GHILT ROXANA MARIA

STAGIAR ANUL 3
CECCAR FILIALA BUCURESTI
Studii de caz: sesiunea septembrie 2011
Contabilitate
Aplicatia 1: SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.
Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/
bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile
se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in
numerar.
Emisiune de obligatiuni:
461 = 161 20.000 lei
Incasarea imprumutului de la obligatari:
5121 = 461
20.000 lei
Rascumparare obligatiuni:
505 = 5121 (5000*1,85+ 5000*2,2) = 9250+11000 = 20250 lei
Anulare obligatiuni:
% = 505 20250 lei
161
20000 lei
664
250 lei
Plata dobanzii:
666 = 5311 30 lei

Aplicatia 2: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca

obiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana
in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerta castigarea
procesului. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:
a)
A - Procesul a fost castigat;
b)
B - Procesul a fost pierdut.

Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti:

6812 = 1511 10.000 lei
4118 = 4111 10.000 lei
Inregistrare cheltuieli de judecata:
622 = 5121 500 lei
a. Procesul a fost castigat:
Anularea provizionului constituit:
1511 = 7812 10.000 lei
Incasarea clientului:
5121 = 4118 10.000 lei
b. Procesul a fost pierdut:
Inregistrarea creantei ca pierdere:
% = 4118 10.000 lei
654
4427
Anularea provizionului:
1511 = 7812 10.000 lei
Aplicatia 3: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de
8.000 lei, iar valoarea lor de piata este de 10.000 lei. Diferentele din reevaluare se
transfera
ulterior in capitalul social.
Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani, rambursat integral la scadenta, se
efectueaza urmatoarele operatii:
a.
Obtinerea creditului in suma de 10.000 la un curs de 3,8 lei ;
b.
Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize, cursul valutar la 31.12 fiind
de 3,88 lei/;
c.
Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize, cursul valutar la
31.12 fiind de 3,85 lei/;
d.
La scadenta, se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei/;
Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare:
261= 1065 2.000 lei
Transferul rezervei in capitalul social:
1065 = 1012 2.000 lei
a. Obtinerea creditului bancar:
5124 = 1621 38.000 lei

b. Evaluarea datoriei in devize:

665 = 1621 800 lei
c. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an:
1621 = 765 300 lei
d. Rambursarea creditului la scadenta:
% = 5124
39100 lei
1621
38500 lei
665
600 lei
Aplicatia 4: SC "U.A.M.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/
actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de
emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care
devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.
Modalitatea de calcul a conversiei este:
- valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei
- valoarea primei de emisiune = 1.500 - 1.000 = 500 lei
Emitere actiuni:
456 = 1011 1000 lei
Stingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari:
404 = %
1500 lei
456
1000 lei
1041 500 lei
Aplicatia 5: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30.000 lei, divizat in
3.000 actiuni a 10 lei nominalul, valorand 12 lei, decide majorarea capitalului social prin
incorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.000 lei. In acest scop se emit 1.000
actiuni
noi gratuite, la valoarea nominala de 10 lei.
Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege.
Aplicatia 6: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500
actiuni a 10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.
Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de
1.0 lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.
Majorare capital social:
117 = 1012 1000 lei
Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt
(actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni
50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei

20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei

Total 900 lei
Aport la capitalul social:
456 = 1011 500 lei
161 = 1011 400 lei
1011 = 1012 900 lei
Aplicatia 8: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 actiuni emise,
avand valoarea nominala de 10 lei.
Aportul adus de actionari consta din:
- 600 lei o licenta;
- 400 lei un program informatic;
- 30.000 lei cladiri;
- 7.000 lei materii prime.
Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru
care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.
Constituire capital social:
456 = 1011 40.000 lei
Aportul in natura al capitalului social:
% = 456 40.000 lei
205
600 lei
208
400 lei
212
30.000 lei
301
7.000 lei
Varsarea capitalului social:
1011 = 1012 38.000 lei
Incasarea diferentei de aport:
5121 = %
2525 lei
461
2000 lei
768
300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de
zile)
758
225 lei
Varsarea capitalului:
1011 = 1012 2000 lei

Aplicatia 9: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social

format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la
data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni.
456 = 1011 20.000 lei ???????????
Aplicatia 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cu
o valoare nominala de 200 lei. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.600
lei si
din numerar restul.
456 = 1011
% = 456
213
5311
1011 = 1012
Fiscalitate

6000 lei
6000 lei
3600 lei
2400 lei
6000 lei

Aplicatia 11: Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei

categorii sfera de cuprindere a impozitului.
Platitorii impozitului pe profit sunt, conform art.13 din CF:
1. persoanele juridice romane: asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa,
atat in Romania cat si in strainatate.
2. persoanele juridice straine ce isi desfasoara activitatea printr-un sediu
permanent: asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent
3. persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara
activitatea in Romania intr-o asociere CU SAU FARA personalitate juridica:
asupra partii din profitul impozabil atribuibile fiecarei persoane in parte
4. persoane juridice straine care realizeaza venituri in legatura cu proprietati
imobiliare din Romania sau din cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana: asupra profitului impozabil aferent acestor venituri
5. persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personlitate
juridica: asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei
fizice rezidente; se retine de catre persoana juridica romana
Aplicatia 12: Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor i a
elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele
exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.
Elementele similare veniturilor sunt:

1. diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si

datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate in rezultatul reportat ca urmare a
retratarii sau trnspunerii
2. rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe
3. catigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii
dobandite/rascumparate
Elementele similare cheltuielilor:
1. diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca
urmare a retratarii sau trnspunerii
2. cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a
mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata la
rezultatul reportat
3. diferenele nefavorabile dintre preul de vanzare al titlurilor de participare proprii
i valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzrii titlurilor
respective
Aplicatia 13: Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite pentru a fi deductibile
cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de
servicii.
Cheltuielile mai sus mentionate, pentru a putea fi deductibile trebuie sa se poata justifica
necesitatea lor in scopul activitatilor desfasurate si sa existe contracte incheiate care sa
cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate,
tarifele percepute, valoarea totala a contractului; defalcarea cheltuielilor trebuie facuta pe
intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului
contractului.
Prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese verbale de
receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale
corespunzatoare.
Aplicatia 14: Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi
deductibil amortizarea fiscal.
Conform articolului 24 din CF, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala
care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii,
pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
2. are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
3. are o durata de utilizare mai mare de un an.
Aplicatia 15: Prezentai care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe
profit.
Conform articolului 26 din CF:
(1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din
profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se

va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe

profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
(2) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin
divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre
cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz.
(3) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1) se aplic lundu-se n
considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
(4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat
pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la
care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere
se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor
5 ani, respectiv 7 ani, dup caz.
(5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual realizat ncepnd
cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile
impozabile obinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua
n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora
Aplicatia 16: Care sunt termenele de plat n cazul impozitului pe profit?
Conform articolului 34 din CF:
(1) Plata impozitului se face astfel:
1. contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele
din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe
profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaie
(decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii
bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate.;au obligaia de a
declara i efectua trimestrial pli anticipate, n contul impozitului pe profit anual, n
sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu
indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu
ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate,
pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate,
este impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru
anul precedent, fr a lua n calcul plile anticipate efectuate n acel an.
Contribuabilii nou-nfiinai sau care la sfritul anului fiscal precedent nregistreaz
pierdere fiscal efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei
rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care
se efectueaz plata anticipat.
Contribuabilii , pentru efectuarea plilor anticipate n anul 2011, aplic urmtoarele
reguli:
a) contribuabilii care n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datoreaz impozit pe
profit/impozit minim i n perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 datoreaz impozit
pe profit efectueaz trimestrial pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul
unei ptrimi din suma rezultat prin adunarea impozitului datorat n cele dou perioade,
actualizat cu indicele de inflaie prevzut la alin. (1);

b) contribuabilii care n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datoreaz impozit pe

profit/impozit minim i n perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 nregistreaz
pierdere fiscal efectueaz trimestrial pli anticipate n contul impozitului pe profit la
nivelul unei ptrimi din impozitul pe profit/impozitul minim aferent primei perioade,
actualizat cu indicele de inflaie prevzut la alin. (1).

2. contribuabilii, alii dect cei prevzui la lit. a), au obligaia de a declara i plti
impozitul pe profit trimestrial pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare
trimestrului pentru care se calculeaz impozitul, dac n prezentul articol nu se prevede
altfel. ncepnd cu anul 2012, aceti contribuabili urmeaz s aplice sistemul plilor
anticipate prevzut pentru contribuabilii menionai la lit. a). Contribuabilii prevzui la
alin. (1) lit. b) pltesc pentru ultimul trimestru o sum egal cu impozitul calculat i
evideniat pentru trimestrul III al aceluiai an fiscal, urmnd ca plata final a impozitului
pe profit pentru anul fiscal s se fac pn la termenul de depunere a declaraiei privind
impozitul pe profit.
Contribuabilii care definitiveaz pn la data de 25 februarie nchiderea
exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc
impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 25 februarie inclusiv a
anului urmtor.
(2) n cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat de ctre
contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) i e) i reinut de ctre persoana juridic
responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit asupra prii din profiturile
asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana responsabil are obligaia de a
declara i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii
urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. d) au obligaia de a declara i plti impozit pe
profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului.
(4) Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual,
pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz
impozitul.
(5) Contribuabilii care obin venituri majoritar din cultura cerealelor i a plantelor
tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit
anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se
calculeaz impozitul.
(12) Persoanele juridice care nceteaz s existe n cursul anului fiscal au obligaia s
depun, prin excepie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraia anual de impozit pe
profit i s plteasc impozitul pn la data depunerii situaiilor financiare la registrul
comerului.
Aplicatia 17: Prezentai modul de determinare al impozitului pe veniturile din
tranzacionarea aciunilor n anul 2009 i apoi n anul 2010
2009: In perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 inclusiv, castigurile realizate

de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si
valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, sunt venituri neimpozabile
2010: De la 1 ianuarie 2010, Fiscul reintroduce impozitul pe veniturile din tranzactiile cu
actiuni. Asadar, pentru actiunile cu detinere mai mare de 365 de zile se plateste un
impozit de 1% iar pentru actiunile cu detinere mai mica de 365 de zile se plateste 16%.
Impozit anticipat - 1% din castigul determinat la fiecare tranzactie; Retinerea
impozitului se realizeaza in momentul decontarii tranzactiei de vanzare.
Platitori(prin retinere la sursa) - intermediarii, societatile de administrare a investitiilor
in cazul titlurilor de participare la societatile deschise de investitii, alti platitori de venit,
dupa caz.
Termen de plata - pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a retinut
impozitul
Impozit anual datorat stabilit de organul fiscal competent - 16% asupra castigului net
annual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de
participare la fondurile deschise de investitii ) intr-o perioada mai mica de 365 de zile de
la data dobandirii;
- 1% asupra castigului net anual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate
(in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii) intr-o perioada mai
mare de 365 de zile de la data dobandirii.
Audit
Aplicatia 18: Caracterizati auditul statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent
si independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati n vederea exprimrii unei
opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a poziiei si situaiei financiare
precum si a rezultatelor (performantelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaza si certifica n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit,
inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozitii
legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca
urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt:
profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana
juridica;
- obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare
ale entitatii, n totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale
situatiilor financiare,, n functie de referentialul contabil aplicabil;
- scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si
completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor
obtinute de entitatea auditata;
- criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprima opinia l
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile

utilizatorilor, n masura n care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea
auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol n protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei asigurari referitoare la:
- acuratetea declaratiilor financiare;
- continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
- existenta unor fraude;
- respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme
sociale
Aplicatia 19: Prezentati riscul in auditul financiar.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c
erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI),
riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate
prezenta
sub
forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
Riscul inerent consta n posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni
sa comporte erori semnificative, izolate sau mpreuna cu erorile din alte conturi sau
categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul
inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:
- experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbari intervenite n
cursul exercitiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii si alte mprejurari de natura a incita la prezentarea
unor situatii financiare inexacte
- natura activitatilor desfasurate de ntreprindere (uzura morala a tehnologiei,
echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);
- factori influentnd sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si
concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;
- situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continnd ajustari privind
exercitiile anterioare sau estimari;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari;
- nregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfrsitul exercitiului.
Riscul legat de control consta n faptul ca o eroare semnificativa n cont sau ntr-o
categorie de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri de cont sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de
control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente
oricarui sistem contabil si de control intern.
In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa
documenteze elementele pe care se sprijina n concluziile sale.

10

Riscul de nedescoperire consta n faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc

sa descopere o eroare semnificativa n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operatiuni,
izolata sau mpreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului;
riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile
folosite de auditor.
Exista anumite relatii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile
legate de control.
De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un
nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct sa fie redus ct mai mult riscul de audit
si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta
un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit.
Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul
semnificativ si riscul de audit; cu ct pragul de semnificatie este mai mare cu att riscul
de audit este mai mic si invers.
Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus,
riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:
- sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;
- sa reduca riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul si ntinderea
controalelor proprii
Aplicatia 20: Definiti probele de audit financiar.
Probele de audit reprezinta ansamblul informaiilor obinute de auditor, care stau
la baza formularii concluziilor pe care se va baza opinia de audit; acestea cuprind
documente primare i contabile care stau la baza situaiilor financiare, obinute din surse
interne, informaii colaterale, precum i documente care reflect informaii obinute din
surse externe referitoare la compania auditata. Majoritatea probelor de audit cu caracter
contabil sunt colectate n cadrul entitaii auditate, dar i din mediul extern al
companiei auditate, prin intermediul confirmrilor primite de la partenerii
comerciali, bnci, evaluatori, juriti etc
Prin intermediul probelor de audit se evalueaz de ctre auditor
fidelitateadeclaraiilor conducerii comparativ cu informaiile coninute de situaiile
financiare, i implicit dac sau n ce msura acestea au fost distorsionate sub influena
erorilor saufraudelor nedetectate sau necorectate
Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de
procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive.
Aplicatia 21: Prezentati continutul serviciilor conexe in audit.
Prin aceasta notiune se intelege gama de activitati de audit efectuate de un auditor
financiar care consta in principal in urmatoarele:
a. misiuni de examene limitate (revizuiri);

11

b. examene pe baza de proceduri convenite;

c. masuri de compilare a informatiilor financiar-contabile.

Misiuni de examene limitate

Profesia de auditor reglementeaza aceasta activitate desfasurata de auditorii financiari
prin Standardele Internationale de Revizuire a situatiilor si informatiilor financiare, prin
care sunt stabilite procedurile si principiile fundamentale ale acestor tipuri de misiuni.
Obiectivul unei asemenea misiuni este de a permite unui auditor financiar sa ofere un
grad de siguranta rezonabil, daca a sesizat vreun aspect care il determina sa creada ca
situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative potrivit unui
cadru de raportare financiara identificat, in conditiile in care procedurile utilizate nu ofera
probele necesare obligatorii care sunt cerute in conditiile efectuarii unui audit financiar
curent.
Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze misiunea de revizuire a informatiilor
financiare respectand principiul scepticismului profesional, admitand ca pot exista
conjuncturi care pot exprima situatii financiare sau informatii financiar-contabile
denaturate in mod semnificativ.
Pentru realizarea acestei misiuni de audit conexa, auditorul trebuie sa obtina probe de
audit adecvate si suficiente, prin investigari si proceduri analitice prin care se pot formula
concluzii obiective.
Prin probele de audit obtinute, auditorul trebuie sa furnizeze un nivel moderat de
asigurare, potrivit careia informatiile financiar-contabile nu contin denaturari
semnificative, opinia exprimata de catre auditor este de natura unei asigurari negative.
Principalele aspecte urmarite de catre un auditor financiar sunt:
a. obiectivul si principiile fundamentale ale unei misiuni de examinare limitate;
b. procedurile analitice de realizare;
c. raportarea rezultatelor unei asemenea misiuni.
Obiectivul si principiile misiunii
Obiectivul misiunii consta in a permite auditorului sa traga concluzia ca, pe baza probelor
de audit obtinute, niciun fapt/eveniment nu a fost descoperit pentru a-l face sa creada ca
situatiile financiare/informatiile financiar-contabile nu au fost stabilite in toate aspectele
semnificative potrivit unui referential contabil, ceea ce se defineste prin notiunea de
asigurare negativa.
Auditorul financiar trebuie sa respecte, indiferent de misiunea de audit, urmatoarele
principii: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala,
confidentialitatea, profesionalismul si respectarea normelor profesionale ale organismului
din care face parte.
Potrivit acestor principii fundamentale profesionale, auditorul trebuie sa efectueze
misiunea de examen limitat, in conditiile in care misiunea poate sa nu descopere anomalii
semnificative in situatiile financiare sau informatiile financiare cerute a fi auditate.
Procedurile analitice de asigurare

