Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Bucuresti 2012
Bine ati venit la seminarul de:

Seminarul Nr. 1

CURS INTRODUCTIV
1. Organizarea seminarului.
2. Scurt istoric al statisticii in psihologie.

3. Utilitatea statisticii in practica psihologica.


4. Ce este statististica?
5. Statistici descriptive si statistici inferentiale.
6. Niveluri de masura.
2

1. Organizarea seminarulului

Cerinte

Calculator de buzunar cu functii elementare.

Conduita universitara in sala de curs...

Evitati sa deveniti exceptii de la regula!


3

Sistem de evaluare

Doua lucrari in timpul semestrului


anuntate.
Evaluari in timpul
semestrului

Minim 10 prezente 1p/


Activism ( la aprecierea prof.) 1p.

Evaluare de
seminar

La sfarsitul semestrului exercitii


intalnite la curs si seminar.

Examen final
4

Recomandari

Prezenta constanta la cursuri si seminar.


Nu va trebui sa retineti formule.
Teama de
statistica?

Calculele nu depasesc nivelul


aritmeticii elementare.
Concentrati-va pe rationament,
nu pe numere sau calcule.
In spatele cifrelor se afla
intotdeauna realitati intuitive.
5

Volum mare de
concepte noi.

In special la
primele cursuri.

Dificultati

Informatii
interdependente.

O absenta poate
insemna mult.

Precizie si rigoare in
exprimare.

Limbaj specializat care


nu admite ambiguitati.
STATISTICOFOBIA

RISCURI

Epatarea statistica
6

2. Scurt istoric al statisticii in psihologie


Christian von. Wolff -1679-1754
- A publicat in 1732 Psihologia empirica, urmata
in 1734 de Psihologia rationala; este unul dintre
primii autori care foloseste termenul psihologie.
- Ideea unui domeniu matematic al psihologiei
psihometria.

Francis Galton, 1882-1911


-Este considerat fondator al psihometriei ca stiinta
a masurarii facultatilor mintale si al psihologiei
diferentiale, un domeniu al psihologiei orientat pe
studiul diferentelor dintre oameni.
- A introdus utilizarea chestionarelor si a sondajelor
pentru studii la nivelul colectivitatii umane.
7

Karl Pearson
1857-1936
- Este considerat unul dintre principalii promotori
ai analizei statistice riguroase in studiul
comportamentului uman.
- Pe langa coeficientul de corelatie, a dezvoltat si
statistica neparametrica chi-patrat.

Charles Sperman
1863-1945
- Elev al lui Wundt, initiaza analiza bifactoriala a
inteligentei, care afirma ca intreaga functionalitate
intelectuala este sustinuta de o aptitudine mintala
generala, acompaniata de aptitudini specifice
pentru fiecare categorie de sarcini.
- Este autorul conceptului de inteligenta generala.
8

E.H. Weber (1795-1878) - G.T. Fechner (1801 -1887)


- Cercetarile lor asupra senzatiilor s-au concretizat
intr-o lege care le poarta numele si care face
legatura dinter realitatea psihica si cea fizica.
- Lucrarea lui Fechner, Elemente der Psychophysik,
aparuta in 1860, este considerata actul de nastere al
psihologiei moderne, cantitative si experimentale
propune un model stiintific al lumii naturale,
incluzand aici si universul psihic.

Ronald Fisher -1890 - 1962


- Un geniu al statisticii, insa a avut contributii si in
matematica, astronomie, biologie si genetica.
- Este cunoscut mai ales prin dezvoltarea pe care a
adus-o in domeniul analizei de varianta, una dintre
cele mai utilizate proceduri in statistica psihologica.
9

3. Utilitatea statisticii in practica psihologica

In prezent, statistica este unul dintre instrumentele de baza


ale practicii psihologice.
In evaluare.
- Construirea
instrumentelor
(chestionare,
teste, scale).
- Etalonare,
diagnostic.
- Selectia
psihologica
(validare,
prognoza).

In psihoterapie.

In instruire.

