44

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

Model conceptual al unui sistem software

pentru managementul IMM-urilor virtuale
Lect. Sanda BERAR
Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea "Babes-Bolyai" Cluj-Napoca
Lucrarea de fata si propune sa defineasca un cadru economic si tehnic de dezvoltare a unui
sistem software distribuit pentru managementul IMM-urilor. Modelul sistemului este construit
din patru niveluri conceptuale (economic, al proceselor, al obiectelor, tehnologic), fiecare
oferind o perspectiva diferita.
Cuvinte cheie: sisteme distribuite, management, modelare, firma virtuala.
au fost identificate
ntroducere
de
Tanenbaum
Fig. 1. Nivelurile
sistemului
Tanen-baum89 si
eManagement
ntr-un articol aparut la sfrsitul anului constau
n
1999, Bill Gates scria: Daca anii '80 au fost reducerea
caracterizati de implementarea cali-tatii, iar
La primul nivel,
anii '90 de reinginerie, anii 2000 vor fi anii complexi-tatii,
modelul
descrie
vitezei. Este vorba despre viteza de derulare a organizarea
afacerilor, despre modul n care accesul la
specifica-tiile
informatie va altera stilul de viata al ierarhica
a
sistemului
din
consumatorilor.
Cresterea
calitatii
si termenilor si a
transformarea proceselor eco-nomice se vor
perspectiva
derula cu o viteza mult sporita, astfel nct n functiilor
si
economica:
momentul n care viteza depaseste o anumita identificarea
limita, nsasi natura afacerii se modifica.
structura
Gates99.
interdependenteorganizationala,
IMM-urile, ca forme specifice de organi-zare a lor.
Modelul
tipul de control
activitatii economice, sunt n mod directsistemului
managerial,
implicate n procesul de transfor-mare impus eManagement
relatiile de afaceri
mediului
socio-economic
de
exploziaconsta din patru
etc.
tehnologica a ultimului deceniu. Explozianiveluri, prezentate
n general, orice
Internet-ului,
dezvoltarea
comer-tuluin figura 1.
activitate
electronic si aparitia firmelor virtuale au
economica
este
condus la posibilitatea transformarii unui IMM
constituita dintr-o
clasic ntr-o firma virtuala (sau chiar pur
multime
de
Modelu
virtuala) pentru care sistemul informatic nu
procese,
fiecare
l
mai reprezinta un element complementar, ci
dintre
acestea
Econom
chiar fundamentul struc-turii organizationale.
putnd
fi
definit
pe
ic
n aceste conditii, utilizarea unui sistem
baza
unui
distribuit pentru asistarea managementului este
eveniment
o consecinta naturala, impusa att de mediul
economic sablon.
Modelul
economic, prin necesitatea transformarii
De
asemenea,
Procesel
stilului de conducere, ct si de cel tehnologic.
or
domeniul aplicatie
Modelarea sistemului virtual pentru
al
activitatii
management
economice
este
Sistemul virtual eManagement este mode-lat
Modelul
caracterizat printr-o
ntr-un spatiu format din patru niveluri
Obiectel
colec-tie de obiecte
conceptuale. Avantajele mediului de lucru
or
(consumator,
produse, resur-se).
Scopul sistemului
Servicii &
informatic este sa
Infrastruct
modeleze aspectele
ura

statice si dinamice ale realitatii economice cuobiecte-lor, ct si a

ct mai multa acuratete, ceea ce presupune oproceselor. n acest
analiza si proiectare perfect adaptata att ascop, al

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

45

comerciale
implementate
si
gestioneaza n mod
individual
datele.
Utilizarea n comun
a instrumentelor de
comunicare
si
coordonare, precum
si
standardizarea
proce-selor
din
interiorul sistemului
servesc
la
coordonarea
eficienta a interfetei
cu
clientii/
partenerii
si
la
uniformizarea
procesului
decizional. Eficienta
sistemului
se
bazeaza
pe
utilizarea selectiva a
potentialului oferit
de diferitele tipuri
de relatii, care se
poate manifesta, de
exemplu,
prin
beneficii de cost si
timp,
resurse
tehnologice, transfer
de
cunostiinte
Weber96.