12

In cadrul acestei misiuni de audit auditorul recurge la rationamentul profesional in

vederea determinarii naturii si intinderii procedurilor de examen limitat. In acest sens, pot
fi luate in considerare urmatoarele elemente:
a. probele de audit obtinute in cadrul unor misiuni;
b. cunoasterea activitatii entitatii auditate;
c. cunoasterea activitatilor si domeniilor semnificative.
Procedurile de baza ale acestui tip de misiune sunt stabilite de catre auditorul financiar in
functie de complexitatea misiunii si rationamentul profesional al persoanei auditorului,
dar elementele centrale pot fi structurate astfel:
a. cunoasterea activitatii entitatii economice si a sectorului din care face parte aceasta;
b. analizarea principiilor, metodelor si practicilor contabile utilizate de entitatea unde se
executa aceasta misiune;
c. analizarea procedurilor interne ale entitatii in ceea ce priveste contabilizarea,
clasificarea si intocmirea documentelor de sinteza si a rapoartelor specifice acestui tip de
misiune;
d. analizarea procedurilor analitice privind identificarea elementelor si activitatilor
neobisnuite intalnite in activitatea entitatii economice.
Raportarea misiunii
In cadrul acestui tip de misiune, raportarea trebuie sa redea o concluzie sub forma unei
asigurari negative ca situatiile aferente acestui tip de misiune nu contin erori
semnificative. Prin aceasta concluzie nu este exprimata o opinie, ca in cazul raportului
auditului situatiilor financiare, ci ea exprima o asigurare ca situatiile economicofinanciare aferente acestui tip de misiune nu contin denaturari semnificative.
Examene pe baza de proceduri convenite
Standardul Internaional pentru Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4400 stabilete procedurile i
principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare cu privire la
responsabilitile practicianului n cadrul unei misiuni de examinare a informaiilor
fmanciare pe baz de proceduri convenite.
a) Obiectivul si principiile fundamentale
Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri convenite const n punerea
n lucru, de ctre practician, a procedurilor i tehnicilor care au fost definite n prealabil
de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual cu terii interesai precum si n
comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii. ntruct practicianul prezint un
raport numai asupra constatrilor reieite din procedurile convenite, nicio asigurare nu
este furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz procedurile i
constatrile practicianului i trag ei nii propriile concluzii din lucrrile acestuia.
Raportul se adreseaz exclusiv prilor cu care s-au convenit procedurile de lucru,
deoarece ali utilizatori ar ignora motivele punerii n lucru a procedurilor i ar risca s
interpreteze greit rezultatele.Practicianul trebuie, n astfel de misiuni, s respecte regulile
de etic: integritate, obiectivitate, competen profesional, confidenialitate,
profesionalism i respect fa de normele etice i profesionale. Independena nu este o
exigen pentru astfel de misiuni; dac totui practicianul nu este independent va face
meniune n raportul su. Practicianul trebuie s se asigure c ntreprinderea i ceilali
utilizatori au neles bine procedurile convenite i n mod deosebit n legtur cu:- natura

13

misiunii, inclusiv faptul c procedurile puse n lucru nu constituie nici un audit, nici un
examen limitat, i n consecin nicio asigurare nu va fi furnizat;
- obiectivul misiunii;
- identificarea informaiilor financiare care vor fi supuse procedurilor convenite;
- natura, calendarul i introducerea procedurilor specifice care vor fi aplicate;
- forma raportului cuprinznd constatrile efectuate;- limitele difuzrii raportului de
constatare;
dac aceste limitri sunt contrare normelor legale sau profesionale practicianul nu poate
accepta misiunea. Definiiile i termenii misiunii sunt nscrise n scrisoarea de misiune
sau in contract, din care nu pot lipsi:
- prevederi referitoare la rezumatul procedurilor convenite ntre toate prile interesate;
- o meniune care amintete c raportul de constatare nu va fi transmis dect p ilor
identificate care au convenit procedurile;- modelul raportului cuprinznd constatrile.
b) Procedurile aplicate si raportarea
Practicianul trebuie s pun n lucru procedurile convenite i s utilizeze elementele
probante reunite n timpul lucrrilor sale ca baz a raportului su asupra constatrilor
fcute. Procedurile puse n lucru se pot referi la:- cereri de informaii, explicaii i
analize;- o verificare i o comparaie a rezultatelor, calculelor i controalelor;- observaii
i inspecii;- cereri de confirmare.Din raportul asupra constatrilor reieite ntr-o misiune
de examen pe baz de proceduri convenite nu pot lipsi elementele urmtoare:
- titlul;
- destinatarul (n general este clientul care a angajat lucrarea);
- identificarea informaiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse
procedurilor convenite;
- o meniune preciznd c procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul
raportului;- o meniune care confirm c misiunea s-a derulat conform standardelor sau
normelor i practicilor naionale aplicabile;
- meniunea faptului c practicianul nu este independent (dac este cazul);- obiectivul
misiunii;
- lista procedurilor specifice puse n lucru;- descrierea constatrilor, inclusiv o detaliere a
erorilor i abaterilor descoperite;
- o meniune c procedurile puse n lucru nu constituie nici un audit, nici un examen
limitat, i n consecin nicio asigurare nu este furnizat;
- o meniune c dac practicianul ar fi pus n lucru proceduri complementare ar fi efectuat
un audit sau un examen limitat, putnd descoperi i alte aspecte;
- o meniune c difuzarea raportului este limitat doar la prile care au
convenit procedurile de pus n lucru;
- o meniune (daceste cazul) c raportul se refer numai la elementele,conturile, rubricile
sau informaiile financiare sau nefinanciare identificate,i nu la situaiile financiare n
ansamblu;
- data raportului;
- adresa i semntura practicianului.
Misiuni de compilare a informaiilor financiare

