Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aplicatii
Stagiu anul I Semestrul I
2015
SC Stagiarul SRL acorda tichete cadou in valoare de 150 lei fiecarui salariat cu ocazia
zilei de nastere a acestuia, potrivit Contractului colectiv de munca la nivel de unitate.
Precizati daca aceste sume acordate salariatilor cu ocazia zilei de nastere, potrivit CCM la
nivel de unitate, pot fi incadrate la cheltuieli sociale de 2% si tratate ca venituri
neimpozabile, atat timp cat nu se depaseste valoarea celor 150 de lei.
Rezolvare:
La art. 55 alin. (4) din Codul fiscal se prevede astfel:
Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul
impozitului pe venit:
= ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii
ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele
pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al
salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru
salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia
Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,
precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai
sus, nu depaseste 150 ron.
Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor
prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza
unor legi speciale si finantate din buget .
Referitor la aplicarea acestor dipozitii Norma metodologica de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal stabileste la pct. 81 ca plafonul stabilit pentru cadourile
oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplica atat darurilor constand in bunuri,
cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.
Asadar, plafonul de 150 lei se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani.
Insa, nu se aplica in cazul tichetelor cadou.
Prin urmare sunt impozabile doar cu impozit pe venit (salarii) de 16% sumele acordate
salariatilor in cuantum de 150 lei in tichete cadou pe eveniment si pe persoana, sume ce
pot fi incadrate la cheltuieli sociale in limita procentului de 2%.
Faza de dezvoltare
de munca mai devreme de ora 12,00 asa cum rezulta din ordinul de deplasare vizat de
conducatorul
sau
ierarhic.
Daca POPESCU ar fi fost salariat al unei institutii publice, ar fi avut dreptul la o diurna de
deplasare in cuantum de 68 lei, din urmatoarele motive:
- pentru primele 3 zile ale delegatiei, POPESCU ar fi beneficiat de o indemnizatie de deplasare in
cuantum de 17 lei/zi x 3 zile calendaristice = 51 lei.
- pentru ultima zi a delegatiei, POPESCU nu ar fi fost indreptatit sa beneficieze de indemnizatie,
avnd in vedere dispozitiile H.G. nr. 1.860/2006, care stabilesc ca pentru ultima zi a delegatiei,
indemnizatia se poate acorda numai in cazul in care durata delegarii a fost de cel putin 12 ore.
Pe cale de consecinta, angajatorul lui POPESCU va putea deduce din plafonul impozabil o suma
aferenta indemnizatiei de delegare de cel mult 2,5 x 68 lei = 170 lei. Suma de 30 lei, rezultata din
diferenta intre indemnizatia de deplasare de 200 lei platita de societate si suma de 170 lei care
este deductibila din baza impozabila a societatii, va fi impozitata la nivelul societatii angajatoare.
Nu sunt supuse unui plafon de deductibilitate, cheltuielile de transport si cazare suportate de
angajatori pentru salariatii aflati in delegatie. Astfel, societatile din sectorul privat nu sunt tinute
din punct de vedere fiscal de tarifele de deplasare ori cazare acordate prin H.G. nr. 1.860/2006
angajatilor institutiilor publice.
Sumele primite de angajatii societatilor comerciale platitoare de impozit pe profit pentru
acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, respectiv indemnizatiile de deplasare primite pe
perioada delegarii/detasarii in alta localitate, nu sunt incluse in veniturile salariale ale acestora si
nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit reglementat prin Legea nr. 571/2003 Codul
fiscal.
Neimpozitarea indemnizatiilor de delegare/detasare acordate salariatilor acestor unitati se mentine
si in cazul in care angajatorul depaseste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din
institutiile publice.
Exemplu:
Plusuri: A2:30*28000=840000
Minusuri: A1:50*26000=1300000
Calcul perisab.:A1:20u.m.*26000=520000
privind Codul fiscal stabileste ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor
cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca,
precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de
perioada
la
care
se
refera,
si
care
sunt
realizate
din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a
contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
(......) - valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta,
acordate potrivit legii; (.....)Astfel cum este prevazut la punctul 1091 valoarea tichetelor
de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit
legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea
nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care
acestea sunt primite.
Exemplu :
Societatea STAGIARUL SRL, al carei obiect de activitate consta in distributia de
produse alimentare, acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Tichetele se
achizitioneaza de la o unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza
contractului incheiat intre cele doua societati, si se distribuie salariatilor in ultima decada
a fiecarei luni pentru luna urmatoare. In data de 25 noiembrie N societatea a achizitionat
tichete de masa, in vederea distribuirii acestora catre salariati. Necesarul estimat pentru
luna decembrie N a fost de 300 tichete.