- Probarea
eficientei.
- Construire
modelelor
terapeutice
(durata,
context etc).
10

- Evaluarea
performantei

Metoda stiintifica

Statistica nu se confunda cu metoda


stiintifica, este doar un instrument al
acesteia.

Observatia.
Definirea
problemei.

Respingere.

Statistica

Ipoteza.

Ipoteza statistica.

Date.

Masurare, descriere.

Testarea
ipotezei.

Teste de seminificatie.

Acceptare.

Decizia statistica.

Publicare.

Prezentarea rezultatelor.

Teorie.
11

EXEMPLU

Observatia.

O noua metoda de terapie


a depresiei.

Definirea
problemei.

Este eficienta?

Terapeutul Da;
Cercetatorul?
Se masoara depresia pe
doua grupe.
Procedura de comparare a
mediilor.
Este diferenta
semnificativa?

Ipoteza.
Date.

Testarea
ipotezei.
Respingere.

Acceptare.
Publicare.

Se publica rezultatele.

Teorie.
12

4. Ce este statististica?
Statistica reprezinta un set de metode si tehnici matematice
de organizare si prelucrare a datelor, folosite cu scopul de a
raspunde la anumite intrebari si de a testa anumite ipoteze.
Datele sunt informatii, in principal numerice, care reprezinta
anumite caracteristici. De exemplu, daca dorim sa cunoastem nivelul
de satisfactie al unui grup, datele pot fi scoruri pe o scala de
satisfactie.
Organizate
Pentru a fi utile,
datele trebuie sa fie :

Evaluate
Analizate
13

Analiza statistica este esentiala in psihologie, se poate


spune chiar ca psihologia nu poate exista fara statistica. Pentru a
putea realiza o analiza statistica este necesar sa cunoastem cele trei
etape principale ale unei cercetari :
Formularea problemei de
cercetare.
Proiectul de cercetare,
metodele si tehnicile de cercetare.
Analiza rezultatelor.
Este important de retinut ca daca cercetatorul si-a formulat
gresit problema sau a proiectat gresit cercetarea, atunci cele mai
sofisticate analize statistice sunt lipsite de valoare.
IGIG = introduci gunoaie, ies gunoaie
14

5. Statistici descriptive si statistici inferentiale.

Statistici
descriptive.

Statistici
inferentiale.

Statistica descriptiva are drept


obiective organizarea, sintetizarea si
descrierea datelor.

Sunt utilizate pentru a face


generalizari despre o populatie pe baza
studiului unui esantion din acea
populatie, pe scurt, a trage concluzii
despre caracteristicile unei populatii pe
baza caracteristicilor corespunzatoare
ale unui esantion din acea populatie.
15

Definirea unor termeni

Variabila orice trasatura care isi poate schimba


valoarea de la caz la caz. Ex. sex, varsta , venit etc.
Populatie - reprezinta un grup ce
include toate cazurile de care este interesat
cercetatorul. Ex. toti cetatenii americani cu
drept de vot, toti studentii unei universitati etc.
Esantion - reprezinta selectarea unei
submultimi stricte din populatia de referinta.
16

6. Niveluri de masura.

Statistica opereaza cu valori, care rezulta dintr-un proces de


masurare. In functie de cantitatea de informatie pe care o reprezinta
valorile, ca rezultat al procesului de masurare, putem distinge mai
multe niveluri.
Nivelul nominal
Nivelul ordinal

Nivelul de interval
Nivelul de raport
Fiecare nivel are anumite proprietati , astfel incat include
criteriile tuturor celor inferioare lui.
In mod obisnuit , nivelurile sunt cunoscute si sub denumirea
de scale de masurare.
17

Nivelul nominal

O masurare pe scala nominala inseamna de fapt plasarea


obiectelor in diferite clase ( categorii).
Variabilele masurate pe scale de tip nominal pun in evidenta
diferentele calitative si nu cele cantitative intre valori.
Culoarea ochilor.

Valorile masurate pe o scala de


tip nominal nu suporta operatii
numerice, altele decat cele
descriptive (numarare, procente).
Religia.
Specialitatea
universitara.

