Asezarea umana si orasul

Asezarea umana- forma de existenta stabila a popoarelor in teritoriu,

alcatuind un nucleu de viata umana, cu structuri si marimi variabile,
diferentiate in functie de modul de productie al societatii
-rezultat al actiunii constiente a unui grup uman asupra
mediului natural in scopul adapostirii si protejarii
Oras = ansamblu locuit, unde activitatea dominanta nu mai este agricultura
este sacru, sigur si ocupat
Clasificare oras
Dimensiune
Statutul social-economic
Regiune geografica
Structura planimetrica

Urbanismul ca activitate apare odata cu orasul

ca termen a fost inventat mai tarziu
Urbanism = actiune constienta destinata sa transforme, amenajeze, orasul si
spatial urban
Disciplina cu caracter reflexiv si critic

Doua extreme : mici transformari

Transformare radicala

Programe urbanistice: dezvoltare spontana organica

dezvoltare dirijata
-de multe ori acestea co-exista

Actori urbani: comunitatea, proiectantul, administratia

Factori care conditioneaza evolutia urbana (ei provin din context)
- in functie de perioada fiecare factor este determinant
1 naturali(relief clima
2 sociali
3 economici
4 culturali
5 religiosi

Orasul ca organism nu poate fi controlat totaI; i se poate prevedea

comportarea pe o perioada indelungata

Perioade
Epoca pietrei:
Paleolitic
Mezolitc
Neolitic
Epoca metalului:
Epoca bronzului
Epoca fierului

Exista grupuri umane care nu au depasiti nici azi neoliticul

Paleolitic

Viata = o migratie continua

Viata nomada sau semi-nomada

Forma de viata nu variaza in functie de zona geografica

Gasesc adapost in mediu, fara a-l modifica major
Exista popoare nomade care nu schimba mediul fundamental

Neolitic

Revolutia Agricola
Exista popoare care raman intr-un loc
Relatiile de completa dependenta se transforma in relatii de dependenta
partiala
Vanatori culegatori se transforma in cultivator
Sedentarizarea conditionata de mediu, cresterea demografica
Apar relatii sociale intre oameni in unele locuri

Caracteristicile primelor asezari

Paleolitic
Adaposturi naturale: pesteri, rape, scorburi
Adaposturi din oase, piei naturale

Neolitic
Fiind legati de loc => asezarile devin semipermanente deoarece la un
moment solul nu mai produce dupa o perioada ( din aceasta cauza oamenii
isi mutau asezarile dupa o perioada)
Asezari mici = sate semi-permanente cu zeci/sute locuitori
Nu au un spatiu liber ordonat
Initial constructii tholos (piatra, pamant) apoi megaron (lemn) -> prelucrare a
materialelor

Progres catre nivelul urban:

se producea mai mult decat se consuma

Unii nu mai lucrau pamantul -> apar alte activitati (mestesugari, preoti,
negustori)
In Orient s-a trecut rapid la faza urbana
Initial in semiluna fertila Mesopotamia, Anatolia,siria, valea nilului, Persia
Exista un decalaj intre aceste asezari si restul asezarilor din Orient si cele din
Occident

-proto-oras = asezare stabila, durabila -sute, mii de locuitori

Populatie mare cu ocupatii ne-agricole. Sistem de aparare=
delimitare, spatiu amenajat pentru viata colectiva

Elemente morfo-tipologice:
Segregarea, delimitarea, planificarea si compozitia, organizarea spatiului liber
etc.
Proto-urban Ex: Ierihon, Iordania= cea mai veche asezare cu caracteristici
urbane, locuita permanent.

Revolutia urbana in orient

Acest salt este conditionat de existenta unui anumit tip de oras:

Sa existe o structura sociala: institutii

Sa existe norme de convietuire si comunitati

Sa existe o diviziune a muncii

Sa existe o gandire "larga":

Comert = preconditie esentiala

Existenta unei IERARHII SOCIALE

decalaje

Caracteristicile orasului:
Amplasarea: aproape in totalitate pe malul apei. Apa+transport+irigatii
Programe urbane: de cult, aparare(ziduri), resedinta conducatorilor, stocarea
hranei, locuirea de masa

Structura sociala foarte ierarhizata: lideri politici si militari/ preoti, negustori si

mestesugari, agricultori, sclavi si alti paria
Economic complexa: agricultura, mestesuguri, comert
Viata religioasa: in general POLITEISTI

Mesopotamia-tara dintre ape

Terenuri fertile, rauri importante- Tigru, Eufrat

Initial orase-sate => mari imperii succesive
Cea mai mare parte: actualul Irak
Organizarea politica a fost extrem de variata de-a lungul timpului
Exista o organizare despotica: 1. Regele, 2. Alte categorii de putere
Nu exista niciun fel de iz democratic
Instabilitatea politica a dus la un anume tip de oras

Caracteristicile asezarilor din aceasta zona:

Programe defensive FOARTE IMPORTANTE: ansambluri succesive: fortificatie

in fortificatie
Transforma peisajul foarte mult in afara orasului
Orasul: nu numai ca este in interiorul zidului, ci si imprejurimile se afla tot in
int zidurilor
Functiuni religioase: temple
publice: palate
(uneori au o forta proprie si un plan prestabilit)
Ambele sunt plasate pe o terasa dominanta
Imaginea urbana compacta, masiva, dominanta
Locuinte covor- 1,2 niveluri
Exista orase metropole care functioneaza la un alt nivel
Ex:
Uruk=
asezare fondata cca 5000 i hr
caracteristici urbane circa 3500 i. hr.
oras sumerian, initial oras-stat, cu perioade succesive de glorie si declin pana
cca 250 i.hr.
fortificatie exterioara neregulata
dezvoltat in timp, cu mai multe complexe centrale de sanctuare si palate
(Eanna, Anu, Istar)
oras important odata cu cuceririle succesive + prezinta sanctuare refacute in
functie de fiecare zeitate
Cu exceptia zonei sanctuarelor, nu prezinta urme de planificare urbana

