Un Licar de Lumina

UN LICAR DE LUMINA
Autor, Nicolas, Modorum.

Telefon: 0762. 950, 463.
Introducere
La promovrea si debutul acestui volum, au pareticipat trei factori ce m-au
determinat sa-mi public poeziile, si anume :
Unul este ceea ce spune-n Biblie (Luca 8, 16) lunina deci nu trebue ascunsa,
al doilea factor, de frica rozatoartelor si al detereorarii manuscrisului. Si al
treilea factor va fi amintit mai jos.
Daca in celelalte domenii se spune ca oamenii ca sa ajunga la o performanta
oare care ar trebuit sa depuna un efort de 95% transpiratie si doar 1% inspiratie . In domeniul poeziei, dupa parerea mea, ar fi invers : 99% inspiratie
si doar 1% trnspiratie. Adica, din Biblie si din natura primesti totul mura-n
gura. Oamenii de stiinta aprecieaza si se mira cum de i-a trecut lui
Eminescu si celorlalti artisti ata imaginatie prin cap. Iar un artist se mira si se
minuneaza de
marii inventatori si savanti care au pus bazele stiintei. Cum ar fi de ex. Cei ce au
inventat
motrul, TV si alte si alte domenii ale stiintei. Aceasta de fapt este echilibrul
pe care a intentionat Dumnezeu sa-l faca. Pe uni ia facut artisti iar pe alti, oamei
de stiinta. Noi santem dupa chipul Sau si de
de aceea creem, inventam, si ne procreem. Nu este bine ca oamenii sa fie
stradivarici. Un bucatar de pilda, degeaba ar face o mancare gustoasa daca
nu are cine s-o manance. El are satisfactii atunci cand are cine-i savura
ceea ce el sa straduit sa pregateasca in domeniul artei culinare, si cu a doua
ocazie se va stradui ca sa ornamenteze si mai apetisant tortul. Tot la fel este
in ori ce domeniu. Pana ce nu se sxpune public,ceea ce a fost gandit, lumina
inca este tinuta sub obroc. Aceasta armonizare ce exista intre fiintele umane este
de natura divina, ea nu are de-aface cu egoismul. Cel ce a scris o carte, cel ce
a compus muzica, sau cel ce a inventat un aparat, un motor sau altceva, au
fost concepute pentru ca alti sa le utilizeze si sa se foloseasca de ele. Un
compozitor doreste ca muzica sa, sa fie audiata si apreciata de alti, el nu a
compuso pentru sine. Ori ce inventie, orice arta este autentificata si ajunge
desavarsita doar in momentul cand celalti ajung sa benificieze de
ea. In nici un caz nu ma voi autointitula. Cand privesc la colosii din jurul
meu, lumina mea nu este dect un licurici la piciorul stancilor. Cu toate
acestea, impulsat si ajutata de un al treilia factor - Eusebiu Voinea, am
reusit sa trec pragul si zidurile inalte ce pareau de netrecut. Raman totusi la sursa
vcesnica si inepuizabila de insprratie ; sursa ce a inspirat din veacuri
pe cei
mai mari poeti ai lumii- Biblia si natura. Aceste doua carti raman inepuizabile,
si impulsul lor grandios detine o forta divina ce face ca talentul umana sa atinga o
performanta relativa.
Soarele in stanci de mari adoarme
Soarele isi arata fata-n Mare

Oglida ii este in sarbatoare
Patrunde adancul lucioasele-i plete
Lumina se scalda-n negrele pietre.
Patrunde nocturna culege catarge
Plantate-n mocirla in stanca si alge
In valuri meduza stelute sclipesc
Cu dragoste lumina din soare-ncalzesc.
Cand Marea se-agita danseaza prin valuri
Iar spuma se zbate-n staca si maluri
In inima-i rece ca plumbul de grea
Patrunde lumina din soarele stea..
Se legana iarba tesutu-I covor
Ornament si hrana al apei decor:

Se-nalta spre soare din al ei adanc
De viata se leaga al razelor palc.
In tara albastra moluste sant mii
Nisipu-i cimitirul al algelor vii
Prin patura-i groasa lumina patrunde,
Abisul cel vesnic prin torte si umbre.
Se-noada-n valuri in raze aurii
Se leagana lumina, culorile sunt vii
Luceste mahrama in valuri matase
Atarna din soare raze mii pletoase.
Sta tainic ascunsa in valuri speranta
In raze de soare lumina si viata
Din- naltului cer atrna rabdarea
Un candelabru viu privind adanc Marea.
Minunea diminetii spre orizontul viu
Spre-a tarmului mal, spre-a cerului Fiu
Se-nalta printul zilei de pe al sau tron

Ca rege-n galaxie, ca domn in orion.
Din nou vueste marea si este agitata
E neagra de furie si tot mai inspumata
Ca si-n tinerete se-agita-n alei flux
Iar pietrele straluce-n al ei reflux
Soarele patrunde-n isteria ei
Si geme sub strae imbracate noi
Vesnic sant unite si n-au imbatranit
Iar liantul aer cu haina le-a-nvelit.
Corul natural pe patru voci struneaza
Murmurul din valuri orchesra ansambleaza
Podoabele de nunta si-al cantecului grai
Rasuna bolta-n cer de zgomot si alai.
Ceea ce Domnul uneste,
Omul nu poate desparete
Dragostea le contopeste
Si raman sora si frate.
O pasare vopsita
Ciorile galagioase
Dau tarcoale peste case

Glasul lor zanganitor
In urechi sta surzitor.
In copacii fara fruze
Se aseaza-n negre panze
Se ciorovaesc de zor
Intr-un mormait decor.
Copacii cu cuiburi clae
Din bete lana si pae
Sobele scot fumu-n casa
In hornuri cuburi aseaza
De aproape parca-i stol
De departe vezi un nor
Tot vazdul inegresc
In randuri se contopesc.
Dieta din mortaciuni

Mostenesc dela strabuni
Au macat carne si hoit
Pana saunegrit de tot.
O stea cazuta-n mister

Cand te-ai cobaorat din stele
Faptura te-ai vesmantat
Printre astri luminosi
Fata-n soare te-ai sacldat.
Prin naltimile-n finite
Faptura ti-e contopita
Ai fost zamislita zana
Dintr-o lume adormita.
Luna ti-e cararea toata
Pe un drum cu zori in stele
Te prelingi ca gandu-n unde
Penetrand visele mele.
Te apropii adormita
Printre stele mii lucind
Te zaresc ca printre ramuri
Din faptura-ti tot sorbind.
Ai picat cu fata-n ape
In adancul cu lumini
Ti-ai lasat amprenta-n unde
Prin al lumii-ntunecimi.
Din a tale galaxii
Dintr-o lume safnta dreapta
Ai lasat sadie amorul
Spre o treapta mai inalta.
Vad a ta lumina-n noapte
Spre mine alunecand
Iar cand ziua-n zori se zbate
Tu dispari prin nori arzand.
Iar ma uit prin stele-n noapte
Dupa-a ta faptura safnta
Si ma-nchin ca magii-n staul
Cand te vad cazand abrupta.
Lumina ce-adie-n noapte
Prin adancul beznei reci
Treci ca fulgerul prin ape

Printre valuri te petreci.
Niciodata nu te-apropii
Drumu-ti este lunecos
Infinitul tii departe
Eu te-astep in van pios.
Totul e desartaciune
Tu ramai in cer arznad
Vaga e euforia
Si-ndelungul asteptand.
Prin licarul de lumina
Daltuesti cu maini de fier
Inima ti-ai puso-n candeli
Intr-un candelabru-n cer.
Ti-ai zidit un templu-n noapte
Din culori de curcubeu
Din luimini sageti si flacari
Si cu note de-amadeu.
Simfonii stau contopite
Intre flacari ingeresti
Tu de-a pururi heruvina
In alb prin lumini lucesti.
Prin mister de galaxii
Cand te-apropii rezervata
Stai in lumea ta departe
N lant de aur exilata.
Cand esti goala framantata
In uleiul scurs din luna
Stai expusa-n intuneric
Recitind versuri din gura.
Eu raman doar cu privirea
Atintita-n intuneric
Asteptand sa cazi din ceruri
Spre adancul periferic.
Inaltimi de goliat
Saracie ciob taios
Am sa-ti scot dintii din gura
Am sa lupt pan- te-oi da jos
Si te scot din batatura.
Din zilele tineretii
Radacina ta draceasca
Mi-a dat perii batrnetii
Si-a vrut sa ma ofileasca.
Te scot afara din casa
Si te spanzur de grumaz
Oaspete mi-ai fost la masa
Ma-i hrait doar cu necaz.
Iti dau foc si voi scapa
De miloaga ta faptura
Ce a supt din vlaga mea
A ta nesatula gura.
Pana cand sa dorm cu tine
Intr-un pat mancat de cari
Ti-l voi vinde- da azi tie
Doar pentru cativa dinari.
N-o sa te mai bag in seama
O sa-ti fac zile de post
Mi-ai fost o vitriga mama
Vreau de moarte sa-ti fac rost.
Badaran ma port in fine
Esti o jigodie-amara
Am sa scap curand de tine
De spurcata ta podoaba
Pleaca dupa capul meu
Ca-ti iau gatul miseleste
Nu vreau sa te am ca zeu
Inima mea te uraste.
Mereu mi-ai fost musafir
Omeneste te-am primit
Iar tu te-ai purtat ca zbir
Bunurile mi-ai jertfit.
Cand te-oi vede in cosciug
Lacrimile imi vor curge

Bucuros eu o sa plang
Si-am sa-ti pun la cap o cruce.
Sfat: sa luptati la tinerete

Cu spurcata saracie
Ca-i mai greu la batranete
Un Sat in taine de natura

Floricelele marunte
Asezate printre pietre
Stelute albe si mov
Printre stanci abia se vad
Iarba le mocheta-n dar
Luceste-n coasta de deal
Isi lungesc gatul spre soare
Se lupta care de care.
La poale jos langa stanci
Intre-a portii padurici
Se-aude raul cum muge
Murmurul in cantu-i dulce
Peste-al vailor firida
In iarba doar incoltita
Damburi, valuri de pamant
Se ridica din adanc.
Langa-a murmurului apa
In freamat padurea canta
Liedul in glas de pasari
Armonii se-aseaza-n versuri.
Frunza moale se afunda
Peste iarba ce-a plapanda
Asezata-n mii de lespezi
Peste vreascurile putrezi.
Apa, padure si flori
Peisaj in mii culori
Naturala ambianta
In eterna dimineata.
Padurea spre deal se-nalta
Raul le tine-n balanta

Padure apa si del
Renumitul ideal.
In apus rosul de soare
Purpura se vede-n zare
Bolta cerului senina
Da prin crengilor lumina.
Dupa deal casele toate
In rosu toate motate
Monotona lor culoare
Da un gust la fiecare.
Calugar criticat de ruga

Daca toti s-ar face sfinti
De elita sau parati
Procreerea ar stacna
Daca toti s-ar aciua....
Leul ar ramane rege
Si si-ar face singur lege
Ar fi jungla, fara oameni
Si plina cu rasa fameni
Intr-un timp cat o clipeala
Ar muri batrani de boala
Cimitirul monument
Amintire om schelet
Jertfa Lui Isus, calvarul
Si-ar vedea moartea zadarul
Dracii ar muri de ciuda
N-ar avea pe cin- sa-npunga
Prunci n-ar mai plange-n fasa
Lume-n auto pedeapsa
Au facut, nu ca-n Scriptura
Si-au ajuns noroi si zgura.
Tera nu vrea desti- eroi
Sa munceasca-n jug ca boi
Nu vrea nici grasani moalai
Sanatosi zacand rancai.
Mame fiti,nu doici in negru
Ton minor, jalnic, funebru
E falsa neprihanirea
Nu anihilati menirea.
Divinele sentimente
Sadite-n tineri si fete
Domnu-i Cel ce le-a creat
Nu spurcati ce e curat
Desmierdarile sub luna
Sunt la fel ca ziua buna
Fi salvator prin Jertfa sangeroasa
Mina de sare
Lumina din soare
Fii dar de mancare

Sa fii cat mai sfant
Hrana din cuvant
Sa fii bun la gust
Si paine si must.
Vorbirea cu har
Ce o ai ca dar
Tasneasca din tine
Si chiar sa lumine
Pe cei pacatosi
Obositi, setosi
Sete sa starnesti
Si mult sa iubesti
Sa-i conservi in El, in Hristos

Iar tu sa fii miel, ca El
Arsa lumanare
Pentru-a lor carare.
Eul la-s sa moara

Tu ramai comoara
Fara pic de fala
Sa urci culmi spre zare

La vesnice izvoare
Spre inviorare
Urcus spre-naltimi
Firav, bland si lin.
Pe ultima trepta
Langa cer asteapta
Sa-ti deschida poarta
Si sa-ti ei rasplata.
Si iar sa te-ntorci
De la cele torti
Sa strabati prin porti
Sa cauti spre toti
Spre fii si nepoti
Spre-naltimi sa-ntorci
Spre porti de lumina
Sa le spui din gura
Sa priveasca-n sus
In jos spre apus.
Mai suna un ton
Din trambita zvon
Si iar rascoleste
Setea potoleste
Mai sunt oi pierdute
Ce trebui gasite
Fete glbejite
De pacat trudite
Parjolite-n rug
Flamande si plang.
Pe deplin ruinate
De pacat poluate
De ape inundate
In vanturi spulberate
Dar tu fi-le frate.
Casa lor din lut

Ce sa prabusit
Zideste-o pe satanca
Da-le sacara sfanta
Sa urce, sa urce
Sapre-naltimi de cruce
Pana vor ajunge
Ca sa poata-n vinge.
Pe tine te-asteapta,
Pe tine, pe mine
Treci de ii desteapta
Firea lor desearta
Ca sa o struneasaca
Sa nu zaboveasca
Sa nu mai vorbeasca.
Ca sa amuteasca firea pamanteasca
Dale biruinta tu Isuse ca e cu putinta
Pacatul ii apasa, iar in ima lor
Arde doar un dor
File salvator
Isuse iubitor.
Tarzanul Edenului pustiu

Cu muntii si cu codrii
As vrea sa ma-nrudesc
In inima padurii
Sa cant si sa traesc.
Sa ma scol pusnic, pribeag
Cu fiarele sa fiu prieten
Locuinta fie-mi staca
Sa ma simt ca in Eden
In natura langa soare
Harana : fragi,mure si iarba
Apa din paraul rece
Miros de crin si floare dalba.
Stau salbatic intre munti
Prieten cu fiarele toate
Ce-mi vor fi garda-n prejur
Doar cu dintii inarmate.
Imi vor fi supuse toate
Si cu zel voi cerceta
Linistea padurii-n noapte
La maxim voi explora.
Am descoperit ca toate
Dorm supuse fara teama
Linistite sub natura
Se trezesc cand El le cheama
Tu esti Creeator in veci

Toate-n timp Tu le petreci
In natura langa Tine
E izvor de nemurire
Ce purcede de la tronu-ti
Iar pe crucea de pe stanca
Este scrisa-ata iubire
Vino azi in pasi de ruga

Pusi in cumpana dreptatii
Vamesi, pastori,clerici, preoti
Rand la bara judecatii
In coperti indoliate
Fiecare dupa fapte
Sunt expusi spre-a Sa dreptate.
Legea e cea ce sondeaza
Pacatul ce lume-apasa
Nimeni nu se eschiveaza.
Judecata cea din urma
Pacat, pacatosi ii curma
Nu raman nici praf nici umbra.
Cartea mortii-i pregatita
Pentru cei ce nu-s elita
C-au iubit pacat ispita.
Inscriete-n cartea vietii
Singur soarta-ti hotaraste
Cu sange-ti pecetlueste
Scoalate si chiar porneste
Nu te poticni de zgura
De pacat ce-l ti in gura.
Leapada-ti murdara haina
Si putina jale, faima
Vino ca Isus te cheama.
Primavara-n parc vibreaza

In parcul cu plopi
E sore si lumina
Mugurii crapati
Salciile si-atarna
Primavara-ncepe
Ascunsa-n soare-i iarna
Si-a cutezat sa iasa
Printre frunze iarba
.
Pescarii amatori
De-al primaverii val
Manati de duiosie
S-au randuit pe mal
Lacu-n valuri mici
Struneaza-o melodie
Pescarusii zburda
In facla-i argintie
In rand se-aseaza-n rang
In ordine splendori
Cortegiul primaverii
Cu strigat de cocori
Misuna vzdulul
Ca la creatiune
De pasari ce-au sosit
Din tarile vecine.
Sufla uneori
Vantul bate tare
Spulberand frnzarul
Spre ghiolul cel din vale.
Plutesc gramezi puhoi
Impinse sunt spre maluri
Le putrezesc faptura
Se pierd in mii de valuri.
Finalul primaverii
Cu ornament culori
Cu cantecul de pasari
In apogeu de flori
Daruri extratrestre
Luna, razi cu fata plina
Soare, razi cu fata-n zare
Cer, razi ca esti imper
Stele, radeti santeti Ele
Nori, radeti lacrimi ploi
Radeti, radeti, catre noi
Noi cantam imnuri comvoi
Voi sunteti ambasadorii
Ce plutiti in car cu norii.
Prin voi se transmite viata
De la tronul cu speranta
Creati pentru-o lume noua
Raze calde din cer ploua
Pentru ruga ne-ai dat unde
Un ecou mobil stravechi
Toata vesnicia-aude
Glas de tunet din inaltul
De imi zgudue palatul
Se audea-n lung si-nlatul
Fulgere sageti, lumina
Si-ti zarim fata divina.
Se aude tropaitul
Cand caii tarae carul
Ilie plescane biciul
Tuna zgudue pamantul
Din albastrul cer senin
Doamne vocea-ti auzim.
Oras marinaresc---epavele iti plang

Oras marinaresc ce apa-tie hotar
Esti un unicat si na-i nici un vicar
Periferia ta e farmecul ce-l ai
Iar lumea ta din vatra o atragi in Rai.
Esti iconjurat in strae noi de apa
Iar frumusetea ta in goliciunea-ti toata
Lumina-ti reflecta in scoci ca diamante
In carnaval ti-e briza in apus de noapte.
Tie pescarusi-ti canta din cavale

Iar lebedele-n alb ca zecile fecioare
In muzica prin valuri se aseaza si canta
Iar sorele ti-e mire pentru sfanta nunta.
Invitatii mii pe plaiuri nisipoase
E imensa nunta in carne si oase
Oras din scoici si terasita tencuiala
A ta temelie-i din piatara si smoala.
Plutesc in malul tau, spumos, abrupt

Corabii noi si vechi, epave de demult
Muzeul de lumina in odajdii negre
Amintiri de jale, cortegii funebre.
Iar marea ta cea neagra, curata albeste
Doliante calde pentru toti plineste
Zburda pe nisipul auriu si moale
Miei carunti si negri incalziti de soare.
Cand vara incepe, tu esti in Paradis
Mireasma ce-a placuta, de flori o simti-n vis.
Faleza-n amintire, sopteste de sub stanca
Nostalgice valuri ce pe multi framanta.
Ruga saracului, cere-cer

Doamne mila eu i-ti cer
Din tron ca sa curga
Din naltul tau cer
Sfinteste a mea ruga.
M-auzi cand strig si plang ?
Cand ajutor iti cer
Cand jertfa-ti dau un junc
Apropie al tau cer.
Nu-ti poruncesc, ci cer
O raza de speranta
Din scatul trei din cer
De unde sfinti-n vata.
Acolo de-o patrunde
Ruga mea in raiul cer
Da-mi raspuns prin unde
Din tainicu-ti mister.