doilea nivel al ierarhiei identifica tipurile Ideea fundamentala

relevante de procese din cadrul sistemului, iara modelului consta
nivelul al treilea descrie obiectele si interfetelen realizarea unui
echilibru
ntre
care compun sistemul.
tipurile
de
activitati
Cerintele nonfunctionale ale sistemului
reprezinta o constanta de-a lungul diferite-lor comerciale (vnzare
tipuri de obiecte economice si specifica tipuldirecta, mar-keting,
serviciilor implementate, mecanisme-le depublicitate,
stocare a datelor, platformele pe care vor rula aprovizionare,
prin
aplicatiile
server/client,
tipul
rete-lei,vnzare
dealeri) si controlul
interfetele, probleme de securitate, etc.
CoorModelul economic se bazeaza pe ideeaafacerii.
integrarii scenariilor de comert electronic ntr-donarea construita
un singur sistem condus de catre un grup depe baza unui proces
manageri si urmareste respectarea principiilorde negociere, fluxul
al
de functionare/organizare ale unui IMMcontinuu
virtual. Deciziile operative ramn n sarcinainformatiilor ntre
managerului
corespun-zator
fiecaruicompartimentele
"departament" electronic al firmei, n timp ce decizionale,
deciziile strategice se vor lua pe bazaposibili-tatea
procesului de negociere ntre membrii grupuluiaccesului, din orice
de conducere. Sistemul utilizeaza pentruparte a sistemului,
suportul deciziilor att componente de modelela date reale si
decizionale, ct si componente inteligenteactuale, eliminarea
redundan-tei sunt
(construite pe baza tehnologiei IA).
cteva din scopurile
acestui model. La
nivel
operativ,
fiecare
dintre
componen-tele
Administrare

Administrare

Iternet

Interfata cu Clientii
Servicii eComm
eComm

Sistem Virtual de

Servicii

function
Se poate spune ca
eaza
sistemul virtual amplifica
doar pe
caracterisiticile esentiale
baza
ale
unui
manager
procecompetitiv.
sului de
Cooperarea
sau
negocier
capacitatea de colaborare
e ntre
este
o
trasatura
parteneri
fundamentala n cadrul
.
unui
sistem
care

Consumator
Firma
Decident

Fig. 2. Modelul
economic al sistemului
Model
Decizional
virtual de management
stica
Creativit ea de a generacontinuu
atea sauschimbari este.
absolut
capacitat determinanta Cunoast
necesaea
dentr-un mediuerea sau
adaptare care prin nsasicapacitat
la
natura lui esteea
de
schimba pre-dispus
nvatare
ri si, maitransformarilor continua
mult,
si
care
seeste
o
capacitat "recreeaza"
caracteri
I
A

