Tehnica securitatii.

Tehnica securitatii in constructie are o insemnatate foarte mare, deoarece stim ca in

acest domeniu deseori se intimpla accidente diverse, previzibile si imprevizibile,
deaceea apare necesitatea ca la orice santier de constructie sa se ia masuri de
prevenire sau chiar si neadmitere a lor. Deseori pentru a ocoli accidentele si
traumele constructorilor se folosesc echipamente speciale ( casti, centuri de
siguranta, incaltaminte speciala), se intreprind lucrari de combatere (la cladiri cu
multe etaje la margini se monteaza balustrade temporare, macaraua trebuie sa fie
instalata in asa mod ca cimpul vizor al macaragistului sa fie cit mai mare posibil).
La fiecare santier se prevede trusa de prim ajutor.

Caracteristica cldirii.
Cldirea este din doua nivele subterane (garaje) si P+15 etaje mai sus de cota 0.000 .
Gradul de durabilitate a elementelor de nchidere-II.
Gradul de inflamabilitate -III.
Proiectul este elaborat pentru construcia n zona climateric de construcii IIIB cu
seismicitatea antierului de construcii-8 grade i temperatura aerului exterior18grade C.

Materiale i elemente de construcii.

Fundaiile - Cimp de piloti.
Plneurile - monolite din beton armat clasa B15 cu inaltimea 180mm.
Peretii- monoliti,cu diafragme si piloni (300x900mm)
Pereii despritori - din crmid obinuit roie ars M75 cu mortar M50.
Scara interioara - beton armat monolit.

Indicaii generale.
n proiect sunt folosite urmtoarele caracteristici i sarcini normative.
- presiunea vntului - 30 kg/m;
- sarcina provenit din zpad - 50 kg/m;
- sarcini provizorii distribuite regulat asupra planeurilor - 180 kg/m;
Cldirea este proiectat din pereti monoliti, diafragme,cu piloni monoliti
(300mmx900mm), fara grinzi. Toi pereii exteriori de la suprafaa pmntului sunt
efectuai din blocuri din penobeton 300mm grosimea.
Toate construciile monolite turnate pe loc se vor efectua cu ajutorul construciilor
provizorii de sprijin, care vor fi demontate numai dup atingerea rezistenei de
proiect a betonului 80%.

Protecia tuturor pieselor nglobate i a elementelor de mbinare din metal se va

efectua cu ajutorul zincirii cu grosimea 120 mk n cazul metalizrii i 50 mk n
cazul zincrii la cald. Zincuirea defectat n timpul sudrii se va restabili cu
compoziia de culori i lac de grupa II sau III conform SniP 2.03.11-85.
Proiectul este elaborat pentru executarea lucrrilor n timp de var.
Peretii monoliti se executa n corespundere cu ,,Normele de construcii republicane,,
PSN 13 - 87.
n procesul executariii planeurilor este necesar de a instala toate ancorele,
consolidrile i piesele nglobate n proiect.
Concomitent cu executarea peretilor monoliti, diafragmelor, se executa buiandrujii
monoliti. n colurile cldirii, de asemenea la intersecia pereilor longitudinali i
transversali n procesul efecturii peretilor monoliti se instaleaz carcase-bloc de
armtur.

Msuri antiseismice.
Pentru garantarea seismicitii necesare a cldirii n corespundere cu cerinele SniP
II - 7 - 81 n proiect sunt prevzute msuri antiseismice:
1.Stabilitatea general i rezistena la cutremur a cldirii este asigurat de pereii
monoliti diafragme, piloni ce i asimil sarcina seismic de calcul, formeaz
scheletul exact, sporesc duritatea cldirii i micoreaz deformarea ei.
2.Lucrul comun al pereilor este garantat de discurile planeurilor.

Indicatii la efectuarea lucrarilor in timp de iarna.

In caz de necesitate de a efectua lucrari in timp de iarna este necesor de a ine
cont de urmtoarele cerine:
Terenul de fundare trebuie s fie protejat de inghe.
Marca mortarului pentru umplerea rosturilor orizontale prin metoda congelarii se
sporeste cu o treapta la introducerea adaosurilor de protectie contra ingheurilor
conform SniP II-22-81, SniP 2.03-01-84.
Congelarea construciilor din beton armat nu se permite.
In perioada de dezgheare a zidariei pentru garantarea stabilitaii ei este necesar
de a prevedea masuri de consolidare temporar a zidariei.
Lucrrile de betonare si de beton armat se vor efectua numai cu inclzire local.

Indicaii de producie la planul excavaiei.

1. Drept material iniial pentru proiectarea terenului de fundie a fost folosit solul solid
nisipo-lutos cu caracteristicile: unghiul de frecare interioara 23%%D;C=0.9 kg\cm
(9 KPa);
densitatea solulu = 1.76 t/m3; RN=1.5 kg/cm, ceia ce corespunde presiunii
normative pe terenul de fundaie la adincimea -3.850m. de la nivelul pardoselei etajului
I. Solul aparine categoriei II dup proprietaile de tasare.
Categoria solului dup proprietatile seismice -II(a doua).
Conform harii de zonare seismic a Moldovei teritoriul se afl in zona cu

intensitatea seismic de 7 grade. Categoria solului de pe teren dup proprietaile

seismice este II (a doua). Seismicitatea terenului este de 7 grade.
2. Excavaia se sap la cotele indicate pe desen, traneele se sap manual.In caz de
descoperire la nivelul fundului excavaiei a pamintului de umplutur sau a solului
vegetal, a beciurilor, a golurilor i a altor anomalii, urmeaz de a invita reprezentantul
organizaiei de proiectare pentru a primi hotrire.
3. La efectuarea lucrrilor de amenajare a patului de fundaiie nu se permite inghearea
solului talpii de fundaie.
4. Incrctura de aport a timpanului excavaiei se va efectua cu compactarea in straturi
aducind densitatea solului uscat pn la 1.6 t/m.
5. Toate lucrrile de amenajare a patului de fundaie se vor efectua in corespundere cu
cerinele SniP 3.02.01-87 "Lucrri de terasament, paturi de fundaii i fundaii"
6. Seismicitatea terenului de construcii este 7 grade.
7. Pe planul excavaiei in coluri sunt indicate cotele:
8. Drept cot relativa %%P0.000, convenional este adoptat nivelul etajului I, ceia ce
corespunde cotei terenului.

