Geomorfositurile se clasifica dupa mai multe criterii, importanta unuia sau altuia

dintre acestea rezultnd din obiectivele studiului realizat.

1. Criteriul temporal
* Geomorfositurile active conduc la ntelegerea reliefului actual (Ex. vulcani activi).
Geomorfositurile active sunt cheia reconstituirii conditiilor paleogeografice si
paleoclimatice si n final, determina dezvoltarea geomorfositurilor pasive. Acestea
au si valoare didactica deosebita.
* Geomorfositurile pasive constituie "arhive" ale paleomediilor n care au aparut si sau dezvoltat formele de relief respective si permit stabilirea evolutiei si vrstei
reliefului (Ex. umerii glaciari pentru determinarea variatiilor climatice)
2. Criteriul genetic
* Situri geologico-geomorfologice
-Chei si defilee - Defileul Dunarii, Defileul Oltului la Cozia, Cheile Turzii, Cheile
Bicazului.
-Cascade - Niagara, Angel, Iguazu, Victoria iar la noi n tara Duruitoarea, Urlatoarea,
Cascada Cailor, Putnei.
-Pesteri - Pestera Ursilor, Pestera Vntului, Pestera Muierii + pesterile cu picturi
rupestre sau urme de viata din Pleistocen (Alibeg din Defileul Dunarii, Gura
Dobrogei din Podisul Casimcea). n alte tari remarcam: Pestera Mamutului
(Kentucky, USA), Postojna (Slovenia), Holloch (Elvetia).
-Platouri carstice - cu numeroase alte forme carstice (platourile carstice Padis,
Cetatile Ponorului, Iabalcea, Colonovat, Padurea Craiului)
-Forme dezvoltate pe sare/brecia sarii sau gips - Meledic, Slanic Prahova, Ocnele
Mari
-Forme de relief vulcanic (vulcanosituri) - conuri, cratere, platouri, neckuri
(M.Calimani, Harghita, Etna, Vezuviu)
-Formele de relief create de vnt (eolisituri - dune de nisip-pe tarmul BretagneNormandie (Franta), ergurile sahariene, Delta Dunarii, Depresiunea Brasov, Cmpia
Olteniei)
-Formele de relief glaciare - circuri, vai, morene, praguri, blocuri eratice (n Carpati,
Alpii Scandinaviei, Alpi, Himalaya, Podisul Canadian, Cmpia Germano-Polona)
-Formele de relief litorale (faleze, delte, cordoane litorale, estuare, fiorduri) - litoralul
scandinav, riviera italiana sau tarmul croat la Marea Adriatica.

-Creste, ziduri, martori de eroziune (coloanele de bazalt de la Detunatele din Muntii

Metaliferi sau de la Racos, creasta de granite si cuartite din Culmea Pricopan,
Creasta Cocosului din Guti)
-Stnci rezultate din eroziunea diferentiala si alte forme reziduale gravitationale
(abrupturi cu grohotisuri, creste alpine, ace, babe, ciuperci, sfincsi) - Sfinxul si
Babele din Bucegi, Sfinxul din Podisul Casimcea
-Vulcanii noroiosi (n Noua Zeelanda, Portugalia, Mexic, Romnia-Pclele Mari si
Pclele Mici din Buzau.
-Vrfurile - Vf. Omu (Bucegi) -2505m, Vf. Moldoveanu (Fagaras) - 2544 m, Mont
Blanc (Franta) - 4807m; Matterhorn, Monte Rosa, Grossglockner (Alpi), Gran Sasso
(Apenini), Ben Nevis (M. Grampiani).
- Forme ale reliefului pe structura faliata - falia San Andrea din California.
-Forme de relief rezultate n urma proceselor de meteorizare si gravitationale
(abrupturi cu blocuri prabusite la baza, alunecari de mari proportii, hornurile,
hrubele si vaile de sufoziune dezvoltate n loessurile dobrogene, bad -landuri cum ar
fi la Rpa Rosie lnga Sebes sau Groapa Ruginoasa din Muntii Apuseni).
* Situri geomorfologice- hidrologice
-Izvoare intermitente, a caror geneza este legata de circulatia carstica (Bigar,
Calugari, Isverna)
-Lacuri cu origini diferite: glaciare (Balea, Capra, Lala; Garda, Maggiore din Alpi),
nivale (Vulturilor; Bohinj n Slovenia), carstice (Varasoia, Ponoare; Minerve Herault n
Franta), de baraj natural (Lacu Rosu, Balatau), de origine vulcanica (Sfnta Ana,
Trasimeno si Bolzano din Italia), tectonice (Baikal n Rusia; Tanganyka n Africa).
* Situri geomorfologice cu elemente de interes botanic
-mlastinile si turbariile unde se gasesc diferite specii relicte sau endemice (Tinovul
Mohos, Poiana Stampei)
* Situri geomorfologico - antropice
-galerii si mine (Brad, Rosia Montana, Rosia Poieni, Sacarmb)
-cariere (marmura la Carrara, Ruschita; granit la Greci, chihlimbar la Colti)
-ocne de sare parasite sau amenajate pentru turism (Turda, Slanic Prahova, Guajira
n Colombia
-lacuri antropice (Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita)
* Situri cultural - spirituale (suport pt relief, crescandu-i valoarea)

