COALA POSTLICEAL SANITAR LOGOS

PROIECT DE DIPLOM

COORDONATOR:

ABSOLVENT

Borbely Anioara

Aioanei Alisa

2015

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
TULBURARI DE CONDUCERE
INTRACARDIACA

MOTTO: Snatatea este o comoar pe care puini tiu s

o preuiasc, dei aproape toi se nasc cu ea.
Hipocrate

CUPRINS

CAPITOLUL I.INTRODUCERE N NURSING

I.1.DEFINITIA NURSINGULUI
CAPITOLUL II ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI CIRCULATOR
II.1.NOIUNI GENERALE
CAPITOLUL III NOIUNI TEORETICE LEGATE DE TULBURARILE DE CONDUCERE
INTRACARDIACA
III.1. ISTORIC
III.2. DEFINIIE
III.3. ETIOLOGIE
III.4. ETIOPATOGENIE
III.5. TABLOU CLINIC
III.6. EXPLORRI PARACLINICE
III.7. SEMNE I SIMPTOME
III.8. EVOLUIE I PROGNOSTIC
III.9. DIAGNOSTIC
III.10.TRATAMENT
CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE A PACIENTULUI CU TULBURARI DE
CONDUCERE INTRACARDIACA
CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU
TULBURARI DE CONDUCERE INTRACARDIACA
CAPITOLUL VI.PREZENTAREA CAZURILOR PACIENILOR CU TULBURARI
DE CONDUCERE INTRACARDIACA
CAPITOLUL VII.CONCLUZII
CAPITOLUL VIII.BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.INTRODUCERE IN NURSING

I.1DEFINITIA NURSINGULUI
Nursing-ul este o parte integrant al sistemului de ngrijire al sntii cuprinznd:
promovarea sntii; prevenirea bolii; ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic,
handicapai) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare si n
toate formele de asisten social.
Nursingul este o art care necesit devotament exclusiv, pregtire temeinic si talent
la fel ca orice pictor sau sculptor.Ce este mai mult?S ai de a face cu o pnz de
pictur sau cu marmura sau s ai de-a face cu organismul viu,cu fiina uman-templul
lui Dumnezeu( Florence Nightingale 1860 ).
Definiia Nursingului
Nursingul = tiina i arta de a ngriji omul sntos i bolnav;
Nursing = proces de ngrijire; esena nursingului este relaia complex profesionalterapeutic i empatic dintre nurs ( asistent) i pacient.
Nursing nseamn a ngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod
sistematic, organizat, ce permite acordarea de ngrijiri individualizate.
In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, n sens larg, ca tiina de a ngriji.
Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficien pentru bolnav, trebuie s
cunoti arta de a ngriji.
Aceste reacii umane reclam o sfer mai larg deintervenii, de la restabilirea
sntii pn la o faz individual a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea
sntii populaiei pe termen mai lung
Nevoile fundamentale
Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazeaz pe atingerea independenei n satisfacerea
acestor nevoi.

Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin

prisma tuturor nevoilor, fiind relevant c asistenta medical, prin natura profesiei, acord
ngrijiri persoanei - ca un ntreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.
Nevoile fundamentale
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare
ce constituie un semnal de alarm tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o
dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv. Acest
dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pn la
respingerea social a pacientului din anturajul su.
Nevoile fundamentale
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta i hidrata;
3. a elimina;
4. a se mica, a pstra o bun postur;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se mbrca i dezbrca;
7. a-i menine temperatura corpului n limite normale;
8. a fi curat, a-i proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a aciona dup credinele sale i valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;

 14. a nva.
A fi asistent medical nseamn:
s nu fi niciodat plictisit
s fi nconjurat de probleme;
s ai multe de fcut i att de puin timp;
s pori o responsabilitate foarte mare i s ai foarte puin autoritate;
s intri n vieile oamenilor, ale copiilor i s marchezi o diferen; unii te vor
binecuvnta, aii te vor blestema;
nu vei nceta niciodat s fi uluit de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a
ndura i de curajul acestora;
vei vedea viaa ncepnd i sfrindu-se;
vei repurta victorii triumftoare i eecuri devastatoare;
vei plnge i vei rde mult i vei ti ce nseamn s fi om i s fi uman!
Asistenta medical trebuie s aib urmtoarele caliti:
Competen profesional;
S acorde ngrijiri de sntate fr discriminri;
S cunoasc toat legislaia din domeniul sanitar;
Mult devotament, sensibilitate la suferina oamenilor, tact, rbdare, perseveren,
dragoste pentru aproapele su, nelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a
educa.
Personaliti din istoria profesiei noastre.

CAPITOLUL II ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI CIRCULATOR

II.1.NOIUNI GENERALE
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompeaza
ritmic sangele in corp. Inima, sangele si vasele de sange alcatuiesc sistemul circulator, care
este responsabil cu distribuirea oxigenului si a substantelor hranitoare si eliminarea
dioxidului de carbon si a altor produse reziduale. Inima reprezinta motorul sistemului
circulator. Ea trebuie sa functioneze neincetat deoarece tesuturile corpului, in special creierul,
depind de o aprovizionare continua cu oxigen si substante hranitoare transportate de sange.
Inima umana are forma unei pere de marimea unui pumn inchis si este situata
in partea stanga, la circa patru sau cinci centimetri fata de linia mediana. Este alcatuita
in principal din tesut muscular care se contracta ritmic impingand sangele catre toate partile
corpului. Contractiile incep in embrion la circa trei saptamani de la concepere si continua dea lungul intregii vieti a individului. Muschiul nu se odihneste decat pentru o fractiune de
secunda intre batai. Intr-o viata de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori si va
pompa 169 de milioane de litri de sange.

STRUCTURA INIMII
Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul)
drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui. Acestea colecteaza sangele adus de vene.
Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele
imping sangele prin artere, de la inima catre corp.
Inima este o pompa cu doua camere, in care sangele circula prin doua sisteme inchise
separate. Sangele incarcat cu oxigen paraseste ventriculul stang prin aorta. Circula prin corp
si se intoarce dezoxigenat in atriul drept prin venele cave superioara si inferioara. Ventriculul
drept pompeaza sangele prin artera pulmonara catre plamani, unde acesta schimba dioxidul
de carbon cu oxigen. Sangele oxigenat se intoarce apoi, prin venele pulmonare, in atriul
stang, pregatit pentru o noua circulatie arteriala.

Partea dreapta si cea stanga a inimii sunt separate una de cealalta printr-un perete de
tesut (sept interventricular). Fiecare pompeaza sangele printr-un circuit separat de vase:
dreapta impinge sangele sarac in oxigen catre plamani (circulatia mica), in timp ce stanga il
distribuie pe cel bogat in oxigen in corp (circulatia mare). Sangele care se intoarce din
organism a cedat mare parte din oxigen si s-a incarcat cu dioxid de carbon din tesuturi. Acesta
este colectat de doua vene mari, vena cavasuperioara si vena cava inferioara, care se varsa in
atriul drept al inimii. De aici sangele trece in ventriculul drept care il va pompa prin artera
pulmonara catre plamani, unde se va reincarca cu oxigen si va elimina dioxidul de carbon.
Sangele, bogat acum in oxigen, se intoarce la inima prin arterele pulmonare care se varsa in
atriul stang. De aici trece in ventriculul stang, unde va fi pompat prin aorta, cea mai mare
artera a corpului. Artere mai mici care se ramifica din aorta distribuie sangele catre diferite
parti ale organismului.
Patru valve interioare impiedica alunecarea inversa a sangelui. Ele se deschid
usor in directia curgerii sangelui si se inchid cand acesta impinge in sens invers. Doua dintre
valve se afla intre atrii si ventricule, cunoscute ca valve atrioventriculare. Valva
atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei fasii de tesut, in timp ce valva
atrioventriculara stanga (bicuspida sau mitrala) are numai doua. Celelalte doua valve sunt
situate intre ventricule si artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este formata
din trei fasii de tesut in forma de semiluna. Valva semilunara dreapta, dintre atriul drept si
artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea stanga, dintre ventriculul stang si
aorta, se mai numeste si valva aortica.

Fig.1 Anatomia inimii

Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau
circulatie sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si
ventriculilor se contracta ritmic: mai intai cele doua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron ,
expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos
din intreg organismul prin venele care il imping in atriul stang , de unde, prin arterele
pulmonare , ajunge in atriul stang de unde trece in ventriculul si de aici prin artera aorta este
distribuit in toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul ,
miocardul si pericardul.

- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza
aparatele valvulare.

- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie sau muschiul cardiac este
tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis saumiocardul contractil si din tesutul
specific sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.
Astfel , ventriculul stang cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult
mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani .Atriile au un
perete mult mai gros decat al ventriculilor. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu
aspect embrionar foarte bogat in celule nervoase si cuprinde :

a) nodul sino-atrial Keith-Flack situat in peretele atriului drept, aproape de orificiu de

varsare al venei cave superioare.

b) sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular

Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His,
care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in
miocardul ventricular.

-Pericardul este tunica externa a inimii o seroasa care cuprinde,ca si pleura doua
foi: una viscerala, care acopera miocardul si alta parietala, care vine in contact cu organele
din vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica.

Fig. 2 Aspect histologic

In stare patologica, cele trei tunici pot fii afectate separat (miocardita,
endocardita sau pericardita) sau simultan ( pancardita) .

Inima nu este hranita de sangele ce trece prin camerele sale (acesta avand o
presiune mult prea mare) ci de o retea specializata de vase, cunoscute ca artere coronare, care
invaluie inima ca o coroana. Circa 5% din sangele pompat in corp patrunde in arterele
coronare, care se ramifica din aorta deasupra punctului de iesire de ventriculul stang. Trei
artere coronare principale - dreapta, stanga circumflexa si stanga anterioara descendenta hranesc diferite regiuni ale muschiului cardiac. Din aceste trei artere se ramifica altele mai
mici care patrund prin peretii musculari si asigura o alimentare constanta cu oxigen si
substante nutritive. Obstructia unei coronare sau a ramurilor sale provoaca necroza
teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic). Venele care parasesc muschiul cardiac
converg pentru a forma un canal numit sinus coronarian, care aduce sangele in atriul drept.
Inervatia inimii se face prin firisoarele nervoase primite de la sistemul simpatic si
parasimpatic.

CICLUL CARDIAC

Desi cele doua jumatati ale inimii sunt complet separate, ele se contracta la unison,
producand o singura bataie. Evenimentele care au loc de la inceputul unei batai pana la
producerea urmatoarei alcatuiesc ciclul cardiac (cu o durata de 0,8 s). Acesta are doua faze:
diastola

(atriala-0,7 s; ventriculara-0,5 s; generala-0,4 s), cand camerele inimii sunt

relaxate, si sistola (atriala-0,1 s; ventriculara-0,3 s), cand camerele se contracta pentru a pune
in miscare sangele. In timpul fazei sistolice atriile se contracta primele, urmate de ventricule.
Aceasta secventa asigura miscarea eficienta a sangelui din atrii in ventricule si apoi in artere.
Daca atriile si ventriculele s-ar contracta simultan, inima nu ar fi capabila sa puna in miscare
aceeasi cantitate de sange la fiecare bataie.

Fig. 3 Inervatia inimii: vagala

In timpul diastolei atat atriile cat si ventriculele sunt relaxate, iar valvele
atrioventriculare sunt deschise. Sangele curge din vene in atrii si de acolo in ventricule. De
fapt, mare parte din sangele care intra in ventricule navaleste pur si simplu in timpul diastolei.
Incepe apoi sistola pe masura ce atriile se contracta pentru a termina umplerea ventriculelor.
Apoi se contracta ventriculele care imping sangele prin valvele semilunare in artere, in timp
ce valvele atrioventriculare se inchid pentru a impiedica intoarcerea acestuia in atrii. Pe
masura ce presiunea din artere creste valvele semilunare se inchid brusc spre a impiedica
intoarcerea sangelui in ventricule. Apoi incepe din nou diastola.

Un instrument cunoscut ca stetoscop este folosit pentru a detecta sunetele din

interiorul corpului, inclusiv cele produse de inima. Sunetele caracteristice ale inimii sunt
produse de valve si nu de contractia muschiului cardiac, mai exact de membranele valvelor
care se lovesc la inchidere. Inchiderea valvelor atrioventriculare, inaintea contractiei
ventriculelor, produce primul sunet, mai lung si mai jos. Al doilea este produs la inchiderea
valvelor semilunare, mai scurt si ascutit.
Presiunea sangelui, exercitata asupra peretilor vaselor in timpul curgerii
acestuia, variaza de asemenea in timpul diferitelor faze ale ciclului cardiac. Presiunea in
artere este mai mare in timpul sistolei, cand ventriculele se contracta, si mai mica in timpul
diastolei, cand sangele pompat in timpul sistolei ajunge in capilarele corpului. O presiune
normala de 120 cu 80 sau 12 cu 8 inseamna ca presiunea sistolica este de 120 de unitati
(milimetri de mercur), iar cea diastolica este de 80 de unitati. Presiunea sangelui unei
persoane poate creste pentru perioade scurte in momente de stres sau la simtirea unor emotii
puternice. Prelungirea acestor perioade sau repetarea lor constanta (hipertensiunea), poate
creste expunerea unei persoane la atacuri de cord, infarcturi, afectiuni ale inimii si ale
rinichilor sau alte probleme.

GENERAREA BATAILOR INIMII

Spre deosebire de majoritatea muschilor, a caror contractie este provocata de impulsuri

nervoase, muschiul cardiac se poate contracta independent. Anumite celule ale acestuia au
abilitatea de a se contracta spontan si de a genera semnale electrice care se raspandesc in
restul inimii si ii provoaca contractia. O bataie incepe intr-un grup mic de celule musculare
specializate aflate in partea dreapta superioara a atriului drept. Aceasta zona este cunoscuta
ca nodulul sinoatrial. Celulele din nodulul sinoatrial genereaza semnale electrice mai
frecvente decat celulele din alte parti ale inimii, astfel incat semnalele generate aici
sincronizeaza impulsurile din intreaga inima.
Impulsurile se raspandesc rapid pe suprafata atriului, astfel incat toate celulele
sale musculare se contracta la unison. Impulsurile electrice nu pot trece prin partitionarea

dintre atrii si ventricule, care este alcatuita in principal din tesut conjunctiv fibros.
Impulsurile venite de la nodulul sinoatrial sunt conduse prin acest tesut de o punte mica de
muschi numita sistemul de conducere atrioventricular.
Prima parte a acestui sistem este un grup de celule aflat la marginea inferioara a
atriului drept - nodulul atrioventricular. Celulele din nodulul atrioventricular conduc
impulsurile relativ incet, introducand o intarziere de circa doua zecimi de secunda pana la
ajungerea impulsului la ventricule. Aceasta intarziere permite sangelui din atrii sa se goleasca
in ventricule, inainte ca acestea sa inceapa sa se contracte.

Fig.4 Sistemul electric al inimii

Dupa ce a trecut de nodulul atrioventricular un impuls parcurge un grup de fibre

musculare numite fasciculul Hiss, care se intinde pe peretele de tesut conjunctiv care separa
atriile de ventricule, intra in septul interventricular si, dupa un scurt traiect, se imparte in doua
ramuri (dreapta si stanga) si se distribuie subendocardic celor doua ventricule. Impulsul se
raspandeste in tot ventriculul cu ajutorul unei retele de fibre de conducere rapida
numite fibrele Purkinje. Aceste fibre sunt necesare din cauza grosimii si robustetii peretilor
ventriculari. Daca impulsul s-ar raspandi direct de la o celula la alta, diferite parti ale
ventriculelor nu s-ar contracta laolalta si inima nu ar pompa sangele intr-un mod eficient.
Desi acest circuit complicat are multi pasi, un impuls electric se raspandeste de la nodulul
sinoatrial prin inima in mai putin de o secunda.