Ma umilesc cand cer
Nevoea ma impinge
Ca sa ma urc spre cer
Sperand ca voi invinge.
As vre sa nu-ti mai cer
Sa-mi dai si fara ruga
Sa stii ca sunt somer
Si bani nu am in punga.
Ai mei de-acasa-mi cer

Sa le aduc merinde
Si-am spus ca usa-n cer
Cand cer ea se inchide
Nu-mi dai din abundenta
Ca zilnic eu sa cer
Mereu sa-mi fi clementa
Nu vrei ca eu sa pier
Mai stau langa-al tau cer
Umilit ma tii aproape
Ca in ruga eu sa-ti cer
Caci satui-Ti satu departe.
Ultima mea cerere
O scriu si-o iscalesc
O stampilez cu lacrimi
Raspuns vreau sa primesc.
Taraindu-si casa-n spate

Tufele de lilieci
Manjite cu lac de melci
Se tarsac in pielea goala
Pe tulpine si pe frunze
Carapacele meduze.
Soiul lor umed balos
Tarainduse pe jos
Ochi lor fixati in coarne
Casa, piatra slefuita
Si-o tarasc zilnic in carca
Dimineta pe racoare
Pana-n rasarit de soare
Cand curge roua pe frunze
Ies cu toti la plimbare

Catand cele necesare
Drumul nu-i prmejdios

Cand roa-i cazuta jos
Glisantilor mult le place
Cand nu-i zgarae pe burta
Umezeala ii ajuta.
Dupa ploae toti balosii

Se intinde cochilosii
Care mai decare-n fata
Se icoloneaza-n rand
Dau viteza cat e ud.
Cochilosii cu antene
Raspanditi pe iarba verde
Cand roua inca se vede.
Cand soarele a uscat
In cochilii sau culcat.
Ma-nalt cu gandul--cobor la cruce

Cu cat ma-nalt mai mult spre stele
Spre-a cerurilor mii multimi
Cu-atat mai mult ma pierd in vremuri
Prin ale Tale inaltimi.
Manalt cu gandul spre iubire
Ce sta prin nori ascunsa-n soare
Prin vesnicii te caut Doamne
Prin infinitul Alfei Tale.
Prezenta Ta ma umileste
I-s templul Tau, ramai in mine !
In fiinta mea te contopeste.
In toata a Ta eternitate
Ce-si misaca fata in vazduh
Iti vad amprenta si sigiliul
Iar pe Hristos pe cruce pus.
Carari sunt mii ca sa ma urc
Din ingeri tu-ai facut o scara

Prin care-n vesnicii s-ajung.
Tu ma astepti cu-a Tale brate
Ce pentru mine sau jertfit
Ai pus in mine-al tau altar
Si flacara ce-a biruit.
Spre galaxia Orion
Eu mantalnesc cu-a Ta iubire
Ce-ai revarsat-o pentru om.
Pe cruce Tu ai scris iubire
Cu sange safant neprihanit
Izvorul dragostei e-n Tine
Caci ai murit si te-ai jertfit.
Spre Paradisul nemuririi
Te vad prin astre revenind
Si`am siguranta mantuirii.
Ma hranesc in somn cu vise

Intr-o noapte fiind flamand
Am vista gaini dar vii
Ce le fugaream prin vii.
Ochii imi sticliau de foame
De toate as fi mancat ; Carne, fructe ori spanac.
Cand matele imi ghioraesc
De loc nu sant mofturos
Adun farmituri de jos.
N-ati vazut cum boschetarii

Rascolec prin tomberoane
Catand incaltari, mancare ?
Viata merge inainte

Ma hranesc cu vise-n somn
Satul sant mai mult cand dorm.
Capitalul sanatatea
Multumesc ca-l am ca dar
Eu traesc mai mult cu har
Aer este din belsug
Apa este fara bani
Hrana pentru cei orfani
Flamandelor vrabiute
Talcuesc azi visul lor
Discrepanta ma orbeste
Obosit si-nfrant de stres
Nu-mi mai vad privirea-mi vesel
Am dat totul amanet
Muribundn sunt pur schelet
Deci puterea-mi vlaguita
Stoarsa si deshidratata
Umulit de toti avarii
Ce-au pus mana pe toti banii.
Orice speranta ratata
Iar desartaciunea zace
Zdrentele ce-atrna-a jale
Plansul cere de mancare.
Saraciea e otrava
Ce ca plaga se abate
In curand pe ztrazi va cade
Mii de tinere cadavre.
Mii, gramezi vor zace-n strada

Va vor fi voua plamada
Ve-ti ramane numai voi
Neam de oameni de prost soi
Cu banii nu ve-ti ramane
Ve-ti muri de-a lor miasma
Pentru voi va fi otrava
Viermii lor, mancare-n tava.
Viitor intunecos
Lacrimi seci, obraz de loc
Sau facut tare opinca
Nu au mila, nu au frica.
Coltii iearnii-nfipti in soare

E frig si inorat
Sorele e-ascuns in nori
E trist si mohorat
Si sufla asprul vant.
Pasarile zgribulute
Cu ciocu-n pene isi sufla
Se aude slab suptil
Ici si colo cate-un tril
Catelul incovrigat
La dosul sirii in pae
Ici si colo cte-o cioara
Carae a primavara.
Fum pe horn inca mai iese
Noaptea inca mai e frig
Ziua sorele inteapa
Printre nori fata si-arata.
Un tainic vis priveste lumea

Mie draga lumea toata
Si tainicul ei suflet
In lacrima si-n ras
S-o privesc in cuget.
Plapanda cum se vede
Deschide-n cer o poarta
Cu ochii limpezi pleca
Si moartea-n san si-o poarta.
Izvorul ei din lacrimi
O lega cu fiori
Miracolul ei zambet
Iar plange dupa zori.
Se trece floare-n vant
Ecoul puritatii
A curs din veacuri facla
Podoaba tineretii.
Ruga ingenuncheata-n vreascuri

Eram cu sufletul zdrobit de taine
Si m-a trezit un straigat in pupila
Un ciripit de apa cristalina.
Era lumina-n apa ci-o priveam
Iar taina apasa din greu fara luminii
In sufletu-mi plin de mii de-ntunecimi.
Cu mintea strig : dezleaga-mi poarta Doamne !

Si spalama in apa ce m-a revelat
Sa nu plec iar gol si apasat.
Si razele ce printre crengi atarna
Aprinda candela plutita-n valuri
Sa arda apa ce se scurge-n maluri.
Ca fulgii de luminii ce plang din soare
Sa las pe Tine durerea-mi vietii gloata
Din umeri grei sa-mi ei povara toata
.
Nu ma lasa sa plang in apa care curge
Ingenungheat in vreascurile putrezi
Ridicami fata vesteda de soare
Si scie-n cartea vietii Tale, indurare.
Inepuizabila lista a lmii terestre

Foarte putina dreptate
Multa absurditate
Belsug de obscuritate.
Doar putina vigilenta
Foarte multa violenta
Fara pic de indulgenta.
Doar putine zile drepte
Foarte multe accidente

Ce se nasc din imprudente.
Putini fii de dumnezei
Mai multi sau nascut cei rai
Din parintii lor calai.
Mai putina vindecare

Foarte mult aer putoare
Din a stintei ani poluare.
Legaturi prin val de apa
Prin botez trebui sa moara

Eul pacatosul intrus
Ce pe multi in gropi pogoara
In inima-i ca un virus.
Vechiul tau trecut va piere
Cand conjugi a ta vointa
Cu a Lui Hristos putere
Totul este cu putinta.
Botezat in apa pura
Si spalat in ariel (leul lui Dumnezeu)
Curata limba din gura
Sangele sfantului Miel.
Doar din duh si sacra apa
Esti spalat chiar pe deplin
Vei avea parte de viata
Consacrat pe-altar divin
.
Legamantul prin botez
Limpezeste si vointa
Intareste al tau crez
Fortifica pocainta.
Prin botez te-ai logodit
Cu printul din Orion
Cu Isus Cel rastignit
Imparat vesnic pe tron.
Simfoniea marii
Valul se sparge-n mal
Ascunde-n spuma sarata
O dulce melodie
Cand se-amesteca in van
Se-aude cantata-n strana
Intr-un stil bizar.
Pietrele cioplite neted

De valtoarea aspra-a apei
Instrumentele orchestrei
Piatra, nisipul si stanca
Pestii spectatori asculta
Cum valurile spargand scoica.
Scoicile presara malul
Cenusiu margaritar
Fragmentele vechii orchestre
Stranse-n jurul pietrelor
Fin se-aude fasaitul
Cand apa se-aseaza usor.
Ochestra-n etern ramane
Zilnic se regenereaza
Natural conservator
Performanta-ti melodie
Zilnic vrem s-o ascultam
Monotona vesnicie.
Inima-n tacere, iti spune ce simte
In izvorul rece de faci bae

Inima canta in odae si se-n moae
Iarna cand e frig si ger
Inima se face tare fier.
Cand iarna e lunga
Iar noaptea e mare

Inima plange, plange a jale.
Cand vara e lunga ,
Iar ziua e mare, inima canta vesel
Ca e-n sarbatoare.
Imensitatea luminii si multa verdeata
Curata inima de-ntunecimi si boala
Ii darueste viata si-n viitor speranta.
Crestinii nevazatori, rostec rugi de mila

Bogatii din lumea sacra
Au uitat de cei sarmani
Pe cei din lumea saraca
De vaduve si orfani.
Pentru ei, rai pe pamant
Au uitat ce-a spus scriptura
Ca talanti ai Lui sant
Voi doar sa-mpartiti iubirea.
Toti crestinii au orbit
Nu aud jalea si plansul
Duhul sfant i-a parasit
Iar Satan ranjeste rasul.
Scaldati in a lor cropeala

Rezultatul, burueni
Egoismu-a dat in boala
Ajunsi, Laudicieni.
Iar divina doftorie
A stiut ca-i face sfinti
Si-au lasat-o in hartie
Sigilata cum o stiti.
Dragonul in hane de srabatoare

De cand ai ajuns iscoada
Torni minciuni chiar fel de fel
Ti-a crescut coarne si coada
Cercetas abil fidel !
Lingusirile-ndulcite
Scriese-n fruntea ta profana
Sclipesc in mii de cuivnte
In frunzisi tu stai capcana.
Imbracat in piei de oae
Fara rod copac cu frunze
Porti in inima gunoae
Si-un formal zambet pe buze.
Nu ai somn nu ai nici tihna

Rozi si prinzi ce-n cale-ti iese
Esti ca molima-n tulpina
Nascocesti momeli si mreje.
Esti ca virusul in oase
Aduci zanzanii si chin
Ca o spurcaciune-n vase
Sarpe rece-n caldul san.
Pe furis strecori cuvinte
Scopul ca sa ti-l atingi
Chiar de sunt seci si pripite
Telul tau e ca sa-nvingi.
Ulcior plin cu spurcaciuni
Esti din neam din vechiul clan
Iar toigul ai din spini
Esti spion siret viclean.
Cat ar fi iscoditorul
Odata e prins in fapta
Se sparge ca si ulciorul
Scapat jos, tandari se crapa.
Dragostea-i minune-n pantec
Pentru pruncul infasat

Mama este scumpul dar
Giuvaer, margaritar
Este pruncul rasfatat
Dulcea melodie-i plansul
Al ei sange-n el pulseaza
Pe mama n-o deranjeaza.
Visul ei e bebelusul
Cand il doare ce il doare
Cu lapte plasul il stinge
Si la sanul lui ea plange
Caci ea-n inima il are.
El se simte ocrotit
De-al ei scut ce-l poarta-n mana
Duhul ei e pur lumina
Nopti de-a randu sa jertfit.
Pruncul creste-n ocrotire
Ca in frunze de album
Fie-n cort sau in catun
Chiar si-n jungla e iubire.
Stie pruncul sau nu stie
Ca iubirea avalansa
Dar divin pruncii infasa
Din a mamei gingasie
Copilasi cu mintea cruda
Cat inca va da povata
Respectati-o cat e-n viata
Caci curnd va trece-n umbra.
Cand priviti mainile moi
Care vau sacldat pe voi
Sa le sarutati oricand
Caci ele v-au ocrotit.
Mama gingasa faptura
Curata ca lacrima
Ca cuvantul bun din gura
Sfanta mama, mama mea
Tu straluci ca si o stea.
O strasina uscata, in timp de ploae
De curgi si-atunci cand sorele-i scurs prin luna

Cand ziua-i plina de albastrul cer milos
Cand greerii se pregatesc in bezna ca sa cante
Cand inima e plina de lumina
Iar glasul tau jenant tot da sa intarate.
Sa stii ca esti o strasina ce cruge fara ploae
Inmormantanduma de viu in mlastina.
Cand curg suvoi si lacrimi avalansa

Din ochiul tau cel drept ca farul de lumina,
Ce te razbunii cu degetul spre asfintit
Iar eu privesc pripit spre amenintare
Inoculat de-al tau venin cel sorb
Ingenungheat in cugetu-mi de a mea pudoare.
Raman zdrobit ca tot ca din-nainte
Un biruit legat sub strasina ca rob.
Imnul mustratorul palos
Pamantul e al nostru
Avantajul vostru
Ca robi umiliti
La jug suntem sortiti
Vrem ca sa muncim
Ca sa mai traim
Tarii sa dam hrana
Lapte, miere, mana.
Pornim sa brazdam
Samanta aruncam
In pamantul moale
Pe sute de hectare.
Ne simtim sub talpa
Iar alti se indoapa
Al nostru avantaj
Lacrimi si necaz.
Nebagati in seama
Vorbe goale, zeama ;
Sperante ratate
In lacrimi ingropate.
Azi e timpul nostru
Aruncam capastru
L-am pune la alti
Sa schimbam talanti.
Uni se cred lei
Iar taranii miei
Fara de valoare
Fum de lumnare.
Vrem dreptate-n data
Nu zile amanata
Pentru noul an
Taran, nu boschetar !
Afundat in malul mortii
Tunel in curbe galerii

Ascuns in ramuri felii
E liniste perfida
In ornament firida.
O alta galerie cat
Pripit spre stanga ma abat
Pamantul imi da valma
Si-l zvarl cu a mea palma.
Tunel crapat, majit cu lut
Iesirea mi-ai pecetluit
E intuneric smoala
Ma scald in umezela.
In alb culorile le-mbraci
Esti plin de vraja si de draci
Capcana neagra-n galerie

Spurcat pamant cu murdarie.
La multi a-i fost al lor mormant

Li-ai dat si aur si argint
Fara popa-n mormantati
Nici o lacrima udati
In tunel imbalsamati.
Pacea din Armaghedon
Cazemate hitleriste
Amintiri fara ferestre
Mitralieri si foc automat
Tac, tac, tac, tac, tac, tac tanc
Ei fiind primii idioti
I-a-nvatat razboi pe toti
Mai modern sofisticat
Trag din avion si tanc
Pamantul e plin cu arme
Cu tancuri si avioane
Zbor cu foc automat
Nagasaky, Heroshima
Ispaseste si astazi vina
Focul lor automat
In secret i-l tin in cap
Peste tot e zarva mare
Icepand iar noi rezboae
Intr-un imn sofisticat
De la Hitler pana-n coace
Ani de-a randul se vrea pace
Striga-n foc automat
Dar trag din avion si tanc
Paradoxu-i foarte mare
Ca sunt multe poligoane
Si mai mult sau inarmat
Parca dracu ia-ndemnat
Hitler nu are statue
Dar in jur armele vue

Se vede in lung si-n lat
Un pamat rau bombardat
De-ar ramane-o amintire

Rzboae si cimitire
Monumente tari din ceara
Si o pace-n steag de vara
Satan nu e pentru pace
Dimpotriva sage-i place
Tipete si foc automat
Ca doar el le-a inventat
Daca-n frunte il vom tine pe Satan,
Rau va fi dar nu si bine
Rachete, tancuri armate
Intr-un glas la unison
Mult mai mult sofisticate
Sin final Armaghedon.
Inchinare falsa
Idolul facut din piatra

Pus in coltul din perete
In inima iti pulseaza
Si ii ceri ca sa te ierte.
Inima ajunge piatra
Ca si ai tai dumnezei
Ce le-ai inaltat altare
Si te-ai inchinat la ei.
Iata biciul lu Ilie
Primeste-l ca pe-o mustrare
Farama-ti Baalii toti
Domnului dai inchinare !...
Talharul cere lumina...
Scriptura-i ca pomul vietii

Fructul sfant si delicios
E cuvant Dumnezeesc
Scris cu sange de Hristos.
Umilit cu Hrist pe cruce

Un talahr sa pocait
Un bob strecurat din pleava
Eul si la rastignit
La vazut pe Hrist pe cruce
Nu din carti c-a fost talhar
Nu la cunoscut din ruga
Ca de fapt n-avea habar
Cerceteaza-L in scripturi
I-ti asteapa cautarea
Asta-i locul Lui pe tron
Si-ti va da in dar iertarea.
Monstru-n alb profet se-arata

Multe zvonuri se aud
Mii de zvonuri false suna
Derutand fiinte plapande
Avalansa strigatura.
Falsa orchestra de jale
Freamata lumea, framanta
Seaca-a apelor izvoare
Si-n odajdii negre canta.
Canta cantece funebre
Nu spre-a tronului iertare
In falsele candelabre
Dirijate spre pierzare.
Babilonul e o vraja
A luceafarului coada
In stil nou si eronat
Ordonat doar de fatada
Uzurpanta lui tacere

Greu se lasa depistat
Vorbirea e dulce, miere
Sta de veghe-a disperat.
Tine stanpila-ntr-o mana (666)
In cealalta doua fructe
Ti le-apropie de gura
Brngi i-ti da-n iazul fierbinte
Are de toate-n desaga

Cu a sale jucarii
In ispite pe multi baga
Mos craciun e zi de zi.
Este foarte manierat
Pan te vede in cavou
In cosciug te-a sigilat
Si ranjeste-a jubileu.
Sase mii de ani savant
De la stiinta nu se-abate
Perfid si evaluat
Se pricepe-n taine toate.
Starneste curiozitate
Marfa-n minte expunand
Cu multa amabilitate
Prin ochi limpezi defiland.
Momentele razbunarii
Furios impinge-n crusta
Cu fala si indrazneala
Si rasufla-a oboseala
Din aduncul terei scoate
Si carbuni si mal de toate
El cutremura adancul
Puterea-i nestavilita
Inarmat si deghizat
Ca un hot ne-nduplecat
Cand pradeaza ne-nfricat
Gaureste sanca-n munte

Pravaleste-n vai nisipul
Se aseaza si danseaza
Focul il izbeste-n flacari
Artificii mii de jocurii
Toti peretii vagaunii
Sant incinsi de a lui lava
Deapana pamantul crapa
In puteri nelimitate
Zgudue oceanu-n ape
Cand se-ncing satancile-n lut

Titieiul vine si stinge
Scuipa din nari foc si jar
Arsul si vechi-arsenal
Satanci masive var se fac
Clatina pamantul beat.
Toti se-n china la nevoe
Inventeaza zei din piatra
In ruga se pleaca-n rand
Chiar si-ateii mor de frica
Cand stancile se despica
Monstruosul zeu din lava
A facut ca lumea toata
Sa se-n chine cand vibreaza
Cand zgaltae si dansaza
Dar mai tare de cat tine
E Domnul ca intervine
Iti reteaza libertatea
Sa nu faci totul ruine.
Nisipul din periferia marii

In delta trestia virgina
Si mlastina ei
Sau contopit dea-pururi
In veci prin stropi de ploi
Copacii-nconvoiati
In nisip de veacuri
Infipti in radacina
Si-atarna mreaja-n soare
Zbarcita lor tulpina.

Iar stoluri, pasari mii
In varfurilor soare
Se odihnesc in cuiburi
Lasand in urma pui.
Cand genele-i sclipesc
A valurilor ape
Inunda trestii mii
Si-ar vrea ca cu agape
Uscatul ce ramane
Nisipul sa-l adape.
Cu sceptrul sau in mana

La capatul maririi
In valea argintie
Satapanul periferic
Aseaza-n valuri vii
Gramezi de ape mii
Grai divin in romaneste

De cand sau nascut romanii
Impreua mostenesc
Ce le-a dat Hrist si strabunii
Hrist le-a dat a Lui Scriptura
Neamul Dac a studiato
Si in transa se-ncrezura.
Domnul le-a dat bogatie
Muntii, holda, apa si fierul
Si-npreuna vesnic cerul.
Samanta putreda vie
Cant si lacrima-n poezie ;
Le-a ramas limba strabuna
Tot pamantul tara muma
In folclor se contopeste
Toata arat-n romaneste

E martora si vorbeste
Despre-a vesnicie-i veste.
Intr-o tara cat un praf
A patruns lumina toata
Si i-a inspirat din har
Sa fie-n arata bogata
Sa nu cante nici-o tara
Din tambal si din vioara
Haru-n minuni se preface
Pentru-o tara care-i place.
Vedenii adormite
Visele frumoase
Soptesc ce nu este
Cantece duioase
Culise-ntunecoase
O lunga poveste
Multe iti doresti
Inima-ti tresara
Nu se-n plinesc
Si nici nu izbutesc
Iluziaie amara
Doar zvarcolire
Prin creer se asterne
Dezamagire
Slaba soptire
Prin gene se cerne
Prin dos iti sopteste
Confuzii amare
Cortina in cute
Frunzare cazute
O vesteda floare
Visele multime
Cesi aprine facla
Limpede-a culoare
La infatisare
Isi incepe claca.
Sediment in roca
Asaezat in raiduri
Poposeste-o clipa
In launtru-ti pica
Rezemat in falduri
Opsedanta-ti fata
In neguri rascoleste
Picante sant toate
Relativ pripeste
Si se misca-n noapte.
Amoros si dulce
Mintea iti sopteste
Prin desertaciune
Pleaca si nu spune
Doar te amageste.
Vedenii peste noapte
Ce ingeri-au muncit
In celula-ti glie
Sentimente-nvie
In dulce prefacut.
Nu credeti pe toate
Nici pe unul chiar
Masca-nchipuire
Searbada-amagire
Afumatuti far.
Palpae, se-arata
Salab divertisment
Truc nestingherit
Facut pe moment
Dar perii te-au albit.
Catarul, martorul Lui Dumnezeu
Catar a fost catar va fii

Steril batran si fara fii
Viata-rasarit din haos

O spun ateii cu tupeu
Ca si-au facut natura zeu.
Limitati in presupuneri
Enigmelor dau din umeri
Se opresc ca n-au putere
Arata lor prezumtioasa
Mandra-i si neputincioasa.
Viziunea lor comuna
Multi au luat-o chiar de buna
De le-ai spune cas maimute
Ca maiuta le e tata
Te-ar trage la judecata ?...
Ne-am facut natura zeu
Din hazard in evolutie
Din moluste in maimute
Pacatosi cu multa vina
Fara licar de lunina.
Nici amiba protoplasma
Nu au de la sine viata
Nici molustele din mare
Nu sau transfotmat din soare
Iar catarul fara pui, este marturia Lui
Sperante naruite-n dar
Familia numeroasa
Are galagie-n casa
E bogata-n simplitate
Haine n-au si nici bucate
Se-mbubeaza cu sperante
Ca-s saraci fara fiante
Poate-n anul viitor
Va fi lumina si spor.
Dupa ce-a trecut un an
Speranta a fost in van
Ei nu tipa-a disperare
De si-i vant in buzunare
Tot asa merg inainte

Cu curajul pus in minte
Parca a-r fi nemuritori

In toate biruitori.
In razboi cu saracia
Licare euforia
Orizontul din lumina
Sterge plansul si-l alina
Vad cum altii-n jur ca poate
Sa-si descurce viata-n toate
Al lor aer mandru, verde
Sanatos crescand se vede
Multa munca tot mai prost
Tot la coada fara rost
In povesti magulitoare
Trec peste-a junglelor fiare.
Putreda scurta sclipire...

