Cuprins
1.
2.
2.2.
2.2.1.
2.2.2.
2.3.
2.4.
Caracteristicile pietei............................................................................................ 8
2.4.1.
2.4.2.
2.4.3.
2.4.4.
Bibliografie:.............................................................................................................. 12
1.1.
Mediul extern
Privatizarea companiilor petroliere n Europa Centrala nu a atras nici un jucator major de
pe piata internationala a titeiului.
Pe piata petroliera central-europeana conteaza din ce n ce mai mult doua companii regionale:
Mol - Ungaria si OMV - Austria, care concureaza cu companiile rusesti de talie mare: Yukos,
Lukoil, Tyumeni. Cu toate acestea, Europa de Est nu este ocolita de procesul de globalizare. n
acest sens se observa tendinta de constituire a unei singure companii petroliere pentru aceasta
regiune, prin absorbtia celor nationale.
Dupa gradul de expansiune si agresivitate a strategiilor de extindere se poate concluziona,
n acest sens, n favoarea companiei OMV.
n general, se observa ca achizitionarea de companii este o directie din ce n ce mai vizibila pe
piata europeana , n ultimii ani, devenind o unealta larg raspndita si la ndemna managerilor n
atingerea obiectivelor strategice concurentiale. Surprinzator din multe puncte de vedere, dar
privatizarile n lant care au avut loc pna acum intr-un sector strategic ca acela al petrolului s-au
desfasurat practic n familie, cu participare aproape exclusiv regionala.
Companiile rusesti din domeniul energetic au devenit foarte active n ultimii ani,
extinzndu-si activitatea n afara granitelor. Una dintre regiunile de interes este Europa Centrala
si de Est, a carei piata este deosebit de atractiva. Economiile din aceasta zona se afla n plina
dezvoltare, cererea de materii prime energetice urmnd sa creasca mai rapid dect n statele
dezvoltate. Rusia este importanta pe piata mondiala pentru ca detine cele mai mari rezerve de
gaze naturale, rezervele de carbune o situeaza pe locul al doilea mondial si n plus este pe locul
sase din punctul de vedere al capacitatii zacamintelor de titei. Datorita acestor bogatii naturale,
Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale, al doilea de petrol si este a treia tara dupa
consumul de energie. Lukoil si Yukos s-au implicat n procesul de preluare a Hellenic
Petrolleum, companie greceasca de rafinare a titeiului care intentioneaza sa construiasca o
conducta ce va lega Salonic de Skopje.
Lukoil a avut pna acum succes n Balcani, n special n Bulgaria. Pentru a-si atinge
scopul, Tyumen s-ar putea alia cu Petrol din Slovenia. Compania slovaca de distributie Petrol a
semnat deja un contract de cooperare cu Tyumen, pentru a intra pe terte piete.
Cel mai mult se bat pentru aceasta regiune compania austriaca OMV si compania ungara Mol.
Primul pas n consolidarea pozitiei pe piata acestei regiuni a fost facut pe 31 martie 2001 cnd a
achizitionat 36% din compania petroliera slovaca Slovnaft, contra sumei de 262 milioane de
dolari. Capacitatea instalata a rafinariei de la Bratislava este de 5,5 milioane tone/an si este
utilizata n proportie de 95%. Achizitia slovaca a firmei Mol a avut loc n scopul eliminarii unui
2.2.
Pe segmentul de retail concurenta dintre Petrom si ceilalti competitori este tot mai
ascutita, fiecare ncercnd sa cstige o cota de piata cat mai mare.
Principalii concurenti ai Petrom, din segmentul retail sunt Rompetrol, LukOil, MOL, Rafo
Onesti, AGIP.
a. LUKOIL este cea mai mare companie petroliera din Rusia din punct de vedere al
rezervelor, productiei si rafinarii titeiului, asigurnd cca. 20% din productia de titei autohtona
(79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala.
Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia Rusa care a deschis
drumul investitiilor n Romnia prin achizitia pachetului de actiuni la rafinaria "Petrotel" din
Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din Romnia, n anul 1998.
Detine 12 depozite en-gross: Ploiesti, Brasov, Cluj Napoca, Satu Mare, Bistrita Nasaud,
Halmeu, Arad, Timisoara, Dornesti, Iasi, Galati, Rmnicu Vlcea si statii proprii si nchiriate.
