Sunteți pe pagina 1din 5

Proiect Termotehnic

Procese termice n
ingineria industrial

Mdlina Schifirne
Facultatea: ITMI
Specializarea: TCM

Ingineria industrial se ocup cu proiectarea, perfecionarea i aplicarea n practic a


sistemelor integrate alctuite din oameni, materiale i echipamente. Ea se bazeaz pe
cunotinele i experiena de specialitate n tiinele matematice, fizice, sociale, precum i pe
principiile i metodele inginereti de analiz i proiectare pentru prognozarea, specificarea i
evaluarea rezultatelor obinute cu astfel de sisteme.
Activitile de baz ale ingineriei industriale sunt:
Selecia proceselor tehnologice i a metodelor de asamblare.
Alegerea i proiectarea echipamentelor tehnologice, a sculelor, dispozitivelor i
verificatoarelor.
Proiectarea facilitilor, inclusiv proiectele de ansamblu i configuraiile nspaiu ale
cldirilor, mainilor, echipamentelor pentru transport, depozite.
Proiectarea i perfecionarea sistemelor de programare i control pentrudistribuia
bunurilor, serviciilor, produselor, stocul i calitatea produciei, ntreinereautilajelor,
alte activiti tehnice.
Proiectarea sistemelor de control ale cheltuielilor, cum sunt: metode decontrol
bugetar, analiza costurilor, sistemul de costuri normative.
Dezvoltarea i perfecionarea produselor
Tratamentele termice sunt succesiuni de operaii tehnologice care se aplic pieselor
metalice i care constau n nclzirea acestora la anumite temperaturi, meninerea lor la
aceste temperaturi i rcirea n condiii binedeterminate, n scopul aducerii materialului
metalic din care sunt confecionate la starea structural corespunztoare asigurrii
proprietilor fizice, mecanice sautehnologice impuse de domeniul i condiiile de utilizare
ale acestor piese.
Procesele tratamentului termic:
procese de transformare n stare solid la nclzirea i rcirea materialelor metalice;
procese de transfer de energie termic n timpul nclzirii i rcirii; uneori aceste
procese se desfoar concomitent cu procese de transfer de energiemecanic,
electromagnetic, termic, etc.
procese de transfer de mas n timpul nclzirii i rcirii n medii careinteracioneaz
chimic cu materialul metalic din stratul superficial al produselor;
procese de formarea tensiunilor interne ca urmare a nesimultaneitii variaiilor de
volum specific i a transformrilor structurale determinate de neuniformitatea
temperaturii i vitezelor de nclzire i rcire n volumul produselor metalice supuse
nclzirii i rcirii; n anumite cazuri aceste procese sunt nsoite de o deformare
elastic sau plastic sub aciunea unor fore mecanice exterioare.

In funcie de tipul i natura transformrilor structurale pe care le produc nmaterialele


metalice din care sunt confecionate piesele,tratamentele termice se pot clasifica n
urmtoarele categorii:

Recoacerea fr schimbare de faz este tratamentul temic prin care materialul metalic al
pieselor tratate, aflat ntr-o stare structural nestabil , produs de diferitele prelucr ri la
care a fost supus anterior, este adus ntr-o stare stabil, fr realizarea n acest scop a
vreunei transform ri de faz.

Recoacerea cu schimbare de faza este tratamentul termic ce constdin nclzirea


materialului pieselor tratate deasupra unuia din punctele sale(critice) de transformare n
stare solid i rcirea ulterioar cu vitez suficient demic , pentru atingerea unei stri
structurale de echilibru;

Durificarea este un tratament termic urmat de o racire rapida care va conduce la cresterea
duritatii prin formarea martensitei.
In timpul procesului de calire, carbonul este tinut intr-o solutie suprasaturata si nu se poate
precipita.
Perioada de mentinere la temperatura de calire trebuie sa fie suficient de mare pentru ca
piesa sa fie complet incalzita pentru a putea avea loc dizolvarea completa a carbonului in
austenita. La calirea otelurilor hipoeutectoide, duritatea maxima care poate fi obtinuta
creste pana la aproximativ 0.8 % C.
Calirea poate fi facuta prin mai multe mijloace. in functie de mediul de calire, care poate fi
apa, ulei sau aer, exista:
calire in apa,
calire in ulei,
calire in aer
Totusi pot fi implicate mai multe medii in procesul de calire.
Pentru a obtine o structura martensitica completa, viteza de calire trebuie sa fie mai mica
decat viteza de calire critica a materialului din intreaga piesa.
Cele mai frecvente esecuri in durificare: O temperatura de durificare prea mare; Austenita
reziduala.
Duritatea este inteleasa ca abilitatea unui otel de a adopta o duritate transversala crescuta
prin modificarea starii martensitei.
Termenul de duritate cuprinde atat gradul de durificare (cresterea de duritate) cat si
distribuirea duritatii (adancimea durificarii).
Daca o piesa de lucru este complet transformata in structura martensitica in intreaga
sectiunea transversala atunci durificare este una de fond (durificare de baza).