CONTROLUL FRECVENTEI CARDIACE

La un adult, frecventa cardiaca la repaus este de circa 70 de batai pe minut. Totusi, inima
poate sa bata si de trei ori mai repede - peste 200 de batai pe minut - cand persoana depune un
efort fizic marit. Persoanele tinere au o frecventa cardiaca mai rapida decat a adultilor: de
circa 120 de batai pe minut la sugari si 90 la copiii de 10 ani. Spre deosebire, multi atleti au
adesea frecventa cardiaca mai scazuta deoarece antrenamentul fizic face inima mai puternica
si permite acesteia sa pompeze aceeasi cantitate de sange cu mai putine contractii. La repaus
frecventa cardiaca a unui atlet poate sa scada pana la 40-60 de batai pe minut.

Desi nodulul sinoatrial genereaza bataia inimii, nervii si unele substante chimice din
sange pot influenta frecventa cardiaca. Impulsurile nervoase pot accelera sau incetini inima
aproape instantaneu. Nervii care regleaza frecventa cardiaca fac parte din sistemul nervos
vegetativ care controleaza activitatile corpului care nu se afla sub control constient. Sistemul
nervos vegetativ este alcatuit din doua tipuri de nervi: simpatici si parasimpatici. Aceste fibre
transmit impulsuri nodulului sinoatrial si altor parti ale inimii. Sistemul nervos simpatic
mareste frecventa cardiaca. El este activat in perioade de stres si are rol in asa numitul
raspuns de fuga sau lupta. Emotiile puternice pot de asemenea sa activeze sistemul nervos
simpatic si sa duca la marirea frecventei cardiace. Spre deosebire, sistemul nervos
parasimpatic incetineste frecventa cardiaca. Inima primeste impulsuri de la ambele sisteme.
De fapt, in absenta impulsurilor nervoase nodulul sinoatrial s-ar declansa de aproximativ 100
de ori pe minut - sistemul parasimpatic incetineste inima la aproape 70 de batai pe minut.
Substante chimice cunoscute ca hormoni, purtate de sange, influenteaza de
asemenea frecventa cardiaca. Hormonii isi fac efectul in general mai incet decat impulsurile
nervoase. Epinefrina (cunoscuta si ca adrenalina) este un hormon care este eliminat in
perioade de stres si mareste frecventa cardiaca la fel de mult ca si sistemul nervos simpatic.
Hormonul tiroid, care regleaza metabolismul general al corpului, are si el acelasi efect.
Frecventa mai poate fi afectata si de substantele chimice care se gasesc in sange - calciu,
potasiu si sodiu.

DEBITUL CARDIAC
Debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange pompata de fiecare ventricul
intr-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecventa cardiaca inmultita cu debitul sistolic
(cantitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola - 70-90 ml). Debitul sistolic
depinde de mai multi factori: ritmul cu care sangele se intoarce prin vene la inima, cat de
viguros se contracta inima si presiunea sangelui din artere. Debitul cardiac normal la un adult
este de aproximativ 3 litri pe minut pe m2 de suprafata corporala, dar poate ajunge in timpul
efortului muscular pana la 18 litri.
O crestere fie a frecventei cardiace, fie a volumului sistolic va determina
marirea debitului cardiac. In timpul efortului fizic sistemul nervos simpatic mareste fecventa
cardiaca. In acelasi timp creste volumul sistolic, in primul rand datorita sangelui venos care
se intoarce in inima mai repede si provoaca contractii mai puternice. Multi dintre factorii care
maresc frecventa cardiaca duc si la cresterea volumului sistolic. De exemplu, impulsurile
nervoase simpatice produc contractia mai viguroasa a inimii cat si marirea ritmului de
functionare. Cresterea simultana a frecventei cardiace si a volumului sistolic permit o crestere
corespunzatoare mai eficienta a debitului cardiac decat daca, sa zicem, s-ar mari numai
frecventa cardiaca.

Anatomia si electrofiziologia nodului atrio-ventricular

Nodul atrio-ventricular (NAV) reprezint singura cale fiziologic prin care impulsul
electric de la nivel atrial este condus la ventriculi. Localizarea anatomic a NAV la nivel
cardiac, este la nivelul poriunii inferioare a atriului drept, n grosimea septului interatrial,
fiind cuprins n triunghiul lui Koch delimitat de tendonul lui Todaro, orificiul sinusului
coronar cu valvula Thebesius i inseria cuspidei septale a valvei tricuspide. NAV apare ca o
formaiune compact, alungit, avnd o lungime de 5-7 mm i o grosime de 2-5 mm, care ia
natere din mai multe fibre dispuse n evantai, continundu-se n jos cu fasciculul His, care
ptrunde n poriunea fibroas a septului interventricular. Electrofiziologic, NAV este format
din 3 tipuri de celule:

celule atrio-nodale, care fac legtura cu atriile, caracterizate printr-un potenial de

aciune amplu i o vitez de conducere a impulsurilor electrice relativ rapid;

celule nodale, care se ntlnesc n zona central a NAV fiind celule tipice cu rspuns
lent, cu potenial de aciune avnd o pant lent de depolarizare, vitez de conducere lent i
perioad refractar lung;

celule nodo-hisiene, care se afl n poriunea inferioar a NAV, ntre nodul compact i
fasciculul His, caracterizate prin potenial de aciune rapid i perioad refractar scurt,
asemntoare celulelor Purkinje.

Fig. 5 Nodul atri-ventricular (NAV)

Vascularizaia NAV este asigurat, n aproximativ 85% din cazuri, de artera coronar dreapt
i n 15% din cazuri de artera circumflex. Inervaia NAV se realizeaz prin intermediul
fibrelor nervoase simpatice, care provin din ganglionii simpatici cervicali i al fibrelor
parasimpatice, ramuri din nervul vag.
Prezena la nivelul NAV a celulelor nodale cu rspuns lent, explic comportamentul

electrofiziologic al acestuia, caracterizat prin perioade refractare lungi i vitez sczut de

conducere a impulsurilor. Aceste caracteristici majore ale NAV au rol n ntrzierea
fiziologic a impulsului la acest nivel (100-200 msec), protejnd astfel ventriculii fa de
frecvene de descrcare a impulsurilor foarte mari de la nivel atrial (de exemplu n fibrilaie
atrial sau alte tahicardii supraventriculare).

NAV este format din celule miocardice excitabile, care prezint un potenial de repaus
datorat inegalitii distribuiei ionilor de o parte i de alta a membranei celulare n repaus.
Astfel, mediul extracelular este predominat de ioni de Na+, n timp ce intracelular predomin
ionii de K+.
NAV, alturi de nodul sinusal, face parte din categoria fibrelor miocardice cu rspuns lent,
fibre slab polarizate, caracterizate prin potenial de repaus instabil, prezentnd fenomenul de
depolarizare diastolic spontan i avnd vitez de conducere a impulsurilor sczut.
Depolarizarea diastolic spontan este fenomenul prin care pe parcursul fazei a patra a
potenialului de aciune (perioada de repaus) electronegativitatea intracelular se reduce
progresiv pn la atingerea potenialului prag necesar unei noi activri.
Fiind celule excitabile, celulele NAV prezint trei perioade electrofiziologice: depolarizarea,
repolarizarea i potenialul de repaus.
Depolarizarea celulelor miocardice cu rspuns lent este realizat de curentul spre interior
activat de hiperpolarizare, numit i curent de pacemaker sau curent If, care este un curent
neselectiv realizat de obicei de Na+ i care se activeaz cnd electronegativitatea membranei
este sub -40 mV (este cu att mai activ, cu ct membrana este mai polarizat). Ptrunderea
Na+ n celul determin scderea electronegativitii intracelulare. Curentul If este puternic
modulat de neuromediatori (stimularea beta-adrenergic crete activitatea curentului If) i de
medicamente capabile s blocheze activitatea curentului (precum Ivabradina) fr s
interfereze cu alte fenomene electrice ale miocardului, fiind folosite n practica clinic pentru
modularea frecvenei cardiace.
Un rol important n cadrul potenialului de aciune la fibrele miocardice cu rspuns lent l are
curentul de Ca++ de tip L (lent), un curent spre interior a crui activare corespunde atingerii
potenialului prag.
Repolarizarea fibrelor cu rspuns lent este realizat de ctre curentul de potasiu rectificator

ntrziat, care prin efluxul de ioni pozitivi, accentueaz electronegativitatea intracelular,

favoriznd repolarizarea. Acest curent este activ, pn n momentul n care celula este
suficient repolarizat, cnd reducerea sa concomitent cu activarea curenilor spre interior
determin o nou depolarizare.

CAPITOLUL III NOIUNI TEORETICE LEGATE DE TULBURARILE DE CONDUCERE

INTRACARDIACA ( TAHICARDIA ATRIALA PAROXISTICA)
III.1.ISTORIC
anamneza i ngrijirea unui pacient cu suferin acut, brusc instalat, difer de anamneza i
ngrijirea unui pacient stabil cu suferin cronic;
un pacient cu infarct miocardic acut necesit msuri imediate medicale i de ngrijire de care
depinde chiar salvarea vieii lui (de exemplu: calmarea durerii precordiale sau prevenirea tulburrilor
de ritm); pentru un astfel de pacient cteva ntrebri bine alese despre: - senzaia de disconfort toracic
i simptomele asociate (de exemplu: dispnee, palpitaii), - alergii, - istoricul de fumtor, - regimul
alimentar, pot fi adresate n timp ce stabilim frecvena btilor cordului, valoarea TA, abordul venos
periferic;
cnd pacientul se va stabiliza se poate obine un istoric cu mai multe detalii;

 pacienii cu afeciuni cardiovasculare prezint de multe ori semne i simptome specifice: 76 disconfort toracic, durere precordial n angina pectoral sau infarct miocardic acut; - dificultate n
respiraie, oboseal, reducerea diurezei n insuficiena ventricular stng cu reducerea debitului
cardiac; - palpitaii i stare de oboseal - n tulburrile de ritm date de ischemie, anevrism, stres,
tulburri electrolitice; - edem i cretere n greutate n insuficiena ventricular dreapt; hipotensiune postural cu senzaie de ameeal n reducerea volumului intravascular urmare a
terapiei cu diuretice;
important pentru asistentul medical este s stabileasc prezena afeciunii cardiovasculare, s
aprecieze gravitatea acesteia (dac pune n pericol viaa bolnavului sau nu) i s evalueze efectele
suferinei cardiace asupra desfurrii activitilor zilnice ale pacientului, n vederea ntocmirii unui
plan de ngrijire adecvat;
util este identificarea factorilor de risc pentru afeciunile cardiovasculare:
I.factori de risc nemodificabili
- antecedente patologice cardiovasculare n familie
- vrsta naintat
- sexul (brbaii sunt mai expui riscului de a avea afeciuni cardiovasculare)
II. factori de risc modificabili
- hiperlipidemia
- TA crescut - fumatul
- nivelul crescut al glicemiei (diabetul zaharat)
- obezitatea
- sedentarismul
- stresul
- folosirea anticoncepionalelor.
n general n stabilirea istoricului bolii, asistentul medical va urmri data i modul de debut al
suferinei actuale, semnele i simptomele principale cu precizarea evoluiei acestora n timp,
interveniile i tratamentele aplicate, efectele i rezultatele acestora.

Aritmiile (disritmiile) reprezint tulburri n formarea si/sau conducerea impulsului electric

prin cord. Inima bate neregulat, prea repede sau prea ncet. n cazul unei inimii sntoase,
palpitaiile cardiace ocazionale sunt rareori motiv de ngrijorare i nu necesit un tratament
medical special. Dac sunt deranjante, se va ncerca evitarea cauzei care a determinat apariia
palpitaiei.

Aritmiile pot apare la persoane care sufera de boli cardiace, dar pot apare si la persoane fara
boli cardiace. Aritmia rareori pune viata in pericol, dar poate predispune la diferite afectiuni,
cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Bataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul
nodulului sino-atrial. Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul. Inima
este impartita in patru camere: doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de jos.
Rolul atriilor este de a umple ventriculele cu sange si ventriculele propulseaza (pompeaza)
sangele catre plamani si restul corpului. In mod normal impulsul electric de la nivelul
nodulului sino-atrial se propaga concentric (in pata de ulei) la nivelul atriilor, apoi impulsul
electric ajunge la nivelul nodulului atrio-venricular de unde prin intermediul fascicului His si
retelei Purkinje este transmis ventriculelor. Aritmiile se datoreaza unei anomalii in producerea
si transmiterea stimului electric. Exista diferite forme de aritmii, dar cele care intereseaza
ventriculele sunt, in general, mai grave.

Clasificarea tulburrilor de ritm se poate face dup diverse criterii:

Dup mecanismul de producere se deosebesc :

-

aritmii prin tulburri n formarea (generarea) impulsului (tulburrile

automatismului),

tulburri n conducerea impulsului (blocurile cardiace)

fonne mixte (tulburri n formarea si conducerea impulsului).

Aritmiile se pot produce fr niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care
acioneaz asupra inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanele care
inhiba apetitul sau medicamentele pentru rceal i tuse care conin cofein sau ali
stimulani. Afectarea arterelor coronare, hipertensiunea arterial i insuficienele valvulare
cardiace pot slbi miocardul, afectndu-i funcia de pomp.

Cu vrsta, se produce slbirea natural a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea,
la apariia aritmiilor. O aritmie se poate produce i dup un infarct, datorit cicatricii care se
formeaz i care tulbur circulaia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodat, anumite
medicamente utile n tratamentul afeciunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar.
Glanda tiroid hiperactiv, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum
cocaina, produc, de asemenea, apariia aritmiilor.

Tulburrile automatismului se subdivizeaz n:

-

tulburri n formarea ritmului sinusal (bradicardie sinusal, tahicardie sinusal)

tulburri prin fonnarea ectopica a impulsului (extrasistole, tahicardie atrial,

tahicardie ventricular etc).

Dup locul unde apare tulburarea n formarea i conducerea impulsului aritmiile i blocurile
se divizeaz n :
-

sinusale,

atriale,

joncionale i

ventriculare fasciculului His (sinusale, atriale, joncionale), deci, toate aritmiile cu

exceptia celor ventriculare.

Se mai pot deosebi tulburri de ritm cu ritm regulat sau neregulat.

n functie de frecven se evideniaz :

tahiaritmii,

bradiaritmii i

tulburri de ritm cu alura cardiac normal (normosistolice).

Se mai evideniaz aritmii permanente (spre exemplu, forma permanent a fibrilaiei atriale)
i paroxistice (de exemplu, fibrilaia atrial paroxistic), termenul paroxistic semnificnd
instalarea i oprirea brusc a unei aritmii (tahicardii).
Orice tulburare de ritm si de conducere prezinta modificari ECG caracteristice, care permit
diagnosticul, astfel ca aceste tulburari sunt definite clinic si ECG.
Cea mai practica clasificare a aritmiilor se bazeaza pe mecanismul de producere, desi
nu exista nici o relatie ntre etiologie si tipul de aritmie. Aritmiile evolueaza uneori la copii cu
cordul ndemn. Exista pe de alta parte aritmii asimptomatice la copii cu boli cardiace. O parte
dintre aceste aritmii pot deveni letale. Numai utilizarea aparatelor Holter poate aprecia exact
impactul aritmiilor asupra mortalitatii la copil.
Ritmul cardiac normal este ritmul sinusal n care impulsurile care comanda
contractiile inimii pornesc cu o regularitate remarcabila din nodul sino-atrial cu o frecventa
caracteristica, legata de vrsta si un aspect tipic pe nregistrarile ECG. Ritmul sinusal variaza
ca frecventa cu vrsta, starea de agitatie a copilului (tipat, febra, frica); evaluarea corecta a
ritmului sinusal va fi facuta numai n somn (la sugar). Pentru declararea ritmului sinusal vor
fi ndeplinite criterii clinice si electrice. n mod normal exista o
relatie inversa ntre frecventa cardiaca si debit/bataie. Ritmurile foarte mari sau foarte mici au
consecinte hemodinamice.

