Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Termotehnica Madalina Schifirnet
Proiect Termotehnica Madalina Schifirnet
Procese termice n
ingineria industrial
Mdlina Schifirne
Facultatea: ITMI
Specializarea: TCM
Recoacerea fr schimbare de faz este tratamentul temic prin care materialul metalic al
pieselor tratate, aflat ntr-o stare structural nestabil , produs de diferitele prelucr ri la
care a fost supus anterior, este adus ntr-o stare stabil, fr realizarea n acest scop a
vreunei transform ri de faz.
Durificarea este un tratament termic urmat de o racire rapida care va conduce la cresterea
duritatii prin formarea martensitei.
In timpul procesului de calire, carbonul este tinut intr-o solutie suprasaturata si nu se poate
precipita.
Perioada de mentinere la temperatura de calire trebuie sa fie suficient de mare pentru ca
piesa sa fie complet incalzita pentru a putea avea loc dizolvarea completa a carbonului in
austenita. La calirea otelurilor hipoeutectoide, duritatea maxima care poate fi obtinuta
creste pana la aproximativ 0.8 % C.
Calirea poate fi facuta prin mai multe mijloace. in functie de mediul de calire, care poate fi
apa, ulei sau aer, exista:
calire in apa,
calire in ulei,
calire in aer
Totusi pot fi implicate mai multe medii in procesul de calire.
Pentru a obtine o structura martensitica completa, viteza de calire trebuie sa fie mai mica
decat viteza de calire critica a materialului din intreaga piesa.
Cele mai frecvente esecuri in durificare: O temperatura de durificare prea mare; Austenita
reziduala.
Duritatea este inteleasa ca abilitatea unui otel de a adopta o duritate transversala crescuta
prin modificarea starii martensitei.
Termenul de duritate cuprinde atat gradul de durificare (cresterea de duritate) cat si
distribuirea duritatii (adancimea durificarii).
Daca o piesa de lucru este complet transformata in structura martensitica in intreaga
sectiunea transversala atunci durificare este una de fond (durificare de baza).
Clirea
Tratamentul termochimic este tratamentul termic ce se efectueaz ntr-un mediu activ din
punct de vedere chimic i care are ca rezultat modificarea compoziiei chimice, structurii i
proprietilor straturilor superficiale ale pieselor metalice tratate.
Importana i eficiena tehnic i economic a aplicrii tratamentelor termice i
termochimice rezult din urmtoarele obiective pe care le poate realiza:
1. Valorificarea superioar a materialelor metalice, metalei aliaje, prin aducerea lor sub
form de produse, n stri structurale i de tensiuni interne corespunztoare celor mai
ridicate valori ale proprietilor care definesc durabilitatea si siguranta in serviciu.
2. Se asigur posibiliti de utilizare a unor materiale metalice cu costuri maimici de
prelucrare
i/sau utilizare i cu productiviti mai mari ale diferitelor faze ale ciclului de fabricare.
Scopul tratamentelor termice este de a aduce materialul metalic ntr-ostare care s asigure
proprietile optime posibile pentru satisfacerea rolului funcional al reperului executat din
el. Modificri ale proprietilor metalelor prin tratamente termice au loc totdeauna n stare
solida lor, folosind aciunea fizic i chimic a coninutului de cldur, respectiv a
modificrilor variateale acestuia n timp, ceea ce creeaz astfel diferite stri i variaii de
temperatur, reprezentnd premisele declanrii i desfurrii unor procese interioare
hotrtoare n structura i starea tensional a metalelor i aliajelor. Prezena unor
mprejurri chimice, mecanice, magnetice, electrice, etc. Pot influena specific aceste
procese interioare. Natural c diferite metale i aliaje se comport fiecare ntr-un mod
anumit, fa de aceste stri i variaii ale coninutului de cldur, respectiv de temperatur
avnd eventual prezente i unele dintre mprejurrile amintite. Aceasta impune o
diversificare adecvat a tehnologiilor tratamentelor termice,adaptate diferitelor metale
i aliaje pentru a avea efect maxim n obinerea proprietilor dorite.