Sunteți pe pagina 1din 6

Conjunctia - Clasificarea conjunctiilor,

Locutiuni conjunctionale
Conjunctia
Partea de vorbire neflexibila care leaga, in fraza douapropozitii sau in propozitie, doua cuvinte cu aceeasi
functie sintactica
1.Clasificarea conjunctiilor

A)dupa forma -simple (si, iar, dar, ca, sa, daca)


-compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa)

B)dupa functie:-coordonatoare

-copulative (si, nici)

-adversative (dar, iar, ci, ba, insa)


-disjunctive (sau, ori,fie)
-conclusive (deci, asadar, va sa zica)

-subordonatoare -cauzale (caci, deoarece, fiindca)


-de scop (sa, ca sa)
-conditionale (daca, de)
-concesive (desi)
-de loc (unde)
-consecutive (incat, ca, de)
-de mod (precum, ca)
Nu uita! Si alte parti de vorbire pot avea valoare de conjunctie:

-pronumele relativ (care, cine, ce)


-adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro)
-alte adverbe (asadar, doar)
Atentie! Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste procedeul
corelativelor. In coordonare, procedeul consta in repetarea conjunctiei oriori/sausau In subordonare, conjunctiei
din propozitia subordonata ii corespunde in propozitia regenta un adverb sau un cuvant cu valoare adverbiala (desi,
totusi)

2.Locutiuni conjunctionale:
Grupuri de cuvinte cu inteles unitar si rol de conjunctie. In alcatuirea lor intratotdeauna o conjunctie sau o alta parte de
vorbire cu valoare de conjunctie

Locutiuni conjunctionale:

-coordonatoare -copulative (cat si, precum si, ci si, nu numai)


-adversative (numai ca, in schimb)
-conclusive (prin urmare, de aceea)

-subordonatoare-cauzale (din cauza ca, din pricina ca)


-de scop (pentru ca sa, cu scopul sa)
-conditionale (cu conditia sa, in caz ca)
-concesive (macar ca, cu toate ca, chiar daca, chiar de)
-de loc (de unde, pana unde)
-consecutive (asa ca)
-de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, fara ca sa)
-de timp (pana ce, pana sa, in timp ce, ori de cate ori)

Conjuncia
Conjuncia este o parte de vorbire neflexibil care face legtura ntre pri de propoziie de acelai fel sau dou propoziii. Conjuncia
nu are funcie sintactic, este un cuvnt ajuttor (instrument gramatical). Urmtoarele conjuncii sunt cele mai des folosite: i, nici,
de, sau, ori, dac, fiindc, iar, dar, ns, ci, deci, c, s, ca s, cci, dei, nct, deoarece.

Andrei i Ioana au plecat la cumprturi. (conjuncia i face legtura ntre subiectele Andrei i Ioana)

Am plecat la librrie 1/ i am cumprat mai multe cri. 2/ (conjuncia i face legtura ntre propoziiile 1 i 2)

! De reinut este c legtura ntre propoziii se poate face i prin alte pri de vorbire: pronume relative (care, cine, ce, ct) sau prin
adverbe relative (unde, de unde, pn unde).
Spre deosebire de celelalte conjuncii, care au rolul de a face legtura ntre dou propoziii, conjuncia s este un semn distinctiv
al modului conjunctiv.

A venit spre mine 1/ s-mi arate 2/ c am greit. 3/ (conjuncia s este semnul modului conjunctiv s aratei face legtura ntre propoziiile 1
i 2, conjuncia c face legtura ntre propoziiile 2 i 3 )

Contents [hide]

1 Clasificarea conjunciilor

2 Conjuncii coordonatoare

3 Conjuncii subordonatoare

4 Punctuaia conjunciilor

5 Pri de vorbire cu valoare de conjuncie subordonatoare

Clasificarea conjunciilor
Dup form conjunciile sau locuiunile conjuncionale pot fi de dou feluri: simple (i, nici, dar, iar, ns, ci, ba, deci, c,
s, cci, de, fie) sau compuse (ca s, nct s, cum c).

Dup funcia pe care o ndeplinesc, conjunciile sau locuiunile conjuncionale pot fi: conjuncii coordonatoare ( i, nici, i cu, ci
i, ct i, dar i, precum i, sau, ori, fie, dar, iar, ns, ci aadar, deci, prin urmare) i conjuncii subordonatoare
(c, s, ca s, ca ... s, dac, de, cci, deoarece, fiindc, pentru c, pentru ca s, pentru ca ... s, fr s,
dup cum, dei, mcar s, mcar de, nct).

Conjuncii coordonatoare
Conjunciile coordonatoare leag dou pri de propoziie sau dou propoziii, care nu depind una de alta (care stau pe acelai plan).

Cartea i caietul sunt pe birou. (conjuncia i leag dou subiecte)

Cartea este pe birou, 1/ dar caietul este n geant.2/ (conjuncia dar leag propoziiile principale 1 i 2)

S-mi spui 1/ce doreti 2/ i cum doreti.3/ (conjuncia i leag dou propoziii secundare 2 i 3, determin verbul s spui)

Raportul stabilit ntre pri de propoziie sau propoziii, exprimat cu ajutorul conjunciilor coordonatoare, se numete raport de
coordonare, iar acele pri de propoziie sau propoziiile sunt coordonate.
Exist patru feluri de conjuncii i locuiuni conjuncionale: copulative (i, nici, i cu, ci i, ct i, dar i, nu numai, precum
i), adversative (dar sau da, iar, ns, ci, n schimb), disjunctive (sau, ori, fie, ba), conclusive(deci, prin urmare, aadar, n concluzie).

Conjuncii subordonatoare
Conjunciile subordonatoare leag dou propoziii: una secundar i alta principal. Propoziia secundar se afl ntr-un raport de
subordonare fa de propoziia pe care o determin.

Am mncat att de mult, 1/ nct mi-a fost ru. 2/(conjuncia nct face legtura ntre propoziia secundar 2 i principala 1)

Punctuaia conjunciilor
Atunci cnd prile de propoziie sau propoziiile se afl ntr-un raport de coordonare, introduse prin conjunciile i, sau, ori, nu se
despart prin virgul.

Am fost la supermarket 1/ i am cumprat pine i lapte.2/ (conjuncia i exprim un raport de coordonare ntre propoziiile 1 i 2, dar i
ntre atributele pine i lapte)

Se despart prin virgul prile de propoziie sau propoziiile atunci cnd sunt legate prin conjunciile sau locuiunile conjuncionale
coordonatoare: nici, dar, iar, ns, ci, ci i, dar i, precum i, deci, prin urmare, aadar, n concluzie.

Nu am cumprat lapte, 1/ ns am cumprat pine. 2/ (conjuncia ns leag dou propoziii principale)

Se despart prin virgul prile de propoziie coordonate, legate prin conjuncia i, repetat naintea tuturor prilor de propoziie din
coordonare.

Am cumprat lapte, i pine, i fructe. (pine, fructe se afl ntr-un raport de coordonare; fac parte dintr-o enumerare)

Se despart prin virgul prile de propoziii sau propoziiile coordonate, atunci cnd conjuncia se afl ntre elementele coordonate dar
i naintea primului element al coordonrii.

i eu citesc, 1/i eu scriu.2/ (conjuncia i este prezent n primul termen al coordonrii i face legtura ntre propoziiile coordonate)

Pri de vorbire cu valoare de conjuncie subordonatoare