Este scurta viata noastra
Cat o floare, cat un abur
Cat cracul unui pitc
Cat al furnicii buric.
Scurta unda nevazuta
Ea exista metafizic
Si se crede apsoluta
Ea, suflarea fara fizic
Incolteste, creste, moare
Cat un abur se arata
Da o raita si dispare
Se pripeste, se zareste
Si ca ciara se topeste
Buricul unei furnici
Doar cu microscopul poate
Sa-l maresti, sa-l vezi de-aproape
Scurta-i viata putregai
Cat mirosul unei flori
Dar ar vrea sa mearga-n Rai?
O lume cazuta...
In cuvinte seci
E o limba muta
Si plina de tupeu
A eului zeu.
In mandria cea faloasa
Ce-si asterne-n nori prestigiul
Limba-i toata veninoasa.
In privirea cea pripita

E un drac himnoza-n unde
Ce o simti cum te patrunde.
Invierea broastelor
Broasca-i rece si raioasa
Pielea-i verde si scarboasa
In mlastina negricioasa
Este ca la ea acasa.
Chiar de soare de-i pripita
Pielea toata-i umezita
Bolbocae cantu-i apa
Ochii mari privesc fereastra.
Arcuitele-i picioare
Peste ierburi tantos sare
Patrupeda amfibioara
Se urca si se cobara.
Se aduna prin baltoace

In cor gura nu le tace
Papura le e odae
Pana gerul le imoae.
Iar se strang in casa neagra
La sub sol toate se baga
Pielea vanata-onvelesc
In mocirla se-odihnesc.
Nu misca, stau amortite
Una de alta lipite
Radacini de tipirig
Protejeza cand e frig.
Soarele cum le pripesc
Din somn broastele trezesc
Canta iar de bucurie
Caci soarele le mangae.
Incredere limitata
Viata atarna de bani
Chiar de credem sa nu credem
Intrbati pe cei orfani.
Va va spune-n gura mare
Vrem haine si-ncaltaminte
Bani de foc si de manacare.
Toti saracii va va spune
Ca l-e foame si ca rabda
Ca traesc de azi pe maine.
Mama lor spune cu lacrimi
Ca nu poate face fata
Ca viata-i plina de patimi
.
Prin calvar viata se trece
Fara bani si amarata
Boala, trauma culege.
Banii n-aduc fericire
S-o creada cie ce au bani
Ca-ntre sotii cei saraci, nu-i iubire.
Cu bani multi se fac si multe
Depinde de administrator
Lucruri bune si urate.
Banul e-al lumii mamona
Un zeu ce-l adora toti
Si crestinii toti aidoma.
O tara in mal de ape
Dobrogea e-n colt de tara

Marea, dunarea sclipesc
Muntii cu paduri conjoara
Fata-n tine si-oglindesc.
Sud si nord tara cuprinde
Dunarea marea-mpreuna
Doua judete se-ntind
Tara toata le e muma
Multi v-au vrut si v-au poftit
Nu in poze inramate,
Ci chiar steagul lor la-nfipt
In hotarele voastre.
Cele doua porti la mal
Unde apa le pazeste
Porti din spuma si din val
Orce tupeist ar trece!...
Timpul roteste natura
Parca-a nins peste verdeata

Intr-o vie deasa plasa
Cu petale albe-n smocuri
Gazale se-ncruciseaza
Mireasma se-aseaza-n flancari
Broastele-si combina glasul

In al plaiului ogoare
Cu al pasarilor tril
Orchestra-napus de soare
Zangane-un greer abil
Sa-noptat dar tot se-aude

Cate-un falfait si trosnet
Cate-un greer amortit
In racoarea noptii-n fosnet
Se aude rasletit.
Iepurila teafar scapa

Nlabirintul sau salas
Si de-aceasta noapte grea
Tufa zdravanul locas
L-a pazit cand el dormea.
Trec de-a randul nopti si zile
Infinitul lor nu piere
Toate-n taine-n toi lucind
Consumand a lor putere
Cu un cant nou luminand.
Spre vecii se-ndreapa cursul

Candela arzand uleiul
Cu pasi noi in simetrie
Isi scalda din nou condeiul
Consumandu-l ca sa scrie.
Anii au trecut s-au scurs

Sant ai vecilor noi martori
Cerul, pamantu-aramas
Lumina si noaptea factori
Cerand al vietilor ceas.
O zi intunecoasa
Bizarul timp intunecos
Sinistru-n neguri se zbate
Se impune zgomotos
In bezna zangane-a moarte.
Vantul sufla sacadat

Si tunet , si mai rea furtuna
Prin fulger straniu-a rasunat
Spaland a malului tarana.
Vad cum plopii se conjuga

Ingenuncheati copaci de ploae
Sant plecati in plans si-n ruga
Presara vantu-n inconvoae
Zile-n rand intunecate

Totul pare-a disperare
Chiar si ziua parca-i noapte
Nici o speranta de soare.
Nici o pasare nu canta

Totu-i jale spre mormant
Ploaea presarand se-avanta
Doar stropii plesnind se-aud.
Noaptea ca sa treci pe strada
Intr-un timp de ploae neagra
Spaima te cuprinde-ndata
Pasii viiti luneca-n groapa.
Sabia Duhului, se odihneste-n teaca

Sabia cu doua lame
Sata in teaca ascutita
Gata sa intre-n rarunchii
Pentru lupata-i pregatita
Unsa-n undelemnul safant
In a noastre maruntae
Firea cand capul ridica
Sa-lunece cand o tae.
Tasneste sangele cald
Cand lovita-i de sageata
Ca granitul scanteeste
O inima rea de piatra.
Cade pretutindeni trupuri
Proptite-n sabii lucioase

Bisturilul cel taios
Rascoleste pana-n oase.
Orice particica-a firii

I se tae radacina
In trup ce-ampanzit pacatul
Locuri goale cu pricina
Pamant bun, seminte bune

In etern sa dainuiasca
Sabia sa stea de-apururi
In teaca sa odihneasca.
O zi vesnica de lumina
Cand soarele priveste apusul sa cada
Iar zori tanjind lumina sa vada
Eu caut cetatea si Paradisul
Iubirea cereasca din cortul divin
M-asteapta heruvimii cu cantec sa vin.
Cand pomul durerii m-apasa sub umbra
Si desmierdarea ma cheama la ruga
Iar pasi flamanzi spre masa m-a duce
Tanjesc ca lumina sa biruesc opusul
Cu inima-mi franta contracarez apusul.
Cand iarasi prin neguri visez mai aproape
Doar vesnice raze de lumi fara noapte
Renunt la durere si-o pierz prin morminte
Imbrac haina pacii in har tesuta in sange
Si vreu sa desfat o inima ce plange.
Cand noaptea durerii apusul scurteaza
Lumina e harpa ce melodii struneza
M-acopera surasul in armonii si versuri
Nadajduesc in pslamii ce-au profetit marirea
Si in cuvantul vietii ce a adus iubirea.
Se apropie zorii si vesnica lumina

Cetatea de aur a lumii Heruvina
O Citadela, sfesnica splendori
Lumina deplina-n fiece zi
Iubirea-i temelia si-n vesnicii va fi
Viata neagra-cioara chioar
Doamna mea cu ochi albastri

Si cu plete cafenii
Gropicelele-nobraz
Staranesti dragostea si-onvii
Duci amorul in extaz.
Trupul tau format din lut
Iar sanii din carne moale
Asteapta sa il framant
Modelez pe fiecare
Particica de pamant.
Esti coasat din coasta mea
Iar restu esti lut si oase
Nu te strang prea tare-n brate
Caci esti dintre slabe vase
Vinisore fine, ate
Am grija sa nu se varse.
Dar nu rabd si cate-odata
Te strang pana-ncepi sa strigi
Nu ca doare ce-am facut
Nu ca vrei ca sa instigi,
Ci ca-i bine, ti-a placut.
Oxcilanta ta iubire
Cand mai coapta cand mai cruda
Cand nu-s bani mi-aduci jignire
Te comporti ca si o bruta
Parca totu-i spre pieire.
Te-nteleg, iti dau dreptae

Toate iau fiinta cu bani
Copiii nu pot sa rabde
Caci au tata nu-s orfani.
Chiar de tinzi dupa bogati
Au bani, dar nu-s talentati
Stiu ca-i vrea sa sacpi de mine
Ca s-o duci in viata bine
Iti ofer aceasta sansa
Sa ai mult belsug pe masa
Casa mare si frumoasa.
Luminoasa si lucsoasa
Hrana multa, si-ai grasa
Iar tu sa fii mai frumoasa
Prospetime-n avalansa.
Fricire iti doresc
Ca ai fost sotia mea,
Iar eu inca te iubesc.
Replica sotiei
Domnul meu cu ochi caprui
Ca ma iubesti mereu imi spui
Iubirea adevarata
Nu sta-n vorbe ci in fapta
Spui ca vrei sa ma pastrezi
Si muncind sa nu ma vezi
Dar din noaptae pna-n noapte
Zilnic eu le fac pe toate.
Lasa-te de baliverne
Scumpa ta nu te mai crede
Cu sperante vagi traii
Pana cand imbatranii
Las ca maine ca poimanine
Poat la anu pica banu
Lasa ca vindem masina
Si va rasarii lumina!?
Dar tu ce-mi dai poezie ?
Parca-ai fi de fantezie
Poezii, vezi, fac si eu

Dar nu asta-i rolul meu.
Eu sant mama si ma daore
Cand copii-mi cer mancare
Ma topesc de mila lor
Cand n-au pantof in picior.
Ca un tata bun ce esti
Mai lasa te de povesti
Ar fi mai bine sa vezi
Ca trebue sa lucrezi.
Stii ca te-am iubit mereu
Inebuneam de dragul tau
Saracia nemiloasa
Distruge a noastra casa.
Daca vrei sa ne fi tata
Si sa traim la o laolalta
Pune mana de munceste
Si copiii ti-i hraneste
Iubita-ti inveseleste.
Si cred ca ti-ar sta mai bine
Atunci mi-ar place de tine
Nici nu te-as mai cicali
Chiar de-ai face poezii
Ca la-nceput ne-am iubi.
Saracia este un demon, dar si nemultumirea este un si mai puternic
demon.
Un licar de lumina
Mi s-au deschis ochii si iata ca vad

Si lumea si frunza si nu mai sant orb.
Eu vad doar minuni, culori fara numar
Cerul si lumina nu pot sa le numar.
Nimic nu mai vreau , foamea mi-a trecut
Vreu doar sa privesc, cine le-a facut ?
Iata animale, iata pasarele
Campul este plin cu mii de floricele.
Pipaiam intruna chiar le miroseam

Nu vroiam atata chiar de le iubeam.
Imi lipsea lumina, cusur dificil
M-as fi multumit doar cu un fitil.
Laud Creaotorul, lumina Sa o vad
Vad si mantuirea si nu mai sant orb.
Ce vom zice-atuncea cand in cer intruna
Vom vedea pe Domnul si-n palat lumina ?!...
Ce minuni in juru-mi la ochi am fost cusut
Cat is de frumoase si eu n-am stiut.
Un Dumnezeu cazut din Orion

Un om de origine umila
Cu mii de demoni in jungla s-a luptat
A strabatut pustiuri fara apa
Si-a renuntata la safantul Sau palat.
El s-a luptat cu boala si cu moartea
Dusmanul le pregatise pentru El
A azvarlit capcanele ascunse
Si-a sfaramat zavoare de otel.
Chemat sa faca ordine-n pustie
Sa desfunde izvoare infundate
Iar lumea bolnava s-o mangae.
Easti lacrima ce limpezesti si speli
O lume poluata de pacat
Ce-i abatuta de la axa ei
Pierduta-n spatiul cel intunecat.
S-a pogorat pe plaiuri fara soare
A luminat cu ochii-nantuneric
Din lacrimi vii au tasnit izvoare.
A mangaiat o lume impulsiva
Considerand-o comoara Sa de pret

El i-a iubit si jertfa sa adus
Si n-a grait cuvinte de dispret.
A parasit si tronul si palatul
El pentru noi a suportat tortura
Si-a biruit pe demoni si pacatul
Un fracment din hotarul apusului

Se sgudue pamantul
Se clatina marea
De graba sufla vantul
Si nu se vede zarea.
Se-ngramadesc iar norii
In bezna e pamantul
Te-apuca toti fiorii
A cucerit tumultul.
E dominat apusul
Lumina licareste
Si a murit surasul
Iar lava le uneste.
Potop din avalansa
Da buzna peste lume
In chip de uriasa
O calca si-o supune.
Se prabusesc toti muntii
Padurile se-aprind
Ascute moartea dintii
Pe oameni fiorand.
E totul eclipsat
Confuzia domneste
Caci rau-i promovat
Nejust el hotaraste.
Un crapei de lumina edenica

S-a topit zapada moale
Pasareaua ciripeste
Pomii iarasi infloresc
Soarele din nou sclipeste.
Vantu-adie calduros
Raurile se petrec
Iese aburi din campii
Toate-n spatiu-ntineresc.
Iese din al sau culcus
Ursu-n iarna a hibernat
Mormae ca un basist
Ca-i rau si foarte nemancat.
Orchestra padurii canta
Primavara e eroul
Canta pentru biruinta
Se-aude-n muntii ecoul.
Fiecare pasarea
Ciripeste si repara
Cuibul ce-atrecut prin nea
Pentru pui ea si-l prepara.
Toate doresc primavara
Intr-un cor tresalta-n viata
Primavara le uneste
Daruindule speranta.
ZIDIT IN STANCA
Zidit ca sataca in cetate

Sa fie caracterul tau
Si de pacat sa stai departe
Si sa urasti tot ce e rau.
Zidit ca sancta-n munti si vai
Credinta ta asa sa fie
Chiar apele de-ar de suvoi

Si avalansa poat sa vie.
Zidit pe sanca Lui Hristos
Tu vei ramane neclintit
Si todeauna bucuros
Caci casa n-o ai pe nisip.
Zidit in fapte de onoare

Chiar de in juru-ti e pacat
Chiar daca multi vor sa coboare
Zidesti nu casa, ci palat.
Zidit vei fi in vesnicie
Daca iubesti cu-adevarat
Vei sat cu Moise si Ilie
Pe care El i-a onorat.
Voi ziditori de lucruri bune
Meestri-n ziduri de cetate
Eu va cunosc al vostru nume
De-un nou pamant sa aveti parte.
Imbratisari transcendentale
Veniti la Mine toti cei truditi
Si impovarati de pacate
Si veti simti ca veti fi iubiti
Spalati si fara greutate-n spate.
Venit, caci Eu inteleg durerea
Ca-i grea de dus de voi intruna
Caci Eu am fost candva pe tera
Cu greu am intampinat furtuna.
Veniti caci inca se mai poate
La Medicul Cel bun si iubitor
Caci El va vindeca de toate
Indiferent de om si-nchinator.
Veniti si voi, orice popare
Chiar daca alti va gonesc
Eu va vreau nu fac discriminare
Veniti caci inca va iubesc

Venit la Mine, Eu inca va chem
Nu va lasati tarati in mocirla
Nu refuzati acest ultim indemn
Veniti la Cel ce are mila.
Privind prin vecuri

Privind prin veacuri
Nu vad de cat sange
Razboi si ura
Ce nu se mai stinge.
Raul nu se struna
Istoria o spune
Ca lume e nebuna.
Se vad cimitire
Cortegii funebre
Cetati amintire.
Satan si ai sai
De veacuri se lupta
Si nu danapoi.
Privind prin vecuri
Vad ce nu mai este
Case mii ruinate
Far-a lor ferestre.
Totul e pustiu
Lumea toata-i moarta
Doar pietrele o stiu.
Vad pe deal o cruce
Pe Iuda ca un diavol
De necaz cum plange.
Vad pe Hrist in slava
Biruind pcatul
Si-aruncandu-l in lava
Vad cum stralucesc
In cetatea sfanta
Sfintii se-odihnesc
Vad o lume noua
Si-un pamant curat
Daruindu-l noua.

Vad si-un tribunal
Dupa un mileniu
Judecata in final.
Nu-i decat iubire
Nunta-n vesnicii
Si Isus ca Mire.
Placere luciferiana
Imi place razboiul
Luptand ne-ncetat
Imi place mult toiul
Sa-i vad cum se bat
Si mii de poligoane
Cu scule de rasbel
Cu tancuri si cu arme
Si oamenii cum pier.
Imi place mult armata
Cu generalii lor
Ca sunt fara mila
Facand din sange izvor.
Imi place cand exista

Belsug de durere
Cartusul sa tintesca
N-a omului piele.
Imi place mult sange
Si multa lume moarta
Sa n-aiba cine-i plange
In groapa laolalta.
Imi place sa ramana
Si prunci si mama lor
Orfani si fara paine
Topinduse de dor.
Imi place moluzul
Si blocuri darmate
Cu truda si sudoare
Agonisite toate
Armata e a mea
Si mie imi slujeste
O face din nestiinta
Dar este cu putinta
Cand trambita da tonul
Sa cuceresc cetatea
Razboiul se incheie
Cu Armaghedonul.
SULAMITA
Esti fermecatoare
Si frumoasa tare
Ochi patrunzatori
Si ademenitori.
Pentru om tu esti
Balsam ce linistesti
Durerea ce-nfrange
In inima ce plange.
Belsug de viata ai
In dar la prunci o dai
Iubirea gingasa
Creste prunci-n fasa
Esti afectuaoasa
Si paznic in casa
Curtea fara tine

Nu se-aseaza bine.
Tarana iti intelege soapta

Tu esti Alfa si Omega
In maretul infinit
Pacatul vrasmasul moartea
Prin Hrist le-ai descoperit.
Tu ne esti lumina zilei
Zarim totul prin credinta
Ascunsi-n taina pupilei
Ne dai marea biruinta.
Te-ai lasat gasit de noi
Cu har ne-ai cusut vesmantul
Ai ramas Pastorul nostru
Pentru veci ia-l Tau pamantul.
Mandria zapezii
Zapada sub talpa tipa
Scartae ca e uscata
De-atat ger ca sticla crapa.
Si sclipeste de iti ia ochii
Noaptea cand e luna plina
Ea cararea ti-o lumina.
Mii de stele-n ea s-arata
Mantia si-ompodobeste
Si-acum canta si vorbeste.
I-si arata stralucirea
Ea e mandra ca e alba
Si-a uitata ca ea zapada.
Vantu-o starnge laolata
Zboara lent si se aduna
Si-acum se crede satapana.
Dar cand la putere vine
Sorele cu-a lui caldura
O topeste si-acum... cura.
Sa nu crezi si despre tine
Ca ai rangul de elita
Multi ca tine se achita.
Usuratic ca zapada
Ca pe fulg te sufla vantul
Si ramai cu sacartaitul.
Divinul licareste in palme omenesti

Mila voesc si nu jertfa
Nu fi caval asurzitor
Ce canta doine de jale
Intr-un plans zanganitor.
Ca mierea-n faguri sa fi
Si dreasa a ta vorbire
Balsam pentru rani si suflet
Din belsug sa ai iubire.
Samaritean fi in nevoi
Alungal pe cel viclean
Nu te gandi la rasplata
Sa nu-ti fie lupta-n van.
Sa rodesti ca pomul vietii
Prin nopti sa fi lumina
Sa ridici pe cei cazuti
Din bezna si din mocirla.
O ruga disperata
Primeste-ma Doamne si nu-mi tine-n seama
Pacatele ce-n inima dau valma.
Primeste-ma Doamne si nu-mi tine cont
Pana nu ma-fund in pacat si-abis de tot.
Primeste-ma Doamne in gratia Ta
Da-mi putere multa sa pot rezista.
Primestema Doamne intr-un colt de rai
Multumesc de-atata ca vrei sa ma ai.
Primestema Doamne cel putin ca rob

Si sa faci din mine un copac cu rod
Primestema Doamne-n vesnicia Ta
Chiar de-s muritor si no-i merita.
Primestema Doamne caci Tu te-ai jertfit
M-ai salvat din moarte, stiu ca m-ai iubit.
Primestema Doamne nu-s faptura demna
Mantuit sa fiu prin jertfa suprema.
Primestema Doamne chiar de sunt murdar

Spalama prin sangele ce-a curs la calvar.
Primestema Doamne caci Tu ai riscat
Sa pieri ca si mine, sa cazi in pacat.
Primestema Doamne din moarte ai gustat
Te-ai nascut ca mine in tara cu pacat.
Primestema Doamne, stiu ca nu ti-e greu
Ca sa faci din mine fiu de Dumnezeu.
Hrana gasita in maini pironite
Sa culegem sfanta mana

In al riului hotar
Si sa trecem in lumina
Cat mai este timp de har.
El e hrana ingereasca
Alina ori ce oftat
Da putere si tarie
Curata ce-i intinat.
Hrana noastra e cuvantul
Cu mana e semanat
Intr-o inima ce plange
Cand e plina de pacat.
Apa vie e a noastra
Curge lin ca si cristalul
Cine bea se-nveseleste
Si are margaritarul.
Trupul Tau e painea franta

Si-ai ajuns la umilinta
Pentru noi Tu te-ai jertfit
Crucea Ta n-e biruinta.
Paradisului fara lume

Din lut Tu mi-ai facut faptura
Iar chipul Tau il vad in chipul meu
Ma-i inzestrat cu tot ce e divin
Cu regii stelelor ma-i egalat
Stapan m-ai pus pe tot pamantul
Iar casa mea?!...Edenul mi-e palat.
Sant pecetluit in cartea vietii

