Cursul - 2

Sistemul axiomatic al lui Hilbert,

pentru Geometria euclidiana

Euclid (365 -270 BC) - Scoala din Alexandria

Elementele lui Euclid (13 carti - datorate lui Teon - 400)
distanta dintre doua puncte ds 2 = dx 2 + dy 2

dx 2 + dy 2
Lobacevski (1829) , J.Blyai (1931) – ds 2 =
y2

Riemann (1854) - Geometria riemanniana

metrica pozitiv definita (E3 ) ds 2 = E( x , y ) dx 2 + 2 F( x , y ) dxdy + G( x , y ) dy 2

Eistein (1905) - Teoria restransa a relativitatii ds 2 = dt 2 − dx 2 − dy 2 − dz 2

F.Klein (1872) - Programa de la Erlangen:

studiul proprietatilor invariante la grupul deplasarilor
(Gh.Titeica, D.Barbilian, Levi-Civita. E.Cartan, Scoala de la Iasi)
D. Hilbert (1899) – Axiomatizarea GE

1
 Dezavantajele, respectiv, avantajele s.a. al lui D.H.
• este greoi si foarte complicat
• Contine multe notiuni si relatii primare,respectiv, axiome ( 20 de axiome)
_________________________________________________________________________________________

• axiomele sunt grupate in mod natural

• nu foloseste elemente exterioare geometriei(fara elemente de teoria multimilor)
• teoria axiomatica este facuta gradat si sistematic
• surprinde partea comuna a diferitelor geometrii specializate
• satisface cerintele metateoretice
- necontradictia (consistenta)
- minimalitatea ( independenta )
- completitudinea
- categoricitatea

Compromisuri in prezentarea SH, dictate de necesitati didactice:

- folosirea unor elemente din teoria naiva multimilor
- Folosirea unor figuri “euclidiene”
- prezentarea cat mai aproape de una dintre variantele date de DH
- presupunem cunoscute multimile numerice N, Z, Q, R si proprietatile lor

2
 S H = { N, R, A }
N – punct: A,B,C, … R - incidenta ∈, ∉ A - Grupele I – V , 20
axiome
dreapta: a, b, c….. a fi intre •-•-•
plan: α, β,γ… congruenta ≡

Grupa – I, Axiome de incidenta

• I1 Fiind date două puncte există cel puţin o dreaptă incidentă acestor puncte.
• I2 Pentru orice două puncte distincte există cel mult o dreaptă incidentă acestor
puncte.
• I3 Fiecărei drepte îi aparţin cel puţin două puncte. Există trei puncte încât nici o
dreaptă nu poate fi incidentă acestora.
• I4 Fiind date trei puncte există cel puţin un plan incident lor. Pentru orice plan
există măcar un punct care îi aparţine
• I5 Fiind date trei puncte neaparţinând unei drepte, există cel mult un plan
incident lor.
• I6 Dacă două puncte distincte ale unei drepte aparţin unui plan, atunci orice
punct al dreptei aparţine acelui plan.
• I7 Dacă două plane au un punct comun atunci ele mai au cel puţin încă un punct
care le aparţine.
• I8 Există patru puncte încât nici un plan nu este incident acestor puncte.

3
Observatii:
1) Notiuni derivate: puncte coliniare, puncte coplanare, drepta
intersecteaza planul, dreapta este inclusa in plan (continuta in plan) “⊂”, Notatii
(AB) sau dreapta AB
2) I1-I3 guverneaza geometria pe dreapta
I1- I8 guverneza geometria spatiului (I3, I8)
Consecinte:
Propoziţia 1. Pentru orice dreaptă a, există cel puţin un punct A nesituat pe aceasta. Pentru
orice plan α , există cel puţin un punct A nesituat în acest plan.
⇒ punct exterior
Propoziţia 2 . Două drepte distincte au cel mult un punct comun.
⇒ drepte confundate , drepte secante, drepte paralele ( a = b, a ∩ b = {A}, a // b )
Propoziţia 3. Dacă a este o dreptă şi α un plan aşa încât dreapta a nu este conţinută în
planul α , atunci există cel mult un punct comun dreptei a şi planului α .
⇒ pozitii relative : a ⊂ α , a ∩α = A
Propoziţia 4. Dacă două plane distincte α şi β au în comun un punct, atunci planele α şi
β au în comun exact o dreaptă.(dem)
⇒α = β , α ∩ β = {d}, α // β ,
Propoziţia 5. O dreaptă a şi un punct A, exterior acesteia, determină un unic plan α .
Propoziţia 6. Orice plan conţine cel puţin trei puncte.