Tahicardia supraventricular (TSV) include orice tahiaritmie care necesit atriul

i/sau nodul atrioventricular pentru iniierea i meninerea ei. In mod normal este o
tahicardie cu complex QRS ngust, regulat (cu excepia fibrilaiei atriale i tahicardiei atriale
multifocale), cu ritm rapid, care poate apare la orice vrst iar tratamentul ei este o continu
provocare. n prezena aberaiei de conducere TSV devine o tahicardie cu complex QRS larg.
Tahicardia paroxistic supraventricular (TPSV) este episodic, cu debut i terminare brusc.

TSV are manifestri complet variabile, de la lipsa simptomelor la palpitaii usoare i sincop.
Apariia i modernizarea studiilor electrofiziologice a contribuit la cunoaterea fiziopatologiei
TSV, care are la baz tulburri n formarea impulsurilor i conducerea pe ci patologice. Cel
mai comun mecanism al aritmiilor este reintrarea, la cunoaterea acestuia aducndu-i
contribuia Denes, Rosen, Akhtar i Waldo.

Clasificarea TSV a suferit modificri importante odat cu progresia electrofiziologiei

intracardiace. Dup situsul de origine al aritmiei TSV se mpart n tahiaritmii atrial i
atrioventriculare, conform lui Klein i Bast. Tahiaritimiile atriale includ:
-tahicardia paroxistica atriala (TPA);
- tahicardia sinusal (TS);
- tahicardia sinusal inapropriat (TSI);
- tahicardia prin reintrare sinoatrial (TRSA);
- tahicardia atrial (TA);
- tahicardia atrial multifocal (TAM);
- flutterul atrial (FlA);
- fibrilaia atrial (FA).
Tahiaritmiile atrioventriculare includ:
- tahicardia prin reintrare intranodal (TRIN);
- tahicardia prin reintrare atrioventricular (TRAV);
- tahicardia joncional ectopic (TJE);
- tahicardia joncional neparoxistic (TNPJ).

Tahicardia paroxistica atriala se observa la pacientii de toate varstele: sugari, copii,

adolescenti, aduli, vrstnici. Adesea, n afar de aceast disritmie pacienii nu au alte

afectiuni cardiovasculare sau alte boli. La altii TPSV apare pe fundalul unei cardiopatii
(valvulare, aterosclerotice, tireotoxice, hipertensive etc.), spre exemplu, ea se nregistreaz la
3-8% cazuri de infarct miocardic acut.

Fig.6 Aspect ECG Tahicardia paroxistica atriala

TPA este aritmia cea mai frecvent la bolnavii cu sindromul Wolf-Parkinson-White i

alte forme de preexcitatie ventricular.

Unii pacieni semnaleaz relatia dintre declanarea paroxismului i astfel de factori ca:
surmenaj fizic i emotional; abuz de cafea, tutun, alcool; hiperventilaie; schimbarea pozitiei
corpului; deglutiie, inspir adnc.

Paroxismele au debutul si sfritul brusc. Pacientii acuz, de obicei, accese de

palpitaii rapide i regulate, uneori nsoite de dispnee, vertij, nelinite. Durata accesului este
diferit (secunde-minute-ore, rareori sptmni). Oprirea (spontan sau dup probele vagale)
este brusc i adesea urmat de o emisie abundent de urin ("urina spastica"), datorat

hipersecreiei de hormon natriuretic atrial secundar dilatatiei atriale.

n caz de aparitie a TPA la o persoan cu cardiopatie organic, accesele prelungite (n

special cu frecventa cardiac mare) pot produce angin pectoral, staza pulmonar sau
agravarea insuficientei cardiace globale, prbuirea TA (crete lucrul cordului i se scurteaz
perioada de umplere diastolic).
Deseori paroxismele sunt foarte scurte i infrecvente, deaceea pacientul nu este vzut
de doctor la moment.

Fig.7 Aspect ECG TPA

Examenul clinic n paroxism arat ritm regulat cu frecven accelerat ntre 150 i 240
/min. Probele vagale (n special masajul sinusului carotidian) pot ntrerupe tahicardia. Dac
nu se oprete

tahicardia, alura nu se micoreaz.Tahicardia paroxistica supravenlriculara (TPSV). Este una

dintre cele mai frecvente tipuri de aritmii ntlnite la copil, inclusiv la sugar si chiar la nou
nascut (n acest caz debutul este de obicei
intrauterin si diagnosticul se face prenatal prin echocardiografie fetala). Se caracterizeaza
clinic prin ritm cardiac foarte regulat si foarte rapid (peste 200-250 batai/minut). Impulsul ia
nastere ntr-un centru ectopic situat supra ventricular. Debutul este brusc si este perceput de
bolnav (pentru sugari de catre
anturaj). ECG nregistreaza un ritm rapid foarte regulat, cu complexe QRS normale, unda P
exista, dar are forma anormala, (impulsul ia nastere ntr-un focar ectopic). Din cauza scurtarii
extreme a diastolei undele T si P formeaza adesea o unda unica, complexele QRS, de
morfologie normala, pot fi urmate de
subdenivelare ST si unda T negativa, sugernd suferinta miocardica ischemica (irigatie
miocardica deficitara n timpul diastolei foarte scurte). Daca focarul ectopic este situat
jonctional stimularea atriilor se face retrograd si undele P
inversate pot fi situate imediat naintea sau dupa complexul QRS (care pastreaza morfologie
normala). De fapt nu este esential sa diferentiem tahicardia paroxistica atriala de cea
jonctionala deoarece ambele au aceeasi semnificatie patologica si se trateaza identic.

Fig.8 Aspect ECG TPA

Simptomatologia poate fi foarte variat, fiind dependent de existena unor boli cardiace
asociate, de rata rspunsului ventricular i de starea general a pacientului. Dac apare pe un
cord normal structural, tahicardia este bine tolerat i cu un prognostic bun.
Cel mai frecvent sunt descrise palpitaiile cu durat de la cteva secunde/minute pn la
cteva ore sau chiar zile, asociate cu anxietate i nervozitate. Ocazional, pacienii pot
prezenta dispnee, opresiune toracic, angin pectoral, chiar infarct miocardic acut, aceste
simptome fiind prezente mai ales la pacienii cu boala coronarian ischemic cronic. Se mai
pot ntlni ameeli i mai rar, sincop sau presincop, dac durata atacului de tahicardie este
mare i frecvena ventricular crescut (prin umplere ventricular deficitar, scderea
debitului cardiac, hipotensiune arterial i hipoperfuzie cerebral).
La pacienii cu disfuncie a nodului sinusal, poate aprea asistol la terminarea episodului de
tahicardie, prin inhibarea nodului sinusal de ctre frecvena crescut a tahicardiei.
Simptomatologia tahicardiei prin reintrare n nodul atrio-ventricular poate fi precipitat de
consumul de cafea, alcool sau expunere la stres.

III.2.DEFINIIE
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a
expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin
corespunzator nevoilor organismului , in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Termenul de insuficienta cardiaca are doua componente: una arteriala si una venoasa.
Din punct de vedere al componentei arteriala inima insuficienta este incapabila ca prin
contractie sa expedieze o cantitate suficienta de sange. Din aceasta definitie reiese conceptul
dinamic asupra insuficientei cardiace care nu tine seama numai de debitul cardiac propriu-zis
la un moment dat, ci de raportul acestuia cu necesitatile metabolice. O aplicare concreta a
acestui concept o constituie descrierea unor forme de insuficienta cardiaca cu debit crescut:
cele din anemie , hipertiroidie, fitulele arteriovenoase, etc.

Din punct de vedere al componentei venoase, insuficienta cardiaca se caracterizeaza

prin incapacitatea inimii de a accepta intregul volum sanguin rezultat din intoarcerea
venoasa.
In concluzie , putem defini din nou insuficienta cardiaca fiind un sindrom clinic
caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea
debitului cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase.
III.3. ETIOLOGIE
Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii
frecventei cardiace, fie sub ambele.
Cauze:
- cardiopatie ischemica
- leziuni valvulare
- hipertiroidie
- insuficienta respiratorie
- dezechilibre hidroelectrolitice
- consum de alcool sau tutun.
Variatiile frecventei cardiace sunt normale in unele situatii. Aritmia apare cand excitatia electrica se
naste in alte locuri decat cele normale (nodul sinusal, nodul atrio-ventricular sau ventricule) sau
atunci cand unda electrica nu urmeaza traseul normal de propagare. Contractia musculara rezultata se
deosebeste de ritmul normal. Bataia suplimentara provocata se numeste extrasistola iar contractia
normala sistola. O extrasistola intrerupe secventa normala de activare a muschilor cardiaci.
Adesea extrasistola este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o intrerupere a ritmului
cardiac. Accelerarea brusca si prelungita a ritmului cardiac este urmata de diminuarea presiunii
arteriale ceea ce poate provoca ameteli si senzatie de oboseala si slabiciune. Desincronizarea dintre
camerele superioare si ventriculi provoaca de asemenea palpitatii. Acestea pot fi resimtite in
interiorul sternului dar si in urechi, in gat sau burta.

Unele tulburari sunt mai grave decat altele. Uneori se formeaza un cerc vicios intre functia inimii si

ritmul anormal. Astfel o inima slabita poate fi cauza aritmiei dar si aritmia poate duce la slabirea
inimii.
III.4. ETIOPATOGENIE
Mecanisme de inere sub control a ritmului cardiac

Pentru tahicardia sinusal e nevoie doar de tratament specific afeciunii de baz.

Celalalte tipuri de tahicardie sunt tratate cu medicamente care s diminueze btile

inimii i care trebuie luate permanent.

Cnd tahicardia este sever sau are originea n ventriculi, este nevoie de tratament de

urgen: medicamentos sau se aplic un oc electric (electroconversie) pentru a stimula inima

s-i reia ritmul normal.

Pentru cazurile severe de tahicardie ventricular se poate implanta chirurgical un

dispozitiv de defibrilare care s menin o rat normal a btilor inimii.

n cazul celor care prezint risc de apariie a cheagurilor de snge, i implicit risc de a

atac de cord sau accident vascular cerebral, medicul poate prescrie medicamente pentru
subierea sngelui.

Persoane cu risc crescut de tahicardie

n cazul persoanelor n vrst sau la cei cu boli de inim tratamentul tahicardiei trebuie fcut
n primele ore, o rat rapida prelungit a btilor inimii putnd duce la afectarea funciei
inimii i apariia complicaiilor.
Stilul de via sntos previne tahicardia!
Pentru a-i menine inima sntoas, respect urmtoarele reguli:

Menine o greutate corporal normal

Consum alimente sntoase (fructe, legume, ulei de msline, pete)

Practic o activitatei fizic n mod constant

Renun la fumat

Evit stimulentele precum cafeina

Mergi la un control medical periodic dup vrsta de 40 ani

III.5. TABLOU CLINIC

-manifestari legate de perceperea batailor rapide a cordului: 'filfiiri' precordiale, uneori si la

nivelul vaselor gitului. Pot crea ostare de anxietate si teama, care se adauga asteniei produse
de scaderea DC. La sfirsitul accesului paroxistic, bolnavii percep uneori citeva batai cardiace
puternice, care corespund sfirsitului crizei prin citeva Ex.A, bataile percepute fiind cele
postextrasistolice
-manifestari vegetative de insotire: constau in principal in criza poliurica
(neobligatorie insa), care apare la sfirsitul accesului, si se manifesta ca mictiuni imperioase,
repetate, cu eliminarea unei mari cantitati de urina apoasa. Mai rar apar greturi, varsaturi, sau
scaune diareice
-manifestari consecutive scaderii DC: nu apar pina la frecvente de 180/min pe cord
indemn. In rest pot apare fenomene de insuficienta coronariana, ischemie cerebrala, in
teritoriul mezenteric sau al membrelor inferioare.
-moartea subita este rara, dar posibila prin sincopa
-pulsul este rapid, regulat, depresibil si de amplitudine scazuta.
-la auscultatie se percepe un ritm frecvent si regulat, neinfluentat de schimbarea
pozitia corpului, de efort sue de manevrele vagale (cu exceptia cazului cind cupeaza criza)
electrocardiografic:
-undele de activare atriala au o frecventa de 160-220/min si sunt modificate
morfologic de cele ale ritmului de baza
-de multe ori insa undele P' nu sunt vizibile, fiind suprapuse pe unda T precedenta,
complexul QRS, sau unda T urmatoare
-complexul QRS este ingust, suplu, cu frecventa regulata
-QRS poate fi largit in caz de bloc de ramura, sdr. de preexcitatie, conducere aberanta
(la frecvente > 200/min)

-faza terminala este frecvent modificata in timpul crizei, similar, dar mai exprimat, cu
modificarile din TS. Segmentul ST este subdenivelat prin suferinta ischemica a straturilor
subendocardice, consecutiv hipodiastoliei. Undele T devin aplatizate sau chiar negative.
Modificarile notate pot persista ore sau zile post criza, constituind 'sindromul posttahicardic'.

III.6. EXPLORRI PARACLINICE

Evaluarea pacientului cu afeciuni cardiovasculare implic n mod obligatoriu efectuarea unui
examen obiectiv competent cu respectarea unor etape eseniale, ce vizeaz n principal
aprecierea strii generale a pacientului i evaluarea semnelor vitale.

1. aprecierea strii generale - statusul mintal al pacientului este un indicator al eficienei

perfuziei cerebrale - asistentul medical va urmri starea de contien a pacientului, gradulde
orientare temporospaial, sesiznd din timp orice modificare survenit.
2. msurarea tensiunii arteriale - tensiunea arterial exprim presiunea exercitat asupra
pereilor arteriali. Ea este influenat de o serie de factori cum ar fi: debitul cardiac,
elasticitatea arterelor, volumul i vscozitatea sngelui; - tensiunea arterial este un fenomen
ciclic, valoarea maxim apare atunci cnd se produce contracia ventricular i se numete
tensiune arterial sistolic, valoarea minim apare n timpul diastolei ventriculare, i se
numete tensiune arterial diastolic; - tensiunea arterial se exprim ca un raport ntre
tensiunea arterial sistolic i tensiunea arterial diastolic, cu valori normale cuprinse la
adult ntre 100/60 mmHg i 140/90 mm Hg; - tensiunea arterial poate fi msurat direct i
indirect: direct se poate msura prin inseria unui cateter arterial ntr-o arter (radial,
brahial, femural).
Se folosete n general n unitile de terapie intensiv pentru ngrijirea i monitorizarea
pacienilor gravi aflai n stare critic; msurarea indirect se realizeaz prin folosirea unui
tensiometru i a unui stetoscop: maneta tensiometrului se nfoar n jurul braului
pacientului i apoi se umfl treptat pn cnd pulsul la artera brahial sau radial nu mai
poate fi palpat se dezumfl ncet maneta tensiometrului , (cu 2-3 mmHgpe secund)
ascultnd cu stetoscopul apariia zgomotelor (zgomotele Korotkoff) la nivelul arterei brahiale.
Apariia zgomotelor corespunde valorii tensiunii arteriale sistolice, continum apoi s
dezumflm maneta tensiometrului, dispariia zgomotelor la nivelul arterei brahiale, indicnd
valoarea TA diastolice. - pentru o msurare ct mai precis a valorilor TA, se recomand
respectarea ctorva reguli: 80 maneta tensiometrului trebuie s potrivit cu dimensiunile
braului pacientului; maneta va fi nfurat bine n jurul braului i adecvat fa de poziia
arterei brahiale; braul pacientului va fi poziionat la nivelul inimii; msurtorile iniiale
se vor face la ambele brae, urmrind ca ulterior s msurm TA la braul la care s-au
nregistrat valori mai mari (n mod normal, n absena unor suferine vasculare, nu ar trebui s
fie diferene mai mari de 5 mmHg ntre cele dou brae; - asistentul medical va indica
pacientului s nu vorbeasc n timpul msurtorilor, deoarece se nregistreaz creteri ale
valorilor TA i frecvenei cardiace, atunci cnd acesta vorbete. !!! Modifcrile TA n funcie
de poziia pacientului: - hipotensiunea arterial ortostatic se definete ca fiind scderea
semnificativ a tensiunii arteriale sistolice la modificareapoziiei pacientului din decubit n
ortostatism.