Tu m-ai sortit in veci sa dainuesc
Prin viata Ta ci-o simnt ca bate-n mine
Prin pomul viatii exist si te slavesc.
Palatul meu de aur
A devenit coliba
Iar rege un balaur
Venin imi da din limba
Si sunt a lui sluga.
Ma infiat rivalul
M-a ncoronat cu jale
Mi-a dat sa beu paharul
Cu spurcaciuni amare.
Tu ti-ai adus iubirea
La cruce l-ai strapuns
Si m-ai adus acasa
Ca rege m-ai repus.
Asemanari rivale. Ierusalim teluric si

(Galateni 4, 21-31.)
Ierusalim si Babilon
De veacuris antagoniste
transcendental
Si-au trecut prin zile triste

Fii lor nu se iubesc
Si in razboae isbucnesc.
Voi aveti cate-un parinte
Si creeati drumuri distincte.
Unu-i rau si nemilos
Celalat e bland, duios.
Ierusalim si Babolon
Voi aveti drumuri pavate
Si stralucite palate
Vaticanul izbucneste
De pe tron el porunceste.
Au pecete diferite
Si doctrine iscusite
Una isi revarsa harul
Iar celalta da cu parul.
Vreti ca cei ce ii conduceti
Pe un drum sa ii aduceti
Unul folosete torta
Celalat minciuni si forta
Ierusalim si babilon
Are curtile-n gradite
Si intrarea lor pazite
Are cheie fiecare
Si secrete la intrare.
Ierusalim si babilon
E cetatea ce-o alegem
Si roadele le culegem.
Rele sau bibecuvantari
Pace-n suflet sau oftari.
Ierusalim e vesnicia
Babilon excrocheria
Negociaza cual Meu har
Ca cu graul din hambar !
Ierusalim e a Mea lumina
Iar tu a lui Satan mana
Santeti trei broaste spurcate
Si vreti inchinare toate
Ierusalim e-a Mea mireasa

Restul toti formati o casa !
Fiara pe toti va conduce
In foc vesnic nu la cruce.
Nu se-mpaca niciodata
Si nici nu stau la olalta
Fac razboi Armaghedon.
Printesa ratiunii divine

(Proverbele, 8, 27.)
Din cate stiu din stiinta lumii
Ce toate a venit prin ea
Nimic nu intineaza cartea
Chiar daca cei atei ar vrea.
Stiinta e un stalp puternic
Tine sus stindardul sfant
Chiar din abis,si mal, si neguri
A scos tezaur pe pamant.
Facala ta nu se va stinge
De-ar sufla cei mai puternici
In neguri si-abis straluce
Mantuesti pe cei nemernici.
Fara stiinta lumea piere
Haosul prostia-nvie
Ignoranta-n val puternic
Ar sata ca-n timpul lui Ilie.
Domnu-a spus si o mai spune
Ca poporul Sau va piere
Din lipsa de cunostinta
Si a eului putere.
Stiinta si cu cartea sfanta

La o lalta de le-am strange
Pe diavol si-a lui ostire
I-am zdrobi si i-am infrage.
Sant surori gemene doua
Reciproc sunt doua funii
De-ar da intuneric buzna
Pregatit esti ca sa birui ?
Val de ploae timpurie

Bietul olog de la poarta
Neputincios, sarac si flamand
Mancare si mila asteapta
Saracul olog muribund.
Primeste ca dar pe Hristos
Ii zise Petru cu indraznela
Ridicate fi sanatos
Isus ti-a luat a ta povara.
Ca prin minune sa vindecat

Ologul ce de ani zacuse
Si-n gura mare el a strigat:
Fi laudat Doamne Isuse !
Isuse, fa o minune si cu mine !
Ajutama sa renunt la eul meu
Nu vreau sa aman pana maine
Ci azi da-mi harul si Duhul Tau.
O Gradina suspendata mai sus de ape

Usor nu se trece de stavilarul pus
Dar daca vrei sa treci, urmeaza-L pe Isus.
Fac ingerii de paza, Edenul e la Mine
Tot ce-i intinat, murdar, afara ramane.
Usor nu se intra in imaculatul loc

Si totusi se intra prin jertfa, nu prin noroc.
Fac ingerii de paza la poarta iertarii
E-n flacari Edenul, te-apuca fiorii.
Usor nu se intra in locurile sfinte
De-aceea te implor ca sa m-ajuti Parinte.
Fac ingerii de paza in schimburi se rotesc
Ne tin la distanta de si mult ne iubesc.
Usor nu se intra in locul cel etern
Caci drumul e inchis ce duce spre Eden.
Fac ingerii de paza ca sa nu mai vie
Satan si pacatul sa nu mai invie.
Usor nu se intra-n locul cel dorit
E prea destept Stapanul si nu e pripit.
Chintesenta imperiala, contra printului intunericului
scluptorul
Un scluptor din dalta si ciocan
Cu multa maestie porneste un plan
El tae si-ajusteza un lemn
Dar nu conteza ca-i brad sau fag
El il contureaza si face o faptura
Cand o vezi in parc, parca inima-i vibreaza.
PictorulUn pictor ce vede aseaza pe hartie
Dar nu conteaza pnaza el are maestrie
Culorile le-mbina si scoate la lumina
Cu mana sa dibace el portrete face
Paduri si vai le-aduna, cerul instelat si a sa luna
Viata da la toate cu mintea sa dibace

Poetul La fel si poezia, in rima ei placuta
Chiar fara melodie, patrunde-n inima franta.
In ea gasesti tezaur si diamante multe
Livezi cu pomi in randuri si atarnate fructe
Cat miere-i de dulce si-n alb ca o mireasa
In versuri povesteste, duios se mai aseaza.
MuzicianulAcum si partitura cu al ei ecou si grai
E inspirat si Bach si altii cu melodiile din Rai
Patrunde-n inima zdrobita mesajul ei si-a ei solie
Florile cand o asculta incoltesc si gata-n vie
Aceste patru surori sant valoroase comori
Ele patru de-ar conduce lumea noastra-nversunata
N-ar mai trebui nici poarta si nici usa incuiata
Ar fi tancuri mai putine, si mai mult belsug de paine.
Isus
Sa unim aceste patru, Isus sa fie liantul
Sa-i dam voe sa topeasca toata arta diavoleasca
Sa nu mai alegem altul, Isus sa fie Imparatul
Sa conduca El ostirea, caci a Lui este menirea
Arta toata de-ar conduce impreuna cu Isus
Ar fi cucerit regatul, iar Satan legat in patru
Ar racni in inchisoare, dar noi vom avea mult soare.
Am topi armele toate si toti am avea palate.
Regenerare, arvunna invierii

(1 Cor, 15)
Sunt ca frunza galbejita
Cand se-mprastie ca mana
Se desprinde de-a ei craca
Cand se ofileste toamna.
Sufla vantul si-o astupa
De furtuna-i spulberata
Putrezeste praf se face

Sub zapada zace moarta
Cand soarele da tarcoale
Frunza primavara-nvie
Pomii plini cu frunze iarasi
Parca-s plini de voiosie.
Tot ce are viata moare
Tot ce-i viu regenereaza
Pentru toate e speranta
Si-n celule noi vibreaza.
Tot la fel si eu ca frunza
Imi regenerez faptura
Chiar de-arunc si os si carne
Dar pastrez toata structura.
Ori ce bob e o minune
Cand il semeni putrezeste
Dar ramne viata-ntransul
Dupa-aceea zamisleste
De n-ar fi regenerarea
Omul ar muri de-odata
Gratie Lui Dumnezeu
Ca-s faptura minunata.
Sa credetem in inviere
Caci vom merge printre astre
Vom ajunge-n vesnic spatiu
La Printul luminii noastre.
Chardul va ramane logic

Spirit nou imaculat
O identitate certa
Intr-un venic nou regat
Vei primii belsug de viata

Din eterna primavara
Si-n vigoarea tineretii
Vei fi ca odinioara.
Pentru Dumnezeul pacii
Dainuit vei sat-n Eden
Sigilatn-a Sa comoara.
Maria Magdalena, mireasa lui Isus, in strae de mireasa

Esti oaza din desert
Asa esti tu iubito
Ca salcia pletoasa
Crescuta in pustie
Cand totul sa uscat
Tu inca esti vie.
Ca pinul cel inalt
Crescut langa satanca
Asa eti tu mireaso
Falnic imbracata
In alb si-n diamante
Si pur imaculata.
Ca steaua cea din cosmos
Tu reflecti lumina
Frumoasa ti-e faptura
Cand privesti din spatiu
Inspiri vesnicie
Si din plin nesatiu.
Ca paraul duce
Ce iriga campul
Esti chiar o cascada
Ce canta ne-ncetat
Si-mbaezi nisipul
Din stanci ce l-ai luat.
Ca zidul de cetate
Cu temelii pe stanca
Iubirea e liantul
Dusmanul nu o-nfrange
La carma e Viteazul
Ea rade si nu plange.
Tu vei avea un Mire
Din galaxii marete
Te-a logodit la cruce
Si nunta e-n etern
Cu oaspeti nobili toti

Iar masa en-Eden.
Ca mierea ce-a din faguri
Din flori esti adunata
Mirosi ca o padure
Ca primavara-n mai
In arsita plapanda
Te scalzi in al tau Rai.
Impodobita-n roade
Ca pomul viietii esti
Vei fi mireasa-ntruna
Iar Eu al tau barbat
Te-am luat dintr-o coliba
Ti-am oferit palat. (Sulamita. C.Cntarilor)
Divinul reflecta in ornamente vi

De departe-ti simt mirosul
Si suavul dintre sani
Cand reversi din plin amorul
Printre flori si printre spini
Sclipesti ca o perla-n bezna

Ca o stea prin nori cazand
Ca lumina ce rasare
Prin vibratii reflectand
Iar faptura-ti de tarana
Ce se misca-n raze vii
E un zambet care trece
Printr-un vis de euforii
Esti un leac pe buze calde

Cand fierbinte tie faptura
Te asezi duios in suflet
Si din nou mangai cu gura
Nici o zii din cer nu trece

Cand suavul tau din tine
Izvorasc din sani amorul
Si se alipec de mine.
Penina intrusul iernii

(Geneza, 8,22,)
Amandoua cand se-aduna
Se inteapa se ingana
Una zice ca-i mai tare
Alta ca-i biruitoare.
Vantul tare se mai umfla
Si prin gerul lui se-ngamfa
Sorele cand incalzeste
Zapada toata topeste.
Plange strasina si curge
Nu de ciuda, ci ca-n vinge,
Sorele cu-a lui caldura
A invins iarna ce-a dura.
Si cand gerul iar apare
Iarna e in sarbatoare
Turturii iar se aseaza
Si n-ar vrea sore sa iasa.
Din cele doua imperii
Doar de unul te cam sperii
Cand na-i lemne si faina
Sata la usa ta haina.
Iarna un intrus rau este

Cunoastem a ei poveste
Prin Satan si-al sau pacat
Pe pamant s-a instalat
Creeator de lucruri rele
Iarna-ti semana-n belele
Cand cicloanele se-aduna
Tot cen calea lor sfarama.
Inspaimanti ori ce faptura

Caci ai dintii mari in gura
Tu sfasii esti nemiloasa
Pe usi navalesti in casa.
Vii fara sa te-asteptam
Nu te vrem, mu te rugam
Tu te-avanti cu mult tupeu
Si racnesti ca si un leu.
Cu Satan te-ai facut frate
Te asemeni bine-n toate
Soarele ne lumineaza
Ne mangae si creeaza
Sahara din pustiul inimii

Ori ce casa fara Tine
Pe nisip este zidita
Temelie omeneasca
Si de ape-i risipita.
In ea locueste zeul
Falsele icoane moarte
Si se crede ca-i pe stanca
Dar in schimb sant false toate.
Lasa-ti casa invechita
Duhul Sfant sa ii dea foc
Sa arda din temelie
Iar Isus sa fie-n loc.
In loc de zei si icoane
Altar sfant in loc sa fie
Sa zdrobesti pe Piatra sfanta
A lui Satan dibacie.
Un Eden sa fie casa
Cu Temelie cereasca
Sa conduca armonia
Ingerii sa poposeasca.
Toiagul unui profet

Eu sunt un toiag uscat
Din buturuga sunt luat
Doar cu frunze ma falesc
Nu sunt dintr-un lemn domnesc
Sunt de neam de lemn tepos

Ne-ngrijit eu cresc tufos
Potrivit sunt pentru foc
De folos nu sunt de loc.
Cand intep sunt veninos
Durerea ajunge-n os
Intr-o tufa infoiata
Maracini si frunze-i toata.
De ma tai din radacina
Peste-un timp iar am venina
Pamntul e plin cu noi
Nu murim nici in razboi.
Vrem pamantul si cu luna
S-ajunga sa fie una
Molipsim tot universul
Si ne-atingem interesul.
Stati pe loc, nu v-avantati !
Incaun pas si va mutati
Din tarana pacatoasa
In cazan cu smoala rasa.
Eu sunt un toiag uscat
Am sa ard de nu-s salvat
Doamne ! fama un toiag cu rod
Ca sa pot sa sacap de foc. (Toiagul lui Aron, un simbol al omului pacatos
si muritor)
Regina anotimpuirlor
Iata vine primavara
Se aude graiu-i viu
Canta pasarile iara
Soarele este-al ei fiu
Iar incepe veselia
Fiecare prin gradina
Unul uda altul ara
Cantecul munca le-alina
Dupa-atata frig si ger
De prea multa hibernare
Esti dorita primavara
Ca si apa din izvoare
Sa nu pleci curand din tara

Mai ramai macar o luna
Vrem regina sa te-alegem
Si sa fii doar tu stapana.
Esti iubita ca o floare
Ca mireasa unui mire
Te adora caprioara
Fara tine nu-i iubire.
Dusmania parca piere
Din razboinici si viteji
Cand orchestra canta dulce
In paduri si in livezi.
De-ai fi pentru toti iubire
Cum te-adora randunica
Ar dispare tota ura
Si-ar domni pacea nu frica.
Haidem sa iesim cu totii
Sa o-ntampinam cu cantul
Sa oprim razboiul rece
Florile sa umple campul.
Vrem eterna primavara
Zile-n sir sa le petreci
In cetatea noastra terea
Simfonii sa canti in veci
Iar la carma ta intruna
Imparat sa fie Domnul
Sa conduca El orchestra
Si sa-i dam si sceptr si tronul
Susur bland s-adie iarasi
Viscol ger sa nu mai fie
Sa dispara iarna rece
Din a noastra-mparatie.
Si Iad si Paradis ? Iluzii mediume.

Iadul este rece gheata
Nu-i fierbinte cum se spune
Doar gheena arde totul

Si pacatul dus in fine.
Iadul nicaeri nu este
Nici acum si niciodata
Bucuria mantuiririi
Nu va sata, deci la olalta...
Pe crestini si pacatosi
Iadul doar ii congeleza
Putrezesc in groapa lor
Pan ce Domu-i inviaza.
De-ar fi iadul cum se spune
Intr-un colt din univers
Foarte multi ar vrea acolo
Iar Satana reales
Pentru vesnicul congres.
Sa stam vesnic impreuna
In pacat si voe buna
Liberi ca sa facem raul
Impreuna cu calaul.
Luati-va adio-acum
De la iad si de la fum
Va fi numai Paradis
Pentru ca Hristos a-nvins.
Delusind acest mister
Nu exista Iad in cer.
Tentativa mostenita
Chiar de dai si te jertfesti

Chiar de nu sti sa urasti
Dusmani tot ai in asta lume
Ce-i educata doar s-adune.
Sunt avari si vor sa-nsele
Egoisti si pusi pe rele
Lingusesc ca sa-ti faci mila

Te privesc tinta-n pupila.
Veninosi ca maracinii
Canibali ca si rechinii
Te vorbesc de bine-n fata
Cu tenta pana te-n hata.
Toti caini si fara minte
Mostenesc pe-al lor parinte
Mincinoasa-i limba lor
Diavolul e-al lor pastor.
Sunt gata ca sa te-alunge
Si sa-ti verse scumpul sange
La-ntuneric te-ameninta
Naiba martori la sentinta.
Dibacia lor draceasca
Este firea pamanteasca
O-ngrijesc ca sa-i conduca
Altfel sigur se usuca.
Nu lasati in mintea voastra
Maracinii ca sa creasca
Smugetii si sapargeti glastra
Si va luminati fereastra.
Nadejdii in arii de-ntuneric

Nadajduesc in jertfa Ta Isuse
Caci Tu ai biruit mormntul
Ai netezit cararile-n pustiu
Ai lumint prin crucea Ta pamantul
Nadajdiesc in jertfa Ta Isuse
Caci sunt inconjurat cu har
Ai mistuit pacatul ce-l iubeam
In loc mi-ai dat iubirea Ta ca dar.

E slava mea coroana Ta de spini
In locul meu pe cruce te-ai jertfit
Ca sa m-aduci in Raiul Tau cu crini.
De pret e marea Ta iubire
Pecetlueste-ma cu bratul Tau zdrobit
Imbracama in vesnica nemurire.

Zaresc locasurile Tale sfinte
Speranta mea e-n sangele Ti cea curs
Mi-e dor de-acele spatii infinite.
Priveste cu ochiul stang

Vino ca sa vezi pe Cel rastignit
Zdrobit de pacate si mult umilit.
Vino ca sa vezi un om ca si noi
Singur duce lupta si e in razboi.
Vino ca sa vezi biruinta Sa
De vei crede-n trnsul, tie ti-o va da.
Vino ca sa vezi pe cei ce-s ai Sai
Ei sunt fii Lui, vrem sa fim si noi ?.....
Nu privii cu ochiul drept.
Ochiul tau cel drept
Este logic , dar siret.
Ca sa ai har din belsug
Priveste cu ochiul stang
Daca vrei eul pe rug
Priveste cu ochiul stang.
Lasa-ti dreapta judecta

Daca vrei sa ai rasplata.
Ochiul drept scos din orbita

Avraame ! spuse Domnul
Ia-ti cutitul si odorul
Ia-ti si lemenle cu tine
Dute-n munti si fa-mi-l jertfa
E un ordin ce ti-l cer

Azi Isac sa fie miel
Domane spuse Avraam
Eu porunca Ta o am
Si ea zice: Nu ucide !
Eu privesc cum este drept
E Satan cel ce imi cere
Sa-mi dau fiul spre jertfire
Ascultama caci Eu sunt
Nu calca al Meu cuvant
Nu privii cu-a ta dreptae
Priveste cum Eu iti spun,
E un ordin ce ti-l cer :
Azi Isac sa fie miel !....
Logica un zeu ateu

Multi atei din lumea larga
Au facut un zeu din logici
Din Eaesten si relativ,
Din agnostici filozofi
Si din Darwin al lor piedici
Ei rostesc in gura mare:
Peste tot doar relativ
Nu-i mai mult nimic in cosmos
Totul este pieritor
Nimic nu-i superlativ
E un cosmos infinit
Nu exista Dumnezeu
Nimeni nu-i atotputernic
Doar ce spune ateismul:
Logica i-al nostru zeu
Isus a fost doar un Om
Nu si un transcendental
Biblia i-o carte veche
Totul este imperfect
Nimic supranatural.
Pustiul fara grai

In casa mobilata
Dar nelocuita
Se aduna paenjeni
De hoti e jecmanita.
Chiar de-i fastuasa
Si-n marmora-mbracata
E ca o cetate
Aproape demolata.
E ca o padure
Fara pasarele
Lipseste ciripitul
Cand nu-s pe ramurele.
Liniste ca in muzeu
Fara pic de sore
Igrasie pe pereti
Ca in pestera de sare.
E pustie fara grai
E liniste la masa
Si mustele-au plecat
Ca nu-s stapanii-acasa
E ca o epava
Pe mal sau in ocean
Ce are-ntrasa marfuri
Si chiar schelet uman.
Eu ma duc in ceruri
A zis Isus candva
Comoara Mea sa fie
Nu-n casa cea pustie,
Ci in palat de aur
Iar voi al Meu tezaur
Si toata locuita
Cu voi impodobita.
Plaga misticismului
Dumnezeu e sfant si tare
El da viata si sfinteste
E-n lumina orbitoare
El creeaza si iubeste.
Toti sant falsi idoli pagani
Ei sunt surzi si muti cu totii
Si sunt morti, nu fac minuni
Dar ia-dora toti bigotii.
Au adepti si au altare
Multi adora fata lor
Li se-nchina mii popoare
Si le place tuturor
Lupta intre zei si Tine
Este crancena si dura
Ea va merge pana-n fine
Lupta neagra cu cea pura.
Chipul lumii-i zeu de broasca
Nebcadnetar paganul
Si-a facut din aur chipul
Si ameninta cu pumnul
Pe cei ce-au calcat verdictul
Chiar si azi lumea se-nchina
Nu Lui Hrist, ci la zei falsi
Nu adora-a Lui lumina
Ca sunt pacatosi si lasi.
Cele trei duhuri de broaste
Intreita forta rea
Isi dau ifose de zeu
Caci Satana tarea-ar vrea,
Sa-l adore-orice popor
Ca-i crestin mahomedan,
El vrea inchinarea lor.
Timpul expira lumea

Iata vine mama
Cu toiagu-n mana
Ea care odata
Se crdea satapana.
Numai vede zarea