-biserici si mnastiri (Cozia din Romnia, Muntele Athos din Grecia; Saint Michel din
Franta)
-urme de asezari din perioada elenica (Histria)
-urme de asezari din perioada daco si daco-romana (Sarmisegetusa Regia,
Sarmisegetusa Ulpia Traiana)
-cetati medievale (Poenari, Rupea, Rsnov, Bergamo n Italia, Dubrovnik n Croatia,
Menton n Franta)
3. Criteriul importantei turistice
* geosituri de interes local si regional: Cheile ntregalde, Pestera Polovragi, Cheile
Runcului.
* geosituri de interes national: Detunatele, Defileul Oltului, Pestera Muierii, Cheile
Argesului
* geosituri de interes international: Pestera Ursilor, Valea Blea, Cheile Bicazului,
Defileul Dunarii.
4. Criteriul marimii
* punctuale- ex.un bloc eratic din Alpii Scandinaviei, un atol coraligen din Podisul
Casimcea;
* lineare- ex.un arc morenaic din Cmpia Germano- Polona sau un sector de chei si
defileu;
* areale - ex. cmpurile de dune din Sahara, platouri carstice.
Geodiversitatea reprezinta totalitatea elementelor geologice (tipuri de roci,
structuri geologice, minerale, fosile, elemente tectonice, structuri hidrogeologice),
geomorfologice (forme de relief, procese geomorfologice) si pedologice (clase si
tipuri de soluri).
Alti specialisti considera ca geodiversitatea si biodiversitatea alcatuiesc mpreuna
diversitatea naturala.
Andrasanu (2008) pe baza literaturii de specialitate considera ca geodiversitatea
prezinta urmatoarele tipuri de valori :
- valoare intrinseca
- valoare culturala si estetica
- valoare economica

- valoare pentru educatie si cercetare

- valoare de suport n functionarea proceselor fizice si ecologice.
A fost elaborata o scara a geodiversitatii n functie de indicele de geodiversitate.
Astfel: daca Gd < 15, geodiversitatea este foarte scazuta; ntre 15 si 25
geodiversitatea este scazuta; pentru valori cuprinse ntre 25 si 35 geodiversitatea
este medie; daca valorile sunt cuprinse ntre 35 si 45 aceasta este ridicata, iar daca
valoarea indicelui este > 45 geodiversitatea este foarte ridicata.
Panizza, Piacente (2008) clasifica geodiversitatea pe mai multe directii:
geodiversitatea intrinseca - baza diversitatii geologice a ariei studiate;
geodiversitatea extrinseca - n relatie cu diferentele geologice comparativ cu alte
areale;
geodiversitatea simpla - rangul elementelor geologice n teritoriul dat;
geodiversitatea larga - geosisteme particulare, diverse si complexe.
Activitatea umana poate conduce la degradarea geodiversitatii prin depozitarea
deseurilor, exploatarea rocilor si mineralelor, realizarea de constructii si amenajari,
presiunea exercitata prin activitatile turistice. Se adauga si procese naturale cum ar
fi: eroziunea, dezvoltarea vegetatiei.
Geoconservarea poate fi definita (Sharples, 2002 citat de Andrasanu, 2008) drept
"conservarea diversitatii caracteristicilor geologice, a celor geomorfologice, a
solurilor si a fenomenelor si proceselor geologice ce caracterizeaza o regiune si
reprezinta o preocupare colaterala a activitatilor de cercetare si educatie. Este astfel
recunoscuta valoarea geodiversitatii ca o valoare naturala ce trebuie conservata si
integrata unei abordari mai largi a conservarii.
Scopul geoconservarii este:
- de a preveni degradarea naturii;
- de a minimiza efectele degradarii;
- protejarea geositurilor pentru valoarea lor totala (stiintifica si aditionala).
Andrasanu (2008) considera geoconservarea ca fiind un nou domeniu al
geostiintelor care integreaza mai multe noi concepte: evaluarea geodiversitatii,
geoturismul, geoeducatia si geoparcul. Geoconservarea trebuie sa raspunda la
comanda sociala si anume modul n care geodiversitatea poate deveni resursa
utilizabila economic, socio- cultural si educational si sa fie inclusa n proiectele de
dezvoltare locala durabila.

 Conceptul de geoparc a fost dezvoltat n Europa n cooperare cu UNESCO.

Conform unei recomandari UNESCO "potentialul geoparcurilor este de a fi folosite ca
baza pentru cresterea promovarii mostenirii geologice n scopul educarii publicului
pe larg n privinta stiintelor geologice si a problemelor de mediu; sa asigure
dezvoltarea durabila (geoturism) si sa protejeze mostenirea geologica n pericol
pentru generatiile viitoare"(UNESCO, 2004). Geoparcul este situat ntr-un areal n
care exista comunitati umane cu un bogat patrimoniu natural si cultural. Acestea nu
trebuie privite n mod separat ci ca o entitate multifunctionala, ntre aceste
elemente existnd relatii spatiale si culturale care s-au format n timp. Geoparcurile
au si functie didactica sau educativa mai ales pentru tineri.
Geoparcul poate fi privit si ca arie protejata cu recunoasterea oficiala a tarii
respective, avnd limite bine definite, administratie proprie si fiind cuprinse n
spatiul sau geosituri numeroase si valoroase si situri cultural- istorice.
Geoparcul trebuie sa beneficieze de propriile masuri de management si sa fie
administrat de o structura bine definita, capabila sa protejeze siturile dar n acelasi
timp sa conduca la aplicarea unor politici de dezvoltare regionala viabile.
n cadrul geoparcurilor se pot distinge trei categorii de zone, fiecare dintre acestea
cu regimul lor de conservare si valorificare a resurselor economice:
- zone strict protejate - avnd regimul rezervatiilor naturale.
- zone tampon - sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor pe baze
de autorizatie.
- zone de dezvoltare durabila - are loc valorificarea economica a diferitelor tipuri de
resurse, avnd n vedere capacitatea de regenerare a acestora.
Majoritatea geoparcurilor beneficiaza de planuri de management n care sunt
cuprinse principalele linii directoare ale activitatilor si actiunile de conservare si
protectie necesare.
Pentru a realiza o evaluare standardizata a geoparcurilor EGN (European Geoparks
Network) a stabilit o procedura standard de evaluare n care se tine cont de:
- identificarea geoparcului;
- descrierea stiintifica;
- bilantul economic al zonei;
- argumentele pentru nscrierea ca Geoparc;
- planurile si politicile pentru dezvoltarea durabila a zonei si dezvoltarea
geoturismului.