Odata cu redeschiderea rafinariei Petrotel n 2004, LukOil devine un competitor de
temut pe piata petroliera din Romnia. Sub brandul LukOil, n tara noastra functioneaza 250 300 de statii de distributie. n 2005 a avut un venit net de 6.443 mil. USD, venitul net din
vnzari a fost de 55.774 mil. USD; vnzarile totale au fost de 123,2 mil. tone titei si produse
petroliere, din care vnzarile de titei au fost de 45,8 mil. tone. A nregistrat o cota de piata de
25%. (sursa: www.lukoil.ro).
Ofera clientilor sai (n special celor care au n exploatare flote comerciale auto) un
program modern de carduri: Cardul Corporativ de Debit si cardul Corporativ de Credit.
b. Activitatea MOL n Romnia se bazeaza pe divizia de Retail, scopul fiind acela de a
detine una dintre cele mai eficiente retele de benzinarii. MOL Romnia are n acest moment 121
de statii, urmnd ca pna la sfrsitul anului sa mai cuprinda nca 8 benzinarii. Disponibilitatea n
privinta oportunitatilor de extindere prin achizitii sau investitii greenfield, precum si optimizarea
printr-o acoperire teritoriala cat mai buna fac din MOL una dintre cele mai dinamice si
adaptabile companii petroliere de pe piata romneasca.
Este specializata n comercializarea produselor petroliere n sistem en-detail opernd la
nivel national o retea foarte bine dezvoltata. Ideea este de a patrunde n regiunile neacoperite
corespunzator, cea mai importanta fiind Moldova. Prin aceasta achizitie beneficiaza de o mai
buna acoperire nationala, de un volum mai mare de vnzari.
Profitul net obtinut n 2005 a fost de 2,5 mil. Euro, iar cifra de afaceri a nregistrat 1,6
mld. RON; cota de piata este de 14,4%. (Asociatia Romana a Petrolului)
2.3.
Pentru a se mentine pe pozitia de lider a pietei, societatea trebuie sa aiba mereu n vedere
companiile concurente; trebuie sa cunoasca obiectivele lor, planurile de expansiune, punctele
tari si punctele slabe, filozofia de afaceri pe care o adopta, principiile care i ghideaza
activitatea. Este nevoie de o ntelegere adnca a conceptiei concurentilor, pentru a fi posibila o
eventuala anticipare a actiunilor acestora.
Asadar, Petrom fiind o societate de calitate comunica acest lucru, si o face printr-un pret
ridicat care indica produse de calitate superioara. Renumele Petrom contribuie la perceperea
calitatii, fiind considerat un etalon al calitatii. si nu n cele din urma, imaginea societatii a dus la
cresterea cotei de piata. Chiar si atunci cnd ofertele concurente au fost similare, cumparatorii
au reactionat diferit datorita imaginii Petrom, aceasta fiind promisiunea unei oferte orientate
spre beneficiul clientului. S-a dovedit nca o data, ca o politica de marca ntelept construita
aduce avantaje att consumatorului, ct si producatorului.
2.4.
Caracteristicile pietei
2.4.1.
Dintre concurentii Petrom, MOL si OMV ofera produse de o calitate foarte buna. Prin
apartenenta la Grupul OMV se creeaza premisele unei cresteri a calitatii si a modului n care
Petrom este perceput n rndul clientilor.
a. OMV - ofera produse de calitate foarte nalta cu componentele tehnice de cea mai
buna calitate dintre concurenti. Punctul forte consta si n faptul ca , dintre firmele din domeniu
care activeaza pe piata din Romnia, OMV investeste cel mai mult n mbunatatirea calitatii
produselor cu noi combinatii de aditivi speciali.
b. MOL - Produsele au o calitate foarte buna, ceea ce reprezinta de asemenea un punct
forte pentru companie. Performantele nregistrate asupra componentelor tehnice ale benzinei,
ofera o cota de piata n regiune de aproape 30 %.
Testul pe care trebuie sa-l treaca toate retelele de benzinarii trebuie privit din doua
puncte de vedere: cel al dispersiei calitatii pe plan geografic si cel al asigurarii calitatii n cazul
unor cumparari successive de la o anumita retea pe o anumita perioada de timp. Realitatea este
ca companiile trebuie sa demonstreze ca fac fata acestor 2 parametri.
