Fundulea

Ilincaru Andrei

(fig1 orasul Fundulea si Satele/orasele invecinate)

Asezarea geografica
Oraul se afl n colul nord-vestic al judeului, la limita cu judeul Ialomia.
Este traversat de autostrada BucuretiConstana, pe care este deservit de o ieire,
precum i de oseaua naional DN3, care leag Clraiul de Bucureti. Din acest
drum se ramific oseaua judeean DJ402, care duce spre sud la Sruleti, Nana i
Luica. Este traversat i de calea ferat Bucureti-Constana, pe care este deservit
de staia Fundulea.

Cadrul natural
Orasul Fundulea este asezat la campie acest lucru influentand cresterea
plantelor mici si medii . Fauna este specifica zonei de campie .
Solurile zonei sunt prielnice cresterii si dezvoltarii agricole precum si a
silviculturii si a pomiculturii.
Elemente de geografie istorica
Orasul FUNDULEA si istoricul sau sunt legate mai spre zilele noastre de
populatia urmatoarelor sate:

- Cranguri,

- Boanca,

- Alexandru Ioan Cuza,

- Gostilele,

- Fundulea.

Unele sate, destul de vechi, si-au schimbat in decursul vremii denumirile, insa,
unele si le-au pastrat, cum ar fi Curatestii (denumire provenita de la curatura care
inseamna defrisare) amintit in hrisoave pe la 1394, FUNDULEA, GOSTILELE.
Vechiul sat Bajenari inceteaza a mai fi pomenit in documente, in schimb apar tot
mai des mentiuni despre satele Parlita (Magureni) si Satul din Codru (Codreni), iar
intrun act de pe vremea lui Radu cel Frumos, din anul 1463, se amintesc
satele: Satul din Codru, Sulimanu (Sarulestii de Jos) si FUNDULEA.
FUNDULEA mai apare in 1778 in Memorii istorice si geografice asupra
Valahiei publicata la Leipzig de catre generalul Baner, care la intoarcerea lui din
razboiul ruso-turc (1774-1776) intarzie in Principate observand starea de lucruri la
aceasta data.
Lipsa bisericii, consemnata in schimb la Crangu, este o dovada ca FUNDULEA
era o asezare recenta la data culegerii acestor elemente de ordin geografic, nascuta
poate, in urma stabilirii pe acest teritoriu a unor comunitati bulgaresti emigrate din
sudul Dunarii, cu o structura etnica apropiata de ce a populatiei din Branesti, a carei
onomastica si patronimice Nedelea, Ivana, Cernica etc. de origine sudslava, sunt
prezentate in documente inca de la inceputul secolului al XVIIlea.
Multe dintre acestea, au fost scoase la iveala in urma lucrarilor de amenajare
pentru irigatii a perimetrului din jurul Mostistei, din anul 1972 (inca din primavara

anului 1971 sau inceput lucrarile de cercetare a terenului). In anii 70 colective

formate din arheologi de la Institutul de Arheologie, Muzeul National de Istorie si
Muzeul de Arheologie din Oltenita au executat ample sapaturi de salvare a
vestigiilor arheologice de pe valea Mostistei.
Aceste vestigii de pe valea Mostistei au atras atentia arheologilor, determinand
efectuarea de sapaturi sistematice in mai multe puncte, dar cu deosebire si in
imprejurimile satului GOSTILELE. Asezarile prefeudale si feudale timpurii
descoperite cu prilejul acestor sapaturi arheologice la suprafata care s-au efectuat
intre anii 1970 si 1974 si cu prilejul sondajelor efectuate de cei care semneaza
articolele din lucrarile amintite, atesta vechimea asezarii de astazi GOSTILELE.
(sursa http://fundulea.ro/istorie/)
Populatia

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Fundulea se ridic la

6.851 de locuitori, n cretere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 6.691 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (88,09%), cu o
minoritate de romi (5,98%). Pentru 5,87% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci
(91,62%), cu o minoritate de baptiti (1,46%). Pentru 5,85% din populaie, nu este
cunoscut apartenena confesional.
(sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Fundulea)

Din observatiile mele exista o tendinta de mutare a populatiei din zona

urbana a orasului in zona rurala.

Elemente de geografie sociala

Somajul
Rata somajului in Fundulea este mica datorita industrie agricole puternic
dezvoltate in zona si a institutului national de cercetare agricola care asigura un
numar mare de locuri de munca .
Delicventa si infractionalitatea
Numarul de acte de infractiune este in scadere dar constant sunt probleme
cu prostitutia si proxenetismul. In ultimii ani a crescut numarul de sinucideri si
crime.
O poveste infioratoare a ruinat doua familii si i-a inspaimantat pe locuitorii
din Fundulea, judetul Calarasi. Turbat de gelozie, un tanar de 26 de ani si-a
injunghiat mortal fosta iubita, apoi s-a sinucis.
In momentul atacului, langa fata se afla si o colega de facultate. Nici aceasta nu a
fost crutata de lovituri, iar acum este in stare grava la spital. Distrusi ca-si vor
ingropa singurul copil, parintii victimei ii acuza de neglijenta pe politisti. Impotriva
calaului au fost depuse in ultimii ani cateva plangeri pentru violenta, insa acesta nu
a patit nimic.(sursa www.Stirileprotv.ro)
Economia
In orasul Fundulea o mare parte din venituri este provenita din muncile
agricole . in Fundulea sunt inregistrate mai exact 109 firme. (sursa
http://fundulea.ro/economic/) 10-15% dintre oamnei lucreaza in afara orasului .
Cel mai mare sustinator economic al orasului este Institutul de cercetare

Agricola Fundulea.

(fig2 Institutul national de cercetare Agricola)

Fizionomia orasului
Fizionomia orasului fundulea .
Prezinta zona industrial in partea sudica ce cuprinde majoritatea spatiilor de
prelucrare si depozitare a plantelor agricole . in vecinatatea spatiului industrial se
afla institutul de cercetare Agricola .
In partea de sud est a orasului , aproape de periferie se afla liceul tehnologic
nr 1 care este de altfel si singurul .
Partea economico centrala a orasului este marcata de prezenta primariei si a
multitidinii de magazine .
Predomina blocurile intre 5-10 etaje (urban)
In zona centrala se afla si spitalul orasului care nu mai este functional si este chiar
parasite din anumite motive.
La aproximativ 20 m se afla parcul central al orasului
In partea estica si nord estica se afla vile si locul plin cu bogatani . majoritatea
acestor vile sunt aparute recent 10 ani.
Concluzii
In concluzie consider ca orasele care chiar sunt complet dezvoltate ,decent
,din toate punctele de vedere , in Romania, se pot Numara pe degete iar Fundulea
nu este unul dintre ele .
Fudnulea sta bine la numarul de locuri de munca pe care le poate oferii
populatiei dar in rest nu cred ca-si merita titlul de oras avand lipsuri mari din punct
de vedere al serviciilor disponibile si in mare parte a infrastructurii.