"POZITIA CORIJEAZA, SUPRADIMENSIONEAZA

SAU SUBDIMENSIONEAZA SPATIUL"

Aceasta afirmatie apartine geopoliticianului german Friedrich Ratzel. El a lansat-o atunci
cand a vorbit despre corelarea notiunii de pozitie cu cea de spatiu.
Pozitia unui stat nu este o notiune strict geografica (topografie, vecinatati naturale, forme
de relief etc). Ratzel coreleaza pozitia naturala cu cea politica si sociala. Din aceasta cauza
pozitia este in legatura cu contextul politic, social din momentul in care se face analiza
(intr-o anumita epoca). Astfel, daca pozitia din punct de vedere strict geografic ramane
fixa, din punct de vedere geopolitic ea va fi intr-o continua schimbare.
Daca situatia politica dintr-o anumita zona se modifica, atunci si pozitia geografica a
statelor din jur va fi diferita. Acest lucru este valabil si din punct de vedere al schimbarilor
survenite in ceea ce priveste distanta fata de marile centre culturale, fata de civilizatie.
Referitor la corelatia pe care o face Ratzel intre pozitie si spatiu, putem afirma intr-adevar
ca, atunci cand un stat este puternic din punct de vedere economic, este situat din punct de
vedere geografic favorabil (nu are vecini puternici, are granite naturale care sa-i permita
apararea, mittelpunktul sau emite pulsari culturali foarte puternici, acestia nu intalnesc din
sens opus pulsari cu intensitate mai mare) el poate sa-si extinda in mod natural granitele.
Deci afirmatia "pozitia supradimensioneaza spatiul" este perfect adevarata si verificabila.
Aceasta este explicatia pentru aparitia marilor imperii, bineinteles corelat cu detinerea unei
puteri militare remarcabile, a unei strategii de razboi, a unui numar de populatie mare
(pentru a pute strange armata) si a unei vointe nationale de a cuceri alte popoare. Grecia
Antica a fost infloritoare si a condus lumea in aceasta zona atata timp cat alta putere care
sa i se opuna nu a existat. Atunci cand a Roma Antica a capatat statutul de imperiu si si-a
inceput cuceririle in Pelopones, ea va fi transformata in provincie romana.
Chiar Imperiul Roman atunci cand teritoriul sau devenise prea mare si prea greu de
controlat a fost obligat sa renunte la unele cuceriri in favoarea altor imperii, cum ar fi
Imperiul Bizantin (care devine o mare putere in zona Balcanilor). Acesta din urma la
randul sau a disparut ca urmare a aparitiei altei forte: Imperiul Otoman. Si tot asa, de-a
lungul istoriei multe popoare au ajuns sa detina statutul de imperiu, functie de
imprejurarile politice, de vecini, de cresterea sau scaderea puterii lor, de pierderea
anumitor teritorii importante etc.
Dupa cum spune si Ratzel, pozitia este cea care decide valoarea spatiului. Ca stat poti sa
detii teritorii imense, bogate in resurse, dar daca nu ai cum sa-ti valorifici aceasta pozitie,
daca nu ai acces la caile de comunicatie (nu ai iesire la mare) nu este suficient. Ori daca
observam care era pozitia geografica a marilor imperii, vom vedea ca acestea aveau
deschideri importante la mare, mai mult, ca dominau importante suprafete de apa. Acesta
este si motivul pentru care alt mare geopolitician remarca, ca importanta marilor a fost
data de marile puteri care le-au stapanit (Marea Mediterana a fost importanta pentru
Imperiul Roman, apoi Oceanul Atlantic a capatat o si mai mare importanta atunci cand sau facut marile descoperiri geografice, el fiind dominat de Imperiul Spaniol si ulterior de
Imperiul Englez, iar in prezent Oceanul Pacific va juca un rol important, va fi "oceanul

viitorului" , puterile care il vor domina, vor conduce lumea).