Umbla bajbaind
A muncit in viata
Copii multi avand.
Nu-i bagata-nseama
Ca-i batrana tare
Vocea i se-ngana
Spatele o doare
De nimic nu-i buna
Doar sa-ncurce treaba
De s-ar duce-odata
Sa sacapam de baba.
Va veni si ziua
Cand n-o sa mai fie
Ai s-o plangi atunci
Ai sa vrei sa-nvie.
Da-i azi cinste mamei

Caci te-a ocrotit
Sa ni-ti frigi manuta
Ea mult te-a iubit
A vrut sa te aiba
Astepata momentul
Te-a crescut cu lapte
Si cu vlaga ei
Te-a tinut in brate
Te-a carat in spate.
Da-i azi cinste mamei
N-o dispretui
Iubeste-o cum te-a iubit
Caci si tu vei fi parinte
La fel vei fi rasplatit
Dupa cum ai meritat
Vei primi hrana putina
Si oftat dupa oftat.
Roata lumii, in mana clepsidrei
Ceasul ne masoara timpul

Si ne-arata infinitul
Foarte mica-i lumea noastra
Un pumn de tarana-n glastra
Ca melcul in cochilie
Se misca spre vesnicie
Totu-n timp imbatraneste
Florile se ofilesc
Totul e-ndreptat spre soare
La urma viata-i dispare
Viata cu moartea se lupta
Timpul e cel ce uzurpa
Ce-a fost este si-o sa fie
Timpul e-o masinarie
El toate le dirijeaza
Dar el nu se mai uzeaza
El oamoara el invie
Duce lumea-n vesnicie.
Domul are infinitul

Si-nceputul si sfarsitul
El cand vrea timpul opreste
Si moaretea o stavileste
Hotararea Lui divina
Ne invie si lumina
Doar la noi se-nvarte roata
Si ne stabileste soarta
Timpul ne pecetlueste
De aceea azi hotaraste
Ori cu viata trecatoare
Ori cu cea nemuritoare.
Un zeu extraterestru
Tesuta si deasa
A deavolui plasa
El victima o prinde
Cand plasa i-ontinde
Nimic nu ii scapa
El groapa le-o sapa
Pentru toti el face

Capcane dibace.
El mila nu are
De nimeni nu-l doare
El vrea sa-i incurce
Pe toti sa-i apuce
In undita el pune
Si bani si lucruri bune
Frapanata lui momeala
Ii trage pe sfoara
Iubirea de sine
In inima ti-o pune
O uda sa creasaca
Pacat sa zamisleasca.
Cand ura te-ajunge
Cu foc el o stinge
Durere iti face
Si turta ti-o coace.
Si nimenea nu stie
De-a lui dibacie
Caci toti rad de dansul
Dar el aduce plansul.
Echilibtul din natura, tese strae de lumina

Orice gaza e create
Una canta, alta-nteapa
Una bazae-nzadar
Alata culege nectar.
Iar tanarul cu-al lui ac
Este dctor nu e fleac
Cand te-nteapa, te mananca
Nu iti trece, ci se umfla.
Fluturasii colorati
Nu canta da-s talentati
Cand zboara si ies la joaca
Pe copilasi ii provoaca.
Greerasul e solist
Paraca ar fi instrumentist
Canta pentru Creator
Fara vre-un conservator.
Gazele gandacii, viermii
Rezista si-n timpul iernii
Primavara cand soseste
Ei sunt gata, dau de veste.
Au un rol si activeaza
Echilibrul se formeaza ;
Cu otrava daca dam
Natura o maltratam.
Dumnezeu ne da un sfat
Sa iubim tot ce-a creat
El este stpanul lor
La toate le-a dat un rol.
Mocirla cea negra, zamisleste-o floare alba

Esti nufarul crescut si zamislit din apa
Emani parfum, esti hrana pentru cei din balta
Ai radacinile infipte in mocirla
Esti pentru ape ornament, iar delta-ti este vila
Esti cea mai alba si gingasa dintr-e flori
Imi stai cristalizata-n minte si nu mori
Plutesti pe ape si adancul nu te-a inecat
Indragostit raman de tine azi si ni-ncetat
Privestema cu imaculatul tau color
Esti floarea ce ma fermecat, de aceea te implor
Tu vei ramane vesnic aproape-n mintea mea
Sa te intalnesc odata-n viata as mai vrea
Intr-o glastra de lumina, flori cu ghimpi
Buruiana otravita
Tu ti-ai gasit loc in mine ?
Vreau sa smulg a ta tulpina
Si sa sacap curand de tine

Vreau cu tot cu radacina
Sa te-arunc afar din mine.
Vreau in inima curand
Sa plantez un nobil gand
Sa ingras locul cu sange
Si pacatul sa-l infrang
Cu sangele de pe cruce
Sa irig campul acum.
Zi de zi sa pun strajerul
An de an sa ingradesc
Si sa apar de nighina
Ogorul sa il plivesc,
Cu Isus si cu-a mea mana
Vreau chiar azi sa ma silesc.
Daca inima si limba
Se-mpletesc in trei cu Tine
Buruiana otravita
Nu-si gaseste loc in mine
Cade-n fata-Ti biruita
Daca eu te-aleg pe Tine.
Vlastarii crescuti sub umbra
Copiii sunt ca si meii

Nu-i opriti prin poveri grele
Sa va asemanati cu ei
Alungati pe cele rele
Daca vreti imparatia
Sa va-nfatisati ca prunci
Caci a lor e vesnicia
Facetiva si voi mici.
Nu-i treceti la jugul vostru
Sunt firavi si ii smintiti
Puneti-va voi capastru
Ca sa nu ii umiliti.
Daca esti dur si ursuz
Duh de raca glaspapir
Vei fi un crestin de plans
Si mic, ca al ierbii fir.
Ei sunt bucuria noastra

Sa-i udam la radacina
Sa creasaca ca floarea-n glastra
Pentru-a Domnului gradina.
Napadid de lava beznei

Saracia-i un dusman
Veninoasa-i cand te-nteapa
Rea ca limba lui Satan
Spre groapa pasi ti-ndreapta
Sorele cu-al lui cortegiu

Pentru mine n-au valoare
Firmamentu-i trist si negru
Inima mi-e trista tare.
Nici chiar stralucita luna
In launtru-mi nu patrunde
Bezna toata nu mi-alunga
Nu simt ale sale unde.
N-am speranta-n fericire
Saracia mi-e capcana
Numai cred nici in iubire
Nici in zeita icoana.
Am ajuns ca Iov saracul
Sarac si batjocorit
Bogatia ars-o Dracul
Pentru chin am fost sortit
Asta-mi este mostenirea
Sinistrul cadou ce-l am
Jalea si nedumerirea
Recoltez din an in an.
Amuzament din sange si durere

Vanator cu pusca negra
Pentru sine se gandeste
Ca sa-si potoleasaca pofta
Sat de veghe si pandeste

Ore-n sir supravegheaza
Ca sa-i iasan cale prada
Nu pentru ca-i este foame
Ci ca-i place mult parada.
Ca sa tragi in animale
Nu-ti trebue multa carte
Doar sa ai sangele rece
Si multa absurditate.
Altfel stai degeaba-n tufa
Daca nu esti dur si aspru
Te retragi cand vezi macelul
Plangi cand vezi acest dezaztru.
De aceasta aventura
Nu se-apuca ori si cine
Emotivii niciodata
Nu de mandri, ci de bine.
Sa nu tragi nici chiar in ciorii
Care nici un rau ni-ti fac
Chiar de-s neagre si urate
Poate unora le plac.
Divertisment produs din durere

Bietii pui ramasi in cuiburi
Fara ajutor si hrana
Tipa ca le este fome
Si de dor nu pot s-adoarma.
Unde-or fi parintii nostri
De nu vor sa ne mai vada
Suntem fara aripioare
Si vom cade sigur prada.
Ude sa-i catam acuma
Ca e ploae si e noapte
Ne vom rataci-n padure
Iar ei or fi prea departe
Si si-au luat adio bietii
S-au culcat toti in suspine...
Aoleo ce ne vom face

Daca mama nu mai vine ?!...
In margine de padure
Se vede fumul cum urca
Vanatorii se distreaza
Frig dar jertfe si mananca
Poti tu care nu dai viata
Sa repari ce ai distrus ?
Pentru-al tau divertisment
Mii de traume-ai adus.
Statistica mortii-numara pasii vietii
Avem si noi o dara de viata

Si asta chinuita si tarata la moarte
E atacata cu dusmanie
Cu tendinta sa fie distrusa.
Sageti otravitoare atatca-ntransa :
Cand boala, cand saracia, cand pacatul,
De-ar fi macar metusalemica,
Sau viata de cioara daca-am avea.
Noi zicem c-am fi multumiti
Dar multumiti nu vom fi niciodata,
Si iarsi am da tarcoale la a Raiului poarta.
Deci.... cat traeste bietul om ?...
Cel mai tare cate zile are ?...
Cat ? 80 de ani...nimica toata
In raport cu vesnicia
Sant doar 8 ore de somn.
80 de ani impartit la 2 = 40.
40 se doarme-ntruna noaptea
ii excudem, esti inconstient.
40 munca si truda ziua.
Sa zicem lumina, esti constient.
Cat ti-a mai ramas ?... 40
40 impartit la 2 = 20
20 jale si chin
Fericit nu pe deplin
Unde este fericirea?
O poseda cei bogati ?
Dar nemurirea? O au cei talentati ?...

Gandeste-te cat ti-a mai ramas.
Paradisul animalelor
In padurile umbroase
Unde soare nu prea este
Sunt ascunse animale ;
Aricei, vulpisoare, ursuleti
Casa lor e un culcus
L-au facut din flori si frunze.
Din culcusul lor din frunze
De manute se-apucara doi arici
Si-au plecat catre izvor.
Ei se pravalesc la vale,
Doua gheme rotocol.
L-e e greu cand urca malul
Si cand tranverseaza dealul.
Vulpea-i urmareste-ntruna
Cand bea apa sa-i inhate
Cand vad zorul, cocolos se fac in cale
In cojocul plin cu ace.
Ursuletu-i seful lor

Mormae la ei de zor
Nu vreau cearta nici batae,
Eu vreau pace nu razboae.
Cine nu asculta legea,
Il voi scoate-afar din jungla
Nu vreau sa se verse sange
Hrana voastra este iarba
Si cand ploua si cand ninge.
Este hrana in padure,
Alune si fragi si mure
Asta sa va fie hrana
Frunza, ghinda si buruiana.
Toti asculta de-mparat,
Altfel site ce-i asteapta

Cand vinicu-i suparat ;
El e bun dar e si drept
Nu ca vulpile siret
Si nimeni nu-l trage-n piept.
Toate cate sunt acolo
Domnul le-a facut pe toate
Si-au plecat sa se ascunda
In tufisurile dese
De frica omului rau
Ce vrea ca sa le vaneze.
Fa-ti o comoara in cer

Cat de scurta ar fi viata
Fermecata ei privire
Te-amageste sa-i faci gustul
Iar tu nu-i aduci jignire.
O-ngrijesti ca pe un prunc
Ce-ti aduce veselia
Iar la batrneti te lasa
Ramai doar cu euforia.
Viata te pune la munca
Zi de zi cazi istovit
Cand privesti spre incheere
Vezi comori ce-au ruginit.
Viata nu-ti lungeste soarta
Poti s-ompdobesti in aur
Ea te amageste zilnic
Si se trece ca un abur.
Langa viata are moartea
Un dusman ce sta la panda
E a doua forta sigur
Totdeauna vrea sa-nvinga.
In apus vezi adevarul
Cand se sting anii din viata
Cand picioarele te lasa

Nu mai ai nici o speranta.
Viata-i plina de capcane
Cati perechea faci copii
Ei sunt viitorul tau
Reprezinta pe ce vii.
Intr-o zi se stinge timpul
Toate-s o desartaciune
Te topesti si te framanti
Pana soarele-ti apune.
Saltate acum la urma
Ca sa-ti vezi realizarea
Spera-n mantuire-a safanta
Cat inca mai privesti zarea.
Lansatori de ghiulele artificiale

Ei ignora adevarul
Nu cunosc a noastra stiinta
Sunt nascuti atei din fire
Si au putina credinta.
Ignora orice lumina
Invartesc piatra de moara
Jugul lor de fier ii tine
Taranind a lor povara.
Ignoranti au fost si sunt
Nu primesc nici o povata
Ca n-au Duh Divin in transii
Si-ti resping solia-n fata.
Ei ignora pe Hristos
Singuri isi aduc ruina
Ca sa-si apere pacatul
Scutul lor este minciuna.
Nici in Biblie nu cred

Dragostea e-al lor dusman
Ar dori sa o distruga
Dar lupta le este-n van
Dimineata invierii
Dimineata totu-i vesel
Sorele rasare-n zare
Dupa-o noapte de odihna
Pasarile iarasi canta.
Dimineata-i bucurie
Ne lumina iar cararea
Am vazut lumina iar
Pentru lume ea-i un dar
Splendorile diminetii
Pentru ziua zbuciumata
Ea ne-aduce iar speranta
Si ne-n prospateaza viata.
Dimineata-miresmata
Ne aduce cantul vesel
Viata ne-o regenereaza
Firea ne-o imbalsameaza.
Stai pe loc clipe mai multe
Ca sa-ti savuram mireasma
Si faptura-ti fermecata
Mana sfanta, minunata.
Tu ne dai impulsul vietii
Toata ziua doar prin tine
Toate iau fiinta si-nvie
Si ne-avanti in harnicie.
Tu esti inceputul vietii
Prospetimea ta ne-mbie
Cand zorile se ingana
Tragi hotarul de lumina.
Alergam si cautam
Au mai ramas doar cateva ierni

Si doar putine vremi
Pacatu-i sprte apus
Priviti limanul
Ce sata strapuns.
In clipele de sus
Doar clipe-au mai ramas

Caci mii de ani au ars
Au putrezit de veacuri
E veche temelia
O roade vesnicia.
Rasare fericirea
In spatiu se arata
Cetatea e-nstelata
Se vede Orionul
Lumina sceptrul si tronul
Priviri legate de spernanta

Cand oastea saraciei te-mpresora
Si viata iti este si mai dura
Dusmanul de Satan de te-nconjoara
Prin har sa stai armat cu fata pura.
Cand foamea ti-a intunecat privirea
Imbracate in haina de lumina
Si-n inima de s-ajezat jelirea
Cu har si dragoste sa fie plina.
Cand criza va cuprinde lumea toata
Si raza de lumina n-o mai vezi
Chiar daca lumea-n jurul tau e moarta
Sa stai legat de har ca sa vibrezi.
Cand stramtorare-i gata sa te-ncurce
Spre stramtorati sa ai a ta privire
Priveste catre Golgota si cruce
Spre Univers si a lui nemurire.
Sa nu cartesti in lumea de pe urma
Sa nu devii rebel asociat cu bezna
Ori unde-ai fi, sa fi la carma
Si vei gasi ferestre de lumina
Imbalsamati in catusi de moarte

Treziti-va popare
Caci revine Hrist curand
Cu putere si cu slava.
Vine iar pe-acest pamant.

Treziti-va voi crestini
Nu dormiti in plina zi
Voi sunteti ambasadorii
Eu v-am infiiat ca fii.
Treziti-va e momentul
Cu Mine sa praznuiti
In palatul ce v-asteapta
Veti fi vesnic fericiti. Trezitiva
Oglindirea iubirii divine

Iubirea Ta mareata Doamne
Cuprinde-n veci tot universal
De nalta-i cat vesnicia
Dulce cum e cantecul si versul.
E mai mare ca pacatul
Ea dateaza decand datezi Tu
In locul mortii Tu esti liantul.
Se oglindeste-n Filul Tau iubit
Pe care lai dat pentru lume
Pentru mine a fost rastignit.
Este a ostirilor carma
Fara ea s-ar narui dreptatea
Pacatul, infernul, iubirea le farma.
Sa fie carma si carmaciul
Sa dainuiasca n vesnicie
Isus sa domine nu Vraciul.
Stele vii din lut rasar
Pentru mine tu esti viata

Esti o gradina cu flori
Ce te-arati mireasma scumpa
Prin fete si feciori.

Esti lumina pentru lume
Bolta cea stralucitoare
Mii de stele lumineaza
Prin viata-ti nemuritoare.
Fara tine e pustiu
Nici viata nu-si tine cursul
Esti plina de viata mama
Pentru prunci tu esti surasul.
Pentru tine vrem omagii
Daruindu-ti flori si campul
Sa te-nconjuram cu zambet
Armoni in veci si cu cantul.
Lumina ce te reflecta
Este-a Domnulu zi plina
Tu primesti viata din cosmos
Domu-i sore iar tu luna.
Refren
Mama scumpa
Mama scumpa
Tot pamantul
Azi te canta
Te canta
Glasul Pastorului, oile-l percep

Acelasi glas curand va spune :
Eu te cunosc, te chem pe nume
N-am auzit de al tau nume
Acelasi glas ce-a plans in ruga
Ca cea mai dulce melodie
Va rasuna prin bolta-albastra
Se va distinge dint-o mie
Acelasi glas curnd va spune :
Sa arda-n foc si in pucioasa
Si radacina si tulpina
Satan si toti din a sa clasa.
Sa cantam cu totii-n cor !
Fiti fericiti in vesnicie
Lang-al cerului izvor

Atunci vor fi doar desmierdari
Caci temelia e iubirea
E viata ce din tron tasneste
Acelasi glas e simfonia
Ce va patrunde vesnicia.
Eu va cunosc al vostru nume
Veniti, veniti, intrati !....
Intrati in Ierusalim
Caci ati luptat pentru vecie
Cu sarpele si-al lui venin
Un tron in curcubeu
Iarasi vine Domnul
In salava preamarit
Cu ingeri mii in juruii
In nori invaluit.
Din fata bezna-i piere
Se vede dor lumina
Se-aude glas de tunet
Si vocea Sa sublima.
Se vede curcubeul
Pe bolta inorata
Se vede si cetatea
Cu har incoronata.
Se-apropie cortegiul
Se vede-o gloata mare
Aud harpe-n voci mii
Ce zarava ce splendoare !?
La glasul Lui Arhanghel
Se crapa toti mormintii
Inviaza lumea
In melodii de trambitii.
Ingerii i-aduna
Din gropi pe cei cazuti
Pe cei piosi ca Petru
Pe cei ce-au fost zdrobiti.
Si-acum ei pleaca-acas
In lacrimi si mult dor
La poarta ii asteapta
Un vesnic Tata iubitor.
Miraculoasa comoara vie

Mama mea e o minune
Ea e viata pentru mine
Prin ea se perpetueaza
Viata care-n noi vibreaza.
Mama e-o fiinta vie
Si plina de gingasie
Minunata ei faptura
Lacrima din floare pura.
Mama e miere si lapte
Delicii si bunatate
Raiul din ea izvoraste
Ca sorele straluceste.
Mama mea-i desavarsita
Ea de tata-i mult iubita
Ei nimic nu ii lipsete
Nici iubire caci iubeste.
Mama de n-ar fi pe lume
Ar fi trist si-ntunecime
Copii n-ar fi,nici batrnete
Nici moarte nici tinerete
Mama-i totul pentru lume
Flori, omagii sa se-adune
Pentru-asa comoara sfanta
Laude Domnului canta.
Un calator legat de astri

Departe mi-e tara
Limanul nu-l zaresc
Ca-s apele gramada
In juru-mi se rotesc.
Cand iarna va trece
Ma-ntorc sa-imi cat tara
Ca-colo-am crescut
Si-am dus din greu povara.
Eu sunt un calator
Spre tara de lumina
Spre galaxii marete
Spre patria divina.
Pe toti v-as lua de mana
Si-as vrea sa zbor cu voi
Cu pomii cu gradina
Cu neamul tot convoi.
Din nou va trece timpul
Cu ani adaugati
Iar perii albi ca bruma
La fete toti schimbati
Eu iar imi caut tara
Mi-e dor de tenerete
De strasina cu cuiburi
De privelisti marate.
Asi vrea sa satau in tihna
Macar acum la urma
Sa savurez cu sete
Nimic sa nu ramana.
Cinez din trup divin
Cand lanurile verzi se legana in vant

Si spicele lui se pleaca-n umilinta
Bogta e holda, hambarele gem
E lumea-nsarbatoare, mancam si bem.
Peste mari plimbat in corabii largi
Te asteapta-n porturi o lume flamanda
Esti chemat la moara si pus in balanta
Cu-argint si bani esti tocmit in piata.
Esti regina ierbii imbracata-n aur
Viata lunga n-ai, dar te perpetuezi
Te-a pastrata stramosii, si te-avem ca dar
Nu mori niciodata, pastrata-n hambar
In tine-i nadejdea, esti generator
Tu dai energie, foamea o alungi
Esti ca o minune ce consolidaza
Trupuri muritoare le regenereaza.
Te admira regii, holda aurie

Masa fara tine este-ndoliata
Cand hambaru-i plin si tu esti pe masa
De iarna, de boala, noua nu ne pasa.
Cainii cer democratie

Pisicuta miorlaita
E hoata si sclifosita
Cojocul si-l ocroteste
Frigul il cam ocoleste.
Pe furis ea intra-n casa
Miorlae duios sub masa
Stapanul si-l linguseste
Printr-un grai suptil sopteste.
Soareci prinde sau nu prinde
Langa soba ea se-ntinde
Blanita si-o netezeste
Gafae si sforcaeste.
Dimineata se trezeste
Prin vase cotroiboeste
Ea este cu desteptarea
Si isi asteapta mancarea.
Cainii de-aia le urasac
Si oasele le zdrobesc
Ele-n casa la caldura
Noi afar in batatura ?
Asta nu mai e dreptatae
Mancam oase, ele lapte
Ele-n pat se cocheteaza
Noi in frig mereu de paza !
Vrem acum democratie
Miorlaitele fara
Mare lucru n-au facut
Au mancat fara povara.
Ecoul din ciocan, a probusit toti norii
Multi pe-atuncea nu crezura