4
Grupa a II-a , Axiome de ordine

II1 Dacă punctul B este între A şi C, atunci punctele A, B, C sunt

distincte, coliniare şi punctul B se află între C şi A.

II2 Oricare ar fi punctele distincte A şi B există cel puţin un punct C astfel

încât punctul B este intre A şi C.

II3 Dacă A, B, C sunt trei puncte, distincte două câte două, atunci cel
mult unul este între celelalte două.

II4 (Axioma lui Pasch) Dacă A, B, C sunt trei puncte necoliniare, a este
o dreptă din planul lor, neincidentă acestora, şi dacă pe drepta a
există un punct aflat între două dintre punctele A, B, C, atunci pe
drepta a mai există cel puţin un punct care se află între două dintre
punctele A, B, C. 5
 Consecinte si notiuni derivate:
Definiţia 1. Se numeşte segment deschis determinat de punctele distincte A şi
B mulţimea AB = { M ∈ ( AB ) A − M − B}
Orice punct M ∈  AB  va fi numit punct interior al segmentul  AB  , iar
punctele A şi B vor fi numite extremităţile segmentului  AB  .
Mulţimea [AB] =  AB  ∪ {A, B} va fi numită segment închis.
 AA  = ∅ şi  AB  =  BA  .
Propoziţia 7. Dacă A ≠ B, atunci  AB  ≠ ∅ .(dem)
Definiţia 2. Dacă A, B, C sunt trei puncte necoliniare, se numeşte triunghi
mulţimea ∆ ABC = [AB] ∪ [BC] ∪ [CA] .
A, B, C vor fi numite vârfurile triunghiului ABC, segmentele [AB] , [BC] , [CA] -
laturile triunghiului, planul (ABC) – planul triunghiului ABC Propoziţia 8.
Orice segment de dreptă conţine cel puţin o mulţime numărabilă.(dem)

6
 Fie a o dreapta şi un punct O pe dreaptă. Puncte A şi B ale dreptei a cu
proprietatea O – A – B le vom numi puncte de aceiaşi parte a punctului O.
Relaţia „ a fi de aceiaşi parte faţă de un punct” notată cu „~ ” : A ~ B ⇔ A = B sau
O – A – B sau O – B – A, este o relaţie de echivalenţă pe mulţimea M = a \ {O}.
Un element al mulţimii factor M / ~ va fi numit semidreaptă deschisă de origine O a
dreptei a, (OA

Propoziţia 8. Pe o dreaptă d şi un punct fix al ei există două şi numai două semidrepte

deschise cu originea în O.(th.Moore)
Semidrepte opuse: d- semidreapta negativă
d+ semidreapta pozitivă
Orientarea unei drepte inseamna a alege o semidreapta a acestei drepte
orientare pozitiva
orientare negativa
Segment orientat (bipunct) : o pereche ordonata de puncte ĀB
ĀB – segment pozitiv orientat daca [AB este pozitiv orientata
⇒ notiunea de vector pe dreapta
Definitia 2. Numim axa o dreapta pe care s-a fixat un punct O (origine) si s-a ales o
orientare

7
Definitia 3. Spunem ca punctul A precede punctul B , A<B, daca ĀB
este pozitiv orientat.
∀A, B ∈ d, A ≤ B dacă A < B sau A = B.

Relaţia „≤ ”, pe mulţimea punctelor dreptei d, este o relaţie de ordine

totală.
A < B si B < C, pe dreapta d ⇒ A – B – C ( comp. cu relatia “a fi intre”)
Analog se definesc notiunile: semiplan si semispatiu
Definiţia 4. Se numeşte unghi o pereche de semidrepte cu aceiaşi
origine.
Daca O – A – B atunci ∠ AOB – unghi nul
A – O – B atunci ∠ AOB – unghi alungit
O ∉ (AB) atunci ∠ AOB – unghi propriu
punct interior unui unghi
8