Faptul ca Rusia nu avea iesire la Marea Neagra sau la Marea Baltica pentru a putea
comunica cu restul lumii, l-a facut pe Tarul Petru cel Mare sa afirme "eu nu caut pamant,
ci apa". El a sesizat faptul ca Rusia va fi condamnata la izolare, chiar daca detine teritorii
importante, daca nu va avea acces la Oceanul Planetar, pentru ca este mai important sa
controlezi drumul spre un teritoriu decat acel teritoriu (asa cum spunea Mahan). Doar in
aceste conditii Rusia putea deveni un mare imperiu, putea sa-si supradimensioneze spatiul,
ceea ce s-a si intamplat.
Afirmatia lui Ratzel ca "pozitia corijeaza spatiul" , se poate foarte bine verifica pe
exemplul Germaniei. Aceasta este un stat care din punct de vedere al pozitiei sale
geografice a fost profund defavorizat. Ea nu detinea nici un teritoriu mare iar populatia
avea o densitate prea ridicata pentru a mai putea incapea in granitele tarii. Cu toate acestea
existenta vecinilor puternici nu-i permiteau extinderea granitelor, chiar daca necesitatile io cereau. In aceste conditii singura posibilitate ramanea migrarea spre sud-est, pe cursul
Dunarii (asa cum sugera si Friedrich Liszt). Doar asa spatiul se putea corija.
Dorinta germanilor de a detine teritorii cu iesire la o mare calda este corelata cu visul de a
controla Europa de Est si Orientul Mijlociu (proiectul axei Berlin-Bagdad). Ei realizau
faptul ca fara controlul unei suprafete importante de mare (din punct de vedere al
volumului dar si al importantei) acest lucru nu era posibil.
Situatia politica (unirea Germaniei cu Italia fascista) a facut in cele din urma ca aceasta
pozitie favorabila detinuta, sa corijeze spatiul ajuns mult prea neincapator al Germaniei, in
sensul supradimensionarii lui.
Afirmatia este valabila si invers, chiar pe exemplul Germaniei. Atunci cand marile puteri
(Anglia, SUA, Franta) au facut front comun impotriva fascismului, au putut depasi in cele
din urma (dupa ce intreaga Europa li s-a alaturat) ca forta Germania. Daca in 1939 a fost
posibila expansiunea datorita imprejurarilor geopolitice, tot acestea au contribuit la
prabusirea Germaniei in 1945. Deci intr-adevar "pozitia subdimensioneaza spatiul".
Germania nu este singura pentru care aceasta afirmatie s-a verificat. Toate marile imperii
si-au pierdut influenta datorita imprejurarilor politice si istorice nefavorabile.
In prezent, cand majoritatea statelor au inteles ca nu mai este atat de important sa cuceresti
militar un teritoriu, ci sa-l stapanesti economic (asa cum procedeaza SUA in toata lumea,
marile concerne transnationale fiind prezente peste tot in lume, 48 % din tranzactiile
comerciale internationale fiind derulate in dolari etc), afirmatia lui Ratzel este inca
valabila cu completarea ca, spatiul reprezinta nu teritoriul geografic ci aria de influenta
economica a unui stat.
SUA a putut deveni o mare putere deoarece a detinut o importanta suprafata de pamant,
iesire la ocean (60% din granite), putere economica, putere militara, cu alte cuvinte a avut
toate atuurile geopolitice. Ea si-a supradimensionat spatiul intr-un mod mult mai subtil,
asa cum aminteam, astfel incat putem spune ca din anumite puncte de vedere, ea
"conduce" lumea. Acesta este si motivul pentru care Uniunea Europeana s-a decis sa-si
mareasca forta de influenta prin inglobarea de noi tari, pentru a reusi cat de cat intr-un
viitor apropiat sa contrabalanseze in favoarea Europei puterea. Acest demers politic a fost

posibil in conditiile in care in tarile din estul Europei au avut loc revolutiile impotriva
comunismului, deci atunci cand imprejurarile politice s-au schimbat in favoarea ei. In
aceste conditii putem afirma ca "pozitia corijeaza, supradimensioneaza sau
subdimensioneaza spatiul" (l-a subdimensionat pe cel sovietic si il va supradimensiona pe
cel european). Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe
Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43 37 07 si 48
15 06 latitudine nordica si 2015 44 si 294124longitudine estica. Paralela 45- (la
jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de
capitala tarii si meridianul 25longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta
Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.