Indicaii de producie la planul fundaiilor.

1. Fundaiile se execut din beton monolit continui cu inlimea h=300mm. din beton
clasa B12.5 cu armarea continu pe toata lungimea cu vergele %%C8AI cu intervalul
200 si armare transversal cu vergele %%C12AIII cu intervalul 150mm. Pereii
subsolului se execut din blocuri de fundaie din beton armat. mpluturile monolite i
rosturile ntre blocuri se efectuiaz din beton clasa B12.5. Mai sus de suprafaa solului
pereii subsolului se execut din crmid cu mortar de ciment i nisip M50.
2. Orificiile de intrare si de ieire a comunicaiilor sunt indicate pe planele AR.
3. Blocurile-perei a subsolului se instaleaz cu legtura nu mai mica de 300mm din
mortar marca M50. Crestturile verticale si poriunile monolite se indeplinesc din beton
clasa B12.5.
4. De asupra golurilor de la 40 pina la 80 cm. a aeza 4%%C12AIII cu ieirea in afara
golului cu 35%%C de asupra golurilor cu limea mai mare de 80 cm. -buiandrugi din
beton armat.
5. Hidroizolarea orizontal se efectuiaz din mortar de ciment M100 compoziia 1:2 cu
grosimea 2 cm. Suprafaa pereilor adiaceni cu solul, se unge cu bitum fierbinte de
doua ori.
6. Implutura sub pardosele i cerdacuri, ncrctura de aport se va efectua cu bttorie
minuioas cu umeditatea optimal a solului pn la 1.6 t/m.
7. Fundaiile sub cerdacuri se vor executa dup ridicarea demisolului.
8. Rezistenta de calcul a solului este luat RN =1.8 kg/cm.
9. Drept cota relativ %%P0.000 convenional este primit nivelul pardoselei etajului I,
ceia ce corespunde cotei absolute 0.00000
10.Pereii interiori i pereii desparitori se vor efectua din crmid cu mortat M50

Indicaii de producie la executarea

lucrarilor monolite.
Lucrarile de constructie unui etaj se incep cu dezaxarea. Geodezul, cu ajutorul
teodolitului, inseamna citeva axe principale dupa care se traseaza celelalte axe si liniile

de margine a cofrajelor. Armarea coloanelor se executa din carcase pregatite ce se

monteaza in carcasa de la etajul precedent, apoi se sudeaza. Diafragmele se armeaza
pe loc din bare de armatura 12AIII.
La goulurile pentru usi in diafragme, buiandrugii se armeaza cu bare 20AIII .

Lungimea barelor de armature depaseste inaltimea etajului cu 1 metru, pentru ca la

etajul urmator prin suprapunere sa se lege alte bare.
Cofrajele sint executate din placi tego finlandeza cu rigidizarea din lemn. Sunt
prefabricate exact conform dimensiunilor coloanelor si diafragmelor i snt montate n
poziie verticala folosind firul cu plumb i cu ajutorul popilor ce se sprijin n scunele
btute n planeul monolit cu ajutorul diblurilor.

La fel se monteaz i cofrajele diafragmelor, ns de carcas se leag fixatori

distanieri din lemn sau se sudeaz bare de armatur ce au lungimea egal cu limea
diafragmei, astfel diafragma va avea aceeai laime pe toat lungimea ei. Pe carcas se
leag buci de furtun prin care vor trece uruburile cu ajutorul crora se vor strnge
plcile de cofraj.

Betonarea se execut cu ajutorul macaralei cu bena de volum 0.6m 3. Coloanele i

diafragmele se toarn pe jumtate, se vibreaz i apoi se torn a doua jumtate care la
rndul ei, tot este vibrat cu vibratorul.

Cofrarea planeului ncepe cu ridicarea a cte un rnd de centuri (cu lungimea 290 i
265) ce snt legte ntre ele cu ajutorul unor nuiele.

Centurile se aranjeaz n poziie orizontal la semnele date cu ajutorul furtunului cu

ap. Apoi, se aranjeaz al doilea rnd de centuri astfel ca placile tego (250x50 i
300x50) s se reazeme pe cel puin 4 centuri.

La suprapunerile celui de-al doilea rnd de centuri se pun popi, astfel mrind rezistena
construciei. Dup cofrarea planeului se execut procesul de ungere a suprafeei cu
substan ce va micora aderena cofrajului cu betonul. Urmtorul proces este cel de
armare a planeului, ce se execut din bare de armtur 12AIII cu pasul 180x180 n
dou rnduri. Suprapunerea barelor de armtur este cel puin egal cu 30 diametre a
barelor i sunt aranjate n zigzag. Barele rndului de sus se aranjeaz deasupra celor de
jos pe fixatori. Suprapunerile barelor de sus se execut n zigzag opus celor de jos.

Betonarea planeului se execut cu ajutorul pompei de beton. Pompa se afl la nivelul

solului i este conectat la o conduct de evi 100 ce duce la ultimul etaj la un
dispozitiv cu care se distribuie betonul pe toat suprafaa planeului.