Valoarea totala a facturii a fost de 3.301 lei, din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 2.805 lei
(300 tichete x 9.35 lei/tichet)
- costul imprimatelor (tichete de masa): 400 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta costului imprimatelor 96 lei
(400 lei x 24%)
Societatea a acordat efectiv 250 tichete, in valoare totala de 2337.5 lei.
In contabilitatea societatii STAGIARUL SRL (angajator) se vor efectua urmatoarele
inregistrari contabile.
401 Furnizori
3301 lei
2805 lei
400 lei
96 lei
2337.5 lei
Indeplinesc
conditiile
mentionate
la
pct.
3,
si
de
mai
sus
Ca provizioane deductibile, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal admite in prezent
urmatoarele:
= provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
= provizioanele pentru acoperirea riscului de nerecuperare a creantelor de la clienti;
= provizioanele specifice si rezervele tehnice, constituite potrivit legilor de organizare si
functionare de catre: societatile comerciale bancare; alte institutii de credit autorizate;
societatile de servicii financiare; societatile de asigurare si reasigurare;
= provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a
Romaniei;
= provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit
reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
= provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri,
constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit
legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a
depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute.
10
Exemplu:
Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare
societate, potrivit specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca
subdiviziune pentru facilitarea calculului si platii impozitului pe profit/venit) avem un
sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat astfel:
650.000 lei creante aflate in termenul normal de incasare;
350.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care
se admite ca exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;
150.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care
se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de
90.000 lei;
50.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care
se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de
45.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui
provizion reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe
baza de facturi, si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 205.000 lei, din
care numai 45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la
calculul profitului impozabil, in conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este
urmatoarea:
6814 =491 205.000 lei
11
100,000 lei
100,000 lei
inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei
654 nedeductibil = 70.000 lei
5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit
lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814*
100,000 Lei
Exemplu:
13
20.000 lei
30.000 lei
14
Sal.
CAS
CAS Fond
Realiza (2)=10,5 (3)= somaj
t (1)
% x (1) 5,5 (4)=0,5
% x % x (1)
(1)
Venit
net
(5)=(1)
-(2)(3)-(4)
16
20
21
lei
12
lei/euro.
Sa presupunem ca la data de 31 decembrie 2008 cursul de schimb valutar este de 3,80
lei/euro.
Disponibilitatile valutare la 31 decembrie 2008 sunt in valoare de 2.000 euro;
inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente creantei la 31 decembrie
2008
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
creantei respective avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece creanta
noastra fata de client se va majora.
1.000 x (3,80 - 3,70) = 100
4111
=
765
100
Clienti
Venituri din
diferente de curs
valutar
inregistrarea diferentei nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor la 31 decembrie
2008
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
datoriei respective avem de-a face cu diferente de curs nefavorabile deoarece datoria
noastra fata de furnizor se va majora.
500 x (3,80 - 3,70) = 50
665
=
401
50
Cheltuieli
Furnizori
din diferente de
curs valutar
inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor valutare la
31 decembrie 2008:
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
disponibilitatilor respective avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece
disponibilitatile noastre se vor majora.
2.000 x (3,80 - 3,70) = 200
5124
=
765
200
Conturi
Venituri din
la banci in valuta
diferente de curs valutar
2. Perspectiva fiscala
Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare sunt venituri impozabile la
calculul profitului impozabil.
Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare, sunt cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil intrucat sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.
Concluzie
Diferentele de curs valutar ne afecteaza. Avem venituri impozabile sau cheltuieli
deductibile, in functie de situatia concreta a patrimoniului nostru. Nu este chiar un joc la
23
24
4282
=
4427
290,00 lei
Alte creane n legtur
TVA colectat
cu personalul
c) Reinerea debitului pe statul de salarii :
421
=
4282
1.500,00 lei
Personal salarii datorate
Alte creane n legtur
cu personalul
n cazul n care minusul de inventar este neimputabil i nu s-au ncheiat contracte de
asigurare, se calculeaz TVA aferent costului de achiziie al mrfurilor n minus, care se
include n cheltuieli nedeductibile fiscal :958x24% =230lei .