In ultimii ani, frazele pozitia geopolitica buna a Romaniei, valoarea geopolitica, importanta
geo-strategica ale diverselor unitati de relief sau ale diverselor regiuni au fost repetate pana la
epuizare, astfel ca s-a ajuns la situatia ca ele sa nu mai insemne mare lucru. Consecintele acestei
goliri de sens sunt multiple. Pe de o parte, nu se mai stie exact ce se afla in spatele acestor fraze,
ele sunt doar metafore magice ale discursului public in general, metafore care, aparent, deschid
caile de comunicare, dar care, in realitate, nu mai transmit nimic. O alta consecinta ar fi aceea ca
simpla lor rostire ofera un anumit sentiment de suficienta, ceea ce a facut ca pozitia avantajoasa
din punct de vedere geopolitic sa nu mai fie pusa deloc in valoare si chiar sa constituie un
handicap.
In contextul unui curs de geopolitica ne propunem o recuperare a continutului acestor
fraze. Pentru aceasta, unul dintre cursurile care au ca subiect geopolitica romaneasca este dedicat
unei prezentari monografice a pozitiei geopolitice a tarii noastre, pornind de la elemente de
relief, granite, pana la vecinatati, simboluri geopolitice. Speram ca in urma acestui curs sa
intelegem cu adevarat cuvintele lui Gheorghe I. Bratianu, care afirma ca: Noi traim aici la o
raspantie de drumuri, la o raspantie de culturi si, din nefericire, la o raspantie de navaliri si
imperialisme. Noi nu putem fi despartiti de intregul complex geografic care, cum veti vedea, ne
margineste si ne hotaraste destinul, intre cele doua elemente care il stapanesc, muntele si marea.
Ceea ce as vrea sa apara lamurit este ca pentru a ne intelege trecutul, trebuie sa intelegem mai
intai intregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte (Gh. I. Bratianu,
Chestiunea Marii Negre. Curs 1941-1942, pag 11-12).
Faptul ca recurgem la o asemenea monografie nu inseamna ca suntem prizonierii
determinismului geografic, ca am considera ca acest complex de care vorbeste Gh. I. Bratianu
este un factor de ingradire a modului de vietuire a unui stat. Rigorile disciplinei nu ne-ar permite
acest lucru, deoarece, asa cum spune si intemeietorul de fapt acesteia, suedezul Rudolf Kjellen,
in Prefata la lucrarea Marile puteri de dinainte si de dupa razboiul mondial, stiinta nu neaga
vointa libera a statelor, dar ea constata un cadru ferm (subl. ns) pentru aceasta vointa, inlauntrul
careia este data posibilitatea construirii cu oarecare siguranta a deductiilor si consecintelor
privind situatia lor, a statelor (citat in I. Conea, O pozitie geopolitica). De altfel, o astfel de
pozitie nuantata poate fi intalnita si in geopolitica romaneasca interbelica. De pilda, in primul

numar al revistei Geopolitica si Geoistoria, Gheorghe I. Bratianu sustine ca: Destinele unei
natiuni sunt sadite in pamantul insusi din care ne-am nascut, dupa cum statuia e cuprinsa in
blocul de marmora din care dalta o va desprinde. Dar, precizeaza cat se poate de clar
autorul, trebuie inspiratia si dibacia artistului pentru a desface chipul din lut sau din piatra,
precum trebuie credinta si vointa unui neam pentru a stapani pamantul ce-i este dat sa rodeasca
in deplinatatea puterilor si insusirilor sale (Geopolitica, factor educativ si national).