Genul M / F.
18

Nivelul ordinal
In cazul masurarii la nivel ordinal, pe langa clasificarea
cazurilor in categorii, cazurile repartizate intr-o categorie sau alta
pot fi ordonate, comparandu-le unul cu altul, de la inferior la
superior, in functie de gradul calitativ in care acestea poseda
trasatura masurata.
Pe o scala de tip ordinal stim ca
2 inseamna o satisfactie mai mare
decat 1, fara sa putem spune cu cat.
Mai mult nu putem sa
stim daca distanta dintre 1-2,
este egala cu distanta dintre
9-10. ( Nu putem preciza
diferenta de cantitate)

Satisfactia profesionala pe o scala


de la 1-10.
Ordinea ierarhica la nivelul unui
grup in functie de notele scolare.
19

Nivelul de interval
In masurarea la nivel de interval, pe langa clasificare si
ordonare, distantele (intervalele) dintre oricare doua cazuri aflate in
categorii succesive sunt egale. Cu alte cuvinte, la acest nivel
variabilele sunt masurabile in unitati care au intervale egale.
-Temperatura masurata
pe o scala Celsius.
Timbrele dintr-o
colectie.

O caracteristica a valorilor
masurate pe scala de interval
este absenta unei valori zero
absolute. Valorile de acest tip nu
ne permit evaluari de genul: o
persoana care a obtinut scorul 10
la un test de inteligenta este de
doua ori mai inteligenta decat
una care a obtinut scorul 5.
20

Nivelul de raport

In masurarea la nivel de raport, pe langa toate trasaturile unei


masurari de interval, se poate determina masura exacta (proportia)
in care un caz aflat intr-o categorie satisface caracteristica
masurata, in raport cu un caz aflat intr-o alta categorie si apare un
punct zero natural, care reflecta absenta caracteristicii masurate.
In psihologie sunt putine
variabile acceptate ca masurate
pe scala de raport, deoarece sunt
putine situatiile in care avem dea face cu caracteristici ce pot lua
valoarea zero absoluta.
Timpul.
21

Inregistrarea vechimii in
munca a angajatilor unei
firme in ani impliniti produce
date de raport;
Numarul de raspunsuri
corecte sau gresite la
un test psihologic.

Scale de masurare.
NIVEL

Informatii
calitative

Ordinea inerenta a
valorilor
(mai mare/mai
mic)
(mai mult/mai
putin)

NOMINAL

ORDINAL

INTERVAL

RAPORT

22

Intervale
egale

Zero
absolut

CONCLUZII

Statistica este disciplina care se ocupa cu sintetizarea, prezentarea si


analiza datelor numerice, in scopul evidentierii semnificatiilor acestora.
Statistica este un instrument al metodei stiintifice in psihologie.
Componentele metodei stiintifice sunt: observatia, elaborarea ipotezei,
analiza datelor empirice, concluzia.
Variabilele sunt caracteristici ale realitatii care pot lua valori diferite.
Statistica descriptiva se ocupa cu sintetizarea si prezentarea datelor.

Statistica inferentiala se ocupa cu generalizarea rezultatelor la nivelul


populatiei din care a fost extras esantionul.
Nivelurile de masurare sunt: nominal, ordinal, interval, raport.
Nivelurile mai sunt denumite si scale de masurare.
23

CONCLUZII

Masurarea pe scala nominala identifica prezenta unei anumite


caracteristici, fara a avea o semnificatie cantitativa. Variabilele nominale se
refera la caracteristici calitative si categoriale.
Masurarea pe scala ordinala identifica raportul de ordine dintre valori,
fara a preciza distanta cantitativa dintre acestea. Variabilele ordinale se
refera la caracteristici calitative.
Masurarea pe scala de interval aduce in plus fata de scala ordinala
precizarea distantei dintre ranguri. Din acest motiv este o scala de tip
cantitativ.
Masurarea pe scala de raport aduce un plus fata de scala de interval
raportarea la o valoare minima absoluta.
24

25