14

Standardul Internaional pentru Misiuni Conexe (lSRS)nr. 4410 stabilete procedurile i

principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete
responsabilitate practicianului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare.
a) Obiectivul si principiile generale
Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu a
celor de audit) n vederea strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor fmanciare.
Aceast misiune consta, n general, n efectuarea unei sintezea informaiilor detaliate n
scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit
i nici nu-i propun furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare;
utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c
lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor
necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor
financiare(complete sau nu), dar i colectarea, clasarea si sinteza altor informaii
financiare. ntr-o misiune de compilare practicianul trebuie s respecte regulile generale
de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea,
profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu
este o cerin, dar dac practicianul nu este independent trebuie s fac o meniune n
raport. Practicianul trebuie s se asigure c nu exist nicio nenelegere cu clientul n
ce privete termenii misiunii i de acordul clientului n ce privete:
- natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i
n consecin nicio asigurare nu va fi furnizat;
- faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti;
- natura informaiilor ce vor fi furnizate;
- faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea
informaiilor fmanciare compilate;
- referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice
abatere de la acesta va fi menionat;
- obiectivul i difuzarea informaiilor compilate; forma raportului.
Practicianul i clientul su vor conveni coninutul scrisorii de misiune sau al
contractului de prestri de servicii.
b) Procedurile si raportarea
Pentru a compila informaiile financiare practicianul trebuie s posede o cunoatere
general despre natura operaiilor efectuate de ntreprindere, documentele contabile
folosite i referenialul contabil utilizat pentru prezentarea informaiilor financiare.n
aceast misiune practicianul nu este inut:
- s procedeze la investigaii pentru a determina fiabilitatea i
exhaustivitatea informatiilor communicate
- sa evalueze controlul intern
- sa verifice informatiile primite
- sa verifice temeinicia explicatiilor furnizate
Practicianul trebuie sa revada informatiile compilate si sa se asigure ca au forma adecvata
si nu contin anomalii semnificative. Prin anomalii se intelege:
- erori n aplicarea referenialului contabil identificat;
- absena referenialului contabil sau abateri de la acesta.

15

Referenialul contabil utilizat i abaterile constatate de la acesta sunt menionate n

anexele la informaiile financiare; incidenele acestor abateri nu sunt cuantificate. Dac
practicianul are cunotin de anomalii semnificative trebuie s cear ntreprinderii s
le cerceteze; dac refuz, va ntrerupe misiunea. Practicianul trebuie s obin o
confirmare de la conducerea ntreprinderii c aceasta este contient de responsabilitatea
sa pentru prezentarea corect a situaiilor financiare i pentru aprobarea lor.Confirmarea
poate fi fcut sub forma unei scrisori de afirmare din partea conducerii care atest c
datele contabile fumizate sunt exactei exhaustive i c toate informaiile semnificative
au fost comunicate practicianului. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s
conin elementele urmtoare
:-titlul;
- destinatarul;- o meniune confirmnd c misiunea s-a desfasurat conform standardelor internationale
- identificarea informaiilor financiare, cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de
conducerea ntreprinderii;
- o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile
financiare compilate de ctre practician;
- o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat
i n consecin nicio asigurare nu este furnizat;
-un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative
menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresai semntura practicianului.
Pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor
financiare compilate, se face una dintre meniunile: "neauditate" sau "compilate fr
audit, nici examen limitat".
Aplicatia 22: Caracterizati auditul statutar.
Se repeta
Expertiza contabila
Aplicatia 23:
Prezentati diferenta dintre expertiza contabila judiciara si cea
extrajudiciara.
Expertiza contabila judiciara
Expertiza contabila extrajudiciara
Este efectuata de experti sau specialisti la
cererea organelor de urmarire penala, a
instantelor judecatoresti si a altor organe cu
atributii jurisdictionale pentru lamurirea
unor fapte sau imprejurari ale cauzelor

Este efectuata in afara procedurilor

reglementate privind rezolvarea unor cauze
supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate
in afara unui proces justitiar. Nu au calitate
de mijloc de proba in justitie, ci, cel mult,
de argumente pentru solicitarea de catre
parti a administrarii probei cu expertiza
contabila judiciara sau pentru rezolvarea

16

unor litigii pe cale amiabila.

Aplicatia 24: Definiti expertiza contabila judiciara.
Expertiza tehnica efectuata de experti sau de specialisti, din dispozitia organelor
de urmarire penala, a instantelor judecatoresti sau a altor organe cu atributii
jurisdictionale, n vederea lamuririi unor fapte sau mprejurari ale cauzei, constituie
expertiza tehnica judiciara.Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba
utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din
partea unor persoane care au calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dispuse
din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare si de judecata ale
unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui proces penal, se numesc
expertize contabile judiciare.

Aplicatia 25: Prezentati etapele realizarii expertizei contabile judiciare.