De regul se asociaz cu senzaie de ameeal, vertij dar poate aprea i sincopa; - dei exist
mai multe cauze ale hipotensiunii arteriale ortostatice cea mai ntlnit este hipovolemia (prin
volemie se definete volumul sanguin circulant efectiv) urmare a terapiei diuretice sau a unei
hemoragii.
3. examenul pulsului
- furnizeaz informaii cu privire la circulaia arterial periferic i activitatea inimii - pentru
a nu confunda pulsaile arteriale ale bolnavilor cu propiul puls digital nu se palpeaz cu
putere arterele de calibru mic - frecvena pulsului este de obicei sincron cu contraciile
ventriculului stng cu excepia fibrilaiei atriale i n unele extrasistole - atunci cnd
examinm pulsul periferic vom aprecia frecvena, ritmul i calitatea pulsaiilor - frecvena
normal a pulsului este de 60 100 bti/minut (anxietatea legat de examenul medical face
de multe ori s creasc frecvena pulsaiilor n momentul examinrii).
4. examenul minilor - poate furniza informaii importante n evaluarea unui pacient cu
afeciuni cardiovasculare: - cianoza periferic se asociaz cu o reducere a fluxului sanguin
periferic, situaie ce poate aprea fiziologic prin vasoconstricie periferic n condiiile
scderii temperaturii mediului nconjurtor; sau patologic prin scderea fluxului sanguin n
ocul cardiogen de exemplu: - paloarea reflect anemie sau creterea rezistenei vasculare
sistemice - timpul de reumplere capilar apreciaz fluxul sanguin periferic, n mod normal
reperfuzia se realizeaz aproape instantaneu. ncetinirea reumplerii capilare se asociaz cu
mai multe situaii patologice printre care i afeciunile cardiace (practic se comprim
extremitatea distal a unui deget i se msoar timpul n care se realizeaz recolorarea
acestuia, normal se realizeaz pn n 2 secunde - n mod normal extremitile sunt calde i
uscate. Scderea temperaturii extremitilor i apariia transpiraiilor sunt semne de activare a
sistemului nervos vegetativ simpatic cu producerea vasoconstriciei periferice, situaie ce
poate aprea de exemplu n ocul cardiogen - edemele reduc mobilitatea minilor deshidratarea determin reducerea elasticitii tegumentare - hipocratismul digital poate fi
semn de boal cardiac congenital.
5. examenul inimii - se va face respectnd etapele examenului obiectiv: inspecie, palpare,
percuie, ascultaie - inspecia poate evidenia modificri de form ale regiunii precordiale,
modificri ale circulaiei tegumentare i chiar prezena unor pulsaii vizibile n aceast
regiune deformarea toracelui la nivelul regiunii precordiale poate fi de cauz cardiac dar

poate avea i alte cauze: toracice, osoase, pleuro pulmonare - palparea poate evidenia:
pulsaii normale sau patologice freamte, corespunztoare unor sufluri cardiace frecturi
pericardiace - percuia: este mai puin util, deoarece evideniaz doar modificrile
patologice semnificative i este influenat de o serie de factori cum ar fi: grosimea peretelui
toracic, colecii lichidiene sau aerice pleurale - ascultaia permite aprecieri asupra ritmului
i frecvenei btilor cardiace, asupra modificrilor zgomotelor cordului, asupra fenomenelor
anormale valvulare. 6. examenul vaselor periferice - poate evidenia: durere, paloare, puls
absent, parestezii, paralizie n cazul sindromului de ischemie periferic acut cordon venos
palpabil, dureros, cu edem localizat, tegumente roii, calde, durere n cazul tromboflebitei.
Evaluarea funciei aparatului cardiovascular implic efectuarea anumitor explorri paraclinice
pe care asistentul medical trebuie s le cunoasc pentru a putea pregti pacientul n mod
corespunztor, explicndu-i importana i utilitatea efecturii acestora.
Examene de laborator
enzimele cardiace: - sunt utile diagnosticului de infarct miocardic acut - se impune
urmrirea lor n dinamic, fcnd o paralel ntre valorile analizelor de laborator i
manifestrile clinice - se pot determina: creatinkina (CK), lactic dehidrogenaza (LDH),
TGP,TGO, - specific pentru infarctul miocardic acut este izoenzima CK MB;
ionograma - hiponatremia se coreleaz n general cu hiperhidratarea, n timp ce
hipernatremia cu deshidratare - hipo sau hiperpotasemia pot determina fibrilaie ventricular
i chiar stop cardiac
ureea - nivelul crescut al ureei sangvine poate fi expresia reducerii perfuziei renale
determinate de scderea debitului cardiac sau de hipovolemie
colesterolul, trigliceridele - permit aprecierea riscului de apariie a aterosclerozei.
Examen radiologic
examenul radiologic permite aprecierea mrimii, conturului i poziiei inimii, evideniind
calcificrile cardiace i pericardiace dar i modificrile aprute la nivelul circulaiei
pulmonare
examenul radiologic este util n aprecierea apariiei unor complicaii (insuficiena cardiac
congestiv) i totodat poate confirma poziionarea corect a unui cateter cardiac, cateter de
arter pulmonar sau pacemakers.

Electrocardiograma
electrocardiograma reprezint nregistrarea grafic a activitii electrice a inimii;
pentru o interpretare corect a traseului EKG este important cunoaterea anumitor date
despre pacient: vrst, sex, nlime, greutate, valoarea TA, simptome specifice, tratamente
cardiologice urmate, n special tratamente cu medicamente antiaritmice;
electrocardiograma este util n aprecierea factorilor ce pot perturba activitatea normal a
cordului: tulburrile de ritm i conducere, prezena infarctului miocardic acut, dezechilibrul
electrolitic
nregistrarea EKG standard cuprinde 12 derivaii: - derivaiile bipolare ale membrelor
D I ntre braul drept i braul stng
- D II ntre braul drept i gamba stng
- D III ntre braul stng i gamba stng
- derivaiile unipolare aale membrelor - aVR pentru braul drept - aVL pentru braul stng aVF pentru gamba stng
- derivaiile precordiale V1 situat la extremitatea sternal a spaiului IV intercostal drept
V2 - situat la extremitatea sternal a celui de al IV-lea spaiu intercostal stng (ccorespunde
peretelui anterior al ventriculului drept) V3 - este situat la jumtatea distanei dintre V2 i V4
i corespunde septului interventricular V4 - este situat la nivelul celui de al V-lea sapiu
intercostal stng, pe linia medioclavicular V5 i V6 - sunt situate la acelai nivel cu V4 ,
respectiv pe linia axilar anterioar i pe linia axilar medie V4, V5, V6 - corespund
ventriculului stng.
Uneori starea critic a pacientului impune supravegherea continu a activitii cardiace, fiind
necesar monitorizarea EKG continu 24 de ore pe zi, timp de mai multe zile.
n aceste condiii se recomand respectarea anumitor reguli:
- toaleta regiunii i dezinfecia cu alcool nainte de aplicarea electrozilor
- se vor schimba electrozii la fiecare 24 ore, urmrind apariia eventualelor iritaii
tegumentare. Electrozii vor fi plasai n alt regiune n fiecare zi.
- Dac pacientul este sensibil la aplicarea electrozilor, se recomand folosirea electrozilor
hipoalergenici. Interpretarea EKG - traseul EKG normal cuprinde: unda P depolarizarea
atriilor (contracia lor) complexul QRS semnific contracia ventricular (unda Q
totdeauna cu deflexiune negativ, poate lipsi; unda R deflexiune pozitiv; unda S
deflexiune negativ) segmentul ST poriunea orizontal a liniei de baz ntre QRS i
unda T unda T repolarizarea ventriculelor - n interpretarea unui EKG vom urmri:

1. frecvena - frecvena cardiac este determinat de nodulul sinpatrial, situat n peretele

posterior al atriului drept - tahicardia sinusal = frecvena cardiac peste 100 bti/min i ritm
normal - bradicardia sinusal = frecvena cardiac sub 60 bti/min. i ritm normal - ritmul
normal este unritm regulat ce provine din nodulul sinoatrial, fiecare ciclu dureaz la fel ct
precedentul.
2. ritmul - ritmul normal este unritm regulat, cu distan egal ntre undele de aceeai natur extrasistolele atriale = apariia precoce a undei Panormale, diferit de celelalte, urmat de un
QRS normal - extrasistolele ventriculare = apariia precoce a unui complex QRS modificat,
lrgit , urmat de o pauz compensatorie
3. axa - indic direcia depolarizrii ce difuzeaz prin inim pentru a stimula contracia
fibrelor musculare - depolarizarea ventriculelor se produce ncepnd de la endocard spre
partea extern prin grosimea peretelui ventricular n toate zonele n acelai timp - se obin
informaii cu privire la poziia inimii, hipertrofie, infarct miocardic acut.
4. hipertrofia - atrial (unda P cu durat de peste 0,12 secunde) - ventricular dreapta QRS
larg: R>S n V1, R crete progresiv V1 - V6 , S persist n V5 V6 - stng S(V1) + R (V5)
>35 mmHg.
5. infarctul - ischemia este urmarea reducerii aportului sanguin i are drept semn carasteristic,
apariia undelor T inversate i simetrice (mai ales n derivaiile precordiale) - leziunea acut
sau recent (infarctul miocardic acut) are drept semn principal supradenivelarea segmentului
ST - subdenivelarea segmentului ST poate aprea n caz de tratament cu digital, infarct
subendocardic, dup efort la un bolnav suspect de ischemie coronarian - infarctul constituit
se traduce pe EKG prin prezena undei Q, care are semnificaie patologic atunci cnd
dureaz peste 0,04 secunde i are o amplitudine mai mare de 1/3 din nlimea complexului
QRS
Cateterizare cardiac
cateterizarea cardiac este o procedur diagnostic prin care unul sau mai multe catetere
sunt introduse la nivelul cordului pe calea anumitor vase de snge, n vederea determinrii
presiunii n diferitele caviti cardiace i a saturaiei n oxigen a sngelui arterial i venos;
cateterizarea cardiac se dovedete a fi deosebit de util n stabilirea atitudinii terapeutice
fa de pacienii coronarieni gravi , cu angioplastie coronarian transluminal percutanat sau
bypass coronarian chirurgical (la pacienii cu ateroscleroz);

 n timpul cateterizrii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat EKG i deoarece

introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale, echipamentul de
resuscitare va fi ntotdeauna pregtit; cateterizarea cardiac este de regul asociat cu
realizarea unei angiografii, injectarea unei substane de contrast n sistemul vascular n
vederea evalurii inimii i vaselor de snge;
interveniile asistentului medical includ: - naintea cateterizrii cardiace: - va recomanda
pacientului un post alimentar de 8 12 ore naintea desfurrii procedurii - va explica
pacientului cum se va desfura procedura, preciznd c va trebui s stea ntins pe o mas
dur aproximativ 2 ore - va ncuraja pacientul s i exprime teama i nelinitea fa de
aceast tehnic, ncercnd de fiecare dat s-l liniteasc i s i insufle ncredere. - dup
cateterizarea cardiac: - va supraveghea locul de puncie pentru a putea sesiza la timp
sngerarea i apariia unui eventual hematom - va msura periodic pulsul periferic la nivelul
extremitii afectate - va urmri temperatura i culoarea tegumentelor extremitii afectate va observa din timp orice modificare survenit n evoluia pacientului (durere, tulburri de
ritm, bradicardie, hipotensiune articular, etc.) i va anuna medicul - realizeaz
monitorizarea orar a debitului urinar.
Echocardiografia
Echocardiografia este o metod de investigaie neinvaziv ce utilizeaz ultrasunetele i care
poate aprecia forma, mrimea i funcionalitatea structurilor cardiace. Se descriu mai multe
tehnici de echocardiografie: modulul M monoplan, o singur dimensiune
modulul 2D dou dimensiuni, biplan
metoda Doppler sau Doppler color.
Asistentul medical va asigura pacientul c aceast tehnic este sigur i nedureroas. El va fi
instruit c n timpul desfurrii tehnicii va trebui s i schimbe poziia de cteva ori, s
respire linitit i uneori s i in respiraia pentru scurte perioade de timp.
III.7. SEMNE I SIMPTOME
1. Dispneea
Dispneea reprezint dificultatea de a respira, definit frecvent de pacient ca ,,sete de aer i
obiectivat prin modificri de frecven, amplitudine sau ritm al micrilor respiratorii.
Dispneea nu este o manifestare specific suferinelor cardiovasculare, dar poate fi una dintre
manifestrile de debut ale acestora.

n funcie de durata, severitatea i intensitatea sa, dispneea din afeciunile cardiace se poate
clasifica astfel:
- dispneea de efort
- dispneea permanent, de repaus, cu ortopnee
- dispneea paroxistic din edemul pulmonar acut (EPA)
- dispneea care apare n crize nsoind alte manifestri cardiovasculare.
Pentru o evaluare ct mai precis a dificultilor de respiraie, asistentul medical va adresa
pacientului urmtoarele ntrebri:
Ai mai avut i n trecut probleme cu respiraia?
De cnd avei senzaia c respiraia este mai dificil?
Cnd apare de regul senzaia c nu v mai ajunge aerul?
Ce amelioreaz sau agraveaz dificultatea n respiraie?
Ai luat medicamente pentru problemele cu respiraia? Cum v-ai simit dup acest
tratament?
2. Durerea
Durerea din afeciunile cardiovasculare poate fi clasificat astfel:
- durerea precordial
- durerea din afeciunile vasculare.
A. Durerea precordial
reprezint principalul semnal de alarm, ce determin pacientul s se prezinte la medic
n funcie de contextul patologic n care apare, putem diferenia:
- durerea din boala coronarian
- durerea din pericardita acut
- durerea din bolile aortei
- durerea necaracteristic de origine cardiac
- durerea vegetativ sau funcional
- durerea de cauz extracardiovascular (apare n afeciuni ale tegumentelor, muchilor,
nervilor, coastelor, articulaiilor, boli pleuro-pulmonare, suferine digestive
) !!! Durerea din angina pectoral - este localizat retrosternal i poate iradia n umrul i
membrul superior stng pe marginea cubital interesnd ultimele dou degete - are caracter
constructiv, uneori pacientul o descrie ca pe o senzaie de greutate, apsare - de regul nu se
asociaz cu alte simptome - durata este de cteva minute pn la jumtate de or - apare de

regul la efort fizic sau n situaii stresante - cedeaz spontan la ncetarea efortului sau dup
administrarea de nitroglicerin - nu se nsoete ntotdeauna de modificri ale traseului EKG.
B. Durerea din afeciunile vasculare
durerea din afeciunile arteriale periferice: - sindrom de ischemie periferic acut durere
brusc instalat, cu intensitate progresiv, ce se nsoete de modificri de temperatur i
culoare n segmentul afectat ce devine cianotic i mai rece - sindrom de ischemie periferic
cronic apare la mers, cedeaz la repaus, are intensitate variabil n funcie de severitatea
afeciunii arteriale
durerea din afeciunile venoase periferice apare caracteristic n tromboflebit, are caracter
de tensiune, intensitate mare, ce se accentueaz n poziie vertical
n evaluarea unui pacient cu dureri precordiale asistentul medical va adresa pacientului
urmtoarele ntrebri:
Avei dureri sau senzaie de disconfort toracic?
Descriei senzaia de disconfort.
Durerea iradiaz spre brae, gt, spate?
Ct dureaz durerea de obicei?
Cum cedeaz de regul durerea?
Ai pierdut sau ctigat n greutate n ultimul timp?
V simii mai obosii n ultimul timp?
Ai simit modificri brute ale ritmului btilor inimii, palpitaii?
Avei probleme cu tensiunea arterial? Care a fost cea mai mare valoare pe care ai avut-o?
Avei dureri de cap? Ce le cauzeaz?
3. Palpitaiile
Sunt expresia unor perturbri ale activitii ritmice i regulate a cordului, pe care pacienii le
descriu n mod diferit: uneori ca pe simpla percepere n condiii de repaus a btilor inimii,
alteori ca pe o btaie n plus, ,,o fluturare a inimii
Cauzele posibile ale palpitaiilor: - distonia neurovegetativ, cnd palpitaiile se asociaz cu
senzaie de nod n gt, de constricie toracic, emotivitate exagerat, iritabilitate, nelinite tulburrile ritmului cardiac: extrasistole atriale, extrasistole ventriculare, fibrilaie atrial tulburri funcionale sau organice extracardiace: hipertiroidie, diabetul zaharat, anemie
sever, etc.
4. Cefaleea poate aprea n crizele de hipertensiune arterial cnd durerea are de regul
localizare occipital sau frontal, se asociaz cu zgomotele auriculare (acufene), tulburri
vizuale (fosfene), are de regul intensitate crescut i caracter pulsatil.

