct B

8)Elementele principale ale curbelor circulare:

Elementele principale sunt :


- R raza de racordare,
- Unghiul de frangere

T=lungimea tangentei = Rtg( /2)


b=lungimea bisectoarei

lungimea curbei