Sunteți pe pagina 1din 6

Clasicismul

Replica de sorginte a scolii fiziocrate este data de 2 fracezi J.B Say, Fr. Bastiat si patru englezi
Smith, Ricardo, Malhus, J.S. Mill.
Ceea ce a dat unitate si reprezinta fondul comun de idei al clasicismului economic in linii mari
inseamna:
-

O conceptie fundamentala despre organizarea economiei cu support in ordinea naturala,


clasicii cred in ordinea naurala in virtutile autoreglatoare ale economiei si deci sunt
partizani infocati ai liberalismului. Interventia statului in conceptia lor este minima.
Stiinta economica are in principal un rol utilitarist = menirea ei este de a ii invata pe
oameni cum se produce mai repede si efficient bogatia. Metoda folosita de clasici este
abstractia stiintifica.
Universul ideatic preferat este cel micro,iar perjonajul principal este intreprinzatorul. La
nivel macro judecata lor individualista conclude ca ceea ce face bine unui individ nu are
cum sa faca rau tarii. Concluzia desprinsa din peripetrul micro este trimisa prin extensie
la nivelul macro.
Aria preocuparilor clasicilor s-a circumscumscirs unor probleme de referinta ale
economiei:
Valoare, pret, productie, repartitie, schimb, consum, echilibru, etc.
Filozofia vietii libere
Liberalismul
Liberalismul este filozofie eonomica a scolii clasice. Ideile fundamenale din punt de
vedere al scolii clasice ale liberalismului sunt:
-Motorul dezvoltarii economice este libertatea si nu reglementarea. Idividul fiind liber
sa produca ce vrea cand vrea si cu vrea.
-Egoismul est eo virtute, el este promovat in sensul ca il ajuta pe individ sa-si
urmareasca propriile interese fiind cea mai potrivita cale pentru a ajunge la echilibru si
armonie sociala
-Ei urmareau logica hedonistica (a eficacitatii)
-Subiectul activitatii economice este individul, un hommo economicus rationalis egoist,
rational si rece, immoral la nevoie, aruncat in piata libera concurentiala spre a-si urmarii
satisfactiia sau profitul.
-Baza sistemului institutional este proprietatea privata, ea regelmentand rapoartele dintre
indivizii
- Statul joaca un rol minim, dar ferm, el ofera doar cadrul juridic si legislative pentru
desfasurarea vietii economice in deplina libertate.
- Piata este instrumental principal prin care toate acestea prind viata alaturi de
proprietatea private

Adam Smith este considerat parintele economiei liberale, filosofia sa economica se


regaseste in cele doua carti Avutia natiunilor si Teoria sentimentelor morale. Punctul
de plecare al filosofiei sale il reprezinta ordinea naturala, insa aceasta se constituie in
mod spontan si permanent atuni cand oamenii actioneaza conform in mod natural (contrar
fiziocratilor a caror ordine naturala este creatia divina).
In conceptia lui smith mana invizibila are menirea de a armoniza interesele individuale cu
cel generale. Armonia sociala fiind un rezultat al interventiei acesteia. In conditiile
respectarii regulilor jocului nu este nevoie nici de despot luminat si nici de bunavointa
oamenilor pentru a ajunge la echilibru.
Mecanismul prin care se ajunge la armonie este urmatorul:
Instinctul il conduce pe individ la schimb schimbul isi are logica si dinamica lui
logica deriva din 2 imprejurari:
a) Din faptul ca fiecare depinde din rodele muncii altuia
b) Din faptul ca participand la schimb fiecare are de castigat
Idividul, prin cat mai putina si mai comoda , concentrandu-se pe ceea ce stie sa faca cel
mai bine, are de castigat si el si statul.Nu trebuie decat ca individual sa fie lasat sa se
manifeste liber pe piata.
La A. Smith ideea principala a liberalismului este Laissez faire laissez passer le monde
va de soi meme, adica el priveste viata economica ca un joc al intereselor indivizilor
sub supravegherea (arbitrajul) statului.
Principiul se exinde si la nivel politic, social, economic, etc.
Smith constientizeaza raportul inegal de forte si traieste speranta ca statul nu va
intervene pt a distruge aceasta mecanica crezand ca singurul care conduce la armonie si
echilibru este interesul national.
Citat***
Din citat rezulta ca dupa A Smith ordinea sociala nu inseama egalitate, dimpotriva ea
este una statificata cu extreme intr bogati si saraci, nu pare insa preocupat de a apropia
media de baza gasind astfel doua solutii:
I)
Crede ca satisfactiile morale sunt superioare celor material
II)
Mana invizibila face compensarile necesare pentru a stabili armonia si consensul.
Optimistii, pesimistii si reformatorii= Liberali
Optimistii
-Cei mai infocati aparatori ai liberalismului sunt optimistii: A.Smith, J. B. Say. Fr.Bastiat.
-Privesc cu incredere viitorul capitalismului, crezand ca ec de piata este capabila sa faca fata
orcarei piedici.
-Ei apara economia de piata si o conisera capabila sa inlature orice piedica, inclusiv crizele.