III.8.EVOLUIE I PROGNOSTIC
Simptomatologia in tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular, inclusiv in sindromul
Wolf-Parkinson-White, debuteaza la varsta adolescentei si a adultului tanar. Episoadele din
sindromul WPW pot declansa ritmuri cardiace amenintatoare de viata, precum fibrilatia
ventriculara, cu toate ca acest fenomen se petrece foarte rar. De aceea este recomandabil ca
pacientul sa aiba mereu asupra lui acte care sa informeze personalul medical asupra situatiei
lui, in cazul aparitiei unei crize.
Tahicardia prin reintrare in nodul atrial debuteaza, de obicei, undeva in perioada cuprinsa
intre adolescenta si varsta mijlocie. Daca un pacient face un episod de tahicardie
supraventriculara, este de asteptat ca acest fenomen sa se repete. Aceste aritmii se remit
spontan sau la simple manevre vagale, dar, de asemenea, pot necesita medicatie zilnica, daca
ele persista. Medicatia este reprezentata de beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu sau
digoxin. De asemenea poate fi necesara administrarea de antiaritmice sau efectuarea ablatiei
prin radiofrecventa.
Daca tahicardia apare la un bolnav cunoscut cu boala coronariana (vasele de sange care iriga
inima) este posibil ca inima sa nu primeasca suficient sange comparativ cu necesitatile
crescute in timp ce inima bate cu frecventa crescuta. In acest caz in care inima este privata de
oxigen este posibila instalarea unui atac de cord (infarct miocardic).

III.9. DIAGNOSTIC

Anamneza
Din relatrile pacientului, vom afla c accesul este regulat, cu debut i sfrit brusc, cu
durat variabil de la cteva secunde la cteva zile, este bine tolerat dac pacientul nu
asociaz alte cardiopatii. Se manifest frecvent cu palpitaii cu ritm regulat, anxietate, vertij,
senzaia c inima bate n gt (datorit contraciei simultane atriale i ventriculare). Accesul
este urmat de poliurie.

Examenul clinic
Clinic, se poate evidenia o frecven cardiac crescut (150-200 bpm), hipotensiune
arterial n cazul unui acces prelungit sau ca urmare a unui rspuns vagal la o hiperactivitate
simpatic care determin creterea presiunii arteriale. De asemenea, n cazul acceselor cu
durat lung, pot aprea semne de insuficien cardiac noi sau agravate la pacienii cu
afectarea funciei ventriculare stngi.

Explorri paraclinice
Electrocardiograma de suprafa este cea mai simpl metod de evaluare a conducerii
atrio-ventriculare.

Fig.9 Aspect ECG TPA

Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o nregistrare grafica a potentialelor

electrice generate de cord. Semnalele sunt detecta te de nis te electro zi me tal ici plas ati la

extre mi tat i s i pe toracele pacientului si sunt apoi amplificate si nregistrate de catre

electrocardiograf.

Fig. 10 ECG
Electrozii ECG nregistreaz diferente ins tantanee de potentia l. Utilitatea clinica a
ECG rezulta din aceea ca ea este o metoda usor de aplicat, neinvaziva, ieftina. Pe lnga
detectarea aritmiilor,a tulburarilor de conducere si a ischemiei miocardice, ECG poate
evidentia si alte situatii patologice, cum ar fi tulburari metabolice amenintatoare de viata (de
exemplu, hipekaliemia)sau sindromul de QT prelungit, cu mare risc de moarte
subita.Folosirea tratamentului trombolitic sau a angioplastiei n faza precoce a infarctului
miocardic acut a concentrat atentia n mod special asupra sensibilittii si specificitatii
semnelor ECG n detectarea ischemiei miocardice. Interpretarea este stric independenta de
varsta bolnavului ,desi semnificatia udnelor inscrise pe traseu este aceeasi , si anume :
Unda P corespunde activitatii electrice a atriilor
Complexul QRS corespunde depolarizarii ventriculare
Unda T repolarizarii ventriculare (avand obisnuit acelasi sens cu unda R)
Frecventa cardiaca de 130-150 /min la nou nascut scade progresiv spre pubertate. Nou
nascutul are predominanta ventriculara drepta(consecinta hemodinamicii fetale) pe cand
adolescentul manifesta predominanta ventriculara stanga. In acest context notiunea de
hipertrofii ventriculara dreapta sau stanga
devina patologica in functie de varsta. Afirmarea unei hipertrofii ventriculare pe ECG
desemneaza un sindrom electric si nu un aspect anatomic. Nici o modificare ECG nu este
patognomonica pentru o anumita malformatie congenitala ,astfel ca acest examen se inscrie

ca adjuvant in stabilirea diagnosticului de boala congenitala de cord pastrandu-si nealterata

valoarea in tulburarile de ritm si de conducere.
Alte metode de diagnostic electrocardiografice
Ablatia prima metoda utilizata de ablatie a cailor accesorii a fost fulguratia , care
presupune un soc electric endocavitar de mare energie, cu pretul unor efecte secundare
nedorite , deloc neglijabile. Tehnica noua , prin curenti de radio frecventa , tinde sa
inlocuiasca tehnica precedenta . Se utilizeaza distructia terapeutica a cailor accesorii in WPW,
si a foacarelor de TPSV , sau intreruperea conducerii
AV prin caile nodo-hisiene( cand sediul tahicardiei paroxistice este jonctional).
Efectul terapeutic al radio-frecventei se bazeaza pe efectul termic (producerea de caldura
realizata cu un curent electric). Din punct de vedere anatomopatologic, procedeul antreneaza
o denaturare a proteinelor , o disolutie a membranei celulare si ruptura ncleului urmata de
necroza , coagulare si fibroza. Radiofrecventa utilizeaza un generator si un cateter specific
intr-o configuratie monopolara , cu electrod endocavitar si o placa toracica. Durata procedurii
este variabila (1-2 ore) in functie de dificultatea de a localiza sediul anatomic ce urmeaza a fi
blocat. Riscul embolic inerent tehniciii poate fi anihilat asociind anti agregante plachetare.
Succesul metodei depinde direct de precizia de localizare a fascicolului accesor(ECG
endocavitar care inregistreaza depolarizarea fascicolului KENT, potentialul ventricular care
se inscrie la debutul undei T, cel mai scurt timp de conducere AV si ritmul reciproc
ortodromic) . Tehnica este eficace si putin agresiva asigurand confort bolnavului si
medicului(securitatea maxima pentru bolnav). Eficacitatea este de 98%. Doar in 30% dintre
cazuri s-au semnalat recidive presupunand reinterventii. Acest tip de tratament a devenit
posibil in majoritatea tarilor.
Alte metode de diagnosticare neinvazive sunt:
monitorizarea Holter este o metoda de a inregistra continuu activitatea electrica a
inimii, de obicei mai mult de 24 de ore, iar aceasta procedura este utila pentru pacientii la
care simptomatologia este inconstanta; exista mai multe tipuri de monitorizari ambulatorie.

Testul de efort sau ECG de efort este o electrocardiograma - o investigatie

neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a ritmului cardiac - efectuata in timp

ce pacientul face efort fizic. Prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului, (la
fel ca la ECG de repaus) un este inregistrat ritmul cardiac in timp ce pacientul merge pe o
banda rulanta. Viteza si inclinarea ( panta) acestui covor sunt crescute la intervale regulate de
timp. In acest fel creste intensitatea efortului si implicit consumul de oxigen al inimii. Pe tot
parcursul probei sunt monitorizate tensiunea arteriala si electrocardiograma pacientului.
Avand in vedere consumul crescut de oxigen, prin testul de efort se poate diagnostica
prezenta unor leziuni coronariene care nu produc pe electrocardiograma de repaus.

Indicatii
Este recomandat in primul rind pentru diagnosticul si stratificarea riscului in
cardiopatia ischemica.
Testul de efort este indicat atunci cand anamneza, examenul clinic si celelalte
investigatii nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie ischemica.
De asemenea testul de efort este recomandat si pentru stabilirea severitatii bolii atunci
cand diagnosticul este clar. In functie de pragul de efort pe care il poate atinge pacientul se
poate stabili atitudinea terapeutica: controlul factorilor de risc si limitarea la tratament
medicamentos sau trecerea la investigatii mai complexe ( coronarografie).

Fig.11 Testul de efort

Testul de efort este recomandat si in urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse

metode de tratament - medicamentos, angioplastie, by-pass aorto - coronarian
Contraindicatii
Testul de efort nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor organe : angina
instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, HTA severa necontrolata terapeutic,
anemie, infectii acute, etc. Testul de efort nu este util atunci cand pe electrocardiograma de
repaus apar modificari care nu permit interpretarea testului ( de pilda in blocul de ramura
stanga) sau cand pacientul nu poate face efort ( arteriopatie periferica, artroza, etc.).

Fig. 12 Aspect in testul de efort

Importanta Holter-ECG in diagnostic

Monitorizarea ambulatorie ( 24 ore ) a ritmului cardiac - ECG permite inregistrarea

ritmului cardiac 24 de ore oferindu-i medicului informatii despre functionarea inimii
pacientului, pe tot parcursul unei zile normale. Astfel sint surprinse atit momentele mai
linistite cit si momentele mai stresante ale pacientilor. Aceasta inregistrare se face prin
intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului , electrozi ce sint conectati la un
recorder prins la curea.

Fig. 13 Holter ECG

Pacientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea holterului si sa revina a

doua zi .Pacientului i se monteaza niste electrozi pe corp, electrozi ce sint conectati la un mic
aparat ce va fi purat la briu
Indicatii
Este recomandata pentru
1.

- diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tulburarilor

de conducere.

Fig. 14 Aspect Holter ECG

Aritmiile si tulburarile de conducere pot fi permanente si atunci vor fi evidentiate cu

ajutorul unei electrocardiograme obisnuite. Cand aceste tulburari sunt intermitente, ele nu
sunt surprinse in timpul unei electrocardiograme, dar monitorizarea Holter le poate evidentia.
2. - in cazul simptomele de palpitatii si pierderi de cunostinta ( sincopele).
3. - in absenta simptomelor, in anumite boli cu risc crescut de aritmii sau pentru
evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic.
4. - diagnosticarea ischemiei silentioase - ischemie care producemodificari
electrocardiografice, dar nu este insotita de durere.

III.10.TRATAMENT
Ablatia prin radiofrecventa

Multe aritmii pot fi vindecate imediat prin eliminarea tesutului cardiac anormal cu
ajutorul undelor de radiofrecventa. Sondele utilizate pentru studiul electrofiziologic pot emite

unde de radiofrecventa cu distrugerea tesutului cardiac care transmite neadecvat semnalul

electric (crearea de mici cicatrici la nivelul tesutului cardiac pentru a bloca undele electrice
responsabile de aparitia aritmiei). Aceasta actiune restabileste ritmul cardiac normal.

Fig. 15 Cateter de ablatie

Pacemaker cardiac sau stimulator cardiac

Stimulatorul cardiac este alcatuit dintr-un generator de impulsuri electrice conectat la

unul sau doi electrozi conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe
suprafata exterioara a inimii. Atunci cind generatorul ramane in afara corpului pacientului, se
realizeaza o cardiostimulare temporara.
Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca tahicardia simptomatica tratata
prin electrostimulare va inceta spontan. In situatia unei cardiostimulari permanente,
generatorul de impulsuri este pozitionat intr-un buzunar subcutanat (sub piele). Impulsurile
electrice emise de acesta sunt conduse la inima fie prin intermediul unor catetere introduse pe
cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale inimii, fie prin electrozi epicardici implantati in
miocard.Un pacemaker este capabil sa-si intrerupa activitatea in prezenta unui ritm cardiac
spontan, evitind astfel competetia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca

initiata de catre generatorul de impulsuri.

Fig. 16 Pacemaker

Practic in cazul unui bolnav cu stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cand este
nevoie si prin socuri electrice asigura frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala.

Defibrilare

Defibrilatoarele sunt dispozitive care restabilesc ritmul sinusal (ritmul normal al

inimii) prin aplicarea unui soc electric la nivelul toracelui. Defibrilarea este eficienta in
fibrilatia ventriculara, dar pentru ca acest tip de aritmie duce la deces in termen de patru
minute, defibrilarea este utila daca se face imediat.

Fig. 17 Defibrilator

Defibrilarea in primele 3-5 minute de la debutul fibrilatiei ventriculare poate dubla sau
tripla sansele de resuscitare.

Tratament naturist

-Coenzyme Q10 (1-1-0 dupa masa; 3 luni continuu; faciliteaza oxigenarea sangelui in
arterele inimii prevenind bataile neregulate ce produc discomfort in zona precordiala si
anxietate - stare de teama secundara instalarii aritmiei) sau Super Coenzyme Q10 Plus (1-1-0
dupa masa; 3 luni continuu; indicata mai ales la varstnicii cu afectiuni cardiovasculare) sau
Coenzyme Q10 Sublingual (0-1-0 dupa masa; 2 luni continuu; actioneaza rapid, eliminand

diversele tipuri de aritmie ce pot aparea atat la oamenii aparent sanatosi cat si la pacientii
cardiaci).
- Rhodiolin (2-4 capsule pe zi in momontele de stres asociate cu dereglari ale ritmului
cardiac; inlatura simptomele neplacute prin relaxarea sistemului neurovegetativ).
- Vital A/ B/ AB/ 0 (1-1-0 dupa masa; se administreaza pana la terminarea tabletelor
din flacon si se repeta in ritm de 3 cure pe an; combate aritmia prin reglarea nivelului de
minerale, vitamine din organism si prin inlaturarea anemiei destul de frecvente la populatie ce
are ca repercursiuni tulburarea ritmului cardiac).
Exista si o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste afectiuni:
Paducelul este un arbust inrudit cu macesul. Creste sub forma unei tufe spinoase in
poieni, la liziera padurilor, dar si pe dealuri.Substantele active pe care le gasim in atat in
florile cat si in frunzele sale sunt acidul crategic, acidul ursolic, vitamina C, tanin, flavonoizi
si uleiuri aromate. Ceaiul de paducel produce vasodilatarea arteriala, scaderea tensiunii si are
efect sedativ. In acelasi timp este si un tonic al inimii. Produsele pe baza de paducel sunt
numite de specialistii francezi laptele batranilor, datorita efectelor benefice pe care le are in
special asupra persoanelor de varsta a treia.
Ungurasul este o planta medicinala , inalta de 30-50 cm, acoperita cu perisori care ii
confera un aspect albicios. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie, perioada in care
se pot recolta partile aeriene ale pantei. Este o planta fara pretentii, rezistenta la seceta si o
putem intalni in locuri insorite, pe terenurile necultivate sau pe pasuni. Planta este pomenita
in medicina antica egipteana dar si in cea indiana, ca expectorant si remediu in diferite
afectiuni respiratorii. Ceaiul de unguras provoaca scaderea tensiunii si se recomanda
pacientilor hipertensivi, efect care se datoreaza continutului de azotat de potasiu si colinei. Se
prepara infuzii din o lingura de planta uscata si maruntita la o cana de apa clocotita, iar ceaiul
se bea pe stomacul gol.
Tratamentul TPA. Crizele de TPA care evolueaza necesita o serie de
masuri, care se aplica in trepte. Primele masuri constau din manevre de stimulare
vagala, avand drept scop crearea unui bloc AV tranzitor prin hipertonie parasimpatica. In
acest fel, se intrerupe circuitul de autointretinere care trece prin calea nodo-hissiana. Se va
evita compresiunea globilor oculari la sugari,ca si masajuj unilateral al glomusuli carotidian