Locurile si reperele geografice nu au aceeasi valoare geopolitica in toate perioadele de
timp. Valoarea geopolitica va creste in functie de evolutiile din zona, de intensitatea comertului si
a vietii economice. Valoarea geopolitica a Marii Negre creste in zilele noastre din mai multe
motive. Datorita plasarii geografice, ea a fost considerata o perioada o mare inchisa, care nu are
importanta strategica in razboiul modern. S-a sustras acestui statut, in primul rand prin cresterea
importantei comerciale a Dunarii, si, in al doilea rand, prin descoperirea zacamintelor petroliere
din Marea Caspica. Acestea vor trebui transportate spre Europa si spre intreaga lume, iar una
dintre rutele principale este Marea Neagra. Daca ne uitam la principelale rute de transport ale
acestor bogatii, ne apare limpede ca portul rusesc Novorosiisk creste foarte mult in importanta.
De aici, rutele de transport pot sa urmeze directii diferite: direct cu tancurile spre Bosfor si
Dardanele sau cu tancurile de petrol pana in Constanta.
Daca pozitia geografica a unei tari este fixa, stabilita de fortele naturii si exprimata dupa anumite
repere naturale (unitati de relief, ape, etc), pozitia geopolitica este variabila n timp, uneori chiar
pe termen foarte scurt, functie de modificarea anumitor factori socio-economici si politici.
Pozitia geografica a tarii noastre o stim cu totii, dar cea geopolitica necesita documentare.
Pornind de la faptul ca, geopolitica este considerata harta mentala a lumii, un stat pentru a-si
identifica pozitia geopolitica trebuie sa-si elaboreze o astfel de harta n care sa-si prefigureze
evaluarile privind pozitia si rolul sau, raportul de forte cu vecinii, contextul regional n care
actioneaza mediul international si coordonatele sale de baza.
n acest context, cnd stabilim pozitia geopolitica a unui stat trebuie sa avem n vedere ca, de
fapt construim un tablou al fortelor prezente si active n diferite grade pe scena / zona analizata,
pentru a repera obiectivele majore, tintele profunde ale actorilor globali si modul n care
mijloacele fiecaruia sunt implicate prin geostrategii concepute pentru a se putea apropria de
scopurile fixate.
Pentru identificarea pozitiei geopolitice a Romniei trebuie sa tinem cont caracteristicile care ne
ajuta sa stabilim pozitia si locatia geopolitica a statului; sa analizam riscurile si vulnerabilitatile
zonei n care ne aflam, pentru ca n final sa putem evalua avantajele si dezavantajele pozitiei
geopolitice.
Atunci cnd nsa stabilim locatia geopolitica a unui stat trebuie sa avem n vedere :
" punctele de interes ale marilor puteri n zona analizata si impactul actiunii lor asupra
functionarii acesteia;
" ierarhia statelor din zona si a interesele lor;
" valorile culturale si spirituale predominante n zona;

" relatiile acestor state cu marile puteri;

" viziunea fiecarui stat asupra securitatii.
Determinarea locatiei geopolitice a Romniei pe scena democratiei globale a crescut n perioada
actuala datorita intereselor manifestate de puterile lumii si pentru avantajele economice si
comerciale plasate n acest spatiu de contact ntre mai multe civilizatii si continente.
Stabilirea locatiei geopolitice nu este un demers simplu, acest proces depinde de mai multi
factori.
Asadar, n ce zona geopolitica plasam Romnia? pentru ca scena geopolitica europeana actuala
pare sa fi intrat n plina perioada de reconfigurare.