J.B Say
In lucrarea acestuia Catechism de ec politica refuza orice interventie a statului. El fiind
adeptul libertatii totale in ceea ce priveste schimburile interne si externe.
Fr. Bastiat
-Apara liberalismul
-Apara concurenta
-Refuza interventia statului si orice forma de protectie daunatoare binelui general
Pesimistii
-

D.Ricardo, Th. R. Malthus


Mai temperati si mai obiectivi fata de optimisti, ei vad realitatea exact cum este ea, adica
contradictorie. Evolutia capitalismului li se pare plina de piedici.

D. Ricardo
-este pesimist deoarece sustine idea reducerii ratei profitului si a consecintelor manifestarii legii
randamentelor descrescatoare
Fr. Malthus
-pesimismul lui deriva din legea populatiei cu dezechilibrele pe care le provoaca.
Acestia considera ca orice rau sufrit de societate nu are alta solutie decat laissez faire-ul.
Reformatorii
J.St. Mill
-Este un liberal de tranzitie, preluand ideile celorlalti liberali si ducandu-le la urmatorul nivel.
-Este un partizan al reformelor radicale in ceea ce priveste fiscalitatea, repartitia, viata sociala si
in general democratia si justitia sociala.
-Mana invizibila la Mill este o forta pamanteana, adica statul, un pedagog menit sa invete
intreprinzatorii cum sa isi foloseasca cat mai efficient resursele.
-La el proprietatea este o institutie sociala si nu un drept natural.
Valorile fundamentale ale scolii clasice

Valoare si pret
Clasici au fost adeptii teoriei obiective a valorii bazata pe munca cu exceptia J. B. Say
Th. obiectiva a valorii bazata pe munca cu cat un produs inmagazineaza mai multa munca cu
atat el este mai scump.
Politica doctrine economice promovate s-a facut pe doua paliere:
1.Al schimbului: ipoteza principala e ca pretul nu e alt ceva decat expresia fidela a muncii
consummate si inmagazinate in produsul finit.
- Ricardo si Mill priveau si confruntarea dintre cerere si oferta inclusiv elasticitatea acestora (pe
langa ipoteza principala).
- Marx considera ca productia nu are alt ceva de facut decat sa vina in intampinarea unei cereri
deja dimensionate. In acelasi ton sustine ca productia nevanduta este un non-sens iar
posibilitatea aparitiei unei crize este suspecta. Modul acesta de a privi lucrurile a inspirat
cunoscuta metoda de planificare socialist comunista a productiei si a munci.
-J. B. Say aduce replic filosofiei lui Marx cu a sa lege a debueelor (=in oferta, cererea este
implicita fiind sugerat un automatism al vietii economice).
2.Al repartitiei: Se poate discuta de repartiti in 2 planuri:
-Micros-a plecat de la premise ca, in intervale de timp egale, munci egale se creeaza valori
egale (lamuririle le vor face mai tarziu neoclasicii)
-Macro sa plecat de la premisa ca daca valoarea fiecarui bun este determinat de munca
consumata, valoarea produsului national reprezinta suma valorii tuturor bunurilor create.
Astfel Marx a dezvoltat cunoscuta teorie a luptei de clasa, ca sursa a progresului in lumea
capitalista.
O nota aparte o aduce Smith care sustine ca valoarea este rezultanta adunarii costurilor si
veniturilor participantilor pe lantul reproductiei. In functie de pozitia lor, vor stabili si
dimensiunea partii care se auca si care le revine din produsul social total.
M= c+s+p
M- valoarea
s- salariul
c-costul de productie
p- costuri cu munca pentru societate--- pentru stat(impozite si taxe) si pentru firme ( profit,
dobanda, renta)
c+s=costul
s+p = valoarea nou create