635
=
4427
230 lei
Cheltuieli privind impozite,
TVA colectat
taxe i vrsminte asimilate
25
Predare la salariat:
461 Debitori diversi = 7588 Alte venituri din exploatare cu 100 lei
461 Debitori diversi = 4427 TVA colectata cu 24 lei
si concomitent scaderea din gestiune
603 Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar = 303 Materiale de
natura obiectelor de inventar cu 200 lei
27
1240
628
4426
1000
240
29
= 1.000.000.000 lei
= 2.000.000 lei
1.002.000.000 lei
= 750.000.000 lei
= 20.000.000 lei
= 90.000.000 lei
860.000.000 lei
30
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din
documente de la terti inactivi fiscal.
Contribuabilii, atat persoanele juridice cat si entitatile fara personalitate juridica, sunt
declarati inactivi daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
a) nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa
prevazuta de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale, prin declararea unor date de identificare a
sediului social care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la sediul social sau la domiciliul fiscal
declarat.
Fiscul poate sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat
inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
De asemenea, nu sunt luate in considerare de catre Fisc nici tranzactiile efectuate cu un
contribuabil declarat inactiv. Astfel, cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au
la baza un document emis de un contribuabil inactiv, al carui certificat de inregistrare
fiscala a fost suspendat, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil
Exemplu,
In cazul unei societati de leasing, este foarte important sa se verifice inactivitatea fiscala
a:
- furnizorului bunului ce urmeaza a fi finantat, pentru ca firma de leasing sa fie sigura ca
va putea deduce TVA-ul
- clientului catre care se va face finantarea, pentru ca tranzactiile efectuate cu un
contribuabil inactiv nu sunt recunoscute de catre autoritatile fiscale.
- tertii, nu isi vor putea deduce cheltuielile facute in baza unui contract cu o firma
inactiva.
31
33
situaii decat cele prevzute la art. 21 alin. (2) lit. n) reprezinta cheltuieli nedeductibile la
calculul impozitului pe profit. in aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden
clienii neincasai sunt obligai s comunice in scris acestora scoaterea din eviden a
creanelor respective, in vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare,
dup caz.
Exemplu:
S-a emis o factura catre clientul X, in luna mai 2010, in val de 10.000 lei (cu tva) ramasa
pana in prezent neincasata. In octombrie 2010 suntem notificati ca s-a inceput procedura
de insolventa. Ne-am inscris la masa credala. Care este procedura contabila si fiscala cu
acest client?
Raspuns:
Conform prevederilor pct. 56 alin. (3) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene: Pentru creanele incerte se
constituie ajustri pentru pierdere de valoare.
Conform prevederilor pct. 189 alin. (1) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene:: (1) Creanele incerte se
nregistreaz distinct in contabilitate (contul 4118 "Clieni inceri sau in litigiu" sau in
conturi analitice ale conturilor de creane, pentru alte creane decat clienii).
(2) in scopul prezentrii in situaiile financiare anuale, creanele se evalueaz la
valoarea probabil de incasat.
Atunci cand se estimeaz c o crean nu se va incasa integral, in contabilitate se
inregistreaz ajustri pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Din punct de vedere contabil, in momentul in care apare incertitudinea incasarii creantei
(momentul notificarii insolventei), societatea va proceda la inregistrarea creantei
respective in contul de clienti incerti:
4118 Clienti incerti sau in litigiu
= 4111 Clienti
10.000 lei
4111 Clienti
10.000 lei
10.000 lei
37
8.403,36 lei
1.596,64 lei
In ceea ce priveste valoarea TVA-ului colectat, potrivit prevederilor art. 138 lit. d) se
procedeaza la ajustarea bazei impozabile si stornarea TVA-ului colectat asa cu s-a
prezentat in inregistrarea contabila de mai sus.
6814 =
491
166.600
Provizioane pentru
provizioane pentru deprecierea
activelor circulante
Din punct de vedere fiscal, din suma de 166.600 lei sunt deductibile numai 41.650 lei,
care reprezint 25% din valoarea provizionului constituit.
Dac pn la finele anului nu se ncaseaz creana, n anul 2006 valoarea deductibil a
provizionului nu se mareste cu inca 5% pna la 30%, ct recunoate legea fiscal
pentru acest an.
n momentul n care falimentul a fost declarat, se nregistreaza provizionul la venituri:
491 =
7814
166.600
Provizioane pentru deprecierea
Venituri din provizioane
creantelor -clienti
pentru deprecierea activelor circulante
Din venitul de 166.600 lei, suma de 124.950 este venit neimpozabil, in timp ce suma
de 41.650 lei este venit impozabil, intruct cheltuiala a fost deductibil.
39
40