Raspunsul la aceasta ntrebare l regasim n cartea -Geopolitica XXI. Fundamente, astfel:
-Europa Centrala cuprinde tarile: Romnia, Polonia, Germania, Austria, Slovacia, Croatia si
Ungaria;
Europa de Sud - Est cuprinde tarile: Romnia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Albania, Moldova,
Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Bosnia - Hertegovina;
Europa Balcanica cuprinde tarile: Romnia, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Albania, Grecia,
Turcia;
Zona bazinului Marii Negre cuprinde tarile: Romnia, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina,
Moldova.
Din aceste variante propuse putem observa ca, n trei din patru optiuni suntem legati de Bulgaria,
care a fost si partenerul nostru n drumul spre integrarea n structurile europene.
UE si NATO nu asigura Romaniei securitatea la care se gandea cand a vrut sa adere, de aceea
Romania trebuie sa isi intareasca suveranitatea, sa aiba propria politica, bazata pe urmarirea
intereselor nationale, spune fondatorul Stratfor, George Friedman intr-un interviu acordat
Hotnews.ro. Ultimii 20 de ani au fost un interludiu placut in istorie, de acum romanii trebuie sasi gandeasca viitorul, dar e mai comod pentru ei sa se pretinda neajutorati si sa le decida altii
viitorul.
Inainte de a-si incepe calatoria in Romania saptamana trecuta a fost in Bucuresti fondatorul
Stratfor a facut o caracterizare deloc flatanta a Romaniei, pe care a explicat-o in interviul pentru
HotNews.ro.
Friedman scria: Romania a fost intotdeauna o tara greu de descifrat. Romania este greu de
inteles pentru ca are mai multe parti. Nu este o tara unitara, in felul in care e Ungaria. Are
regiunea carpatica, regiunea Bucurestiului, are tinutul unguresc. Este o tara cu o istorie stranie, a
fost intotdeauna o natiune, dar a fost ingropata foarte mult timp. A devenit o natiune suverana
doar dupa primul razboi mondial, apoi, dupa al doilea razboi mondial, si-a pierdut din nou
suveranitatea. Este o tara care, desi isi cunoaste sufletul, isi cauta locul in istorie, in Europa si in
lume. De aceea este foarte greu sa o intelegi uneori.
Este orientata spre UE, dar este una dintre multele tari din uniune al carei loc nu este acolo.
Sa ne uitam la structura de baza a UE. In centru este Germania. Germania este o putere
exportatoare masiva, al carei model este ciudat, pentru ca a inceput cu un model de tara

exportatoare si asta nu a incetat nici acum. Pentru ca Romania sa se dezvolte, trebuie sa profite
de avantajul sau competitiv. Iar avantajul ei este sa devina o tara exportatoare. Problema este ca
in centrul UE se gaseste o putere gigantica ce exporta in Romania si este foarte greu pentru
Romania sa gaseseasca locul in UE unde sa-si vanda bunurile.Are o populatie foarte talentata,
bine calificata, are multe avantaje, insa acum, cand este vremea ca Romania sa fie un exportator
agresiv, ea este coplesita de Germania. Si pentru mine chestiunea in sine nu e UE, ci Germania si
daca lasa vreun spatiu de dezvoltare. Iar problema Romaniei este una comuna si altor tari sud-est
europene. Spre deosebire de polonezi, pentru care istoria si rezistenta sunt o traditie, romanii s-au
adaptat la cum bat vanturile. Daca ne uitam la comportamentul Romaniei inaintea celui de-al
doilea razboi mondial, Romania incerca sa gasesca o modalitate sa isi pastreze suveranitatea si sa
fie in acord si cu germanii. Dupa cel de-al doilea razboi mondial a devenit un satelit comunist,
dar diferit de ceilalti sateliti comunisti, incercand sa isi gaseasca propriul loc. Dar si l-a gasit intrun mod foarte ciudat, cu Ceausescu. Dupa sfarsitul razboiului rece, Romania a vrut, mai mult
decat orice, sa devina o tara normala. Iar definitia a ceea ce inseamna normal a fost pentru ea sa
devina membru al NATO si al UE si apoi a crezut ca va fi ca toti ceilalti. Si in aceasta modalitate
de a se adapta nu si-a definit identitatea.