A profetului solie
Dar de-odata ei vazura
Animale cate doua
Au intrata chiar nesilite
In corabia cea noua
Inainte ca sa ploua.
E o scena-ngrozitoare
Spuse unul catre altul
Cand privesti aceste fiare
Ne silite ne manate
Intrand doua cate doua
Noe, n-o avea dreptatae ?!
Noe mai iesi odata
Si striga in gura mare
Eu aud ecou de tunet
Intrati in arca de salvare !
S-au facut ca nici n-aud
Si-au vazut de-alor pierzarte.
Dupa ce usa sa-nchis
Au adus si lautatrii
Si-au cantat pentru abis
In arca-au batut cu pumnii
Ca Noe sa iasa-afara
Si-au racnit ca si nebunii.
Se-noreaza a-nceput
Au strigata a disperare
S-amplinit al sau cuvant
Noe a avut dreptate
Sa-l rugam sa ne deschida
Ajutane Noe, frate !
E tarziu si sa-nchis harul
Pentru cei ce n-au crezut
Ati trecut deacum hotarul
Ve-ti ramae-n ploae-afara
Hrana pentru pesti si pasari
Iar eu plec cu arca goala.
Arca-n valuri si in ploae
E condusa de-o putere
E doar bob si fara pae
Domu-a vanturat neghina
Si-au ramas doar opt la numar
Iar afar cei cu pricina.
Mortii au fugit in gropi sa se ascunda
Planeta albastra
In pantecul tau
Ai mii de corabii
In apa si-n mocirla
Tu le-ai inghitit
Fara pic de mila.
Din carne si sange
Ti-ai tesut vesmantul
Esti plina de oase
Si vetuitoare
Ornament sinistru
Vei merge spre pierzare.
Pentru toti esti mama
Ti se canta imnuri
De poetii lumii
Tu esti adorata
Esti si groapa lor
Si tot omagiata.
Cetate de scapare
Cadavre pacatoase
Vei scoate la lumina
In tine sau ascuns
Creznd ca e refugiu
Sperand ca au invins.
Un licar feminin in Evele femei
Chipul tau lumina

In noptile cu stele
Iar facla stinsa-ti sata
In ochii tai cu perle.
Mahrama-ti sata inchisa
Pe fruntea-ti aurie
Iar duhu-ti sta cuprins
Aprins de euforie.
Miresmele iti curg
Din sanii-ti fara poarta
Se scurg deplin suvoi
In inima-mi cuiata
Privirile tresalta
Se contopesc in vid
Cand se-ntalnesc in unde
In toi scantei se-aprind.
Din cercul de lumina
Eroticului jar
Din sexul avalansa
Coboara a lui nectar.
Se-agita marea-n valuri
Spre tarm se vad lumini
Speranta ce ne lega
De campul plin cu crini.
Bobocii se deschid
In razele de soare
E primavara-n Rai
Cand dragostea-i o floare.
E inceputul verii
E luna lui cuptor
Stau doua perle-n flacari
In raze de amor.
Te ador si te cuprind
De coapsele-ti nodate
Ce le-ai invesmantat
Cu dor nemangaiate.
Sunt liber sa te ating
Din dor sa savurez
Cand stau ademenit
Ma faci ca sa vibrez.
Eu sunt trecut ca bruma
Ca frunzele ce cad
Iar inima e-aceeasi
Ca mirul cel de nard
Nimic nu ma incurca
Sa stau cu tine-o zi
Sa ardem impreuna
Scantei langa scantei.
Maria Magdalena
E tot ce e mai scump
In vasul de-alabastru
Eu dragostea o ascund
Papadia, e un strop de soare-n ierburi

Papadie-mpodobita
Petale galben putpuriu
Suplu-ti corp i-ti poarta seva
In parfumu-ti auriu.
Gustu-amar il porti in frunze
Si lucesti intinsa-n soare
Pentru lumea intinata
Esti balsam si vindecare.
Pletele-ti misca intru-na
De furtuna-s rasfirate
Iar nisipul le inunda
Mangaindule pe toate.
Pe plaja a ta faptura
Cand stai cu fata in zare
Parca-ai fi o papadie
Suflata de vant in soare.
Te topesti arzand ca luna
Printre ramuri si culise
Rasari ca o stea aprinsa
Intre florile distinse.
Vantu-ti vantura basmaua
E calcata in picioare
Suferinta ta gingasa
Striveste a ta splendoare.
Viata scurta-n piept iti bate

Si astepti-o mana calda
Trupu-ti moale ca sa-ti franga
Si sa-ti cante o balada.

Esti o floare si balsam
Chip de perla aurie
Ca o blonda dulce fata
Dar iti spune papadie.
Cantec de iubire in zorii invierii

Chiar de-oi trece la nefiinta
Am sa-ncerc sa te tin minte
Am sa sorb din chipul tau
Ultimile sapte clipe.
Am sa plec in cautarea-ti
Printre norii stelelor
Bajbind in vesnicii
In al tineretii-amor.
Chiar de-ar vrea zadarul vitreg
Puna peste vremi jelirea
Un buchet de astri negri
Sa-mi intunece privirea. !
Tot tea-si cauta prin neguri
Sa-mi astampar amintirea.
Din a firii nemurire
Vesnicia-mi da o sansa
Sa-mi oferi o particica
Sa-ti faci timp din ale tale
Cu mine sa fi o clipa.
Chiar de te-ai preface-n abur
Pastreaza-ti fidelitatea
Si-al tau glas melodios
Sa-ti cunosc identitatea.
O lume guvernata de iubire

Iubirea e desavarsirea Ta
Nimic si nimeni n-o opreste
Chiar demonii in calea ei de-arsta
Iubirea pururi stavileste
Iubirea Ta a dat pe Fiul Tau

Si aruncat in pantec de pacat
A suferit ca om al durereii
In dar l-ai dat si nu l-ai m-ai luat
Iubirea vesnic sa ramana
Pacatul sa se piarda in abis
Sa fie vesnica satapana
Si sa ramae in tocmai cum ai zis.
Stele apuse
Peste pomii-nconvoeati
Apasati de batrnete
Trece-al timpului ninsori
Ducand visul tineretii
Stropi de lacrimi printre ramuri
Langa trunchi imanuncheate
Amintirile-nvechite
Uda frunzele uscate.
Vantul legana si trece
Negurii se-ngramadesc
Peste crengile uscate
Norii negri zabovesc.
Nici o urma nu ramane
Fulger viata sa supus
Ecou amutit in inimii
Peste umbre a apus.
Pete negre-n ochi cu ceata
Afundati in os sub bolta
Rasuflarea amoroasa
Stinsa gafae sub grota.
O lume pierduta in valul tacerii

Fii intunericului
Se lupta cu infernul
Sunt prin vraja chinuiti
Supti de vlaga biruiti.
Zdrobiti de fumul iadului
Cuprinsi de-un val intunecos
Imbalsamati in strae negre

Cantati de imnuri funebre.
Tropaitul dracilor
Se indreapta spre abis
Si-si asteapta ai sa fii
Inima pamantului.
Ei platesc cu pret de sange
Viata nu si-o pretuesc
Isi astern sub lut placerea
Si-au pecetluit tacerea
Un Adam din Raiul pamantesc

Imparat nu sunt ca el
Nici atata de fidel
Pentru scumpa lui sotie
A-nfiintat gradini o mie.
Le-a umplut cu pomi si flori
Si-a sadit mii de splendori
Un adevarat Adam
Vita nobila de neam.
Nu-s ca el nici ca Adam
Vita nobila de neam
Pacatos asa cum sunt
Langa tine stau arzand
Am si eu dragostea mea
Toate florile tia-si da
Si fac totul pentru tine
Sa ramai vesnic cu mine.
Fericirea am gasit
Facand toate cat-un pic
Ori ce fapta ce o fac
Sunt biruitor barbat.
In gradinta cu flori
Nu te pun ca sa slujesti,
Ci nu mai ca s-o privesti
Sa privesti mica gradina
Cu flori din a mea inima. (Pentru Eugenia)
Flacara iubirii, in inima de piatra

Din cremen scantei se nasc
Si focul sa ivit
Zburand lumini spre cerul plin
Cu perla zori sa unuit,
Focu-alimpezit durerea
Piatra a aprins lumina
A curs suvoi mangaerea
Din fata ta senina.
Focul arde si se stinge

Piatra-i moarta si e dura
Prin frecare viata prinde
Singele-i lacrima pura.
Viata sta-n sange si piatra
Sunt cuprinse de putere
Poti sa fi statue moarta
De nu sti ce-i mangaere.
Ori esti piatra ori esti fiinta
Candela lumina plina
Pe cararea cu putinta
Energia-ti sta-n inima
Daca piatra scanteeaza
Si e surda, muta, oarba
Inima inflacareaza
Cand pipae o podoaba.
Nostalgii in inimi de copiii
Mami ce mi-e dor de tine

Si de-al diminetii zori
De ograda si de curte
De gradinita cu flori.
As mai vrea sa fiu odata
Tanara si a ta fata
In casuta parinteasaca
Sa privesc de pe fereastra
Nu ma satur niciodata
Tot mi-e proaspat mereu gandul
Inspre casa si gradina

Vesnic de-ar tine pamantul.
Victorie trecuta prin jar de suferinta
Drum cu spini ornamentat

Cu pavaje si verige
Catre iad orientat
Cu flori vestede palide.
Trec cu carul invechit

Peste gropi si peste vai
Si cu boi-n jug slabit
De povara ma-nconvoi.
Fata mi sa-ngalbenit
Lacrimile au secat
De povara sunt slabit
Culeg zilnic doar oftat.
Traista-n bat s-a gaurit
Cu amar-sconjurat
Paru-nfrunte mi-a albit
Sufla vantu-n cojoc spart.
Drum din spini si ruginit
Tu mai saturat cu jale
Poveri grele ma-ngradit
Punand pietre-n a mea cale
Cu victoria in minte
Si cu bratele deschise
Ma calesc pentru-nainte
Si-mplinesc a mele vise.
Sigur voi optine zmaltul
La periferia vietii
Voi zdrobi cu mana-mi latul
Voi fi de folos iar pietii.
Caut raspuns in piatra necioplita
M-am asezat in locul tau cel cald

Si acompaniat de-un greer cantaret
Ce slujba si-o face cantand

Mi-a daruit talentul sau de prt.
Adauga ton langa ton
Versurile-n toi sau adunat
Spre slava cerului prin unde
In trio Marea sa alaturat
De-atata dor am zabovit
Pe-al siglei inimii palat
Si am privit oglinda Marii
Pe piatra tronului scluptat.
Astept ca piatra sa-mi raspunda

Reperul meu l-am scris in stanca
In stropi de roua e gravat
In scoica si marae-danca.
Razele astern iubirea
Copacii in parcuri fac paza

Si fructe mii de soiri frante
Strajeri nemuritori in umbre
Si iarna si vara vegheaza.
Cor de greeri si de pasari canta
Se-nbina viata in plinul ei amor
Sub tril si-al cantului decor
Spre culmi de ceruri tonuri se avantnta.
Pe cai sub cant de dor etern
Indragostiti, perechi plecati din palate
Imperecheati se plimba-n ramuri verzi plecate
Cand razele cazute se astern.
E dragoste multa sub umbre si vazduh

A-si sta mai mult in ast mic Paradis
Sa cante launtru-mi si-al meu vis
Cu plinatate in inimi si-a zeului duh.
Atractie spre capcana de flori
Ori ce floare parfumata

Lasa-n suflet nou suspin
Gingasie-nselatoare
In petale-i cu venin.
Orice floare colorata
Ea de gatu-ti te cuprinde
Cand ai vrea sa-i frangi tulpina
Parca-n soare ea surade.
Ori ce floare inflorita

Are miere din belsug
Delicioasa-n toiul vietii
Dar iti pune-n gat un jug.
Printre lanuri inflorite
Plimbate doar si priveste
Si cu pasi grabiti sa pleci
Sa o semeni c-o poveste.
Din samanta care cade
Langa planta-mbatranita
Sa nu-ti semeni iar ogorul
Cu vre-o floare otravita
Lat din frunze si petale
Sta la panda pana piere
O capcana delicata
Colorat unsa cu miere. Ghici ce este ?
Aberatiune nascuta din infern
Dintr-o lume saraca

In spirit si moral
Se construesc epave
Si-un vag ideal.
Se scutura speranta
Si este spulberata
Trantita in infern
Si bine ancorata.
Dintr-un chip sacru divin
Ce la demolat Satan
S-a nascut o lume seaca
Fara scrupuli si moral.
Spre prapastie se-ndoae
Lumea luneca spre-abis
E-n ghitita de balaur
Prin cosmaruri s-a prelins.
Cu sufletul la gura
Esti slaba si plapanda
N-ai scut si nici armura
Nici bagata-n seama
Lacrima din ruga.
Momeala din dungi de plasa
Indungata-n velitura
Peste coapse ce atarna
Da fiori mai dulci-n gura
Tot ce-i rau din om farama.
Dungile de-ar fi mai rare
S-ar vedea pe ramuri vii
Zavoratele izvoare
Peste munti s-ar pravali.
Cu dulceata de sub dungi
Transparent acoperita
N-ai putea ca sa invingi
Pofta cea nestavilita.
Nici putin macar nu-ti pasa
Ca privirile se-ndreapta
Catre-al tau vesmant din plasa
Spre o dragoste ratata.
Apusuri eterne
Cati sori apun

Cati sori rasar,
Belsug din viata
Au in dar
Din lumina in lumina
Caldura plansul alina
Apus de sori apus de seri

Rasare-n zori lumina pare
Pastreazan sanu-i viata lor
A lor caldura roditoare
Astern cu lacrimi vii

Pe pagininile scrise
Lumina ce-a trecut
Prin zilele apuse
.
Pastreaza a Sa pecete
Vei ramane tare.

Daca te pastrezi
De fumul de tigara
Pastreazate curat
Cand bei si cand mananci
De Domnul esti creat
Durerea poti sa-nfrangi.
Aseaza-te sub soare
De Hrist sa iti faci rost
Hristos te-nvioreaza
Divinul adapost.
Sa-L lasi sa te conduca
Smulgand al tau pacat
In rai sa te aduca
Satan rapus ruinat.
Prin calvarul crud
Ti-a dat tie salvare
Hristos batut nenfrant
De cruceanjositoare.
Antipaticul mire
Parazitul de paduche
Sa suit in varf de munte

Si vazand o stralucire
A-nceput ca sa se mire.
Desertul a-naintat
In acest loc poluat
N-o sa sa ma mai pot ascunde
Cand desertul se va-ntinde.
Deja s-a rarit padurea
Si sa dus cu imultirea
Trebue sa imi mut locul
Ca aici cam arde focul.
Si-a intrat in una deasa

Si si-a luat si o mireasa
Tinerica si voiasa
Si s-a apucat de casa.
Cand padurea este deasa
Iti mai vine sa faci casa
Intr-o saptamana, doua
Sa umplut capul cu oua.
Hei tu al cu par ales
Ce te scarpini asa des !?
Nu-i mai bine cu chelie
Decat paduchi sa vie ?
Spuse cel ce a sacapat

De oftat si scarpinat
Ce avea chelie-n cap
Dar avea mustata deasa
Si o barba mult aleasa.
(Replica)
Cand chelia o ai rasa
Iar muastata o ai deasa
Toti paduchii se coboara
In barba si-n mustacioara.
Te adoram
Inca o dara de-ntuneric

Si incepe iar cantatul
Ciripit de pasarele
Laudand pe cel prea-Naltul.
Farmecul ce curge-n zare
Cu seninul cer albastru
Contopindu-si glasu-n tonuri
Si rotindusi soarta astru.
Pleaca iar ziua in noapte
Topita manta lumina
Cand se-napoeaza-n zorii
Ii zarim fata senina
Toate-n vie din barlog
Genele se-ncruciseaza
Generatii noi se tes
Specii se perpetuiaza.
Totul vesnic se roteste
Infinitu-i ca o carte
Viata moare dar ramane
Si samanta-i fara moarte.
Am obarsie divina
Dintr-o floare cum e mama

S-a nascut a mea faptura
O samanta ne-nsemnata
A-ncoltit langa tulpina.
Mama sa nascut pe lume
Sa ma legene in lotca
Cu iubire sa ma creasaca
Ca sa-mi fie mie doica.
Ma hranit cu lapte dulce
Din izvoru-i nesecat
Ma ferit de-atatea rele
De cate-s inconjurat.
Cear avea mai bun pe lume
Unica-i imbucatura
Pentru mine le pastreaza
Ma hraneste cu-a ei gura
Primii pasi facuti pe lume
Eu de ea m-am sprijinit
Am simtit cum ma iubeste
Ca o floare ma crescut
Primul zambet de pe lume
L-am vazut pe chipul sau
El mi-a dat speranta-ntruna
Sa ma-ncred in in Dumnezeu.
Primul gungurit pe lume
L-am facut la al ei san
Ma-nvatat sa spun cuvinte
Sa iubesc printre suspin.
Primul vers ce l-am cantat
Dintr-o limba cruda moale
Este numele de mama
De la leagan pa-n se moare.
Pamant nedreptatit
Iarasi se scutura norii
Peste o lume veche si plapanda
Imoae tarana iar stanca o spala
Din varf si pana-n poala.
Si iarasi se scutura pomii
Plangand soptind fiorii mortii
Cortegii de umbre fara zambet
Pe strazile goale fara umblet.
Si iarasi suspinile se-ngana
Cu gungurit de ingeri si de prunci
Intr-un rasarit de soare fara ras
Racnind si tunetul cand soarele a apus.
Si iarasi se scutura pamantul
De gropile mortilor nevinovati
De strigatul mamelor indoliate
De gemetele celor rupti de nedreptate.
Si iarasi se scutura cerul, iar bombele cad
Peste vieti ce canta si vorbesc,

Peste prunci ce rad spre viitor
Intoleranta zangane necrutator
Optreste durerea tu inger pazitor !
Printul pamantului in curcubeu vesmant
Senalta peste nori

Lunecand in sus
Printul luminii
Pe calea dreapta
Trapta cu treapta.
Fata sa-i lumina
Patrunde-n raze vii
Mormantul si tarana
Abisul zgomotos.
Ingenunchind pios.
In zambetu-i dulce
Din tronul sau divin
Ce curge printer nori
Da navala viata
Se-arata-n cer spsranta.
E printul cel puternic
Al pacii rai ceresc
In steagul alb el poarta
Cant melodios
Si-un balnd ton milos.
Pe unde treci calare
Cu ochii pe vazduh
Calatoresti semet
De jos rasari in zori
Cu seaua-n cerc de nori.
Mereu neobosit
In radacini tesut
Lipit de cer te-nvarti
Brazdezi rotund pamantul
Vesmant ai infinitul.
Noi progenituri de stele
Vlastarii crescuti cu grija

Parasesc gradina lor
Cand l-e timpul ca sa plece
Nu l-e frica nici de dor.
Lasa-n urama lor tulpina
Din care sau zamislit
Se muta-n a lor gradina
Cand l-e timpul de-nflorit.
Uita casa si parintii
Din care candva au supt
Batatura lor ce-a draga
In care-au copilarit.
Sunt vrajiti dragostea-i mana
Chiar de lacrimile curg
Ei unesc a lor cununa
Intr-o lumina de rug.
Casa curtea ce-a batrana
Si tulpina invechita
Raman cu privirea oarba
Intr-o inima topita.
Casa veche se ruineaza
Cand ce-a noua se cladeste
Bucuria-n ea vibreaza
Iar cea veche se paleste.
Anii trec cu graba-n hamuri
Gradini noi-s pline cu ramuri
Se vad roadele cazand
Iar bunici-n bratisand
Pe nepoti si stranepoti.
Fericirea cata lumea prin Edenul pamantesc
Lumea pleaca si se-nvarte

Tulburati pe-acest pamant
Ca sa-si tina casa-n bine
Zilnic cata a lor paine.
Lasa curtea lor cea draga

Si alearga-n lumea larga
Lasa mama si-al lor sat
Ca sa scape de oftata.
Fericirea cata-n lume
Uita Domnului sa-n chine
Sotu-si lasa-a lui nevasta
Catand floare-n alta glastra.
Toti alearga dupa bani
Euro si multi dolari
Preotii nu-i mai struneaza
Caci cu totii aiureaza.
Ce se vede azi in lume
Profetiia de mult spune
Ca-nainte de sfarsit
Lumea cata sa-iba mult.
Lasa tara lor saraca

Catand una mai bogata
Nu conteaza departatea
Chiar de nu zaresc nici zarea
Mii de chilometri-alearga
In aceasta lume oarba
Pentru centii ce-i rama
Trag din greu in a lor jug
Cu chirii-n case lucsoase
Cu lumini mai luminoase
Umilesc a lor faptura
Pentru blestemata gura
De la casa lor modesta
Cred c-aici este fiesta
Dar slujesc sperand in speta
Ca le ies vre-o rezidenta.
Anii trec imbatranesc

Intr-o tara ce-o slujesc
E nevoe de argati
Intr-o tara cu bogati.
Dragostea zace bolnava
Nu mai pot sa trag in tara

Pe muherea mea cea draga
Eu ma-ntorc ea va ramane
Pentr-un cent si pentr-o paine.
Numai daca-i mai ramane !
Vreau sa fac menaj intern

Bani-n tara tii trimet
Lasama nu ma intorc
Ma simt bine-n acest loc.
Ca-i Sodoma sau Gomora