Sisteme
Informatice

M
a
n
a
g
e
m
e
n
t
SSDG

46

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

externi.
Sunt
ra unui manager care conduce o firma n careutilizate mijloace si
acumulare de cunostiinte reprezinta o activitatecanale
de
de baza.
comunicare
Abilitatea de abstractizare permite unui bunspecifice Internet.
manager sa modeleze situatiile reale nProcesul
concepte teoretice, abstracte, care pot fi apoi cooperarii virtuale
introduse n sistemul virtual existent. Con-se
refera
la
comitent, abilitatea de transformare avaloarea
reala
aspectelor teoretice, conceptuale n situatii si
adaugata Suter98
contexte concrete, reprezinta o trasatura
prin
colaborarea
definitorie a unui manager.
partenerilor
Structura modelului proceselor este idendispersati geogratificata pe baza modelului economic si se
fic care, n mod
bazeaza pe schema three-tier propusa n
sincron/asincron,
Malone90 care evidentiaza relatiile ierar-hicesi aduc contributia
existente ntre comunicare, cooperare siproprie,
bine
coordonare. Conform autorului, comuni-careadefinita, la funceste cerinta fundamentala pentru ndepliniereationarea
si
activitatilor de cooperare, care la rndul lor conducerea
genereaza activitatea de coordonare. Pe de altaafacerii.
parte, Piepenburg Piepenburg91 definesteProcesul
de
comunicarea ca "fiind alocarea unor coordonare
este
de
subsisteme
coope-rante
unui
ntreg reprezentat
atingerea
functional", iar Malone
Malone90 o numeste "actul de conducere al obiectivelor ntr-o
planiinterdependentelor dintre diverse activitati".maniera
ficata,
uniforma,
Schema propusa de Malone a fost adaptata de
coordonata. Acest
Suter Suter98 pentru modelarea activitatiiproces, este definit
corporatiilor virtuale.
pe buna dreptate de
Cele trei tipuri esentiale de procese 1
Sydow& Windler
comunicare, cooperare si coordonare ca fiind consituit
formeaza n fapt fundamentul oricarei structuri
din patru functii de
virtuale de conducere, indiferent ca este vorbamanagement
de o firma virtuala condusa de un grup deselectie,
alocare,
decidenti sau de o corporatie virtuala formatalegife-rare
si
dintr-un numar de firme care conlucreaza oevaluare. La nivel
perioada limitata de timp pentru atingerea unui operational,
fiescop comun. Diferenta esentiala poate ficare decident este
de
considerata caracteristica de "prioritate". Dacaresponsabil
n cazul unei corporatii virtuale, firmeleselectia de noi
componen-te si desfasoara activitatea de bazaparteneri/clienti, de
coresn mod independent si coopereaza ntr-oalocarea
punzatoare
a
problema specifica, n cazul firmei virtuale,
activita-tea de baza a firmei este realizata peresurselor pentru
baza acestui proces de comunicare-cooperare-serviciul comercial
atribuit. La nivel
coordonare.
tactic
deci-dentii
Procesul de comunicare descrie schimbul de sunt
implicati
informatii dintre partenerii interni sau
mpreuna n legiferarea si evaluarea
consecintelor
rezultate
din

deciziile
individuale,
precum
si
n
selectia si alocarea
de noi servicii sau
parteneri strategici.
Aceasta coordonare
este asistata de
diverse tehnologii
de comunicare, de
la e- mail pna la
compo-nenta suport
pentru deciziile de
grup.
Sistemul virtual de
management
trebuie
sa
oglindeasca
n
termeni ct mai
exacti ope-ratia de
conducere a unei
firme, modelata ca
o
colectie
de
obiecte economice
orien-tate
spre
eveniment,
executabile
concuren-tial ntrun mediu distribuit
eterogen.
Modelul
obiectelor
este
reprezentat
n
termeni
de
interfata,
specificndu-se
atri-butele esentiale
asignate
fiecarui
obiect n parte. O
detaliere
si
specializare
a
acestui model va fi
realizata
n
momentul proiectarii/implementarii
sistemului. Pentru
con-struirea
obiectelor
economice ce vor
com-pune sistemul
informatic
este
necesara,
ntr-o
prima
etapa
identificarea

evenimen-telor externe care pot conduce la1 citat n Suter B.,

Kampfen K., Probst,
diverse activitati manageriale (figura 3).
A.,
Towards
a
cooperating
support
system for virtual
enterprises, Proceedins

of the 6th European

Conference
on
Information Systems,
vol I., France, June
1998, vol. I, pag. 203217

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

Identificarea tuturor obiectelor economice, a2. Preconditia de

asociatiilor persistente si a relatiilor de stare a datelor (de
mostenire dintre ele conduce la descrierea exem-plu, fortarea
modelului static al obiectelor, prin diagra-mele unui
interval
OMT Booch91. n vederea comple-tarii maxim sau a unei
modelului cu asociatiile dinamice, pentru date de expirare);
fiecare operatie n care un anumit obiect este 3. Trasformarea
implicat se va defini o actiune (implementata de stare a datelor
exemplu,
ca metoda) si se vor specifica atributele (de
necesare pentru obti-nerea rezultatului. actualizarea unui
deciSpecificarea formala a actiunilor s-a realizat n criteriu
zional);
prezentul model pe baza urmatoarelor cinci
4. Transformarea
elemente specifi-cate de Prins Prins97:
de
stare
1. Preconditia de stare comportamentala;
comportamen-tala;
rn (schimbarea politicii de
preturi a unui Furnizor)
E
v
.
E
x
t
e