Pentru prima data initiativa crearii geoparcurilor a fost introdusa n 1996, n timpul
celui de-al 30-lea Congres International de Geologie de la Beijing
Geositurile reprezinta totalitatea elementelor legate de interiorul Terrei si de
suprafata scoartei terestre , ce prezinta o anumita valoare pentru om si activitatile
sale.
n categoria geositurilor intra: geositurile propriu-zise (rifturi, corpuri magmatice,
elemente vulcanice) si geomorfositurile (orosituri, glaciosituri, carstosituri,
vulcanosituri, eolisituri).
Panizza (2003) considera ca geositurile pot fi privite printr-o tripla perspectiva:
enivironmentala ,istorica si cultural- filozofica.
Din punct de vedere enivironmental procesele geomorfologice sunt vazute att ca
generatoare de geosituri, dar pot constitui si hazarde, care n timp pot determina
degradarea acestora. Istoric, ele integreaza n timp si spatiu procese care au avut
loc n trecut. Aspectul cultural este legatura care exista ntre patrimoniul natural si
cel cultural.
Unii geografi acorda termenului de geosit o sfera mult mai larga, cuprinznd toate
siturile din geostiinte (geografice, geologice, ecologice) sau chiar la siturile terestre
cu geneza diferita.
Exemplu: Neckul pe care se afla cetatea Rupea are valoare stiintifica diferita pentru
geograf (altitudine, forma, evolutia podisului, valorificare economica), geolog
(geneza, alcatuire, evolutie), istoric (baza strategica pentru constructia cetatii,
punct de observatie) si pentru domeniul cultural-artistic (pentru arhitect devin
importante tipul de constructie, expunere si gradul de pastrare). Pentru turist
nsemnate sunt datele istorice si peisajul, iar secundar celelalte; pentru un strateg
militar esentiala este motivarea rolului unui astfel de loc n reteaua de cetati
transilvane din perioada medievala
Conceptul de geoturism a fost lansat de americani (2003) ?i preluat ulterior n
literatura englez? (Punmanee de la Universitatea din Leicester). Acesta consider?
geoturismul ca acel tip de turism care ia n considerare patrimoniul geologic ?i
geomorfologic al unui teritoriu, dar ?i valorile culturale ale acestuia.
Dezvoltarea geoturismului s-a realizat concomitent cu dezvoltarea geoconserv?rii,
respectiv a geoparcurilor ?i cu utilizarea n activitatea turistic? a geositurilor ?i
geomorfositurilor ?innd cont de principiile unui turism durabil. Este considerat
geoturismul ca valorizarea economic? ?i ob?inerea de venituri prin exploatarea
patrimoniului geologic ?i geomorfologic.
Pentru a practica geoturismul trebuie identificate, amenajate ?i valorificate
geositurile / geomorfositurile, trebuie n?eleas? originea ?i evolu?ia lor.

 National Geographic Society define?te geoturismul ca fiind acel tip de turism care
sus?ine sau spore?te caracterul geografic al unui loc ?i care atrage un num?r ridicat
de turi?ti, f?r? a perturba mediul geografic, f?r? a produce dezechilibre n acesta.

Dezvoltarea geoturismului prezint? o serie de avantaje: genereaz? noi locuri de

munc? ?i venituri (inclusiv prin comercializarea unor produse locale) pentru popula?
ie, sus?ine comunit??ile din arealele predominant rurale, contribuie la apari?ia unor
geoproduse turistice.
Geoturismul este sustenabil n timp deoarece valorific? elemente primare
inepuizabile ale mediului ?i se adreseaz? unui segment redus de oameni spre
deosebire de turismul de mas?. De aceea ?i problemele de distrugere sunt mult
reduse. Scopul major al geoturismului este acela de a comunica publicului larg
cuno?tin?e dintre cele mai diferite din domeniul geo?tiin?elor.
Pentru dezvoltarea geoturismului este foarte important modul n care se realizeaz?
interpretarea (modul de a comunica turi?tilor ce este interesant ntr-un anumit loc ?i
de a-i convinge legat de valoarea locului respectiv ?i a reu?i s? treze?ti la ace?tia
dorin?a de a conserva, de a practica un turism echilibrat).
Cnd se realizeaz? interpretarea n cazul unui geosit / geomorfosit este important
de cunoscut potretul turistului ?int? care practic? geoturismul.
Geoturismul ca direc?ie de studiu este cel mai bine reprezentat? n Italia unde
exist? Asocia?ia Geologia ?i Turismul care are ca principal scop eviden?ierea rela?
iilor ntre geomorfologie/ geologie ?i activit??ile turistice ?i crearea unor produse
geoturistice.
Unii geografi asimileaz? n mod gre?it termenul de geoturism cu cel de ecoturism,
ntre cei doi termeni existnd diferen?e.
Exemplul Greciei
Aici se gasesc numeroase situri geomorfologice, geologice si paleontologice
asociate cu fenomene si procese geologice: vulcani, vai nguste, pesteri si alte
forme carstice, roci rare, izvoare geotermale, situri fosile majore, falii extinse.
Geomorfositurile si geositurile cu caracter deosebit sunt declarate monumente
ale naturii si se caracterizeaza prin importanta stiintifica si educativa si prin
frumusete (valoare estetica).
Principalul scop al proiectului a fost realizarea unei liste a siturilor geomorfologice
si geologice valoroase; au fost selectionate 317 situri care au fost prezentate n
Atlasul monumentelor geologice din zona egeana (E. Velitzelos., 2003).