Cea
mai recomandata metoda este aceea de a se aplica pe fata sugarului,pentru o perioada scurta
de 20 secunde ,un sac de plastic (sau tesaturi )in care se afla cuburi de gheata.Aceasta
manevra de stimulare vagala poate stopa o criza de tahicardie paroxistica. Exista si varianta
de stimulare vagala pe cale chimica. Se va injecta i.v. rapid adenozin-trifosfat (ATP, produsul
comercial Strvadine) in doza de 1 mg/kg. Copilul va fi monitorizat continut ECG si
injectarea se va face sub monitor. De obicei, ib cateva secunde, bolnavul intra in ritm sinusal,
ceea ce este usor de demonstrat pe ECG. Daca se instaleaza bradicardie nedorita, este prudent
sa avtem pregatita o seringa cu atropina, pentru a interveni rapid. Testul cu Stryadine poate
servi la precizarea diagnosticului, dar efectul este de scurta durata si curand criza se
reinstaleaza Pentru a evita aceasta, se administreaza, practic amiodarona(Cordarone)in doza
initiala (de atac) 500 mg/m2. dupa care doza se scade progresiv.Cea mai practica metoda de
oprire a crizei de TPA este administrarea de digoxin i.v. Din doza de atac se administreaza
initial jumatate i.v urmand ca restul doze sa se administreze in 2 prize, la 12 si 24 ore. De
obicei bolnavul iese din criza in 1 -2 ore si pe ECG se inscrie un sindrom post-tahicardic cu
unde P ample si gigante, cu alternante ST-T. Crizele foarte severe si foarte rebele necesita
cardioverse sincrona
Daca este necesar tratamentul de intretinere se face cu digoxin P.O.
In fine , pentru recidivele repetate intra in discutie si alte variante terapeutice ca Beta
blocantele (propanolol ), propafenona si flecainida (din clasa 1 de antiaritmice) sau sotalol
si cordarone(din clasa 3-a).
Stryadina si Verapamilul i.v. (0.1 mg/kg) se dovedesc extreme de eficace. Unii autori
prefera ca dupa manevrele de stimulare vagala sa continue cu o doza de incarcare P.O. de
amiodarona (1000-1250 mg/m(patrat) ). Daca criza se repeta , tratamentul de intretinere va fi
centrat pe preparate digitalice . Numai in caz de recidive se va recurge la propafenona sau
flecainida.
Daca substratul TPA este WPW preparatele digitalice sunt formal contraindicate
deoarece aceastea scurteaza perioada refractara a fascicolului accesor si deprima conducerea
impusului pe caile normale, favorizand astfel conducerea excitatiei pe cai anormale. Deci in
crizele de TPA survenite la cei cu WPW se va recurge la antiaritmice nedigitale
(disopiramid ,flecainidina ,amiodarona , verapamil , propafenona).

Accesul vascular
Accesul vascular este esential pentru a permite administrarea
fluidelor,medicamentelor si obtinerea probelor de sange. Accesul venos
poate fi dificil in timpul resuscitarii unui sugar sau al unui copil.31
In cazul copiilor in stare critica in cazul in care accesul venos nu este
posibil cu usurinta, accesul intraosos trebuie luat in considerare cat mai
devreme posibil, in special daca copilul este in stop cardiac sau
insuficienta circulatorie decompensata. In orice caz la copii in stare critica daca stabilirea caii
venoase nu are succes dupa un minut, introduceti un ac intra osos in locul acesteia.

Accesul intravenos
Accesul IV periferic asigura concentratii plasmatice ale medicamentelor si raspunsuri
clinice echivalente cu accesul central sau 10. Liniile venoase centrale asigura un acces mai
sigur pe termen lung dar, comparate cu accesul sau I.V periferic nu ofera avantaje in timpul
resuscitarii.

CAPITOLUL IV. EDUCAIE PENTRU SNTATE A PACIENTULUI CU TULBURARI DE

CONDUCERE INTRACARDIACA
O alt metod de prevenire a afeciunilor cardiovasculare const n eliminarea factorilor de
risc. n cazul hipertensiunii arteriale,afeciune cardiovascular rspndit la nivel larg i
nsoit de simptome precum sngerri nazale, dureri de cap, ameeli i tulburri de vedere
sau de auz, poate fi prevenit de pild prin renunarea la alimentaia nesntoas, stilul de
via neadecvat, consumul de alcool i prin inerea sub control a obezitii.

De asemenea, trebuie mult precauie n ceea ce privete afeciunile cu care pacientul sau un
membru al familiei s-au confruntat n trecut. Astfel, hipertensiunea arterial poate fi prevenit
printr-o alimentaie bogat n fibre, vitamine i minerale. Totodat trebuie s se renune la
consumul de alcool i cafea, s se evite excesul de sare i de grsimi n alimentaie i s se
nlture strile de oboseal i anxietate.
Alimentaia sntoas, cheia prevenirii afeciunilor cardiovasculare
O alimentaie adecvat, bogat n legume i fructe proaspete, poate contribui la meninerea
normal a greutii i la o mai bun funcionare a ntregului organismi uman. Astfel, grsimile
de origine animal trebuie nlocuite cu cele vegetale. Medicii arat c riscul de atac de cord
poate scdea dac se consum acizi grai i omega-3. Tot aceste grsimi polinesaturate pot
preveni tahicardia i scderea tensiunii arteriale. n prevenirea afeciunilor cardiovasculare un
rol esenial l joac stilul de via, care trebuie s fie sntos, ferit de stres, de oboseal total
i de factori care conduc la anxietate.
Renunarea la fumat, metod de prevenire a afeciunilor cardiovasculare
Fumatul i expunerea excesiv la fumul de igar este unul dintre principalii factori care
contribuie la dezvoltarea bolilor de inim. Astfel, pentru prevenirea afeciunilor
cardiovasculare, medicii recomand ca pacienii s renune lafumat i s evite n acelai timp
frecventarea n exces a mediilor n care se fumeaz. Trebuie evitat chiar i fumatul pasiv.
Substanele chimice pe care le conine fumul de igar poate afecta inima i vasele de snge,
fapt ce produce ateroscleroz, ca n final s se ajung la atac de cord. Fumatul crete ritmul
cardiac i presiunea arterial.
Exerciiile fizice previn apariia afeciunilor cardiovasculare
Riscul apariiei unor boli de inim grave poate fi prevenit i cu ajutorul micrii. Exerciiile
fizice regulate, alturi de meninerea unei greuti corporale corespunztoare cu vrsta, sexul
i nlimea fiecrui individ n parte pot contribui n procesul de prevenire aafeciunilor
cardiovasculare. Mai exact, n acest fel pot fi prevenite hipertensiunea arterial, diabetul i
creterea colesterolului.

Efectuai controale medicale regulate!

Prevenirea afeciunilor cardiovasculare se poate realiza n mod evident prin testrile medicale
periodice. Msurarea tensiunii arteriale i a nivelului colesterolului sunt dou proceduri
simple care pot depista dac pacientul sufer de vreo afeciune cardiovascular i dac
aceasta necesit tratament strict. Astfel de analize sunt recomandate cu att mai mult n cazul
persoanelor care au avut antecedente de acest gen n familie.

CAPITOLUL V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIEN ILOR CU

TULBURARI DE CONDUCERE INTRACARDIACA

Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de

bolnavi. Pentru a-si indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice,
chiar perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni
teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si chiar, daca
este nevoie, interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
1.Asigurarea repausului fizic
- asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul
fizic , saloanele sa aiba o ambianta placuta.
- bolnavii cu TPA fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda
sau semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.
- patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne.
In cursul zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub
picioare
2. Asigurarea repausului psihic
- asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura
echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire
profesionala.
- pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de

medic si va raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului.

- asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari
radiologice, EKG.); va examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va
instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav.
3. Asigurarea igienei personale a bolnavului
- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca
eforturi prea mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia
periferica. Pielea trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata
se infecteaza usor.
- Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic.
4. Prevenirea formarii trombozelor
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia
curentului venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35
grade prin ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare
prin care se impiedica trombozarea si se elimina edemele.
5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative
- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia,
diureza, tranzitul intestinal, temperatura.
- Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si
complicatiile care pot aparea ( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va
anunta imediat medicul. Starile de constipatie vor fi combatute cu purgative.
- Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de
bolnav, va urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de
masa.
6. Regimul alimentar

- Asistenta medicala va urmari cu strictete respectarea regimului alimentar care va fi

hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei
in organism, contribuind la reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu :
salicilat de sodiu; cantitatea de lichide zilnica nu va depasi 1-2 l/24h . Ratia zilnica de
alimente va fi impartita in 4 -5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3 ore inainte de culcare.
7. Administrarea tratamentului medicamentos
- Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita
consta in cardiotonice , cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se
administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se administreaza si
diuretice: Furosemid, Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea grija sa urmareasca diureza.
- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea
membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima.
- Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor TPA
8 Educatia sanitara
- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata,
dupa externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca
fizica. Se respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul,
tutunul. In caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice
neglijenta, poate agrava boala.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE

Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile
importante ale asistentei medicale.
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui examen paraclinic
sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului : i se explica bolnavului in ce consta examenul care
trebuie sa i se faca, caracterul inofensiv al examinarii;
- pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii examinarii sau recoltarii;

- dezbracarea si imbracarea bolnavului Imbracarea si dezbracarea bolnavului se face

la solicitarea medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca dureri
sau miscari inutile ;
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor si sprijinirea lui;
- servirea medicului cu instrumentele necesare examinarii si ajutarea medicului in
efectuarea tehnicii;
- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice.
A. Examenele paraclinice cuprind:
- examene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea V.S.H.
ului ( valori normale 5-10 mm /h, sau 20-50 mm/24 h ), glicemiei ( valori normale 65-100
mg %) , lipidemiei ( normal 500- 700 mg% ) , colesterolul ( normal 150-259 mg % ).
- examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se
observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la
examenul plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare, dar
transparenta pulmonara, nu este redusa.
- explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea
TPA.

CAP.VI.PREZENTAREA CAZURILOR PACIENILOR CU TULBURARI DE

CONDUCERE INTRACARDIACA
CAZUL I
Culegerea datelor
Nume i prenume: Z.A
Vrsta: 45 ani
Sexul: feminin

Domiciliul: Timioara
Elemente fizice:
Grupa sanguin: 0 I, Rh pozitiv.
Greutatea: 60Kg; nlimea: l,62m
Nu prezint alergii la condiiile obinuite de mediu (polen, praf, fulgi de pene, etc.).
Date despre spitalizare:
Data internrii: 10.07. 2014
Data externrii: 25.07 2014
Diagnostic la internare: Tahicardie supraventriculara
Diagnostic la externare: Tahicardie supraventriculara
Motivele internrii: palpitatii,stari de ameteala,slabiciune si stari de lesin,oboseala
accentuata datorata durerilor,lipsa de aer si angina pectorala,transpiratii abundente.
Antecedente heredo-colaterale:
Un frate decedat la varsta de 53 ani- moarte subita cardiaca
O sora diagnosticata cu fibrilatie atriala la varsta de 40 ani
Antecedente personale: pacienta are ciclu neregulat ;nateri 2.
Antecedente patologice: nu prezint.
Condiii de via: bune, locuiete cu soul i unul dintre copii ntr-o cas cu 3 camere.
Naionalitatea: romn
Religia: cretin ortodox;
Factori de risc privind modul de via: nu consum alcool, dar consuma cafea regulat si
fumeaza.
Examen clinic general (efectuat de medic):

 Starea general: alterat;

Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator:sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat,respiratie dificila.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
slab pulsatile, T.A.= 110/80 mm Hg, P = 100 p / min, F.C=140/min,sgomote cardiace
aritmice.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili;
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros in timpul respiratiei.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:alterat;
aparat respirator integru morfo - funcional;
respiraie dureroasa, de tip abdominal.
nu prezint zgomote respiratorii;
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;
pacienta prezint protez dentar, mucoasa bucal roz i umed, limba roz.
reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.
alimentaie inadecvat prin deficit din cauza afeciunii manifestat prin, consum redus de
alimente, slbiciune i lichide, tegumente uscate.
modificarea programului meselor care era n numr de trei mese i dou gustri, din cauza
scderii apetitului, ajungnd la dou mese pe zi i o gustare.

 scderea poftei de mancare din cauza durerii i a anxiettii.

consum n jur de 1500 ml de lichide pe zi
3. Nevoia de a elimina: alterat
pacienta prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
urina are culoare galben deschis pn la galben nchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urin proaspt (de bulion);
reacia este acid> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;
diureza 1200 ml;
transipratii abundente care pot duce la deshidratare.
balonare din cauza acumulrii de gaze n intestin i absorbiei lor insuficiente.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: uor alterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
dificultate n deplasare din cauza durerilor toracice manifestat prin mers uor aplecat;
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
insomnie din cauza durerilor toracice manifestat prin oboseal;
nelinite din cauza tulburrilor de gndire manifestat prin apariia unor sentimente i idei
pe care se strduiete s le ndeprteze.
dificultate de adormire din cauza anxietii manifestat prin somn agitat, superficial;
somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puine
de somn i treziri sau perioade de veghe n timpul nopii, faa palid, ochi incercnai.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
pacienta se poate mbrca i dezbrca singur

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat

temperatura corpului este n limite normale: 36,7 C;
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat;
pacienta i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal i a protezei;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacienta este bine aerisit,
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat
prin nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacienta poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
este interesat de boala sa, vrea s tie cat mai multe;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacienta este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat
pacienta ii accept starea nou n care se gsete;
pacienta poate depi anumite momentecritice;

 vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soul i copiii.

13. Nevoia de a inva: nealterat
pacienta este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacienta este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacienta s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
sa nu mai prezinte palpitatii.
s nu mai aib dureri toracice.
s nu mai prezinte transpiratii constipaie.

 s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.

s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea.

Data

Diagnostic de

Obiective

Intervenii

Evaluare

Nursing
1
10.0
7

2
Alimentaie

Pacienta s fie

Am pregtit bolnava

Pacienta a mrit

inadecvat prin

diagnosticat ct

pentru:

cantitatea de

deficit din cauza

mai repede, n

durerii toracice

vederea instituirii

manifestat prin

unui tratament

inapeten, scdere

adecvat bolii sale.

lichide, tegumente
uscate.

recoltarea analizelor de

snge pentru examene de

laborator (HLG,
hematocrit, ureea

ponderal, consum
redus de alimente i

lichide consumate,
-

Pacienta s revin la

sanguin i glicemie,

un tranzit intestinal

VSH,TS, TC, timp

normal n

Howell, timp Quick,

urmtoarele dou

examen de urin, examen

zile.

radiologic toracic, EKG),

Bolnava s fie

S consume compoturi,

echilibrat

ceaiuri, ap plat.

nutriional i hidroelectrolitic n
uratoarele dou

I-am spus pacientei s

fac mici plimbri i

respectnd regimul
impus, consumnd
2500 ml de lichide
pe zi, i prezint
tegumente umede,
elastice.sucuri
neacidulate,
compot.

zile.

exerciii uoare de flexie

i extensie a minilor i
picioarelor pentru a avea
un tranzit ct mai bun i
pentru evitarea meteori
sinului abdominal.
Am calculat zilnic
bilanul hidric:
- intrri -1500 ml /zi
- ieiri - 1200 ml / zi
Se suplimenteaz
necesarul de lichide cu
1000 ml /zi, repartizate
astfel: la fiecare 3 ore
cate 200 ml de ceaiuri,
Pacienta a fost cooperant
i a executat toate
indicaiile medicului i
ale mele n vederea
efecturii tuturor
analizelor i a
explorrilor.
Am lsat pacienta s
aleag alimentele dup
gusturile sale, respectnd
contraindicaiile
regimului.