descrier
Fiecare dintre aceste e,
elemente pot contine un valoare
numar variat de intrari maxima
(0-n), suma tuturor ,
intrarilor constituind n respecti
final
speci-ficarea v minicontractuala a actiunii. ma,
Au fost identificate pondere
urmatoarele tipuri fun- ;
damentale de entitati2 Alte
rnat
implicate n sistemul
iva virtual de management:
cara
Decizie - caracterizata
cteri
prin formulare, criterii,
zata
alternative, consecinte,
prin
model
deci-zional
desc
aplicat,
decidenti
riimplicati,
media-tor,
ere;
rezultat;
1 Criteriu decizional caracterizat
prin

47
5. Conditia
de
monitorizare
corelata
cu
generarea
unui
anumit eveniment
(de
exemplu,
corelarea
ntre
aparitia unui nou
decident la "masa"
negocierilor
si
actua-lizarea
setului de criterii si
variante
ale
deciziei de grup).

Varianta

Criteriu

Fig. 3. - Indentificare
obiectelor economice
pornind de la evenimente
externe
1 Con
n - caracterizatlegatura
ca,
prin nu,
ntelege
secinta
me,
pozitie,
telefon,
ri
e-mail,
partener
caracter atributii,
specializare,
alte
iale
izata
compe-tenta;
adrese
specific
prin

Consumator
de
e,
stare a
princontact,
discount
mediulu caracterizat
nume,
profesie,
cont
;
i amb
vrsta,
educatie,bancar,
iant,
pozitionare
geo-istorie a
valoare,
criteriu grafica, adresa e-relatiilo
istorie
ar
cu
si alter-mail,
relatiilor
cu
firma;
firma,
nativa
Firma activitat
carora
client/distribuitor/f e
le

ca-specific
corespu urnizor
racterizata
prin
a,
nde;
codlocaliza
2 Dec denumire,
fiscal,
ma-nager,
re
iden
persoana
degeografi
t
uma
Diverse roluri manageriale

Decizie

Dec

48

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

Infrastructur a

Servicii

cooperare1 Serviciu/Produs - caracterizat prin de- coordonare descrise

numire, pret de livrare, garantie;
anterior. Figura 4
2 Stoc - caracterizat prin tip produs, data,
prezinta taxonomia
cantitate, valoare;
serviciilor precum
Catalog produse/servicii/clienti ca- si infrastructura pe
racterizat prin datele specifice informatiei pe care
sunt
care o stocheaza, data de catalog.
fundamentate.
Modelarea obiectelor si a proceselor res-pectaServiciile
de
cerintele de functionalitate ale sistemuluicomunicare
si
informatic. Exista o serie de alte cerintecooperare
sunt
nonfunctionale care specifica infrastructura peinstrumente
de
care se va realiza sistemul. Daca n etapa de tipul forumurilor de
analiza accentul este pus pe obiectivelediscutii sau a postei
functionale, etapele de proiectare sielectronice
care
implementare ale siste-mului se axeaza n cea permit mem-brilor
mai mare parte pe rezolvarea aspectelorfirmei virtuale sa
nonfunctionale.
schimbe,
ntr-o
n cadrul nivelului Servicii&Infrastruc-tura maniera eficienta,
este necesara definirea serviciilor tehnologice informatii relevante
care asigura suportul pentru realizarea pentru procesul de
proceselor de comunicarecooperare si care
nu se regasesc n