 n geoparcul Lesvos (Petrified forest) se aplica masuri de management pentru

protectia si promovarea geositurilor. Aceste masuri includ: ntretinerea regulata
(garduri, curatenie) si protejarea mpotriva vandalismului; monitorizarea geositului,
prin masuri de protectie pentru itemperiile climatice si eroziunii; promovarea
geositurilor prin panouri de informare, brosuri si ghiduri; organizarea de activitati la
fata locului (programe de educare, plimbari pe trasee marcate, activitati de
recreere) care participa la cresterea constientizarii de public a importantei
geositurilor.
Cea mai frecventa infrastructura din geoparcul Lesvos este reprezentata de
"cararile de lava" care invita turistul sa urmareasca scurgerile de lava de la vulcani
catre padurea pietrificata. Aceste carari leaga diverse geosituri. Panourile din parc
ofera informatii.
Geoparcul a condus la crearea unor legaturi cu intreprinderile locale de turism, la
dezvoltarea mestesugurilor traditionale si a intreprinderilor care produc mncare si
bauturi locale.
geomorfositurile au atras atentia si au fost definite prima data n 1993
-in 2003 apare cea mai importanta lucrare n domeniu, Geomorfologie
-in 2001 a aparut Asociatia Internationala a Geomorfologilor (IAG) al carui rol este
de a cerceta, dezvolta definitii, metode de evaluare, tehnici de cartografiere si
protectia lor (in Encyclopedia of Geomorphology editata de A. Goudie si publicata de
IAG n 2003 exista acesti termeni)
-AIG se ocupa cu realizarea unor metode de elaborare a unor criterii, care sa fie cat
mai obiective si mai corecte
-cele mai importante institutii care se ocupa de studiul geomorfositurilor sunt
Universitatea din Modena si Institutul de Geografie al Universitatii din Lausanneunde s-a realizat prima bibliografie completa a geomorfositurilor si valorificarea lor
turistica.
-anual exista conferinte internationale unde se comunica rezultatele cercetarilor
(Modena, Cagliari, Mexico-City, Praga, Zaragoza, Malta, Paris, Lisabona, Melbourne)
-in 2009 apare lucrarea Geomorphosites (Editura Verlag Dr. Friedrich) sub
coordonarea lui Emmanuel Reynard, Paola Coratza si Geraldine Regolini-Bissig n
care sintetizate cele mai importante aspecte teoretice, metodologice si practice
privind geomorfositurile.
-in perioada 2004-2008 (Beijing (2004), Florenta (2004), Lesvos (2005), Salt Lake
City (2005), Belfast (2006), Edinburgh (2007), Germania (2008)) au avut loc
manifestari internationale unde s-a discutat despre aparitia si dezvoltarea
conceptului de geoparc, geoconservare si geodiversitate

Metoda dezvoltata la Universitatea Modena si Reggio Emilia (P. Coratza si C. Giusti

n 2005)
> E. Reynard, G. Fontana, L. Kozlik, C. Scapozza, (2007) - o noua metoda pt a evalua
valoarea stiintifica (centrala) si valorile aditionale ale geomorfositurilor (culturala,
economic, estetica si ecologica).
> aplicata n 2 areale montane reprezentative- rezultatele (reprezentate pe diferite
tipuri de harti.
Evaluarea - criterii- punctaje ntre 0 (valori reduse) si 1 (valori ridicate).
Datele generale = datele din fisa de descriere a geomorfositurilor.
Descrierea geomorfositului se realizeaza pe baza
-bibliografiei,
- hartilor topografice si imaginilor aeriene precum
- deplasarii pe teren.
Este foarte importanta geneza geomorfositului, elementele
geoarheologie sau impactul uman asupra geomorfositului .

de

ecologie,

Valoarea stiintifica se bazeaza pe criteriile propuse de V. Grandgirard (1999):

raritatea, reprezentativitatea, integritatea si interesul paleogeografic.
Valoarea ecologica - importanta geomorfositurilor pentru ecosisteme particulare
sau pentru specii de flora si fauna.
Ecol= (EcI+ PS)/2
EcI - impactul ecologic
PS - gradul de protectie al geomorfositului respectiv.
Valoarea estetica - subiectiva
AEST= (VP+ STR)/2
VP - vizibilitatea
STR - structura adica contrastul, dezvoltarea pe verticala.
Valoarea culturala - compusa din:
- importanta religioasa (mitica, mistica),
- importanta istorica (arheologie, istorie si preistorie),

- importanta literar- artistica (picturi, scuplturi, carti)