Dificultate n a se

Pacienta s doarm,

Am intocmit cu pacienta

odihni, din cauza

linitit, timp de 8

un program

durerilor manifestat

ore pe noapte, fr

corespunztor de odihn,

prin oboseal i

ntrerupere, n

dou ore dup masa de

somn ntrerupt.

urmtoarele 48 de

prnz, ntre orele 14-16 i

ore.

8 ore pe noapte ntre orele

23-7.

Pacienta s-i

Durerile toracice
s-au diminuat n
urma tratamentului
aplicat, iar
pacienta a avut un
somn linititor.

diminueze durerile

I-am administrat

toracice n dou-trei

pacientei o fiola de

ore.

Algocalmin i.m. seara, la

indicaia medicului,
pentru diminuarea
durerilor.

11.07
Anxietate datorit

Pacienta s nu mai

Am explicat pacientei c

Pacienta i-a

ameninrii fizice

prezinte anxietate i

toate actele medicale care

diminuat

prin investigaiile ce

s fie informat cu

au fost efectuate sunt n

anxietatea cu

urmeaz a fi fcute

privire la

vederea punerii unui

privire la

manifestat prin

investigaiile ce

diagnostic ct mai repede

investigaii i a

nelinite.

urmeaz a-i fi fcute i ct mai concret.

cooperat cu echipa

n urmtoarele 12

medical.

ore.

Am explicat pacientei ca
echipa medicala este de
calitate superioara si ca
vom face orice ne sta in
putinta sa ii oferim o stare
de bine si sa
diagnosticam cat mai
repede ceea ce o supara.
I-am explicat importanta
fiecarei investigatii

medicale si procedura in
sine cum se face pentru a
nu mai prezenta frica.

Dificultate n

Pacienta s nu mai

Am asigurat pacientei

Pacienta i-a

prezinte dureri

repausul la pat.

diminuat

abdominale.

anxietatea cu

deplasare din cauza

privire la

durerilor toracice
Am pregtit pacienta n

manifestate prin
mers uor aplecat.

s revin la un mers

vederea examenului

normal n 24 de ore

EKG, explicndu-i n
ceea ce const.
Am sftuit pacienta ca ori
de cate ori are dureri, s
stea n repaus la pat, n
poziie antalgic, de
decubit lateral cu
picioarele flectate pe
abdomen i minile
ncruciate pe torace, iar

investigaii i a
cooperat cu echipa
medical.
Pacienta i-a
diminuat durerile
toracice i a stat n
poziiile antalgice
pe care i le-am
recomandat,
observnd
eficacitatea
acestora.

dac st pe spate, n
decubit dorsal, s stea cu
picioarele ndoite i cu o
pern sub genunchi.

I-am administrat o fiol

de Piafen la indicaia
medicului.
12.0

Pacienta s se

mobilizeze
Diminuarea

executnd; micri

Am explicat pacientei c

Pacienta a

interesului pentru

uoare i s fac

imobilitatea nu face

cooperat i s-a

micare din cauza

plimbri mici prin

altceva dect s-i

lsat ajutat de

afeciunii organice

salon sau pe hol n

amplifice starea de

mine pentru a

manifestat prin

urmtoarele 12 ore.

anxietate i c poate s

executa micri i

aib complicaii

plimbri prin salon

pulmonare,pe langa cele

de cte ori a fost

cardiace.

nevoie.

meninerea timp
ndelungat a unei
stri de imobilitate.

S-i. diminueze
anxietatea.
Pacienta s aib
informaii despre

Anxietate din cauza

posibila sa boal i

Am ajutat pacienta s se

necunoaterii

msurile de

deplaseze prin salon, am

diagnosticului

prevenire a

determinat-o s practice

manifestat prin

complicaiilor n

exerciii ale musculaturii,

nelinite.

decurs de trei ore.

n limita toleranei timp

de zece minute de treipatru ori pe zi.

Pacienta i-a
Am discutat cu pacienta

diminuat

despre semnele bolii sale,

anxietatea, a

despre rolul

ascultat cu atenie

investigaiilor, despre

explicaiile pe care

eficiena echipei

i le-am dat i

medicale.

ateapt examenul
ce urmeaz a-i fi
efectuat.

I-am spus c pn la
aflarea diagnosticului cu
certitudine, nu trebuie sa
fie panicat i nelinitit,
deoarece echipa medical
este foarte bine pregtit,

are mult experien, iar

investigaia care urmeaz
a-i fi fcut, ne va da
detalii sigure despre
boal.
13.0

Palpitatii

afectiunea

cardiaca prezinte palpitatii

pe

care

date

manifestata

de Pacienta sa nu mai

Palpitatiile s-au

o pozitie confortabila.

diminuat iar

are

pacienta incepe sa
Incerc sa linistesc

prin

pacienta cu privire la

agitatie
transpiratii,lipsa
aer

Asez pacienta pe pat intr-

si

prezinte o stare de
bine.

orice neliniste are.

de

angina

Efectuez un EKG la

pectorala.

indicatia medicului si
atasez rezultatul in foaia
de observatie.
Administrez calmante la
indicatia medicului si
supraveghez pacienta.

Anxietate

Pacienta s fie

Am ncercat s diminuez

Pacienta i-a

manifestate prin stri

pregtit fizic i

pacientei nelinitea.

diminuat nelinitea

de nelinite, agitaie

psihic pentru orice.

Am explicat pacientei c

insomnie.
Pacienta sa isi

toate actele medicale care

diminueze stare de

au fost efectuate sunt n

anxietate

vederea punerii unui

diagnostic ct mai repede
i ct mai concret.
Am explicat pacientei ca
echipa medicala este de

calitate superioara si ca
vom face orice ne sta in
putinta sa ii oferim o stare
de bine si sa
diagnosticam cat mai
repede ceea ce o supara.
I-am explicat importanta
fiecarei investigatii
medicale si procedura in
sine cum se face pentru a
nu mai prezenta frica.

14.0

Dificultate n a

Pacienta s respire

Am ajutat pacienta s

Dup dou ore,

respira,

fr dificultate, s

efectueze exerciii

pacienta respir

aib un ritm

respiratorii, s aib poziii mai linitit,

respiratoriu regulat,,

adecvate i s ii schimbe

prezint tegumente

de 23 respiraii /

poziia din dou n dou

i mucoase mai

min.

ore.

puin palide.

Am observat culoarea
unghiilor, a buzelor i a
tegumentelor i le-am
notat n foaia de
observaie.
Am umezit aerul din
ncpere cu ap
alcoolizat.
Am monitorizat i
nregistrat TA., pulsul,
respiraia, temperatura.

S aib poziii adecvate,

cu picioarele flectate pe
abdomen (Fowler).

SlabiciunE fizica

Pacienta s

Am sftuit pacienta s

Pacienta comunic

datorata afectiunii pe

beneficieze de

comunice cu echipa

cu echipa

care o are

siguran

medical i familia i am

medical, familia

manifestata prin

psihologic pentru

ncurajat familia s

i colegele de

apatie,ameteala

nlturarea strii de

comunice cu pacienta,

salon, prezentnd

anxietate n

pentru a menine un

ameliorarea strii

urmatoarele 2 zile.

climat de optimism.

de anxietate.
Pacienta i-a
diminuat durerile.

ANALIZE MEDICALE
Eritrocite:4.18
Hemoglobina:12.0
Hematocrit :37.2
MCV:89
MCHC:32.8
Trombocite:27.3
Leucocite:7.50
TRATAMENT
Betaserc 24 mg 1-0-1

Aspenter 2x 75mg,
Fraxi 0,8.Rampril 5 mg 0-0-1,
Sintrom 4 mg 0-0-1.

CAZUL 2
Date de identificare:
Nume i prenume: A.D
Vrsta: 50 ani
Sexul: brbtesc
Domiciliul: Timisoara, Judeul Timis
Elemente fizice: Grupa sanguin: B III, Rh pozitiv.
Greutatea: 100 kg; inaltimea: 1,85 m
Diagnostic la internare: Fibrilatie atriala
Diagnostic la externare: Fibrilatie atriala
Motivele internrii:
Pacientul in varsta de 50 de ani solicita ajutorul serviciului de Ambulanta Timis,la locul
constatarii pacientul prezinta durere toracica,palpitatii,puls neregulat,dispnee,senzatie de
lesin,oboseala,in urma investigatiilor se decide transportul lui la spital pentru analize de
specialitate.
Bolnavul se interneaza n clinica de cardiologie a Spitalului Clinic Judeean de Urgen,
pentru examen de specialitate.
Nationalitatea: romn

Religia: cretin-ortodox
Factori de risc privind modul de via: fumeaz, consum alcool i cafea ocazional.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: alterat;
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporospaial. Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator:sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat,respiratie dificila.
Aparat cardio-vascular: ocul apexian prezent n spaiul V intercostal stng, artere periferice
slab pulsatile, T.A.= 110/80 mm Hg, P = 100 p / min, F.C=140/min,zgomote cardiace
aritmice.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili;
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii,
dureros in timpul respiratiei.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:alterat;
aparat respirator integru morfo - funcional;
respiraie dureroasa, de tip abdominal.
nu prezint zgomote respiratorii;
2. Nevoia de a bea si a manca: usor alterata;
pacientul prezint protez dentar, mucoasa bucal roz i umed, limba roz.

 reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.

alimentaie inadecvat prin deficit din cauza afeciunii manifestat prin, consum redus de
alimente, slbiciune i lichide, tegumente uscate.
scderea poftei de mancare din cauza durerii i a anxiettii.
consum n jur de 1500 ml de lichide pe zi
3. Nevoia de a elimina: alterat
pacientul prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
urina are culoare galben deschis pn la galben nchis, de aspect normal= clar;
mirosul este de urin proaspt (de bulion);
reacia este acid> cu pH-ul 5,5; densitatea -1015;
diureza 1200 ml;
transipratii abundente care pot duce la deshidratare.
balonare din cauza acumulrii de gaze n intestin i absorbiei lor insuficiente.
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: uor alterat
aparatul osteo-articular integru din punct de vedere anatomic;
sistemul muscular integru;
dificultate n deplasare din cauza durerilor toracice manifestat prin mers uor aplecat;
5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
insomnie din cauza durerilor toracice manifestat prin oboseal;
nelinite din cauza tulburrilor de gndire manifestat prin apariia unor sentimente i idei
pe care se strduiete s le ndeprteze.
dificultate de adormire din cauza anxietii manifestat prin somn agitat, superficial;
somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puine
de somn i treziri sau perioade de veghe n timpul nopii, faa palid, ochi incercnai.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat

pacienta se poate mbrca i dezbrca singur
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
temperatura corpului este n limite normale: 36,7 C;
tegumentele sunt palide, cldue;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat;
pacientul i poate efectua singur toaleta corporal;
are unghii curate, tiate scurt;
isi efectueaz singur toaleta bucal i a protezei;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
salonul n care se afl pacientul este bine aerisit,
anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute manifestat
prin nelinite;
tulburri de gndire din cauza incertitudinii diagnosticului,comportament agitat alternnd cu
perioade de linite;
fatigabilitate manifestat prin slbire fizica, adinamie, lips de for.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
pacientul poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;
este interesat de boala sa, vrea s tie cat mai multe;
ii exprim clar ideile, dorinele, emoiile.
11. Nevoia de a practica religia: nealterat.
pacientul este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
12. Nevoia de fi util: nealterat

 pacientul ii accept starea nou n care se gsete;

pacientul poate depi anumite momente critice;
vrea s revin n mijlocul familiei, sntoas, s fie mpreun cu soia i copiii.
13. Nevoia de a inva: nealterat
pacientul este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
pacientul este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i participa la activiti.
prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
Obiective globale:
pacientul s neleag importana spitalizrii;
s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul i s fie de acord cu tratamentul medical pentru recptarea
independenei funcionale
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;
la sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:
sa nu mai prezinte palpitatii.

 s nu mai aib dureri toracice.

s nu mai prezinte transpiratii constipaie.
s revin la programul normal al meselor, s-i revin pofta de mncare.
s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate.
s revin la un mers normal.
s-i recapete interesul pentru micare.
s nu mai prezinte insomnii i s nu mai aib tulburri de gndire.
s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor.
s-i diminueze anxietatea.

PLAN DE NGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii

2.03

Circulatie inadecvata,alterarea Pacientul sa prezinte o

Asigur conditiile de mediu

activitatii cardiace datorata

buna activitate

optime ale salonului.

fibrilatiei atriale,TA=150/100

cardiaca si sa prezinte

mmHg tahicardie.

tensiune si puls in
limite normale

Asigur repaousul fizic si

psihic al pacientului.

Monitorizez functiile vitale

si le notez in foaia de

Eval

observatie.

Monitorizez functiile de
activitate cardiaca:TA,puls
si le notez si pe acestea in
foaia de observatie.
Efectuez bilantul hidric.
Asigur un regim alimentar
adecvat in fucntie de
afectiunea pe care o are
pacientul.
Informez pacientul cu
privire la stadiul in care
este boala sa.
Pregatesc fizic si psihic
pacientul in vederea
efectuarii EKG.
Recoltez probe biologice
pentru laborator.

Educ pacientul sa isi

creasca treptat activitatea
fizica,sa alterneze repausul
cu odihna si sa nu
foloseasca in exces sarea.

Insotesc pacientul la
radiografia toracica.

Explic pacientului fiecare

tehnica pe care o execut
pentu a evita stresul.
Ajut pacientul in
satisfacerea nevoilor pentru
evitarea oboselii.
Recoltez sange pentru
probele de laborator:
Troponina
CK-MB
HLG
VSH
Ionograma
Glicemie
Uree
Creat
Ex urina.
Efectuez EKG iar medicul
ii face o ecocardiografie
pacientului.

Administrez medicatia
presccrisa:
Betaserc 24 mg 1-0-1
Sintrom 4 mg 0-0-1
Aspenter 2 x 75 mg
Sortis 40 mg.
Supraveghez functiile
vitale cu ajutorul
monitorului care este atasat
pacientului.
03.03
Alterarea respiratiei din cauza

Pacientul sa prezinte

anxietatiimanifestata prin

respiratie buna

Asigur un mediu ambiant

dispnee si lipsa de aer.

Asigur repaus la pat in
decubit dorsal si ma asigur
ca incaperea este bine
luminata,bine
incalzita,asigurand si o
liniste perfecta.

Monitorizez
respiratiile,frecventa si
amplitudine,ritm al
respiratiei in efort si in
repaus.

Invat pacientul sa faca

gimnastica
respiratorie,cum sa puna in
practica tehnicile de
relaxare.

Pacientul pr
respiratiei

satisfacatoa

ascultat toa

indicatiile o

medic si de
Monitorizez toleranta la
efort.

Notez valorile obtinute in

foaia de observatie a
pacientului.

Asigur continuitatea
masurilor de prim ajutoroxigenoterapia- pentru
imbunatatirea circulatiei
coronariene si asiguraera
aportului de oxigen

Educ pacientul sa respire

corect.
Monitorizez
comportamentul
pacientului.
La indicatia medicului
administrez oxigen pe
sonda 4-6 l/min.
04.03

Alterarea nutritiei manifestata

Asigurarea unui aport

Evaluez starea de nutritie a

Pacientul re

prin inapententa.

nutritional adecvat.

pacientului,greutatea

regimul imp

corporala,gradul de

incearca sa

anorexie.

adapteze no
indicatii.

Explic pacientului cat este

de important un aport
alimentar adecvat si il
incurajez sa accepte
regimul impus.