Etapa
Dispunerea
expertizelor
contabile judiciare
si
numirea
expertilor contabili

Caracteristici
- Este reglementata de Codul de procedura civila , Codul de
procedura penala si normele profesionale emise de CECCAR;
reglementarile procedurale au prioritate.
- Se face numai de catre organe de cercetare abilitate;
- Expertul contabil ( expertii contabili) nominalizati trebuie sa fie
membrii CECCAR nscrisi n Tabloul Corpului si sa ndeplineasca
conditiile de exercitare a profesiei pe anul n curs;
- Numirea nu poate fi refuzata dect printr-o motivare temeinica;

Acceptarea
programarea
expertizelor
contabile

- Numirea este consemnata prin ncheiere de sedinta emisa de

Instanta Judecatoreasca sau prin Ordonanta emisa de organul de
cercetare penala.
si - Disponibilitatea expertului contabil se raporteaza la respectarea
principiilor etice fundamentale si a celor particulare expertizei
contabile judiciare.
- Programul de lucru stabileste natura, calendarul si ntinderea
lucrarilor necesare pentru ndeplinirea misiunii de expertiza
contabila.
- Nu exista criterii general valabile pentru ntocmirea programului

17

de lucru, expertul contabil dispunnd de experienta sa si de

profesionalismul sau, ca principale instrumente de fundamentare.
- Programul de lucru este parte componenta a dosarului de lucru
privind expertiza contabila judiciara.
- Bugetul de timp , fundamenteaza n mare parte programul de
lucru si contine detalierea activitatilor pe timpi de lucru n ceea ce
priveste: studierea dosarului cauzei, contactarea partilor ( daca este
cazul), documentarea ( documentarea generala, documentarea
specifica fiecarui obiectiv, documentare la fata locului ),
prelucrarea si sistematizarea materialului documentar,
privind
expertiza, redactarea raportului de expertiza contabila judiciara,
alte operatiuni.
- Modificarile intervenite n programul lucrarilor ndreptatesc
solicitarea majorarii onorariului.
- Prelungirea termenului de depunere a lucrarii de expertiza
contabila judiciara se face prin dispozitia consemnata prin
ncheiere de sedinta sau Ordonanta, de catre organul abilitat.
Delegarea
si - Efectuarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara nu poate fi
supravegherea
delegata , numirea fiind efectuata n baza unui act procedural
lucrarilor
invocat de catre organul de cercetare sau organul judiciar.
Documentarea
- Se limiteaza strict la materialul documentar necesar pentru a
lucrarilor privind raspunde la obiectivele dispuse de organul abilitat.
expertizele
contabile judiciare - Este imperativ ca materialul documentar sa fie adecvat, bazat pe
documente contabile si evidentieri contabile si nu prezumtii sau
declaratii ale partilor sau martorilor.
- Expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamental diferite
fata de un organ de control, este abilitat sa ia legatura cu acesta
pentru elucidarea tuturor aspectelor.
- Explicatiile date de catre parti (atunci cnd se nscriu n cadrul
procedurii) nu au calitatea de document probant.
- Materialul documentar ce sta la baza constatarilor si concluziilor
din Raportul de expertiza contabila judiciara consta n: dosarul
cauzei; documentele justificative si registrele contabile aflate n
pastrarea partilor implicate n actul justitiar sau n arhivele tertelor
persoane fizice sau juridice care au legatura cu obiectivele
expertizei contabile judiciare; procesele verbale ntocmite de
organele de control abilitate , aflate n posesia acestora ct si n

18

posesia persoanelor fizice sau juridice

legatura cu obiectivele expertizate.

controlate care au vreo

Dosarul de lucru al misiunii are rolul de a asigura ntelegerea si

controlul lucrarilor.

Raportarea

- Dosarul de lucru al expertului contabil judiciar cuprinde:

ncheierea de sedinta sau Ordonanta dispusa de Organele n drept;
Programarea lucrarilor; Corespondenta purtata cu factorii implicati
( parti, organe abilitate, terti, etc.); Eventuale note, calcule, etc. ale
expertului contabil; Raportul de expertiza contabila cu viza
auditorului de calitate si cu dovada depunerii la organele n drept).
- Constatarile si concluziile expertizei contabile judiciare se
consemneaza n Raportul de expertiza contabila judiciara, avnd
cel putin 3 capitole: Capitolul I Introducere, Capitolul II
Desfasurarea expertizei contabile , Cap. III Concluzii.
- n cazul numirii mai multor experti avnd opinii diferite se
ntocmeste un singur raport care consemneaza opinia documentata
si argumentata a fiecarui expert, fie n continutul unei anexe ce
nsoteste raportul.
- Raportul de expertiza contabila judiciara se supune auditului de
calitate naintea depunerii acestuia la organele beneficiare.
- Tipuri de rapoarte:
Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat -are structura si
continutul standard.
Raport de expertiza contabila cu observatii - cuprinde pe lnga
elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol
distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil".
Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra
obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire
la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia
beneficiarului , fiind esential ca autorul sa se conformeze normelor
de etica si deontologie profesionala, n special a principiului
confidentialitatii.
Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile - are
structura si continutul raportului de expertiza contabila obisnuit,
necalificat, cu deosebirea ca
n cadrul capitolelor II si III va
prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la
imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de