- importanta geoistorica (rolul sitului n dezvoltarea geostiintelor).
!!Este foarte dificil ca un geomorfosit sa aiba toate aceste caracteristici de aceea se
ia n considerare cel mai mare scor obtinut si nu media.
Valoarea economica - stabilita att din date calitative (prezenta unor elemente de
infrastructura sau a unor produse geoturistice) ct si date cantitative (numar de
vizitatori, profit, numarul de bilete de intrare).
Sinteza- structurata n doua parti:
1. valoarea globala (ca suma a valorii stiintifice si a celor aditionale),
2. importanta educativa a geomorfositului respectiv + impactul activitatilor
umane/riscurile ce afecteaza geomorfositul.
Masurile de management (protectia si promovarea geomorfositului.
Metoda elvetiana
- Evaluarea valorii turistice globale (J. P. Pralong, 2005) (evaluarea fiecarei valori,
pentru fiecare dintre acestea fiind realizate si definite scari specifice.
- G. Quaranta (1993) si V. Grandgirard (1997) - estetica;
- P. Coratza si C. Gusti (2005) - stiintifica,
- D. Rojsek (1994) si V. Rivas (1995) - cultural-istorica
- V. Rivas (1995) si M. Panizza (1998, 2003)- economica.
- Valoarea turistica= media celor 4 valori
Vtour =(Vsce +Vsci +Vcult +Veco)/4,
!!!!Nu a fost introdusa pondere diferita pentru aceste valori- nu exista motive pentru
a considera o valoare mai importanta dect cealalta.
Valoarea scenica (estetica) Vsce= (Sce 1 +Sce 2 +Sce 3 +Sce 4 +Sce 5)/5,
!!!n formula nu este introdusa nici o ponderacorda punctaje diferentiate pe criterii.

nu exista nici un motiv pentru a

Valoarea stiintifica
Vsci= (Sci 1 +Sci 2 +0.5 x Sci 3 +0.5 x Sci 4 +Sci 5 +Sci 6)/5

!!!Este introdusa ponderea deoarece Sci 3 si Sci 4 evalueaza unicitatea n relatie cu

Sce 3
Valoarea culturala Vcult= (Cult 1 +2 x Cult 2 +Cult 3 +Cult 4 +Cult 5)/6,
!!Este introdusa ponderea deoarece criteriul 2 este considerat important, el
evalund numarul de citari n diferite materiale.
Valoarea economica Veco= (Eco 1+ Eco 2+ Eco 3+ Eco 4+ Eco 5) /5
!!Nu este introdusa nici o pondere deoarece nu exista nici un motiv pentru a
discrimina un anume criteriu.
Evaluarea valorii de exploatare turistice Vexpl = (Vdeg; V mod)
Vdeg=gradul de exploatare (utilizarea geomorfositului)
Vmod =modalitatea de exploatare (utilizarea celor patru valori constituente
ale valorii turistice a unui geomorfosit)
- Relatia dintre cele doua valori -in functie de intensitate- trei tipuri de
exploatare: scazuta, intermediara si nalta.
!!n formula nu a fost introdusa nici o pondere, valorile pentru gradul si modalitatea
de exploatare se stabilesc pe baza unei scari diferite de notare.
Metoda italiana
- propusa si realizata de P. Coratza, C. Giusti (2005) - aplicata pentru a se realiza
inventarul geomorfositurilor din provincia Emilia -Romagna.
- urmareste numai evaluarea valorii stiintifice a geomorfositurilor.
- folosita n evaluarea impactului n mediu si planificare teritoriala.
- Evaluarea porneste de la studierea din punct de vedere geomorfologic a ariei de
studiu att pe baza bibliografiei, prin deplasari pe teren sau studiul materialelor
cartografice si a imaginilor aeriene, apoi selectionarea geomorfositurilor si n final
evaluarea valorii stiintifice.
- cunostintele expertului (CE)- legate de valoarea pentru cercetarea stiintifica (S) si
valoarea didactica (D) a geomorfositului- depinde de:
- numarul si calitatea lucrarilor stiintifice despre geomorfosit,
- importanta acestuia n reconstituirea evolutiei paleogeomorfologice a
teritoriului. Valoarea didactica - reprezentativitatea formelor sau proceselor si
includerea n diferite trasee didactice si turistice.

 suprafata (A) n relatie cu aria totala a geomorfositurilor similare prezente n aria

studiata.
raritatea (R) n functie de numarul geomorfositurilor similare din aria studiata.
gradul de conservare (C) depinde de factorii naturali ct si de cei antropici.
- dat de prezenta hazardelor naturale, de impactul antropic sau de actele de
vandalism ce afecteaza geomorfositurile.
vizibilitatea (E) n relatie cu impactul vizual.
- redusa de elemente naturale sau antropice din vecinatate.
- vizibilitate buna- geomorfositul sa se vada sub toate unghiurile si sa se gaseasca
un punct de belvedere sau panoramic asupra peisajului.
valoarea adaugata (Z) este data de celelalte elemente ale valorii stiintifice
excluznd valoarea geomorfologica (ex. ecologica)
Calitatea stiintifica a geomorfositurilor se calculeaza dupa formula:
Q=sS+dD+aA+ rR+ cC+ eE+ zZ
Q- valoarea stiintifica; s, d, a, r, c, e, z- factori de multiplicare n functie de scopul
evaluarii; S, D, A, R, C, E, Z - valorile luate n consideratie.
Valoarea totala se calculeaza dupa formula:
Q=Qn/Qmax Qn-valoarea stiintifica a geomorfositului; Qmax- valoarea maxima pe
care o poate avea un geomorfosit.
Metoda portugheza
- dezvoltata n cadrul tezei de doctorat a lui P. Pereira (P. Pereira, D. Pereira, M.
Caetano Alves, 2007) si a fost aplicata ntr-o arie naturala protejata - Parcul Natural
Montesinho din Portugalia

