Henry Ey: normalitatea e circumscrisa prin urmatoarele coordonate:
1. Autoactualizarea: eficienta modului in care o persoana isi poate valorize propriile resurse in vederea atingerii scopurilor. 2. Integrarea: reactii si experienta constructiva si adecvata la situatiile existential si la activitatea grupurilor de apartenenta , astfel incat comunicarea si relationarea sa se produca in cele mai bune conditii si in beneficiul tuturor participantilor. 3. Autonomia: independenta/relativa independenta existentiala, capacitatea de a se supune in cunostinta de cauza la reguli,normi,legi; precum si capacitatea de a face planuri, de a indeplini, pe cat posibil creative, obiectivele propuse si de a lua decizii adecvate, oportune si in cunostinta de cauza. 4. Perceperea realitatii: obtinerea sinergiei/concordantei intre dorinte/aspiratii pe de o parte si capacitate/resurse personale,aptitudini pe de alta parte, si de asemenea concordant intre nevoile personale si cerintele sociale. 5. Stapanirea mediului ambiant si adaptarea creatoare la realitate: o integrare optima in mediul de apartenenta si o adaptare la schimbare. 6. Echitimia: echi si timus(glanda copilariei. Pastrarea unui echilibru emotional afectiv in orice circumstanta si schimbare a mediului. 7. Libertatea actelor de comportament: capacitatea de a-ti asuma actiunile in mod voluntar si constient si de a le motiva endogen si exogen.
In conditiile existentei deficientei de vedere, raportate la coordonatele starii de normalitate,
trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: 1. Nu trebuie sa se aplice pentru deficientii de vedere corelativul negativ al starii de normalitate (anormalitate). Termenul adecvat este cel de subnormalitate, in sensul ca datorita consecintelor deficientei de vedere, exista anumite planuri sau componente (in particular referitoare la analizatorul vizual, sau care au legatura directa cu acesta) care au o dezvoltare la un nivel sub limitele normale ale stadiului de varsta. 2. Nu exista efecte ereditare directe asupra organismului (defecte congenitale). 3. Maturizarea organica si fiziologica, in contextul deficientului de vedere, este o premisa a dezvoltarii psihice. 4. Trebuie sa ne raportam permanent la reperele psihogenetice si psihodinamice care circumscriu un stadiu/ciclu de varsta, astfel incat efectele &&&&&&&&& sa fie maximale. 5. Trebuie sa se tina cont de tipul fundamental de activitate din stadiul respectiv. Defcienta
de vedere are niste consecinte asupra tuturor acestor aspecte.