Lasama sa imi joc hora
Am motive sa raman
Nu ma-ntorici din al meu drum !
Ia-ti copilul si bagajul
Eu raman sa fac menajul
Eu gasesc locuri de manca
Dar prezenta ta ma-ncurca.
Ma descurc si fara tine
Doar mai sant femei ca mine
Casa-n doua sa-mpartit
Un-n stanga altu-n dreapta
Si-au uitat cand sau iubit.
Fiecare-si face punga
Peste-acest mare abis
Ce Satana la intins
Zace dragostea flamanda
In faptura ei plapanda. (Nicolas Modorum si sotia sa Eugenia in anul 2oo4.)
Suflet zdrobit de bezna
Drum cu poveri
Deschis spre abis
Fara mangaeri
Cu lacrimi prelins
Dureri nestinse
Ard ne-ncetat
Lumini aprinse
Mau inconvoiat
Ma privesc in umblet
Ma urmaresc
Se-aseaza-n suflet
Ma schilozesc.
Covoare de spini
Se-astern in cale
Mirosul de crini
In jale dispare.
O viziune aprinsa sub oglida ghetii
E o zi intunecata
Se stinge-a mea cantare
Nu se vad codrii departe
Nici speranta in hotare.
E o zi intunecata
Se stinege a mea vrere
Viziunea mie clara
Sunt fara putere.
Ziua e lumina-n bezna
Curg lacrimi suvoi
Ganduri se leaga
Alerg inapoi.
Flacara-i aprinsa
Mai palpae sub gheata
Nu pentru toti e sfesnic
A raiului speranta.
Vorbesc Artistii in straele de piatra
Toti te-ntreaba de la poarta

De ai bani ca sa faci rata
Virusul avar si lenes
Sta ca viciu dirijeaza
Pentru cei bogati pledeaza.
Nu conteaza cine esti
Ca esti fiu de Eminescu
Chiar de-ai fi de-a lui Enescu
Da-ne banii anticipat
De vrei sa fi publicat.
Ei ne sunt parintii nostri
Si le-ati luat bir peste bir
Toti artistii zac in chin
Le-ati luat mostenirea toata
Le-ati plantat in parc o piatra.
Dupa urma lor traiti

Peste graniti va faliti
Au trait ca sa va-nalte
V-au lasat comoara-n dar
Pentru fii lor macar
Naveti nici un fir de har ?
Costa bani tipografia
Este scumpa rau hartia
Nu putem sa va-jutam !
Dati si banii, dati si arta
Iar voi veti primi rasplata
Un bust de piatra cioplit
Asezat in parcuri unde...
Totdeauna-i pomenit.
Perla din vitrina
Prin vitrina de sub bolta

Ce-ti expui chipul ceresc
Printre schelele inalte
Unde dulci prin vis soptesc.
Lasi sa pice muguri fragezi

Din privirea-ti miscatoare
Te apropii spre launtru-mi
Nasti iubiri nemuritoare
Bucurii de lacrimi vin
Lasi sa curga valuri, valuri
Le dai drumul printre zambet
Pana se opresc in maluri.
Se ciocnesc prin val de umbre
Fara zgomot se unesc
Si ca avalansa-n cute
Doua note se lovesc.
Simfonian doi incepe

In duet arzand faclia
Mistuita e de flacari
Mistica euforia.
Doua corpuri sta aprinse
Stralucesc a lor lumina
Taina navaleste-n suflet
Se-nfiripa si se-nbina.
Linistea se-aseaza-n straturi
Catre un liman cu flori
Sa-ntalnit eterna vraja
Si-a lasat stropi de fiori.
Te primesc pe palme calde
Ca sa-ti sprijini fata cruda
Prin vibratii amoroase
Ne iubim ca frati si ruda.
Cismigiul cere revelatie divina
Despre dragoste eu scriu

Cand plimb picioru-n Cismigiu
Cand florile au inflorit
Cand pomii totii au albit.
Printre frunze ciripitul
Cade cand e rascopt fructul
Iar cand apa din baltoace
Clocote cu cant de broaste.

Iar cand bancile sunt pline
Cu feciori si fete zane
Cand alelele nu sunt goale
Cand vad sute de picoare.
Veselia-n cismigiu
Bate-n inima sa scriu
Despre dragoste si flori
Despre-al Raiului splendori
Orice ramura cu flori
Ma inalta catre nori
Catre soarele ce cade
Printre frunzele cu roade.
Chiar de-as vrea sa ma opresc
Impuls nou iarasi primesc
Vesnicia lui m-ajuta
Cantu-mi dulce imi saluta.
Totu-i dulce ca un vis
Ca un colt de paradis
Cu pomi mari si albiciosi
Ca soldatii cei vanjosi.
In cuvinte-i salaba pana
Ca s-arate-n scris mahrama
Nici poezia nu-l cuprinde
Batrnete-ai cea fierbinte.
Doar atat mai pot sa scriu
Ca-n cuvinte salab sa stiu
Despre tine Cismigiu
Esti nemuritorul fiu. (Cand am intrat pentru prima data in Cismigiu)
Puterea mangaerii, balsam din Paradis
Sa nu fie doar vis

Ce isi scurge dulceata
Prin neguri prelins
A sucului speranta
Cu inima calda
Ce-o porti in trupul sfant
Te-avanti cu-a ta parada
Si legi ce este frant.

Liantul tau zambet
Balsam ucigator
Ce defilezi prin umblet
Adie al tau zbor.
Din mana-ti ingereasca
Delicii curg suvoi
Zaresc a ta fereastra
Deschisa sprenapoi.
Ma adormi in mangaeri
In soapte dulci se pierd
Sub brtatele de fier
Ascult al tau lied.
Un bust in varf de turn

Gatul tau turn de veghere
Farul capu-ti lumos
Ce priveste catre mare
Falnic chipu-ti maestos.
Iar carcei de la vita
Se agata de-al tau turn
Sata sub frunza-o alunita
Roade coapte eu adun.
Cele doua alunite
Ce-s gravate-n trupu-ti moale
Doua smocuri ca de tate
Imi apar mereu in cale
Scarliontii ornamente
Spre-naltimea turnului
Catarati ziditi in pietre
Chiar deasupra varfului.
Vreau din turnul tau de dor
Sa privesc din inaltime
Sa ma umpli de amor
Si de culmi de fericire.
Strange-ma cuatale brate
Tragema in al tau turn
Adapost ferit in astre
In el dragostea o pun.
In a tale inaltimi
Se ridica tot parfumul
Tu l-ai rasadit in pumni
Si-ai pavat cu lacrimi drumul.
Iarta-mi firea pacatoasa
Fi-mi un turn si adapost
Eu artistul tau de seama
Descriindu-ti al tau bust... (Eugenia)
Ancara, o cetate fara ziduri

Ochi din perla trup din lut
Cantu-ti dulce imn solemn
Parca din cer ai cazut
Framantata-n untdelemn.
Pica la a ta suflare
Ori ce print cand te priveste
Emani parfum ca o floare
Iar amorul incolteste.
Seva ce din limba-ti curge
E suflarea ta cea calda
Iar izvorul care plange
E ca roua peste iarba.
Cand cobor spre talpa-ti calda
Al tau mit sata sa adoarma
Trup bogat ce se inoada
Construit cu a ta palma.
Tot mai jos la vale-asi merge
Sa privesc valori de arta
Flori cantate asi culege
Sa le sigilez in soarta.
Peste solduri peste coapse
Ce in noduri sant legate
Carnea tare peste oase
Bogate-n faguri si lapte.
Cei doi stalpi ce te sustin

Si-ti pazeste toti peretii
Cand ii vad eu iar suspin
La intrarea-n curtea vietii.
Poarta vesnic incuiata
Din sange si lut creata
Esti zidita pura fata
N haina alba-n vesmanata.
Isi asteapta prada, invejmantat in flori

Mirosi a flori
Tu floare-mpodobita
Culori tu ai
Din bolta stralucita.
Lumina ta si-a ta privire
Ce-o versi din ochi-ti limpezi
Reversi manunchi in amintire.
De-ai fi indoliata
Vesmant sinistru vag
Florile ar plange
Si s-ar usca de grab
Parfumul lor si-al tau
Se contopesc de-a pururi
Ramai ascunsa-n flori
Si vesnic sa nu mori.
Tu esti regina Eva
Gradina este-a ta
Edenul rai curat
Sa fi-al tau palat.
Dis de dimineata
Asteapta la intrare
Fiecare floare
Cu o sarutare.
Printre ele-as vrea

Sa m-ascund in taina
Si sa ma imbrac
Cu-a florilor haina.
Avalansa-n stropi de iubire
Ochii tai plini de lumina

Nasul, obrajii si gura
M-au atras in plasa mortii
Mi-au ademenit faptura.
Esti aproape langa mine

Dragostea e-n avalansa
Ce suptil mi-alina dorul
Simt caldura ta gingasa.
Cand o fi sa-ti aud glasul
Cand amorul o sa-nvie
Ne vom imbata de viata
Si de-a ei euforie.
In rau, florile-oglindesc
Flori firave parfumate
Ma atrag si ma seduc
Aromate, delicate
Zambet in inima aduc.
Prin vitrina clocotesc
Si comunica prin unde
Prin miros ma amagesc
Iar privirea-mi le patrunde.
Toate au farmecul lor
Au culorul diferit
Parca-s pline de amor
Inima mi-au cucerit.
Albina feminina
Harnica mirositoare
Cautandu-si largi poteci
Alearga din floare-n floare
Colindand hectare-n tregi.
Zi de zi de dimineta
Rataceste printere randuri
Printre lanuri catand viata
Cladind faguri intre sacnduri.
Diminata-n zori cu luna
Isi aduna rasputerea
Si cu aripioara-i mana
Din flori isi aduna mierea
Actagoane de lumina
Le aliniaza-n plin
Si cu grai de feminina
Le umple pe toate-n rand
Nici o zii nu-i sarbatoare
Pentru harnica albina
Caci mai sunt mii de hectare
Pentr-o munca mai febrila
Ea asteapta, nu sa cada
Frunze galbene de mana
Ci din nou ca sa-nfloreasca
Mii de holde-n lumea-ntreaga
Nici o zi nu-i sarbatoare
Nici un sabat nu il calca
Florile din mii hectare
Le cutreera in claca. (Ferice de cel ce a gasit o femeie albina, eu am gasit-o)
Steaua inimii batand
Sprijinit pe-atle ramuri

Si-mbatat in strapi de roua
Peste capu-mi amor ploua

Cand adie suflu-ti proaspat
In miros imbalsamat
Luneca cat un oftat
Lant de aur prins in lact.
Esti de-apururi zavorata
In mireasama sigilata
Ai doar ziduri fara poarta
Si stai singur-adormita.
Ma pripesc cand iti vad fata
Ma clatin in fata-ti pura
Trupu-mi rece tot ca gheata
E topit de-a ta caldura.
Duc povara-n al meu jug
Aprind steua-n a mea vatra
Ca sa pot sa te conjug
Sa adorm langa-a ta facla
Cand da zorii diminetii
Roua ca sa o usuce
Sa-ti ara-ti amorul vietii
Printr-o limba sacra dulce.
O voce de flaut
Te tungui in zadar cu viata

Ce-ti tine in declin balanta
Tu privesti dor lucruri vagi ?
Ridicate din gropi si taci !
Esti o piatra pretioasa
Vergura pur luminoasa.
Nu de-aiurea eu te caut
Gura tai timbru de flaut
Mintea ta-i un labirint
Un copac verde-altoit
In inima-ascunzi amorul
Din lacrima-ti curge dorul.

Peste-a vremurilor scurgeri
Peste-a valurilor plangeri
Vine ziua cea duioasa
In plinatate voiasa
Ziua plina-a fericirii
Momentele nemuririi.
Vei gusta din plin dulceata
Norii negrii toata ceta
Vor zbura spre-abisul negru
Intonandu-i imn funebru
Iar orgasmul lin va plange
Dintr-o inima ce curge
Labirint plin de lumina
Cu grandoarea ta putere
Pantec, loc al zamislirii
Tesi al dragoste-i fir verde
Muguri vesnicii ai iubirii.
Felul tau robust vanjos
De sufletu-mi sa lipit
Carnea-ti dura si lucioasa
In fibra sa otelit.
Lupta grea voi da cu tine
Ca sa-ti cuceresc puterea
Vreau sa-l modelez in suflet
Gandul ce iti poarta vrerea.
In faptura ta de astra
Sa-mi scald trupu-n a ta fata
Asi face-o gradina vie
Sa pulseze-n amea vita.
In dimensiuni marete
Ochi ai limpezi clocotiti
In iubirea ta cea mare
Tu colinzi cu pasi grabiti
Blanda-ti vorba-n soapta dulce
Ma atrage-n joc si cantec
Bate-n inima amorul
Necalomniatu-ti zambet.
Mai aproape vreau sa intru

Pana-oi da de infinit
Sa cutreer in launtru-ti
In aduncu-ti labirint
Un pret divin in locul tau
Da liberate gandului legat

Sa zboare de duhul inspirat
La tronul vesniciiei sa ajunga
Din vlaga harului sa suga.
Si nu mai plange fiu risipitor
Esti infiat esti print biruitor
Nu mai esti rob in turma cu excroci
Sau sluga la staulul cu porci
Esti liber de vicii liberat
Pe dinlauntru deplin curatat
Bucurate de a ta faptura
A-i stare noi si-o limba noua-n gura.
Esti castigat cu pret de sange
Izvor ce-a curs si inca curge
In casa Tatalui e bucurie
E nunta-n cer si joc si veselie.
O mahrama ipocrita
Intr-o sageata un gand eu am infipt

Iar tu te-ascunzi in paravan de lut
Si l-am trimis spre tine
Suptil privirile se-ncruciseaza
Iar inimile se zbat si aiureaza
Te abtii, nu razi, nu plangi

Te rogi in sinea-ti chip in umilinta
Ingenunchezi dar far a ta vionta
Si crezi ca ai invins
Raspuns astepti un sentiment zambind
Lasand sa lunece mahrama in inimi cazand
A ta privire tace si suspina
Adancul tau fior, tese-n patru fire
Rarunchiul tau firav zace de iubire
Iar tu il neglijezi
Te ascunzi pana-ntr-o zi cu soare
Si ai vrea sa stingi focul care arede si doare
Te vei cai cu inima-n pustie
Te-astep sa-mi replici cum eu te-am invatat
Privesc cu-a mea rabdare cum tu te-ai desteptat
Cat de tarziu ar fi ecoul.
Fructe dulci in inaltimi de stele
Imi plac fructele coapte

Prelins pe sanu-i bustul
Setos lacrima plange
Matur fiindui gustul.
Coditile-ti firave
Deplin in toi format
Al soiului deliciu
Te tine atarnat.
Culorul fermecat
Cu ochi-ti te privesc
Si-arata frumusetea
In ramura lucesc.
Tu fructa cea cereasca
Pastrezi deplin nuanta
Ce-i presarata-n valuri
Ti-e vie-n mani speranta
Cand musc al tau obraz

Rotund si parfumat
Mireasma-ti ma-n presoara
Si-al Raiului palat.
Te-ador si savurez
Maretile-ti splendori
Ce-ai revarsat in mine
Comori peste comori
Cand te-ntalnesc in targ
Privesc cand nu am bani
As vrea sa te mananc
Ca-s vegetarian.
Cand nu ajung la nasu-ti
De coapsele-ti-nodatae
Te scutur de tulpina
Si strang fructele toate.
Adun fruca cu fructa
In sacu-mi gaurit
Visez iluzii false
Neputincios ridic....
De-ai fi si tu ca mine
Sa simti cand eu oftez
Orgoliul l-ai strivi
Mi-ai da sa savurez.....
Cornul de fildes, doineste-n asfintit

Sub ferestrele de sticla
Licaresc doua lumini
Imi patrund suptil in minte
Vor sa prinda radacini
Cand si cand prin soapta dulce
Cate-un zambet luminos
Ca izvorul se prelinge
Printr-un cant melodios
Chiar de taci si chiar de plangi
Esti frumoasa si cand razi
Lacrima vie curata
Inima tu mi-o patrunzi.
Blanda-ti fata amoroasa

Imi lumina bezna goala
Vorba-ti dulce ca un fagur
Ma atrage-n a ta poala.
Trupul tau e colt de fildes
Intrece-al mortii hotar
Inviezi pe cei molatici
Pretios margaritar.
Canta-mi corn o doina dulce
Umple-ma de veselie
Sa-ti simt undele cum curg
Suflul ta sa ma adie.
Lipsa trinitatii---Agape, Pfhilio, si Eros

Multe inimi bat in lume
Prin cuvinte rigid tae
Iar de plans si de durere
Se aprind in valvate
De-ar fi pline cu amor
N-ar fi vaga rascolire
Fetele ar radia
Sar deschide spre iubire
Flori plantate-n parcul cald
Vis real nemuritor
Ar patrunde-n inimi reci
Colt de rai mirositor.
Dar de-atata miselie

Clocotesc vise funebre
Se cufunda-n mal vulcanul
Si plutese-n valuri negre.
Sase torti in postul mare

Esti patrunzatoare
Ti-ai facut loc
Pe usile privirii
In launtru-l meu.
Stai culcata cu capul pe inima mea
Si-mi asculti in taina pulsul
Zambetul tau cald
Ma trezeste-n toiul noptii

Revarsand in zori apusul.
Ramai ascunsa-n taina
Si nu pleca curand
Dezbraca a ta haina
Ca sa te vad arzand.
Trei elemente-s prinse-n joc
Trup, suflet si duh
Le simt in jurul meu
Ca un cerc de foc.
Cele sase torte
Sa arda cu putere
Agape ,pfhileo, eros
Trup,suflet, duh
In galaxii de stele.
De nu-ntelegi mesajul
Asteapta izbavirea
Chema-ma aproape
Sa-ti dau talcuirea.
Pajnicii pirati din insuli fara ape
Zmbetul ascuns sub geana

Iti cufunda-ntreaga arca
Iar adanca ta mahrama
Cristalin se vede parca.
Capul tau si-a ta privire
Apara vesnic faptura
Ca sirena da de stire
Si de garda face-ntruna.
Totdeauna inarmata
Pentru noii impetiti
Inima ti-e incuiata
Pui strajeri mai iscusiti.
Te rasfata curtenia
Te lafai in dibacie
Ti se-nobileaza firea
Si te umpli de mandrie.
Pstrezi arca nentinata
Chiar de vin si inarmati

Cand pe marea agitata
Dai de valuri si pirati.
Sant-narmati c-o lingusire
Si din palme-n toi batand
Patrunzand cu-a lor privire
Cu un vers duios cantand.
Sa nu pierzi nadejdea floare
In razboiu Armaghedon
Ce-ar dori sa te doboare
Din neprihanitu-ti tron.
Toti sunt pacienti si doftori

Doar privirea ta cea blanda
Vindeca pe cel plapand
Uda vlaga cea uscata
Cand se uita mai adanc.
Doar vorbirea ta cea dulce
Sterge lacrima curgnd
Vindeca si-alina boala
Si-l mai urca-un grad arzand.
Doar cu mana pusa-n coapsa

Puteri dai celui gangav
Mangaerea ta duioasa
Ridica pe cel bolnav.
Doar un zambet scurs pe buze
Cu caldura tu-l pripesti
Ridica din umbra viata
Moartea pleaca cad iubesti.
Iubirea imbraca lumea in strae de lumina

Dragostea nu va pieri niciodata
Este un izvor perpetuu
Inalta-i cat infinitul
Si adanca cat vesnicia.
Este un liant mieros
Ce zideste si inalta
Doua suflete le lega

Intr-un cant melodios
Suferinta-n iad dispare
Cand dragostea o confrunta
Fii alaturea-n durere
Cu inima iubitoare.
Ori ce stropi de amintiri
Care-n suflet trist se baga
Este-anihilat deodata
De profundele iubiri
Prindete cu trup si suflet
Leaga-te de acest mister
Strae albe de lumina
Sa le porti in al tau umblet.
Pomul plin sadit in casa
In odaia inimii
Sa-ti aduca fericire
Si o viata mai aleasa.
Timp jertfit
Lipsa ta ma-nebuneste
O sa-si iasa peste fire
Avalansa de iubire
Na-re mult si izbucneste
Sufera de luni de zile.
Cale-i lunga catre tine
Suruind spre tine curge
Catre-acel izvor ce plange
Printre vai si dealuri vine
Dorul gandul te ajunge.
Doar cu vise schiopatand
Murmurand spre adormire
Ma hranesc de luni de zile
Ca ghetaru schilozand
Se topeste-a mea iubire.
Tu adormi cand eu ma culc
Pentru timpul de jertfire

Te sarut prin adormire
Mintea mea iti da ocol
Te-nvelesc cu-a mea iubire.
Totul suna ca-n ecou
Printre muntii ce-i strabat
Nu vreau mintea sa ti-o abat
De la scumpul meu cadou
Iti trrimit un gand curat
Pana ne-om unii din nou. Pentru Eugenia.
Privesc nepieritorul astru.