Fig. 4. nivelur
sistemele
Serviciile de date i
eteroge
contin componentele ierarhic
ne care
care
rezolva e,
compu
problemele de stocare fiecare
n
a infor-matiilor, de dintre
servicii
procesare a datelor acestea
le.
primite din exterior si adaug

de reprezentare a nd un
datelor spre exterior. plus de
Nivelu
Ele rezolva practic functio
l
probleme
de nalitate
masini
management operativ si
de
si pot fi definite, ca asigur
calcul
nd
sisteme
si
interop
tranzactionale.
retele
erabilit
Infrastructura
de
tehnologica
esteatea
calcul
structura-ta pe treidintre
atoare

datele gestionate de
compo-nenta
pentru serviciile de
date.
Serviciile
de
coordonare asigura
suport TI pentru
functiile
de
management
fundamen-tale,
incluznd sistemul
suport de negociere si decizii de
grup, componente
pentru
diverse
modele
decizionale,
sisteme
expert,
instrumente pentru
achizitionare
si
selec-tare
de
informatii
strategice att din
interiorul firmei ct
si din exterior.
Servicii de
Comunicare

Administr
area
Obiectelor
& Datelor

Masini de
Schimburi de
Calcul &
Informatii
Retele de
Calculatoare

Arhitectur
tui nivel trare
aindepe
consta n obiectelor sindenta
maparea asigura
a
obiectelor accesul laaplicadisdate
tiilor
tribuite indiferent de(pe
peste
locatia lororice
resursele fizica.
tip de
disponibil Structurile masina
e.
de
de
Niveluladministrare calcul,
administr a obiectelorn orice
de
tiplimbaj
area
obiectelor CORBA side
progra
si datelor ODBMS
contine formeaza unmare)
n
instrument mediu caresi
acelasi
e
depermite
adminis- dezvoltarea timp

asigura
capacit
ati de
integra
re.

Nivelul
schimb
urilor
de
infrom
atii primeste
cererile
transmi
se de
compo
nentele
servicii

lor,

localizeazainforma

tia

Revista Informatica Economica, nr. 3 (15)/2000

Proceeding of the
eliberarea serviciilor de problemele de cautare Conference
on
si mapare a informatiilor.
Compu-tern etapa de implementare a serviciilor si a supported
infrastructurii se va urmari respectare a trei Cooperative Work,
principii fundamentale: standardizare/por- Los Angeles, 1990,
tabilitate (de exemplu, CORBA sau Java), pg. 357-370
modularitate (combinarea componentelor si
Piepenburg91
eventuala reutilizare) si distributia mediului
U.,
(sistemul trebuie sa func tioneze ntr- un mediu Piepenburg,
Ein
Konzaept
von
distribuit att geografic ct si asincron).
Kooperation und
die
technische
Bibliografie
Untersttzung
Booch91 Booch, G., Object Oriented Design kooperativer
with Applications, The Benjamin/ Cummings Prozesse,
Publishing Company, inc., 1991
Oberquelle,
H.,
Iacovou95 Iacovou, C., Benbasat I., Dexter, Kooperative Arbeit
A., Electronic Data Interchange and Small und
Organizations: Adoption and Impact of Computereunterst
Technology, MIS Quarterly, December, 1995, tzung - Stand und
pg. 465-485
Perspektiven,
Ketler97 Ketler, K., Willems, j., Hampton, Stuttgart, 1991, pg.
V., The EDI Implementation Decision: A Samll 79-98
Business Perspective, Communications of the Prins97 Prins, R.,
ACM, 1997, pg. 70-76
Blokdijk,
A.,
Malone90 Malone, T.W., Crowston, K.,
Oosterom,
N.E.,
What is Coordination Theory and How can I Family traits in
business
objects
Help Design Cooperative Work Systems?
and
their
applications, IBM
Systems Journal,
vol. 36, no. 1,
1997, pg. 12-31

49
Suter98 Suter B.,
Kampfen
K.,
Probst,
A.,
Towards
a
cooperating
support system for
virtual enterprises,
Proceedins of the
6th
european
Conference
on
Information
Systems, vol I.,
France, June 1998,
vol. I, pg. 203-217
Tanenbaum89
Tanenbaum, A.,S.,
Computer
Networks,
nd
Prentince-Hall, 2
, London, 1989
Weber96 Weber,
B., Die Fluide
Organisation
Konzeptionelle
berlegungen fr
die Gestaltung und
das Management
von Unternehmen
in
hochdtnamischen
Umfeldern,
Paul
Haupt,
Bern,
Sttugart,
Wien,
1996