George Friedman defineste problema esentiala a Romaniei:
Ca sa fii o natiune suverana e nevoie sa ai controlul asupra suveranitatii, a viitorului tau national,
a puterii militare si economice pe care o ai. Romanii si nu numai ei si-au spus ca, daca sunt
membri ai UE si NATO aceste organizatii vor avea grija de ea si ea va fi libera sa se ocupe de
alte lucruri. Si cred ca asta e problema: pentru ca eu nu cred ca UE are grija de voi, in mod cert
nu cred ca NATO o face, ca v-ar proteja daca s-ar intampla ceva. Traiti intr-o parte foarte
periculoasa a lumii in care oricand se poate intampla ceva. Si trebuie sa va dezvoltati institutiile
suveranitatii, dar asta se face greu, este scump si nu e tocmai confortabil. In aceasta faza se afla
Romania.
Reporter: O analiza Stratfor spunea ca SUA au recomandat Romaniei in sustinerea fortelor
democratice de la Chisinau sa creeze organizatii media, ONG-uri, fonduri de investitii si a
esuat. Romania a spus mereu ca are nevoie de sustinerea UE in ajutarea Moldovei, pentru ca
singura nu poate face multe.
G.F.: Iata cum sta treaba: nu aveti sustinerea UE. Prin urmare, intrebarea pentru Romania este
daca face ceva de una singura, nu face nimic sau incearca sa gaseasca alte relatii. Si mi se pare ca
analiza Romaniei e de genul: daca atrag fortele europene de partea mea, atunci sunt mai
puternica. E adevarat, numai ca nu atrageti fortele europene.Moldova este o regiune romaneasca,
a cazut in mainile rusilor din cauza pactului dintre Hitler si Stalin, nu poate fi revendicata fara
riscuri, nu poate fi revendicata fara eforturi si din acest punct de vedere mi-e greu sa imi dau
seama cum e Romania, ca sa ne intoarcem al inceputul discutiei.

Nu mi-e clar ca inteleg care sunt interesele nationale fundamentale ale Romaniei si ce riscuri este
pregatita sa isi asume. Cred ca e in pozitia in care nu vrea sa isi asume niciun risc, ceea ce e
perfect rezonabil, insa traiti intr-un colt de lume in care nu prea exista optiuni.
Si ultimii 20 de ani au fost un interludiu foarte placut in istorie. Inainte de asta intelegeati totul
despre riscuri, ii intelegeati pe rusi, va intelegeati guvernul. Pentru 20 de ani a fost mai usor si
cred ca faceti confuzie intre acesti 20 de ani si viitorul vostru. Rusii isi revin, germanii isi joaca
jocul, americanii isi joaca jocul care e diferit de al tuturor celorlalti iar Romania are chestiuni
strategice de clarificat, decizii strategice de luat. Iar ceea ce face ea in UE si NATO este sa se
eschiveze de la a lua decizii strategice. Lasandu-le pe seama altora. Si nu merge asa.
Si cred ca, dupa criza greaca, germanii s-au intrebat ce primesc de la UE. Si primesc acces la
pietele voastre, dar nu vor sa va scoata din faliment. Cand estul Europei a fost in criza, Germania
a vrut intercentia FMI, adica banii americani, iar americanii au intervenit atunci. Dar cred ca e o
greseala sa credeti ca americanii vor lasa FMI sa salveze de la faliment UE, doar daca germanii
nu vor fi de acord sa scoata din faliment California.Fie UE e o federatie de state, caz in care
Romania si Germania sunt la fel de diferite precum Texas si California, fie este o zona de comert
liber in care nimeni nu are obligatii fata de altcineva. Celor din exterior le-a devenit clar ce este
UE si le e clar si germanilor ce vor.