19

beneficiarul acesteia.
Aplicatia 26: Continutul raportului de expertiza contabila judiciara.
Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat, are structura si continutul
urmator:
Capitolul I Introducere. Contine urmatoarele paragrafe: identificarea expertului
( expertilor contabili ) nominalizati pentru efectuarea expertizei contabile ( nume,
prenume, domiciliul, numarul legitimatiei de expert , pozitia n Tabloul Corpului),
identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare ( ncheiere
de sedinta sau Ordonanta, cu mentionarea datei, denumirii si calitatii procesuale a
partilor, domiciliului sau sediului social, numarului, datei si naturii dosarului) sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare ( denumirea
clientului, domiciliul sau sediul social, numarul si data contactului ), identificarea
mprejurarilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul ce face obiectul cauzei sau
contextul n care a fost contractata efectuarea expertizei contabile, identificarea
obiectivelor ( preluate ad-literam n cazul expertizelor judiciare sau formulate conform
contractului n cazul expertizei contabile extrajudiciare ) , identificarea datei sau
perioadei si a locului n care s-a efectuat expertiza contabila, identificarea materialului
documentar care are legatura cauzala cu obiectivele expertizei contabile, identificarea
datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu mentionarea
expresa a efectuarii sau nu si a altor expertize avnd aceleasi obiective, daca s-au utilizat
si lucrarile altor experti, problemele ridicate de partile interesate n expertiza si
explicatiile date de acestea pe parcursul efectuarii expertizei, identificarea datei initiale
pna la care raportul de expertiza trebuia depus la beneficiar, cu indicarea eventualelor
perioade de prelungire fata de termenul initial.
Capitolul II Desfasurarea expertizei contine cte un paragraf distinct pentru
fiecare obiectiv , n cadrul caruia se procedeaza la descrierea amanuntita a operatiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si
faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii
utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat
explicatii pe care expertul contabil le-a luat n considerare n formularea concluziilor
sale. Se recomanda ca efectuarea calculelor analitice sa se efectueze n cadrul unor
anexe, n continutul raportului prezentndu-se doar rezultatele de ansamblu. Fiecare
paragraf trebuie sa se ncheie cu concluzia expertului contabil , care trebuie sa fie
precisa, concisa, fara echivoc, redactata ntr-o maniera analitica, ordonata si
sistematizata, fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, a
reprezentarilor n contabilitate, a expertizelor sau actelor de control anterioare si fara a
face ncadrari juridice. Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi
experti contabili, fiecare avnd opinii diferite, este necesar ca fiecare sa-si motiveze
opinia documentat si detaliat, n raport cu constatarile si concluziile expertului numit din
oficiu.

20

Capitolul III Concluzii contine cte un paragraf distinct cu concluzia aferenta

fiecarui obiectiv al expertizei contabile, n concordanta cu constatarile exprimate n
cadrul Capitolului II.
Raport de expertiza contabila cu observatii, cuprinde pe lnga elementele specifice
raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale
expertului contabil". Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra
obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire la alte aspecte asupra
carora doreste sa retina atentia beneficiarului , cu conformarea normelor de etica si
deontologie profesionala, n special a principiului confidentialitatii. Continutul si
ntinderea consideratiilor personale ntr-un raport de expertiza contabila judiciara tin de
rationamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideratii trebuie limitate la
strictul necesar sau impus de lege n cazul expertizelor contabile judiciare. Standardul
profesional nr. 35 al CECCAR recomanda expertului contabil numit din oficiu sa evite
acest capitol din raportul de expertiza contabila judiciara, deoarece simpla sa existenta
vine n contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si
confidentialitatea profesionistului contabil. Poate uzita de el expertul contabil
recomandat de parte, fara a incrimina nsa partile adverse implicate. Orice intentie sau
tendinta de incriminare , chiar si disimulata, constituie o ncalcare grava a principiilor
deontologice carora expertul contabil trebuie sa se conformeze.
Raport de expertiza contabila cu opinii separate se ntocmeste uneori, cnd pentru
solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau ca experti-parte.
Opiniile diferite se consemneaza n continutul Raportului de expertiza contabila sau n
Anexe. Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere
diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa
argumenteze pe baza de probe punctul sau de vedere.
Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, are structura si continutul
raportului de expertiza contabila obisnuit, necalificat, cu deosebirea ca
n cadrul
capitolelor II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la
imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia.
Cnd au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili n aceeasi cauza se
ntocmeste un singur raport de expertiza contabila. n cazul existentei unor deosebiri de
opinii, acestea sunt consemnate n cadrul raportului de expertiza contabila sau n cadrul
unei anexe a acestuia.
Raportul se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de
organele n drept sau de catre expertul contabil care a coordonat misiunea. De regula,
raportul de expertiza contabila judiciara se ntocmeste n doua exemplare, originale:
unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara,
celalalt pentru arhivare la cabinetul expertului autor. La solicitarea organului beneficiar
se pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de
expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii,
se depune la organul judiciar cu un numar de 5 zile naintea termenului de judecata

21

fixat sau la data dispusa prin Ordonanta n cazul expertizelor ntocmite n faza de
urmarire/cercetare penala.
Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie ntocmite atunci si numai atunci
cnd exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza
contabila , ele avnd menirea sa degreveze continutul raportului de expertiza contabila
de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot
constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele
contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele la raportul de
expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului contabil.
Modelul Raportului de expertiza contabila judiciara si redactarea acestuia1[22]
Tabel nr. 8
Tribunalul/Judecatoria...
Sectia..........
Dosar nr.........
RAPORT DE EXPERTIZ CONTABIL JUDICIAR
Capitolul I INTRODUCERE
Paragraful ( i )
Subsemnatul.......expert contabil, domiciliat n .....,posesor al carnetului de expert
contabil nr.....nscris n Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
din Romnia CECCAR n Sectiunea..Pozitia...................
(Daca sunt mai multi experti contabili acest paragraf se repeta pentru fiecare).
Paragraful (ii)
Am fost numit(ti) prin....din data de...expert(ti) contabil(i) n dosarul nr...., partile
implicate n proces fiind:
1..........
2..........
.