Petrom a mbunatatit n ultimii ani calitatea carburantilor oferiti clientilor. Cresterea
calitatii trebuie nsotita de un raport calitate/pret mai bun dect cel al concurentei. Totodata, n
vederea fidelizarii clientelei si a atragerii de clienti de la concurenta, Petrom trebuie sa asigure o
calitate constanta din punct de vedere al dispersiei pe plan geografic si al cumpararilor succesive
de la o anumita retea pe o anumita perioada de timp.
2.4.2.
Unul din avantajele pe care le poate detine o companie petroliera este gradul de
conformitate a calitatii. Sau masura n care asteptarile consumatorilor coincid vis-a-vis de
calitatea carburantilor. Calitatea combustibilului comercializat este elementul care de cele mai
multe ori genereaza preferintele consumatorilor asupra unei benzinarii sau alteia, si respectiv
profiturile companiilor. De exemplu, potrivit unui studiu realizat n Romnia n Februarie 2004,
8
de o companie ce consultanta maghiara , elementul care genereaza cele mai mari profituri pentru
o benzinarie reprezinta calitatea produsului (63,3%), apoi locatia (22,9%) si pretul (21,2%).
Conform aceluiasi studiu, Petrom era cea mai preferate benzinarie de catre consumatori. Aceste
preferinte sunt generate de numarul de benzinarii si de locatia lor. Petrom cstiga prin numarul
mare de benzinarii. OMV de tine preferinte n vestul tarii. Mol si Lukoil de tin preferinte n
regiunea Carpatica , iar Petrom si Lukoil de asemenea n Moldova si Bucuresti.
De asemenea, majoritatea consumatorilor au tendinta de a-si alimenta automobilul mai
des si n cantitati mai mici. Astfel, potrivit studiului citat, 60% dintre acei care si alimenteaza
automobilele la benzinarii o fac saptamnal sau chiar mai des. Pe de alta parte, 80,8% dintre
persoane care oprindu-se odata la vreo benzinarie, si alimenteaza n suma de aproximativ 500
000 ROL.
Motivul pentru care unele benzinarii sunt preferate fata de altele depinde si de politica de
comunicare realizata de companie. De exemplu, benzinariile OMV sunt preferate mai mult
pentru calitatea produselor sale, iar Petrom pentru preturile mai rezonabile.
Potrivit unui chestionar, efectuat de catre compania Lukoil n Romnia, dintre 5308 participanti ,
la ntrebarea care sunt factorii n alegerea benzinariei, 24,68% din respondenti au raspuns pretul
carburantilor, 20,61% - amplasamentul benzinariei, 15,62% - calitatea carburantilor, iar la
factorii precum imaginea benzinariei, servirea si existenta serviciilor auxiliare au raspuns cte
12% din respondenti.
Cei mai multi consumatori sunt ghidati dupa pret n alegerea benzinariei. Pretul totusi
ramne factorul cu cel mai important grad de influenta asupra deciziei de cumparare. Pentru a
cunoaste preturile practicate de concurenta, practicarea mai multor metode de evaluare a pretului,
cum ar fi de exemplu, o ancheta asupra consumatorilor sunt destinate a aprecia raportul
calitate/pret privit pentru fiecare concurent important.
Amplasamentul benzinariilor este un factor foarte important. De aceea companiile
deseori se lupta pentru terenuri eficiente din punct de vedere al amplasamentului benzinariei.
Intersectiile de strazi, densitatea populatiei unei localitati, factori care duc la o intensitate mai
mare a traficului constituie criterii de atragere n vederea constructiei sau achizitionarii unei
benzinarii.
Calitatea carburantiilor este de asemenea un factor important n atragerea consumatorilor.
O serie de criterii tehnice sunt necesare formarii unei imagini bune despre calitatea carburantului
vndut, aceasta depinzand de: continutul de sulf, continutul de aditivi si de continutul de apa.
2.4.3.
Petrom este cel mai important operator integrat n domeniul petrolier din Romnia si din
Sud Estul Europei; desfasoara activitati de exploatare a zacamintelor si productie de titei si gaze
naturale, rafinare si petrochimie, precum si comercializare de carburanti si produse
complementare. Alaturi de aceste activitati de baza, Petrom pune accentul si pe activitati conexe
fara de care dezvoltarea si administrarea societatii nu ar face din aceasta o societate comerciala
de succes, moderna si dinamica.
Experienta n domeniu, acumulata de-a lungul celor 150 de ani, face din Petrom un lider
al economiei romnesti, prin mbinarea traditiei din industria petroliera cu organizarea moderna
a unei companii integrate.