Etape:
>
Realizarea
inventarului
geomorfositurilor
(identificarea
potentialelor
geomorfosituri, analiza calitativa a acestora, selectia si caracterizarea acestora)
> Cuantificarea si ierarhizarea geomorfositurilor (valoarea stiintifica, valorile
aditionale si valorile de management n care se iau n consideratie utilizarea si
protectia geomorfositurilor)

- atuul metodei ? analiza cantitativa (folosita nca din faza de selectie a

geomorfositurilor)
- n etapa de identificare potentialele geomorfosituri sunt alese n functie de:
* valoarea stiintifica ? bazata pe caracterizarea geomorfologica a arealului respectiv
* valoarea estetica ? realizata prin raportarea la geomorfosituri similare din alte arii
* relatia dintre geomorfosit si elementele culturale
* legatura dintre geomorfosit si elemente de ecologie cum ar fi flora sau fauna
> Analiza calitativa a geomorfositurilor, selectionate n prima etapa, consta n:
* determinarea valorii intrinseci (care se apreciaza prin punctaje de la 0 la 5 pentru
fiecare criteriu)
* potentialul de utilizare (se stabileste n functie de accesibilitate, vizibilitate si
importanta pentru aria respectiva)
* nivelul de protectie (se puncteaza 1 si 3 n functie de nivelul de deteriorare sau
vulnerabilitatea la hazardele naturale sau activitatile antropice)
- rezultatele obtinute n aceasta etapa se constituie ntr-un preambul al fazei de
inventariere a geomorfositurilor
> Selectia geomorfositurilor ? bazata pe scorul obtinut n etapa anterioara (analiza
calitativa); n general cele care au punctaj ridicat la criteriul stiintific sunt alese
indiferent de scorul obtinut la celalalte criterii, situatie similara si pentru
geomorfositurile cu scor ridicat la potentialul de utilizare
> Cuantificarea geomorfositurilor ? evaluarea si ierarhizarea (compararea valorii
geomorfositurilor)
- n tabele se prezinta criteriile care au fost luate n considerare pentru a stabili
diferitele valori ale geomorfositurilor (criterii utilizate n strnsa corelatie cu
obiectivele evaluarii)
- valoarea totala = nsumarea valorii pentru fiecare criteriu n parte
- cnd este realizata ierarhizarea finala, n tabelele centralizatoare pentru fiecare
criteriu si pentru valoarea globala geomorfositurile sunt aranajate n ordinea
descrescatoare a valorii respective, calculndu-se prin raportare si rangul (suma
tuturor rangurilor obtinute la fiecare criteriu n parte).
- Valoarea stiintifica (raritatea n cadrul arealului, integritatea, reprezentativitatea ca
proces/forma si interesul pedagogic, diversitatea, alte caracteristici geologice cu
valoare de patrimoniu, cunoasterea stiintifica, raritatea la nivel national)

- Valorile aditionale = valoarea culturala + valoarea estetica + valoarea ecologica

- Valoarea de utilizare( accesibilitate, vizibilitate, utilizarea actuala a interesului
geomorfologic, utilz. prezenta a altor caracteristici naturale si culturale, protectia
legala si limitarile n utilizare, echipamentul)
- Valoarea nivelului de protectie = integritate + vulnerabilitate n cazul utilizarii ca
geomorfosit
Geomorfositurile alese si evaluate din fiecare categorie dupa criteriile
importantei, complexitatii, spectaculozitatii si a gradului de exploatare turistica
- evaluarea are la baza modelul propus de Jean-Pierre Pralong (2005)
- valoarea turistica este calculata ca media celor 4 valori, dupa formula:
Vtour =(Vsce +Vsci +Vcult +Veco)/4
undeVtour - valoarea turistica
Vsce cea estetica
Vsci cea stiintifica
Vcult cea cultural-istorica
Veco cea socio-economica
- Valoarea globala = V sce + Vsci + Vcult + Veco
- Valoarea estetica: numarul de puncte cu vizibilitate, distanta medie de la punctele
de belvedere, suprafata sitului (kmp) raportata la alte situri de acelasi tip din areal,
diferenta de nivel, contrastul coloristic
- Valoarea stiintifica n aceasta fiind nglobata si valoarea ecologica: interesul
paleogeografic, reprezentativitatea, suprafata (%), unicitatea, integritatea, interesul
ecologic
- Valoarea culturala:relevanta simbolica si mostenirea culturala, reprezentari
iconografice, relevanta istorica si arheologica, relevanta religioasa si arheologica,
evenimente de arta si cultura
- Valoarea economica se calculeaza ca medie ntre accesibilitate, riscuri naturale,
numarul anual de vizitatori, nivelul oficial de protectie, atractia

Metoda spaniola

- Geomorfositurile=elemente ale Zonelor Naturale Protejate (ZNP)