1
22

n.........
(Pentru fiecare parte implicata n proces se va mentiona denumirea, domiciliul
sau sediul social si calitatea procesuala)
Paragraful (iii)
mprejurarile si circumstantele n care a luat nastere litigiul sunt:
....................................
Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabila, careia i sau fixat urmatoarele obiective (ntrebari):
Obiectivul nr. 1...................
Obiectivul nr. 2...................
...
Obiectivul nr. n...................
Paragraful (v)
Lucrarile expertizei contabile
social/domiciliul........................................

s-au

efectuat

perioada...la

sediul

Paragraful (vi)
Materialul documentar care a stat la baza efectuarii expertizei consta
n:............................................................................................
Paragraful (vii)
Redactarea prezentului raport de expertiza contabila s-a facut n
perioada ........................n cauza s-au efectuat/nu s-au efectuat alte expertize contabile; sau utilizat/nu s-au utilizat lucrarile altor experti (tehnici, fiscali, etc.).
Problemele ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea
n timpul efectuarii expertizei sunt:.........................
Paragraful (viii)

23

Data pentru depunerea prezentului raport de expertiza contabila a fost fixata

la......si prelungita la.....(daca este cazul).
Capitolul II DESFsURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i( i=1,n)

Pentru a raspunde la obiectivul ntrebarea nr. i s-au examinat urmatoarele
documente.................. (Descriere detaliata cu trimitere la anexe, daca este cazul)
n conformitate cu documentele expertizate formulam, la obiectivul nr. i,
urmatorul raspuns: ...................................................
(Se redacteaza raspunsul clar, concis si fara ambiguitati)
Capitolul III CONCLUZII
n conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat n
introducerea si cuprinsul prezentului raport de expertiza, formulam urmatoarele concluzii
(raspunsuri) la obiectivele (ntrebarile fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1..................
La obiectivul nr. 2..................
...
La obiectivul nr. n..................
(Se vor relua concluziile exprimate n cadrul Capitolului II DESFsURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina n
sprijinul
beneficiarului , consideram necesar sa facem urmatoarele precizari: ........................
(Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca este
util beneficiarului expertizei contabile, El poate face obiectul unui capitol distinct,
Capitolul CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI (EXPERILOR)
CONTABIL(I).
Expert contabil

24

Nume, prenume
Semnatura

Evaluare
Aplicatia 27: Prezentati diferenta intre pret si valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pri
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat
obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci
gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea
probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca
valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vnd si
comparatorul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective,
prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna,
latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul
sau.
PRET
VALOARE
Marime concreta, tangibila
Marime conventionala
Unic ca numar
Multipla
Se formeaza pe piata = negociere
Pe hartie = Rezultatul evaluarii
Obiectiv fata de evaluator si subiectiv Obiectiva fata de partile negociatoare si
fata de partile negociatoare
subiectiva fata de evaluator
Aplicatia 28: Prezentati indicatorii de echilibru financiar: FR; NFR; TN si CF.
FR = fondul de rulment
Reprezinta volumul resurselor permanente de finantare a activitatii de exploatare.
Relatii de calcul:
FR = TOTAL ACTIVE - ACTIVE IMOBILIZATE
FR=CAPITAL PERMANENT-ACTIVE IMOBILIZATE
FRPR = CAPITAL PROPRIU - ACTIVE IMOBILIZATE

25

GrAc = FRPR / FRT

NFR = necesarul de fond de rulment
Reprezinta suma resurselor de care trebuie sa dispuna societatea peste cea necesara
finantarii imobilizarilor pentru a putea functiona (stocuri+creante+ch anticipate+avansuri
platite obligatiile nefinanciare(furnizori, datorii fiscale si sociale, venituri anticipate si
alte datorii nefinanciare).
NFR din exploatare depinde de:
1. cifra de afaceri
2. durata rotatiei stocurilor, creantelor si datoriilor
3. partea valorii adugate in cifra de afaceri (cu ct valoarea adaugata este mai
mare cu atat necesarul de resurse este mai mare, pentru aceeasi cifra de
afaceri)

TN= Trezoreria neta

Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditatii generat de activitatea firmei.
Relatiile de calcul ale acestui indicator sunt:
TN = FR - NFR
CF = Capacitatea de finantare
Reprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din activitatea de exploatare de care
intreprinderea ar putea dispune pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de
continuarea activitatii si de dezvoltare
CF = excedentul brut din exploatare
+ alte venituri din exploatare
-alte cheltuieli din exploatare
+venituri financiare
- cheltuieli financiare
+ venituri exceptionale
- cheltuieli exceptionale
- participaarea salariatilor la rezultate
- impozitul pe profit
Aplicatia 29: Prezentati metodele de determinare a activului net corijat.
Activul net corijat se determina parcurgand 3 etape:
1. separarea tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri necesare
exploatarii si bunuri in afara exploatarii, pentru a stabili utilitatea lor, exprimata
prin gradul de participare la realizarea profitului
2. reevaluarea bunurilor necesare exploatarii:
- imobilizarile necorporale sunt considerate non-valoare
3. calculul matematic al activului net corijat prin 2 metode:

26

a. metoda substractiva de calcul: Total active reevaluate corijate Toate datoriile

intreprinderii
b. metoda aditiva: capitaluri proprii + diferentele din reevaluare
Aplicatia 30: Definiti capacitatea beneficiara.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu
dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale,
identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc =
randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil);
- profitul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evalurile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de ntreprindere

27