Asigur o alimentatie
echilibrata adecvata
factorilor de risc aterogeni
prezenti.
Alimentatia sa fie
fractionata in cantitati
mici,repetate.

Supraveghez
pulsul,T.A.,apetitul,semnel
e de deshidratare,greutatea
corporala si le notez in
foaia de observatie.

Asigur o atmosfera placuta

la servirea mesei.

Calculez bilantul ingestaexcreta pe 24 h iar la

indicatia medicului aplic
hidratarea orala,regimul
desodat,hipocaloric si
hipolipidic.

05.03

Diaforeza din cauza anxietatii

Pacientul sa nu mai

Asigur conditiile

Pacientul nu

manifestata prin transpiratii

prezinte transpiratii

corespunzatoare de confort

prezinta

fizic si psihic.

transpiratii,

lenjerie com
si curata.
Incerc sa ii insuflu
increderea in echipa
medicala.

Ii acord timp sa isi exprime

gandurile,teama si grijile.

Ajut pacientul sa isi

mentina tegumentele curate
si uscate.
Spal tegumentele ori de
cate ori este nevoie.

Schimb lenjeria de corp si

de pat ori de cate ori este
nevoie.

Asigur o imbracaminte
comoda si usoara.
Explic pacientului
importanta mentinerii

tegumentlor si fanerelor
curate si integre.

Permit vizitele membrilor

familiei si raspund la orice
nelamurire pe care o au
acestia legat de boala pe
care o are pacientul nostru.

Perturbarea somnului din

Pacientul sa aibe un

Evaluez si notez calitatea

cauza anginei si a dispneei

somn odihnitor

somnului si raportul intre

manifestata prin ore

starea de somn si starea de

insuficiente de somn si treziri

veghe.

frecvente.

Asez pacientul intr-o

pozitie comoda care sa ii
asigure o buna circulatie si
o buna respiratie.

Invat pacientul tehnici de

relaxare.

Asigur un climat cald si de

securitate diminuand
stimulii vizuali si auditivi.
Administrez la indicatia

medicului o pastila de
Dormicum seara.

Durere din cauza fibrilatiei

Combaterea durerii

Evaluez caracteristica

Durerea sca

atriale manifestata prin durere

durerii:localizare,intensitat

intensitate i

retrosternala

e,durata,frecventa,factorii

meedicatiei

anginoasa,intensa care nu

care ii maresc sau

si administr

cedeaza la nitroglicerina.

diminueaza intensitatea.

Pun pacientul in pozitie

antalgica.
Ajut pacientul sa descrie
corect durerea.

Linistesc pacientul si il
incurajez sa isi exprime
emotiile si sentimentele in
legatura cu starea sa.

Administrez la indicatia

medicului:
Betaserc 1x2/zi
Aspenter 2x75 mg
Fraxi 0.8 mg
Rompril 5 mg seara.
Evaluez efectul medicatiei
prescrise de medic.
05.03
Anxietate din cauza limitelor

Pacientul sa fie

Evaluarea nivelului de

In urma ing

cognitive manifestata prin

echilibrat psihic

anxietate a pacientului.

paientul si-a

frica de moarte iminenta.

starea de an
Sprijinirea pacientului in
descoperirea surselor de
anxietate.

Folosesc metode de
relaxare si incurajez
pacientul sa gandeasca
pozitiv.

Asigur un climat calm si de

securitate.
Raspund calm la intrebarile
pe care le pune pacientul.
Explic toate procedurile si

interventiile care ii precum

si a tratamentului
administrat folosind
cuvinte accesibile.

Colaborez cu familia si cu
echipa medicala.

ANALIZE MEDICALE:
Hb:13.0
Limfocite:25.4
Glucoza:130 mg/dl
TGO:46U/L
Creatinina: 0.60 mg/dl

TRATAMENT ADMINISTRAT
Betaserc 24 mg 1-0-1
Sintrom 4 mg 0-0-1
Aspenter 2 x 75 mg
Sortis 40 mg.

CAZUL 3
Date de identificare:
Nume i prenume: N.I.
Vrsta: 60 ani
Sexul: femeiesc
Domiciliul: Craiova judeul Dolj
Elemente fizice: Grupa sanguin: A II, Rh pozitiv.
Greutatea: 60 kg,nlimea 1.70 m
Diagnostic la internare: Angor prelungit, HTA esentiala severa, dislipidemie, obezitate gr.
III
Diagnostic la externare : Angor INTRICAT
Diagnostic secundar la externare: Bronsita acuta
-

HTA esentiala severa, gr. Risc inalt

Cardiopatie Hipertensiva
Dislipidemie in tratament
Stetoza Hepatica
Obezitate gr. III

Motivele internarii:. Durere toracica anterioara insotita de Dispnee si Fatigalitate.

Istoricul bolii Pacientul de 50 de ani cu antecedentele mentionate mai sus, se interneaza

pentru acuzele mentionate cu debut de aproximativ 4 zile
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Nationalitatea: romn

Religia: cretin-ortodox
Factori de risc privind modul de via: nu consum alcool, cafea; nu fumeaz.
Examen clinic general (efectuat de medic):
Starea general: uor alterat.
Tegumente i mucoase: palide, calde, elastice.
Aparatul osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic, bine orientat temporo-spaial.
Sistemul muscular: bine reprezentat, contracie muscular prezent.
Aparat respirator: sonoritate pulmonar, murmurul vezicular prezent, torace normal
conformat. Pulmoni normali cu varsta.Cord cu alungirea si bombardarea VS .Aorta normala
radiologic

Aparat cardio-vascular zgomote cardiac ritmice, AV: 60/minut, TA: 180/100 mmHg; ECG:
RS, AV: 60/minut, raluri sibilante disseminate.
Aparat uro-genital: miciuni fiziologice, loja renal liber, rinichi nepalpabili;
Aparat digestiv: reflexul de deglutiie este prezent, abdomen mobil cu micrile respiratorii.
S.N.C = reflexe condiionate i necondiionate prezente, ROT prezente.
STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie: nealterat.
- circulaie i respiraie inadecvat.
- Valori crescute ale tensiunii arteriale
2. Nevoia de a bea i a mnca: uor alterat

Pacientul prezint dentiie bun, mucoas bucal roz i umed, limba roz;

reflexul de deglutiie este prezent, masticaia este uoar.

consum n jur de 2000 ml de lichide pe zi.

3. Nevoia de a elimina: alterat

-pacienta prezint miciuni fiziologice, 4-5 pe zi;
-urina are culoare galben deschis pn la galben inchis, de aspect normal= clar;
-mirosul este de urin proaspt (de bulion);
-reacia este acid, cu pH-ul 5; densitatea =1025;
-diureza 1700 ml;

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur: nealterat

poziie antalgic.

dificultate n a se deplasa i n modificri de postur

diminuarea interesului pentru micare din cauza afeciunii organice manifestat

prin meninerea timp ndelungat a unei stri de imobilitate.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni: alterat
- dificultate n a adormi din cauza tensiunii psihice continue manifestat prin somn agitat,
ntrerupt;
- somnul este insuficient cantitativ i calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore pu ine
de somn i treziri sau perioade de veghe n timpul nopii, faa palid, ochi ncercnati.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca: nealterat
- pacienta se poate mbrca i dezbrca singur;
- hainele sunt alese cu gust i decen, adecvate climatului i locaiei;

- vemintele sunt alese conform taliei i staturii pacientei.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale: nealterat
- temperatura corpului este n limite normale: 37 C;
- tegumentele sunt roz, caldue;
- temperatura mediului ambiant este cuprins ntre 18 - 25 C;
- transpiraie minim;
8. Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele i mucoasele: nealterat.
- pacientul ii poate efectua singur toaleta corporal;
- pielea este curat, neted, catifelat;
- urechile sunt de conformaie normal, curate;
- mucoasa bucal este umed;
- are unghii curate, tiate scurt;
- i efectueaz singur toaleta bucal;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat
- salonul n care se afl pacientul este bine aerisit, temperatura ambiant este de 18- 25 C,
umiditatea ntre 30% - 60%;
- anxietate datorit ameninrii fizice prin investigaiile ce urmeaz a fi fcute;
- fatigabilitate manifestat prin slbire fizic, adinamie, lips de for;
- frica din cauza anxietii manifestat prin facies crispat, grimase, imobilitate.
10. Nevoia de a comunica: nealterat
- pacientul poate comunica verbal i nonverbal, este receptiv la ntrebrile echipei medicale;

- funcionarea adecvat a organelor de sim: acuitate auditiva i vizual, sensibilitate tactil,

sensibilitate gustativ i a mirosului;
- este interesat de boala sa, vrea s tie ct mai multe;
- isi exprima clar ideile, dorintele, emoiile
11. Nevoia de a practica religia: nealterat
- pacientul este de religie cretin-ortodox, particip la slujbele bisericeti i are ncredere n
Dumnezeu;
- pacientul este contient de ceea ce se ntmpl i acioneaz conform propriilor convingeri.
12. Nevoia de fi util: nealterat
- pacientull i accept starea nou n care se gsete;
- pacientul poate depi anumite momente critice;
13. Nevoia de a nva: alterat
- pacientul este contient de necesitatea formrii unei noi atitudini i deprinderi corecte n
vederea obinerii unei stri de bine;
- prezint interes fa de toate informaiile i materialele care descriu boala sa
- prezinta cunostinte insuficiente legate de boala sa.
14. Nevoia de a se recrea: nealterat
- pacientul este interesat de ceea ce se petrece n jurul su, este activ i particip la activiti;
- prezint interes fa de activitile curente ale vieii.
OBIECTIVE DE NGRIJIRE:
Obiective globale:

 pacientul s ineleag importana spitalizrii;

s revin la nivelul optim de sntate;
s aib stabilit diagnosticul cu certitudine i s fie de acord cu tratamentul medical pentru
recptarea independenei funcionale.
Obiective intermediare:
s neleag importana examenelor clinice i de laborator pentru stabilirea diagnosticului;la
sfritul spitalizrii, s fie capabil s-i recapete independena fa de nevoile afectate;
s aib ncredere n personalul medical;
s neleag necesitatea regimului alimentar, s-1 cunoasc i s-1 respecte.
Obiective specifice:

s fie echilibrat nutriional i hidro-electrolitic pentru a nu mai scdea n greutate;

s-i recapete interesul pentru micare;
s nu mai prezinte insomnii, s poat adormi mai uor i s aib un somn odihnitor;
s-i diminueze anxietatea.
PLAN DE NGRIJIRE A PACIENTULUI PE 5 ZILE

Data

Diagnostic de

Obiective

Interventii

Evaluare

nursing
1
12.0
3

2
Durere la

3
Pacientul sa

4
Asigurarea conditiilor igienice din

nivelul

prezinte o

incapere;

toracelui

tensiune

datorita

arteriala buna si

5
Durerea s-a
diminuat si

Urmareste atent pacientul monitorizand

pacientul prezinta
o stare

cresterii

o diminuare a

tensiunii

dureriii

arteriale

precordiale in

manifestata

decurs de 2 zile

pulsul si tensiunea arteriala;

ameliorata.

Invata pacientul sa aiba o alimentatie

prin junghi

echilibrata (fara exces de NaCl si

toracic

grasimi);

Invata pacientul sa intrerupa consumul

de tutun, alcool, cofeina;

Invata pacientul sa evite sedentarismul;

Invata pacientul sa poarte imbracaminte

lejera;

Supravegheaza pacientul, intensitatea

durerii, semnele insotitoare;

Administreaza medicatia prescrisa de

medic: antiaritmice, anticoagulante,
tonice cardiace, diuretice,
vasodilatatoare, hipotensoare,
antianginoase;

Urmareste efectul medicatiei si aplica

tehnici de favorizae a circulatiei ;

Informeaza pacientul asupra stadiului

bolii sale.

13.0
3

Dificultatea de

Pacientul sa

a respira

prezinte o

Urmareste atent pacientul monitorizand

datorita

respiratie

respiratia;

pozitiei

adecvata in

inadecvate

decurs de 2 zile

In urma
ingrijirilor
acordate
pacientul are o

manifestata

Invata pacientul sa faca gimnastica

prin respiratie

respiratorie, de mers si de relaxare;

respiratie mai
usoara si o
pozitie adecvata.

accelerata
Ii indica pacientului sa faca plimbari in
aer liber;

Invata pacientul sa inlature obiceiurile

daunatoare: imbracaminte strimta,
tutunul, masa copioasa, etc.;

Invata pacientul sa aibe posturi adecvate;

Administreaza medicatia prescrisa de

medic.

14.0

Alimentare si

sa aiba greutate

hidratare

corporala in functie

neadecvata prin

de inaltime, varsta si

sfatuilor primite

surplus

sex

pacientul intelege

Exploreaza gusturile pacientului in

diferitele categorii de alimente;

Invata bolnavul valoarea energetica a

alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice;

In urma
ingrijirilor si a

importanta
regimului
alimentar si a
inteles ce e bine
pentru sanatatea

Invata bolnavul sa consume numai

lui.

alimente incluse in regim;

Urmareste orarul si distributia

alimentelor;

Urmareste periodic greutatea;

Il invata metode de relaxare;

Administreza medicatia prescrisa de

medic.

18.0

Senzaie

Pacientul sa

neplcut n

prezinte un ritm

Urmareste atent pacientul monitorizand

In urma

regiunea

cardiac

inimii,

corespunzator

provocat de

varstei

pulsul si tensiunea arteriala;

tratamentului
administrat

bti anormale

Asigura conditiile adecvate pentru

ale inimii, mai

confortul pacientului;

prescris de medic
pacientul are
batai regulate a

puternice, mai

inimii.

rapide
Ii interzice sa manance sarat si cu
grasime;

Ii recomanda sa manance din abundenta

fructe si legume;

Administreaza medicatia prescrisa de

medic.

Am recoltat produsele biologice pentru

laborator;

Am comunicat cu pacientul sa se
acomodeze cu mediul spitalicesc;

Am creat un microclimat adecvat

pacientului;

Am pregatit pacientul fizic si psihic

pentru efectuarea investigatiilor
imagistice de exploatare coronariana;

Dificultatea de
19.0
3

a se odihni,
cauzat de dureri
precordiale,

sa beneficieze de o
odihna

Identificam cauza lipsei de somn si

cauza anxietatii;

corespunzatoare

Pacientul doarme
8 ore pe noapte si
nu se mai trezeste
din cauza

manifestat prin
ore insuficiente de

Observam daca perioadele de odihna

somn 4-5 ore

corespund necesitatilor organismului;

/noapte.
Invata pacientul sa execute tehnici de
relaxare;

Ii spune sa nu mearga la culcare mai

tarziu de ora 22:00, si sa citeasca sau sa
asculte o melodie care il linisteste;

Il informeza pe pacient ca nu trebuie sa

consume seara produse excitante:
cofeina, sucuri energizante, etc.;

Administreza medicatie si observa

efectul acesteia.

anginei.

ANALIZE MEDICALE:
Hb:13.9
Limfocite:26.1
Trombocite:241000
Glucoza:120 mg/dl
TGO-48U/L
LDL:173 mg/dl
Creatinina:0.70 mg/dl

TRATAMENT
Betaserc 24 mg 1-0-1
Sintrom 4 mg 0-0-1
Aspenter 2 x 75 mg
Sortis 40 mg.

VII. CONCLUZII
Insuficiena cardiac este o boal care v poate infl uena viitorul, dar care poate fi , la rndul
ei, influenat de dumneavoastr;
Prezentai-v la medic imediat ce au aprut simptomele legate de boal;

INSUFICIENA CARDIAC
Recunoatei simptomele de agravare a bolii i solicitai am bu lana sau prezentai-v la cel
mai apropiat spital de ur gen;
Adaptai-v permanent modul de via;
Urmai tratamentul prescris i facei controale periodice.
Respectnd sfaturile date, vei putea ine sub control evoluia bolii i vei putea preveni
complicaiile acesteia.