Insa validarea psihologica pentru Romania, Ungaria si alte tari privind validarea iesirii din
comunism a fost UE, a fost o majora necesitate psihologica. Si, din nefericire, in mintea lor a
deveni parte a Europei a insemnat a deveni parte a UE. Cred ca e vremea sa recunoasteti ca
Romania este europeana pentru ca este in Europa, ca este o tara suverana si are propriile interese,
ca UE poate fi un instrument util daca e in interesul ei. Dar Romania trebuie sa se intoarca la
istorie si asta e greu, pentru ca n-a fost niciodata o parte a istoriei, spre deosebire de Polonia, sau
chiar Ungaria.
Reporter: In ultima dvs. carte, Urmatorii 100 de ani, avansati idei extrem de interesante,
referitoare la diferite state ale lumii. V-as provoca la o prognoza, cum va arata Romania peste
100 de ani?
G.F.: Vad Romania ca parte a unei coalitii, dar nu mi-e clar ce fel de coalitie. Coalitia Europei
este o iluzie, o iluzie foarte atractiva, dar ea nu exista. NATO e istorie. Cand ma uit la Romania
vad ca interesele sale fundamentale sa fie in siguranta fata de Rusia.
Nu fiindca rusii sunt monstri sau agresivi, ci pentru ca sunt o putere imensa si voi sunteti una
mica. America a calcat pe tari pentru ca nu le-au observat si asa fac si rusii. Iar rusii v-au calcat
in picioare si inainte.Va vad ingrijorati din cauza Rusiei, in timp veti fi ingrijorati si referitor la
Turcia. Insa problema voastra este construirea propriei coalitii, nu adaugandu-va unei coalitii. Iar
ea este Intermarium, singura capabila sa va asigure promovarea propriilor interese.Un mare
pericol e daca Germania isi creeaza o coalitie pe la spatele vostru cu rusii sunteti in capcana de
aceasta data. Dar Romania a fost mereu prinsa intre mari puteri, calcata in picioare in drumul lor

spre o alta destinatie. Provocarea pentru Romania este sa invete sa devina mai periculoasa pentru
a exista.Nota: Stratfor este o companie de analiza, supranumita de unii si CIA din umbra. Este
liderul mondial in oferirea de analize geopolitice si a fost fondata in 1996 de George
Friedman.George Friedman este fondator si CEO al Stratfor. Ultima sa carte, Urmatorii 100 de
ani: O prognoza pentru secolul XXI, este un best seller al New York Times. Inainte de a fonda
Stratfor, Friedman a fost directorul Centrului de Studii Geopolitice, pe care l-a fondat in 1994,
impreuna cu Universitatea din Louisiana. A fost 20 de ani profesor de stiinte politice si
consultant pentru agentii guvernamentale si ale inaltilor ofiteri din armata americana pe
probleme de securitate si aparare.
Sursa:http://realpolitic.ro

Acest proiect despre Romnia i propune s analizeze, din perspectiv geopolitic, tocmai aceti
factori interni, adic modul n care reuim s ne facem interesani din punct de vedere geopolitic
i geostrategic i argumentele cu care ne punem n valoare punctele tari. In zilele nostre, are loc
un proces de mutare dinspre geopolitic nspre geoeconomie, specialitii vorbesc de
cronopolitic, ca o recunotere a faptului c ceea ce conteaz acum este viteza de reacie, modul
n care, sub presiunea timpului, reueti s i pui n valoare factorii clasici ai puterii, precum
teritoriul, populaia, resursele naturale. n acelai timp, n am subliniat faptul c, n analiz,
factorii clasici ai puterii nu
trebuie ignorai, c acetia pot irumpe n contemporaneitate cu o for uneori ieit din comun.