Prin apartenenta la Grupul OMV, Petrom va beneficia de transferul de know-how de la
compania austriaca, aceasta ducnd, printre altele, la cresterea calitatii produselor si serviciilor
oferite si implicit a modului n care este perceputa de catre consumatori.
9
In ceea ce priveste distributia carburantilor, Petrom are avantajul celei mai extinse retele
de benzinarii, acesta fiind dublat de noul sistem Full Agency nlocuind vechiul sistem
COCO (Company Owned, Company Operated - detinut de companie, operat de companie). Sub
noul concept, statiile de distributie sunt administrate de catre un dealer selectionat de catre
Petrom, contra unui comision din vnzari. Prin acesta se urmareste cresterea eficientei pe fiecare
unitate de distributie concomitent cu cresterea calitatii serviciilor oferite consumatorilor.
In vederea atragerii clientilor corporativi, s-a lansat si utilizat cu succes a fost noul sistem
Petrom Card ce ofera un instrument eficient de control si monitorizare a consumului pentru
acestia. Pentru a veni n ntmpinarea exigentelor clientilor, a fost stabilit un sistem de
administrare a clientilor mari.
Volumul total de vnzari n 2006 a fost cu 8% mai mare dect n 2005, totaliznd 5.465
mii tone. Vnzarile interne comerciale, totaliznd 2.230 mii tone, au fost cu 20% mai mari dect
n anul precedent, n timp ce vnzarile prin statii au nregistrat o crestere de 7% fata de 2005,
totaliznd 990 mii tone. Vnzarile la export au fost de 2.245 mii tone, cu 1% mai mici fata de
nivelul nregistrat anul trecut.
Vnzarile medii pe statie de distributie au fost mai mari cu 17%, atingnd nivelul de 2,4 mil litri
pe an.
Vnzarile prin card s-au ridicat la 57,3 mil litri, reprezentnd 4,7% din totalul vnzarilor
prin statii. Acestea au crescut gradual de la 2,9% n ianuarie pna la 6,6% din totalul vnzarilor
prin statii n decembrie 2006. Vnzarile de produse complementare au nregistrat de asemenea o
crestere semnificativa.
Vnzarile totale au fost de 52,9 mil EUR, cu 44% mai mult fata de 2005. Aceasta crestere
a fost determinata de restructurarea portofoliului, precum si de procesul de optimizare a
conditiilor de achizitie si economiile din consumabile prin aprovizionare centralizata.
Cresterea vnzarilor de carburanti este si efectul unor avantaje competitive pe care
Petrom le are fata de competitorii din Romnia. Dintre acestea, se pot mentiona urmatoarele:
Petrom, contra unui comision din vnzari. Dealerul este responsabil pentru angajatii
benzinariilor si trebuie sa respecte cu strictete regulile Petrom. La sfrsitul anului 2006 operau
sub noul sistem.
Full Agency un numar de 359 de benzinarii, restul retelei de distributie urmnd sa fie
predata dealerilor n cursul lui 2007 :
- Eficientizarea compartimentului de marketing;
10
Petrom a obtinut rezultate financiare pozitive n ultimii ani, care vor contribui la
ndeplinirea obiectivelor strategice ale societatii. Datorita aportului de capital, Petrom este
pregatita pentru o dezvoltarea corporativa. Programul de investitii pentru 2010, a carui valoare
totala se ridica la circa 3 miliarde Euro, va sustine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate
pentru fiecare segment de activitate.
Cresterea performantelor si mbunatatirea pozitiei costurilor n toate segmentele de
activitate vor asigura profitabilitatea durabila a societatii; procesul de modernizare initiat n
2005, noile tehnologii, experienta si know-how-ul OMV, precum si capitalul necesar
investitiilor constituie calea spre succes a Petrom.
Este recunoscuta n lumea ntreaga de catre clienti, concurenta, investitori si public. A devenit o
societate dinamica, de succes, responsabila, europeana, iar sloganul "esenta miscarii" este
promisiunea societatii de a actiona n beneficiul societatii si al clientilor.
Bibliografie:
1. www.petrom.ro
2. www.lukoil.ro
3. www.omv.ro
4. www.rompetrol.ro
5. www.agip.ro
6. Proiectarea si implementarea programelor promotionale, UPG 2008
7. Strategia de dezvoltare a industriei de petrol pe perioada 2001 - 2010, Ministerul
Industriei si Resurselor, noiembrie 2001
8. www.wikipedia.ro
12