Miresmele iti curg
Se-aseaza in pustiu
Adie rasuflarea
Prin pieptu-ti straveziu.
Alungi cu-atale brate
Cu ochii tai vioi
Intunecimi ce cad
Din umeri-ti suvoi
Puternica si dura
Curata si cumplita
Cobori din ceru-ti sfant
Ca stanca necioplita.
Din negurile-adanci
Pe morti ii inviezi
Si iadul il topesti
In bezna luminezi
Nepieritor ti-e astrul
Pe firmament te-aseaza
Te vad dor noaptea-n bezna
Cand inima-mi vibreaza.
Desartaciunea intelepciunii
Intr-o vita scurta dura
Omul tot agoniseste
Uzeaza a lui armura
Rasputerea si-o-npleteste
Zilnic isi mareste forta
Chiar cu mintea-ntunecata
Isi aprinde din nou torta
Si invarte a lui roata.
Isi arunca iar samanta
Dezanodand a mintii funii
In razboi isi tese ita
Din hambaru-ntelepciunii.
Multi ar vrea ca sa cuprinda
Si spargand a tainii poarta
Sa patrunda-n infinit
Chiar abisul sa-l strabata.
Vesnicia de-am strabate
De-am trai nemuritori
Tot am mai avea de-a face
Cu a tainelor mii flori.
Misterul erotic si metafizic
Incatusat de- ta iubire

Dragostea-i catusi de fier
Mi-ai patruns intreaga-mi fire
Si sunt al tau prizonier.
Incantat de ochii-ti limpezi
De sanu-ti mai apropiat
Prin iubire scump ma vezi
Tu in lumina mai scaldat
O viata de pribeag si singur
As fi mers prin vai si piscuri
M-as fi prabusit da sigur
Prin intunecimi si visuri
Pentru mine tu esti viata
Tu te-ai revarsat privirea
Cand drumul mi-era in ceata
Tu mi-ai limpezit gandirea.
Laga tine e caldura
Ma atragi in sarbatoare
Versuri tu imi canti din gura
Prin miresme-mbatatoare.
Protejat de ganduri profeteice

Privesti adanc departe
Dand fila langa fila
Si-ti rasfoesti ganirea
Cu mintea ta abila.
Astepti cu nerabdare
Prin multele-ti sclipiri
O lacrima prelinsa
Raspuns din amintiri.
Cand cugeti prea fidel
Prin tamplele-ti profetici
Spre orizontul negru
Nu poti ca sa aluneci.....
O simfonie ce desleaga pacea-n lume
Primavara-i Paradis
Prin granitele tarilor
Canta cucii ca in vis
Imnuri fara de cuvinte
Prin crengile padurilor
Se opresc un vers sa cante.
Prin cuiburi vechi, straine
Cantul lor ceresc din astre
Ei din mers vor sa inchine
Semanad noi flori in glastre
Si se duc spre tari lumina
Cu splendidele lor povesti
Dintr-un cantec fara vina
Talcuind profunde vesti.
Povestea lor veche, goala
Cu zgomot si cu alai
Striga-n plina primavara:
Imnul pacii-i rupt din rai !?
Se aude cucu-n vai
Prin gradini si prin livezi
Vine zilnic pe la noi
Sta putin ca sa nu-l vezi

Pentr-o lume rea nebuna
Sinfonii din cioc le ies
Cantul lor din nou rasuna
In gherghef nou cantec tes.
O printesa fara reguli

Cand o-i vrea sa te mangai
Si adanc sa te privesc
Floare rara din povesti
Te pastrez si pretuesc
Din tarana ti-e faptura
Maestos ornamentata
Esti o delicioasa fructa
Gustoasa si parfumata.
Ingerescul albu-ti corp
In etern va straluci
Iar in Paradisul sfant
Vesnic tanara vei fi.
Imbracata-n alb de nunta
Virgina in rai etern
Stai gatita-n nemurire
Si scapata de infern.
Peste astre vei zbura
Aripi albe-n dar ti-a dat
Vesnic te voi cauta
Dragostea e dar abstract.
Cat de lunga-i vesnicia
Te caut in infinit
Mie dor de ata faptura
In amor a-mbobocit.
E o facla ce nu piere
Nu se stinge-n Raiul sfant
Cum a fost din vesnicie
Va fi si pe un nou pamant
Idolatrie perpetua
De-ar pica din cer iar mana
In culori parfum de-ar curge
Chiar de-ar inflori pustiul
Peste insetata stanca,
Lumea idoli ar zidi
Cu-al lor nume s-ar fali.
Dintre mortii putreziti
De ar invia un Lazar
Daca ceru-ar lumina
In pupila ta cea oarba,
Iar in neguri te-ai oprii
Idoli noi iar ti-ai zidii
De-ar veni din nou Mesia
In alaiul magilor
Si-ar canta din trambiti sfintii
Cu ingeri imaculati
Tot cu oastea deavoleasca....
Ai striga, sa-L rastigneasca!....
Zilnic daca legamantul
Sar vedea pe cer sublim
Tot n-ai crede intr-o arca
C-a plutit triumfator
Tot cu lumea idolatra
Ai zidi altarul lor
Curcubeul ce zideste
Un pamant prin arcul sau
E un martor ce-ti arta
Scara catre Orion
O stea extraterestra
Ratacita printre lume
Cazuta ca stea din cer

Ca un inger fara vina
Iti expui al tau mister
Ganduri vesnice de pace
Tu le porti in ai tai sani
Iti arati a ta iubire
Cand deschizi netezi-ti pumni
Nici un strop dintr-o sfiala
Blanda-ti fata n-o pateaza
Chiar cand fetele se-ndreapta
Catre tine si-aiureaza.
Tu pastreazi a tale ganduri
Pentru toti cei curiosi
Cand se-ntreaba printre lacrimi
Racoresti pe cei setosi.
Si dai hrana din amor
Tu ridici pe cei cazuti
Din izvorul tau de mama
Pe cei doborati ajuti.
Vino mangae-mi faptura

Da-mi din timpu-ti o frantura
Sa ma bucur de un zambet
Canta-mi doine cu-a ta gura.
Doua vorbe-n schimb sa-mi dai
Printr-o gura seaca muta
Sa-ti apropii rasuflarea
Sa-mi idrepti inima franta.
Semi Rai
M-am scaldat in aerul de munte
In al zorilor multiplu ciripit
M-am trezit in rasarit de soare
In miros de flori am adormit
Mi-am plimbat privirea ingandurat
Printre nori desfac a cerului ferestre
Ce rasar din umbre si lumini
Sa vad coline verzi ce sunt maestre.
Aici as vrea sa-mi fac un cuib din flori

Sa visez in chip divin aceste locuri
Un Paradis nemuritor sa am
Sa ma ascund tainic in scorburi.
Amor divin
Pastrez zmbetu-ti plans

Intre petalele-ti ce-atarana dorm
Trezestete ca nu e vis !?
Aud cum imi soptesti in somn
In racoarea diminetii
Cand amorul se despica
Rasare bobocul vietii
Cand stelele inca pica.
Savurez divinu-ti chip
Ce-i cladit cu maestrie
Pulsul tau mi-ai daruit
Si din moarte ma invie
Fara tine nu-i lumina,

Florile soptesc a jale,
Astept mana ta de tina
Sa-mi ea frunzele din cale.
Sprijina-mi faptura rece,
Cu caldura ta din sani
Nici un doftor nu te-ntrece
Suflul taui miros din crini.
Cu pumnii adapa-mi firea
Si firava mea tulpina
Cu-n lant viu, lega iubirea
Strasnic dea ta radacina.
In pupila sigileaza
Da-mi si slava de erou
Langa mine te fixeaza
Cu pecetea-ti de har nou.
Libertatea-i Zana Universului
Toti copaci-n cant cu cerul

Au crescut si imflorit
Si-au aliniat misterul
Dau miros din inflorit
Pe naltimi de pomi liedul
Doua pasari ciripite
Pe crenigi i-si aseaza cuibul
Cioc in cioc sunt -dragostite.
Dintr-o inima maiastra
Cu amor i-si zidesc visul
Doar cu gura lor cereasca
Cu vreascuri si-nalta pisul.
Printere frunze printe ramuri

Se ascund in libertate
Cant de pasarimii de valuri
Divina pura dreptate.
Se lega-n torte de har
Al luminilor cant nou
Din iubiri fara hotar
Zamislind flori din ecou.
Domnul a legat natura
Cu lumina si cu har
Si ia zamislit faptura
Libera fara hotar.
Visez
Ma uit pe fereastra
Prin gratii privesc
Padurea zilnic canta
Iar greerii-mi doinesc.
Se-apropie timpul
De al raiului ceas
Iar visul mi se pierde
Gandind s-ajung acas.
Din zile si din nopti
Eu ganduri mii imi tes
Din noptile cu stele
Eu vise imi asez.
Din timpul lung si-amar

Ce greu s-a derulat
Se-aseaza-n rituri dulci
Un drum mai fermecat.
E liniste-n vazduh
Iar stelele se-astern
Se-aude-n suflet cantul
E trist ca in infern.
Eram cu gandul treaz

Strigam spre departari
Spre casa mea de lut
Spre tarmuri si spre mari.
Mai stau putin plecat
In ruga ma-npletesc
Spre casa de lumina
Prin vai si vis plutesc.
Ramane-n urma dor
Cum ochii au privit
Asterne-n raze vii
Si uit ce-am cheltuit.
Ramane-n suflet azi
Placutul zambet treaz
Si un sarut de mama
Pe rumenu-mi obraz.
Aici a fost ca-n vis
Ca-n basme ce-am citit
Am fost viu de fata
Si flori am pipait.
Cu ochi reali deschisi
Ma bucur cam visata
E tara buna chiar
E-un trai mai minunat.
Cand voi pleca deaici
Ramane-n piept un dor
Un sentiment plutind
Incununat cu-amor.
Nu pot sa cant ca plang
O melodie-ti las
O partitura goala
Si versuri fara glas.
Ce repede sa scurs
Al raiului culori
Doar clipe-au mai ramas
Si-un vis cu mii splendori. In primele trei luni de Espania, 2004, cand se
epuizasera.
Deghizat in simfonii de Bach
Din inger de lumina

Tupeul si-l mangae
Iar ragnetul si-ascunde
Sub bezna lui faclie.
S-a deghizat dusmanul
In strae de lumina
In bezna lui vrasmasa
Cu-o inima haina.
Cu melodii ceresti
Si rugaciuni din umblet
Din gura-i ies lumini
Pacat iti baga-n suflet.
Ajunge sa seduca
Nu vamesi ticalosi
Pe sfiintii cei cu nume
Pe cei cu zel piosi
In lumea cu lumina
Straluce-a lui mister
Catusile iti pune
Cu dintii lui de fier.
Iti canta-n struna glasul
Din rob al lui Isus
Te pune-n libertate
Si-ti da un rang mai sus.
Lumina lui orbeste
Ispitile se pierd
In avalansa gropii
Pacatu-ti sta pe piept.
Nu poti sa sti ce este
Confuzia e-n minte
E inger sau e demon!?

E leu sau miel cuminte!?.
Atata dusmanie
Ce poarta pentru om
Se umileste bietul
Dar e tot Demon.
Pastreazaa lui curaj
De si e mort strapuns
Pe crucea-i ingamfarii
De mult la pus Isus
Strapunge a ta frica
Dusmanul e rapuns
Pe cruce te ridica
Si stai un rang mai sus.
Priveste speranta in steaua cea de veghe

Pe cer se vede-arzand
O flacara-a iubirii
Ce curge spre pamant
Izvor al nemuririi
Lumina invierii
Straluce-n mii de stele
Speranta mangaerii
Stingand oftat, durere.
In bezna cea din cale
Ce sta fara lumina
E crucea fara jale
Infipta in mocirla.
Si zilnic sta de veghe
Si n-are ceas de tihna
Ca steaua de priveghe
A lumilor lumina.
Asteapta-n stil abil
Din orizont sa iasa
Din mal un om viril
Cu-o inima aleasa.
Legat de firmament
In flacari mii de stele

Sa canti in plin duet
In cor si-n veci cu ele.
O ratiune flamada dupa iubire
Trandafirii ii iubesc
Nu de-aproape ca inteapa
Doar cu gandul ii privesc
Si mirosul lor m-adapa.
Poti sa fi un trandafir
Cu parfumu-ti colorat
Sa intepi sa fi un zbir
Sa ceri sa fi si-onorat.
Nu departe li-e frunza
De a tepilor strajeri
Mai aproape li-e muza
Inspirati de al lor peri.
Albe plete ce ti-atarna
Si un zambet colorat
Stai proptit in ata barna
Si te legani delicat.
Om sa fi si fara garda
Doar cu flori si fara tepi
Nici in mana sa na-i barda
Umilit si intelept.
Esti o floare daca taci
Esti privit si adimirat
Priceput si mai dibaci
Daca tepii ai retezat.
Nu ascunde sub tulpina
Ranile ce le-ai adus
Nici sub frunza ta haina
Din veninul ce sa scurs.
Ia-ti o haina strae vie
Imbraca-ti faptura goala
Si smerit ca papadie
Desbraca-ti mireasma fala.
In gradina mea cu flori

Trandafiri-s cei mai blanzi
Scaldati in mii de culori
Dupa dragoste flamanzi
Caci pe tepii mei de gala
I-am cules pentru mormant
Am facut a mea coroana
Sunt ca Crist ce-L rastignit.
Pregatit de-un nou pamant.
Extranherul fara cort

De nu stii ghivernisela
In tara cu mult noroc
De te-apuca oboseala
Si umbli din loc in loc,
De urgenta cati boschetii
Si din ei iti faci peretii.
Platile la timp sa faci
Toleranta este oarba
Din biserici ceri colaci
Lasi rusinea sa adoarma.
Asta-i viata-n tari straine
Cand nu sti limba si rostul
Cati durerea sa-ti aline
Si te-nchini in drum ca prostul
Cati sperante-n tomberoane
Si umil te uiti pe strada
Lasi rusinea-n buzunare
Spui in sinea-ti: lumea-i oarba.
Uni ajung bine, nu-n strada
Trai belsug ca-n cer si Rai
Fac reclame si parada
Plugul trag cu zece cai.
De renunti la disperare
Prieten teste scepticismul
Dragostea --palida floare
Iti hraneste egoismul.
Cersesti munca la-i tai frati
Doar chiria s-o platesti
La romanii tai pirati
Tu te-nchini si umilesti.
Viza de o treci un ceas

Vamesi te-asteapta-n halta
Tu le spui al tau necaz
Sii implori sa-ti lase-ogeanta
Cu tupeu de vames crunt
Cu orgoliul sfaramat
Vrea un euro mai mult
Pentru-umilul lui palat.
Si te-ntorci cu geanta goala

La copii si la nevasta
Obosit si tras pe sfoara
Si cumplit de-a ta napasta.
Pe Dumnezeu cautal, pe jos, nu pe sus

(26 mai 2007)
De te-as cauta departe
Ratacit as fi prin stele,
Si prin toata stralucirea
Ce iti reprezinti iubirea,
Nas scapa de-a mea durere.
De te-as cauta prin cosmos
Chiar prin file adormite,
Masurand cu-a mea ruleta
Cautand a Ta amprenta,
Ar trece zilenfinite.
De te-as cauta prin vecuri
Unde vesnicia canta,
Cu orhestra instrunata
Poarta ar fi tot incuiata,
Inima mi-ar fi tot franta.
De te-as cauta cu mintea
Firmamentul mar inghite,
As fi iar singur cu roata
Invartind amarnic soarta
Porti eterne sar inchide.
De te-as cauta pe Tine
In aceasta lume mica,
Unde totul sta sa piara
As gasi marea comoara,
Si-as sacapa de-abis si frica.
Doar aici in bezna zilei
Te-as descoperi in sange,
As simti iubirea-ti Doamne
Ce sa pravalit prin vame,
Si pe Christ strapuns pe cruce.
Dumnezeu era jos !.....
M-a gasit dormind in stanca
Ochii tai ca doua flacari

Stralucesc spre apogeu
Ca doi licurici in bezna
Lumineaza-n drumul meu.
Prin launtru-mi rascolesti
Gemetele ti le aud
Ca ecourile-n vaduri
In stanca adanc patrund
Euforic ma adormi
Si cu buzele-mi soptesti
Gandu-mi sta himnotizat
Ascultand ce-mi povestesti.
Tot veninul sorb ca mierea

Ce din lacrimi curg suvoi
Ca-n Eden m-a prins ispita
Savurez nu dau-napoi.
Gem sub straele-ti de roua
Ce ma-nvalueste-n ger
Cu aripileti de vultur
Ma acoperi in mister.
Cand cu mintea ta dibace
Vrei s-ascunzi al tau destein
Avalansa-ti curege-amorul
Din izvorul tau divin.
Tii culorile im mana
Zugravesti cu-a ta tendinta
Cu perpetuu de rutina
Contur nou dai la a ta fiinta.
Criza iobagilor moderni

2OO9
Esti Traian si esti si Noe
Printre flori de-ar sta Basescu

Si-ar culege cate-un mac,
I s-ar inrosi bujorii
Ca obrajii unui rac.
Peste ierburile dese
El se plimba-n a lor creasta,
Si asteapta un miracol
In chelie peri sa-i creasca.
Noe marinar de arca,
Singurel pe mari pluteste,
La timona sta de veghe
Chiar de nimeni nu-l plateste.
Fie criza cat de lunga,
Cat o cale de pribeag,
El curajul nu si-l pierde
Chiar de-oajunge iar iobag.
Poti s-o bagi si iar s-o scoti
Criza-i ca o maioneza
Ea se-nvarte-n patru coti

Si ramane in viteza..... !
Din America vestita
Criza-n China sa oprit,
Vatican si-apocalipsa
Profetia a-nimplinit.
Toti iobagi vom fi in criza,
Ne-om baga in al ei fund
Sa culegem din abisu-i
Scoici si alge, om flamand!
Florile ce-au ras odata

Vor plange ca un iobag;
Dau cu sapa in tarana
Ele-o scoate eu o bag.
Toti visam prosperitate
Si speram din an in an
Ca mileniul trei ce vine
Sa nu mai muncim in van
Stai la carma presedinte,

De timona leaga-ti jugul,
Din Sahara si ocean
Sa dai tarii-n dar belsugul.
Boschetarii, fai boieri
Din boeri sa faci iobagi,
Si sa scoti tara din criza
Si in veac sa n-o mai bagi
Esti Traian si esti si Noe
Un viteaz in mii de valuri
Nu iobag cu fruntea lata,
Ci un sef in tara toata.
Fa sa-i creasca perii-n frunte
In fruntea tarii Romane
Iobagismul sa dispara
Sa-nfloreasac a ta tara.
Daca scoti tara din criza
In veac sa nu mai bagi
Sa-i razi hotii din chelie
Prin zdravana economie.
Mana divna pironita-n tarana
Rechemarea-n zile tulburi

A semintelor cuvinte,
Sunt cazute-n inimi frante
De la tronului Parinte.
Te recheama azi cu glasul,

Sau cu via Sa lumina!?...
Nu lasa ca a S-a mana
Sa ramna-nfipta-n taina....
Rechemarea-n arca vietii
Doar odata-n viata cade,
Harul cand iti da tarcoale
Da belsug de vindecare
Rechemarea e iubirea
Ce te cheama langa cruce
E un glas duios si dulce
Si de mana-n cer te-aduce
Chicitoare: Casa ta!

Sta afra-n frig si-n ger,
Congelata-n sloi de gheata,
Inauntru-i cald ca vara,
Inima-i e primitoare
Doar cu cel ce lemne are,
Ca sa-i imbujoreze fata.
Ghici ce e?.
Ghicitoare: mingea in tribuna.

E batuta cu alai.
In tribuna leii urla.
Doi rivali doresc s-o prinda,
s-o dea hrana-n a lor gura.
Chici ce e?

Un Licar de Lumina

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un Licar de Lumina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN LICAR DE LUMINA

Autor, Nicolas, Modorum.

Soarele in stanci de mari adoarme

Soarele isi arata fata-n Mare

Ornament si hrana al apei decor:

Se-nalta printul zilei de pe al sau tron

Dau tarcoale peste case

Dieta din mortaciuni

O stea cazuta-n mister

Treci ca fulgerul prin ape

Lacrimile imi vor curge

Sfat: sa luptati la tinerete

Un Sat in taine de natura

Raul le tine-n balanta

Calugar criticat de ruga

Fi salvator prin Jertfa sangeroasa

Fii dar de mancare

Sa-i conservi in El, in Hristos

Eul la-s sa moara

Sa urci culmi spre zare

Casa lor din lut

Tarzanul Edenului pustiu

Tu esti Creeator in veci

Vino azi in pasi de ruga

Primavara-n parc vibreaza

Oras marinaresc---epavele iti plang

Tie pescarusi-ti canta din cavale

Plutesc in malul tau, spumos, abrupt

Ruga saracului, cere-cer

Din tainicu-ti mister.

Ai mei de-acasa-mi cer

Taraindu-si casa-n spate

Ies cu toti la plimbare

Drumul nu-i prmejdios

Dupa ploae toti balosii

Ma-nalt cu gandul--cobor la cruce

Din ingeri tu-ai facut o scara

Ma hranesc in somn cu vise

N-ati vazut cum boschetarii

Viata merge inainte

Mii, gramezi vor zace-n strada

Coltii iearnii-nfipti in soare

Un tainic vis priveste lumea

Ruga ingenuncheata-n vreascuri

Cu mintea strig : dezleaga-mi poarta Doamne !

Inepuizabila lista a lmii terestre

Foarte multe accidente

Mai putina vindecare

Legaturi prin val de apa

Prin botez trebui sa moara

Pietrele cioplite neted

Inima-n tacere, iti spune ce simte

In izvorul rece de faci bae

Iar noaptea e mare

Crestinii nevazatori, rostec rugi de mila

Scaldati in a lor cropeala

Dragonul in hane de srabatoare

Nu ai somn nu ai nici tihna

Dragostea-i minune-n pantec

Pentru pruncul infasat

O strasina uscata, in timp de ploae

De curgi si-atunci cand sorele-i scurs prin luna

Cand curg suvoi si lacrimi avalansa

Imnul mustratorul palos