Teoria clasica a schimburilor internationale


Trei mari autori cu contributii:
A. Smith- Teoria costurilor absolute
D. Ricardo- Teoria avantajelor comparative
J. St. Mill- Teoria valorilor international
Comun celor 3 sunt urmatoarele ipoteze de lucru:
-Produsele se schimba intre ele in proportii determinate de cantitatea de munca incorporate in ele
-Sistemele internationale nu au un scop in sine, menirea lor e de a contribui la cresterea
economica
-Liberul schimb international reprezinta o prejungire a discursului liberal
-Judecatile sunt facute in maniera micro ca mai tarziu sa fie trimise si in plan macro.
-Imobilitatea international a factorilor de productie
Adam Smith si teoria Avantajelor absolute
Pleaca in analiza sa pe doua mari considerente:
-Limitele pietei interne care pot fi depasite cu ajutorul com. int.
-Comertul international ca o cale spre pacea lumii
Dupa Smith avantajul absolut pentru o tara provine din diferenta de costuri ce se inregistreaza
intr producerea interna sau cumpararea dintr-o alta tara. Daca o tara produce bunuri mai ieftine
decat le producem noi,e mai bine sa le cumparam de la ea , productia noastra axandu-se pe
bunuri pe care le producem noi mai ieftin.
D.Ricardo si teoria costurilor comparative

Teoria ricardiana a costurilor comparative si-a propus ca scop principal relevarea avantajelor
diviziunii internationale a muncii pentru toate tarile.
Plecand de la teoria lui A. Smith pe care nu o considera relevanta, Ricardo trage urmatorele
concluzii:
-Plecand de la premise ca fiecare tara este dotata diferit cu factori de productie astfel fiecare tara
sa-si orienteze capitalul si munca catre domeniile care un cost de productie inferior strainatatii, la
modul absolut.
-Un optim mondial*(sit in care se produce la cel mai mic pret posibil) nu poate fi atins pentru ca
ar presupune excuderea din ec. mond. a unor tari. Astfel unor tari le revine producerea bunurilor
pentru care au avantaj comparativ.

- Ricardo sesizeaza ca in schimburile internationale legea valorii bazata pe munca actioneaza


intr-un mod particular, adica schimburile nu sunt echivalente.
Concluzie:
Orice tara are un avantaj comparativ daca isi gaseste locul in diviziunea muncii si ia parte la
schimbul international.

Mill si teoria valorilor internationale

Mill incearca sa umple golurile lasate de teoria ricardina referitoare la zona in care schimburile
apar avantajoase pentru ambele tari (in conditiile costurilor constante).
Mill considera ca oferta de export a unei tari est e identica cu cererea de import. Sitiatia
favorabila pentru o tara se traduce print-o cerere mare din exterior pentru produsele ei si o cerere
a sa mica pentru importuri.
Concluzie:
Tarile partenere castiga cu atat mai mult cu cat termenii de schimb international sunt mai
indepartati de proprii lor termini de schimb intern, deasemenea e clar ca punctul care ta termenul
de schimb la echilibru se misca in functie de aliura celor doua curbe (depinde de elasticitatea
cererii si ofertei la pret).