Clirea

Aplicarea tratamentului termic de calire urmareste ridicarea duritatii materialului metalic


prin incalzire si racire efectuate in anumite conditii.
In cazul aplicarii acestui tratament otelurilor si aliajelor usoare, incalzirea conduce la
obtinerea unei solutii stabile la temperatura ridicata, care prin racire rapida poate fi adusa
netransformata la temperatura ambianta sau transformata intr-o alta solutie solida, cu retea
cristalina diferita. Ambele solutii solide fiind suprasaturate, sunt nestabile in timp, sunt
influentate de ridicarea temperaturii, sunt deci in afara de echilibru.
In primul caz instabilitatea se manifesta chiar la temperatura obisnuita in sensul ca se
desfasoara procese, cu viteza apreciabila care tind sa aduca materialul la starea de
echilibru. Un asemenea proces se numeste imbatranire naturala. Tendinta de desfasurare cu
viteza apreciabila a proceselor de precipitare a fazei secundare pusa in solutie la incalzire,
caracterizeaza starea de dupa calire de punere in solutie. Acest tratament se aplica de regula
aliajelor aluminiului, unora dintre oteluri (austenitice si feritice) si aliajelor cu proprietati
fizice speciale.
In cel de-al doilea caz, starea obtinuta prin calire este mult mai stabila. Martensita desi este
un constituent structural cu insusiri metastabile, durabilitatea sa in timp este foarte mare la
temperatura obisnuita.
Tratamentul denumit calire martensitica se aplica otelurilor carbon si aliate care au un
continut in carbon mai mare de 0,20%. Prin obtinerea structurii martensitice se urmareste a
se asigura o duritate mare mai ales in stratul de suprafata a pieselor si sculelor.
Revenirea este tratamentul termic ce const din nc lzirea materialului pieselor clite la o
temperatur inferioar punctului su (critic) minim detransformare n stare solid sau
temperaturii la care se produce dizolvarea nmatricea structural de baz a fazelor
secundare i rcirea ulterioar cu o vitez convenabil pentru obinerea unei stari
structurale mai apropiate de echilibru;

Tratamentul termochimic este tratamentul termic ce se efectueaz ntr-un mediu activ din
punct de vedere chimic i care are ca rezultat modificarea compoziiei chimice, structurii i
proprietilor straturilor superficiale ale pieselor metalice tratate.
Importana i eficiena tehnic i economic a aplicrii tratamentelor termice i
termochimice rezult din urmtoarele obiective pe care le poate realiza:
1. Valorificarea superioar a materialelor metalice, metalei aliaje, prin aducerea lor sub
form de produse, n stri structurale i de tensiuni interne corespunztoare celor mai
ridicate valori ale proprietilor care definesc durabilitatea si siguranta in serviciu.
2. Se asigur posibiliti de utilizare a unor materiale metalice cu costuri maimici de
prelucrare
i/sau utilizare i cu productiviti mai mari ale diferitelor faze ale ciclului de fabricare.

Scopul tratamentelor termice este de a aduce materialul metalic ntr-ostare care s asigure
proprietile optime posibile pentru satisfacerea rolului funcional al reperului executat din
el. Modificri ale proprietilor metalelor prin tratamente termice au loc totdeauna n stare
solida lor, folosind aciunea fizic i chimic a coninutului de cldur, respectiv a

modificrilor variateale acestuia n timp, ceea ce creeaz astfel diferite stri i variaii de
temperatur, reprezentnd premisele declanrii i desfurrii unor procese interioare
hotrtoare n structura i starea tensional a metalelor i aliajelor. Prezena unor
mprejurri chimice, mecanice, magnetice, electrice, etc. Pot influena specific aceste
procese interioare. Natural c diferite metale i aliaje se comport fiecare ntr-un mod
anumit, fa de aceste stri i variaii ale coninutului de cldur, respectiv de temperatur
avnd eventual prezente i unele dintre mprejurrile amintite. Aceasta impune o
diversificare adecvat a tehnologiilor tratamentelor termice,adaptate diferitelor metale
i aliaje pentru a avea efect maxim n obinerea proprietilor dorite.

S-ar putea să vă placă și