- Conservarea si studiul valorilor geomorfologice ale ZNP pot fi abordate astfel: ca
infrastructura a habitatelor si ecosistemelor, ca peisaj n general si ca valoare
intrinseca a mediului natural.
- geomorfositurile= resurse culturale, economice, turistice, educationale, care
implica o evaluare multipla.
- Evaluare realiz.n partea centrala a Picos de Europa - inventariate si evaluate 22 de
geomorfosituri.
- Autorii considera ca nu trebuie realizata numai o evaluare cantitativa, statistica
deoarece sunt o serie de valori intangibile care nu se supun acelorasi reguli.
- Autorii: E. Serano, J.Gonzales- Trueba (2005) - propun o fisa de inventariere,
realizata pentru ghetarul Lloroza.
Evaluarea- punctaje ntre 0 si 100 (total), pentru fiecare criteriu.
n Spania, la Universitatea din Cantabria a fost propusa de V. M. Bruschi, A.
Cendrero (2005) - metoda de evaluare pt geosituri- poate fi partial aplicata si la
geomorfosituri.
- valoarea intinseca a acestora (raritatea, gradul de cunostere stiintifica, utilizare ca
exemplu didactic, diversitatea elementelor, vrsta, tipizarea, asocierea cu
patrimoniul istoric, artistic si arheologic, asocierea cu patrimoniul natural, starea de
conservare),
- potentialul de utilizare (activitatile, conditiile de observare, accesibilitatea,
extinderea, proximitatea infrastructurii, conditiile economice ale regiunii),
- riscurile potentiale si masurile de protectie (populatia, prezenta riscurilor naturale,
posibilitatea de colectare a unor esantioane, relatia cu politicile de planning,
interesul pentru exploatarea mineralelor, statutul de proprietate).
- Pentru finalizarea evaluarii - formule specifice,
- cea mai complexa metoda dezvoltata pna acum.
- aplicata pentru EIA n realizarea unui nou drum n Spania si pentru elaborarea unui
inventar complet al geositurilor din regiunea Cantabria.
Atributele geositurilor se asociaza, dndu-le valoare complexa, aceasta asociere
rezida din caracteristicile naturale si valentele cultural - istorice.
Ilies, Josan (2009) considera ca geositurile pot avea urmatoarele atribute: cultural,
istorico-arheologic, spiritual, stiintific, instructiv-educativ, turistic.

Geositurile se ierarhizeaza (Ilies, Josan, 2009) astfel:

- Geosituri de interes mondial (sub egida UNESCO);
- Geosituri de interes supraregional;
- Geosituri de interes regional;
- Geosituri de interes local.
Caracteristica culturala a geositurilor este data de raportul care se stabileste ntre
relief si celelalte componente ale patrimoniului cultural. Relieful, poate fi considerat
component al patrimoniului cultural sau stiintific al unui teritoriu. El este suportul pe
care se desfasoara toate activitatile culturale si pe care n timp s-au creat legaturi
cu situri istorice, arheologice sau religioase. Geositurile pot fi sursa de inspiratie
pentru operele de arta de diferite
ntre geosituri si siturile istorice si arheologice relatia este statornicita n timp si
contribuie la sporirea valorii fiecareia n parte.
Relatia ntre geosituri si elementele de istorie si arheologie reprezenta un punct
de plecare n stabilirea unor noi directii de studiu :
- Cunoasterea caracteristicilor geologice si geomorfologice ale geositului cu valoare
istorica sau arheologica, pentru a putea fi utilizat ca resursa sau pentru a se realiza
evaluarea hazardelor naturale
- Stabilirea elementelor de favorabilitate care au condus la amplasarea siturilor
arheologice sau istorice n cadrul respectivului geosit.
- Evaluarea impactului sitului arheologic sau istoric asupra reliefului.
- Pastrarea sitului arheologic sau istoric care conduce la conservarea geositului, si
valorificarea optima a acestuia (inclusiv n activitati turistice).
Geositurile pot prezenta si o caracteristica spirituala care s-a statornicit datorita
perceptiei date de om.
Componenta stiintifica este componenta de baza a oricarui geosit. Din datele si
informatiile stiintifice oferite
este important a stabili geneza, evolutia si
caracteristicile geositului.
Orice geosit este rezultatul mbinarii n timp si spatiu a agentilor interni si externi,
a celor activi si pasivi.
Din elementele de ordin stiintific pe care le nglobeaza geositul decurg si
atributele instructiv - educative. Odata recunoscuta valoarea stiintifica aceasta va fi
exemplificata n cadrul unor trasee didactice, cu participanti de diferite vrste.

 Atributul turistic este redat prin conceptul de geoturism. Orice geosit reprezinta un
loc de atractie pentru turisti prin caracteristicile sale.
Pentru Romnia (Grigorescu, Andrasanu) au deosebit urmatoarele categorii:
Paleontologice
Stratigrafice
,Mineralogice
si
Petrologice
,Tectonice
,Geomorfologice ,Hidrogeologice ,Speologice ,Cosmogenice ,Istorice
Patrimoniul natural/ cultural
Patrimoniul cultural cuprinde elemente naturale si elemente create de om.
n Patrimoniul cultural UNESCO sunt cuprinse urmatoarele categorii:
- Monumente cu valoare istorica, artistica, arhitectonica;
- Grupuri de constructii izolate sau grupate care au valoare deosebita si care se
ncadreaza n mod exceptional n peisaj;
- Situri create de om si natura cu valoare deosebita (istorica, religioasa,
arhitectonica, stiintifica).
n patrimoniul natural sunt integrate:
- Monumente naturale geologice, geomorfologice, ecologice sau combinate care au
valoare estetica sau stiintifica;
- Situri geologice si geomorfologice cu valoare stiintifica, care sunt protejate;
- Situri naturale cu valoare stiintifica sau estetica exceptionala.
Recunoasterea internationala a patrimoniului geologico- geomorfologic s-a realizat
prin Recomandarea Consiliului Europei nr. 3 din 5 mai 2004 - Asupra conservarii
patrimoniului geologic si ariilor de interes geologic special.
n 2008 n Lista Patrimoniului Mondial erau incluse erau incluse 878 de situri din
mai mult de 145 de tari. geomorfosituri incluse pe aceasta lista: Parcul National
Yellowstone (SUA), Parcul National Canaima (Venezuela), , Grand Canyon (SUA),
Parcul National Yosemite (SUA), Pestera Skocjan (Slovenia), Golful Ha Long
(Vietnam), Fiordurile Vest Norvegiene (Norvegia), Coasta Devon si Dorset (Marea
Britanie), Cascada Iguau (Brazilia si Argentina), carstul de la Tsigny (Madagascar) si
Petra (Iordania).
1. Studierea si cartografierea geomorfositurilor
Studierea geomorfositurilor - complexa si fara o metodologie unitara pe plan
mondial.
Etape:

- Investigarea agentilor si proceselor care conduc la formarea geomorfositurilor

- Realizarea hartii geomorfologice generale
- Identificarea si inventarierea geomorfositurilor.
- Evaluarea geomorfositurilor
- Realizarea hartii geomorfositurilor si a hartii geoturistice
Harta geomorfositurilor poate fi utilizata sub doua aspecte:
- Crearea unor itinerare cu potential turistic, ce vor fi preluate n activitatea turistica
controlata;
- Realizarea unor propuneri pt protectia si conservarea geomorf respectnd cadrul
legislativ .
Cartografierea geomorfositurilor are urmatoarelor scopuri:
- geoconservarea- posibilitatea de protectie si a servi n timp procesului didactic;
- geotourism - posibilitatea introducerii n exploatare turistica geomorfosituri de
mare valoare;
- exploatarea valorii culturale a geomorfositurilor.
Reprezentarea cartografica se realizeaza prin metode clasice si metode specifice.
- pt activitate turistica mare geomorf sa fie localizat pe hartile cu trasee turistice cu
mai multe informatii
- hartile geomorfositurilor - sa fie nsotite de text ce completeaza reprezentarea
grafica.
- distinctie ntre hartile pt specialisti si cele pt publicul larg
- geomorfositurile trebuie reprezentate pe harti a.. utilizatorul sa le identifice si sa
le sa le nteleaga usor.
Simbolurile propuse pentru acestea trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii:
- sa corespunda reperelor de pe harta; simple, sugestive, sa poata fi reproduse pe
harti la scari dif;
- simbolurile sa fie nsotite de explicatii scurte si precise fara repetabilitate;
- simbolurile si explicatiile grupate n mai multe sectiuni, pozitia n legenda fiind n
fct. de tematica hartii.

Crearea unei metodologii si legende unitare a fost rezultatul discutiilor

participantilor la proiect, din cadrul celor cinci centre de cercetare: Universitatea
Sassari, Genova,Modena Reggio Emilia,Pavia, Urbino. Harti realizate pt specialisti si
pt publicul larg, n Italia fiind deja publicate mai multe harti geoturistice.
1. Valorile geomorfositurilor
- geomorfositul ncorporat organic ntr-un peisaj si reprezinta partea obiectiva a
acestuia.
- peisajul geomorfologic-portiune a reliefului vazuta, perceputa si uneori exploatata
de om(E.Reynard 2005).
- prin perceptie omul da valoare reliefului ce poate fi: stiintifica, ecologica, estetica,
culturala si economica (valori ce se combina frecvent n mod diferit)

Valoarea stiintifica - valoare centrala iar restul valori aditionale,este cea mai
importanta pt specialisti si consta n descifrarea evolutiei paleogeografice a unei
regiuni.
- relieful pastreaza marturii ale proceselor si fen din perioade anterioare astfel
fiecare forma de relief este o marturie a evolutiei paleogeografice
Valoare ecologica - vegetatie si fauna depind de conditiile geomorfologice, unii
specialisti o includ la valoarea stiintifica (poate constitui habitat pentru o specie sau
bariera n raspndirea lor)
Valoare estetica- (lapiezuri, cataracte, cascade, ghetari, cmpuri de dune si vrfuri
izolate.) Componenta estetica este centrala n alegerea geomorfositurilor
valorificate turistic,este intens perceputa de turisti.
Valoare culturala, geomorfositul"o forma a peisajului cu atribute deosebite si
semnificative, care o califica drept componenta a patrimoniului cultural al unui
teritoriu" (M. Panizza, S. Piacente, 2003; M. Panizza, 2005). Aceasta poate fi:
arheologica, istorica, simbolica si religioasa
- religioasa - edificii religioase situate pe naltimi ce domina regiunea ex. mnastirea
Casian din Podisul Casimcea;
- istorica - vestigii n depozite, grote vechi umanizate, mine abandonate, cetati,
fortarete a caror asezare a fost favorizata de relief -cetatile dacice din Muntii
Orastiei,cetatea de la Rupea,templele lui Ramses II
- literara si artistica -descrierea reliefului n opere literare sau reprezentari grafice
sau imaginistice.

-simbolica - cnd este frontiera naturala ntre 2 tari sau cazul Materhornului simbolul
Elvetiei.
Relieful poate fi sursa de venit avand valoare economica. Relieful - entitate
multifunctionala.
Pe baza valorilor poate fi inclus n trei mari categorii diferite: patrimoniul natural,
patrimoniul cultural si resursa economica.
Pt o valoare ridicata fiecare din valori tre sa fie mare, au latura asociativa (ex:
Matterhorn valoare estetica odata cu dezvoltarea statiunii Zermatt creste val
economica si val culturala)
Valoarea unui geomorfosit si echilibrul component poate evolua diferit n timp,
datorita modificarilor pe care le suporta (degradare sau reabilitare) sau modificarii
viziunii asupra acestor valori de catre societate.