Haflaga
cca 3500-2500 i.chr.
citadela fortificate continand templul - doua incinte succsive, va deveni
model

cartier locuinte- probabil cu plan prestabilit (pentru prima oara in

Mesopotamia)
Ur:
oras sumerian, initial oras stat, cca 3999
Oras capitala de imperiu
Citadela s-a format tot prin succesiune (citadela fortificata, templu+palate;
refacuta de babilonieni 600 i chr dupa plan prestabilit
locuinte relativ tipizate in tesut compact
cam 20000-25000 locuitori
Ziduri exterioare +2 porturi
Construitul e dominant
Oras destul de mare

Assur:
oras asirian 1900-600
capitala a imperiului
Citadela (palat+ temple) se deplaseaza pentru prima data catre margine,
Nordul are fortificatie proprie -ea va deveni model
trama neregulata, orasul a fost dezvoltat in timp

Babilon:
Hammurabi, cca 2000 . 400 de hectare
nabucodnosor- reconstructie in secolul 8
nucleul central fortificat, orasul interior- temple, palat, ierarhie de fortificatii
succesive , strazi principale ortogonale, artera majora "calea procesiunilor"
probabil 200 000 de locuitori la apogeu
Cel mai mare oras din antichitate pana la roma

Cu plan prestabilit
Exista ierarhia de incinte succesive care au centru o suta de ansambluri
concentrice
Palatul + templul sunt dominante

Dur-Sarrukin: (khorsabad)
Primul oras nou
sargon II (asirieni, secolul 8 I.Chr.)
Plan prestabilit
Axe de compozitie
Structura geometrica
A devenit model
nucleu dublu fortificat la NV (palatul cu zigguratul pe o terasa inaltata, apoi
locuintele demnitarilor) si la SE (palat princiar)
sistem ortogonal de strazi

Ninive:
Capitala imperiului asirian Sennacherib (sec. VIII) inainte de hristos
oras existent inca din 3000 i.hr.
remodelat-incinta fortificata si citadela interioara
Are ca model Khorsabad
Oras cu viata scurta
atinge maxim 120 000 de locuitori- metropola a lumii antice
Orase medo-persane: Suza, Pasargades, Perspolis
urbanismul medo-persan este foarte putin cunoscut, cercetarea a fost
focalizata pe obiect (palate). Suza si Pasargades reiau modelul citadelei.
Persepolis-palatul

Valea indusului:
Vaile indusului si gangelui- campii aluvionare fertile; civilizatie probabil
teocratica, avansata tehnologic, izolata si stabilita (2200-1750 i.cr - civilizatia
Harappa)
initial sate neolitice pe terasele fluviului, apoi, odata cu avansul tehnologic
(irigatii, tehnici de cultuvare) coboara in campia aluvionara si formeaza
orase:
Mundigak, Harappa, Mohenjo Daro, Kalibangan, Lothal
Doua parti separate si distantate- citadela si orasul de jos. Probabil primele
orase planificate la scara mare
doua parti separate si distantate:
-Citadela pe o inaltime naturala-inundatii 2 parti separate si distante si cu
ziduri (protectie in primul rand la inundatii). In citadela nu sunt palate si
temple, ci in principal constructii de uz civil (granare, bai publice, sali de
adunare, locuinte colective)
-Orasul de jos(planificat)-are un sistem de canalizare ;orasul de jos are plan
regulat (grid)
Case de tipuri variate, de la locuinte individuale la colective
Sistem de canalizare (primul atestat in lume)
Zone destul de izolate
Se acorda importanta programelor civice de interes public

Ex:
Mohenjo Daro
Axe de compozitie
Planificare
Citadelei ii lipseste-fortificarea si programele religioase

Harappa

Locuintele sunt regulate, modulate

Asia mica:
zona de influenta troiana/egeeana/cicladica in veste, incepand cu circa 3000
I.Ch.
din 1900 i.chr. pana in 1200. civilizatia hitita, apoi colonizari grecesti,
feniciene si asiriene, apoi cucerire persana
Civilizatie razboinica, dar avansata cultural
Asezari hitite si post-hitite
Orase cu incinte succesive folosind terenul
multe orase de plan prestabilit, bazate pe forme simple, indiferente la terenul
accidentat : prima planimetrie carteziana din istorie

Troia:
Ex clasic de tell (colina artificiala formata de catre ruinele unor asezari antice)
troia I- troia IX
fondata cca 3000 i.chr., citadela cu megaron - Tr. I, II
Cca 1500 i.chr. -Tr. VI
Homer- Tr. VII
perioada elenistica- Tr VIII-IX
Exista intinderi succesive de fortificatii

Orase hitite (adaptate la teren, cu mai multe incinte fortificate, delimitand

citadela, orasul interior si orasul exterior):
Hattusa
Karkemis
Oras post-hitite:
Zernaki:

Primul plan perfect cartezian

Zircirli
Incinta perfect circulara, indiferenta la teren, cu porti echidistante, in jurul
unei citadele mai vechi

Levantul =Zona existenta a litoralului mediteranei

zona la contactul multor civilizatii si influente: egiptene, assiriene,
babisoniene, persane, hitite etc.
Fenicieni:
cca 1200-500 i.chr
civilizatie comerciala, colonizeaza Mediterana, rol important in diseminarea
cunostintelor si modelelor in lumea greaca. Colonizeaza Sicilia, Cipru, N
Africii, S Spaniei etc.
fenicienii difuzeaza modelul cartezian (preluat de la hititi si egipteni) in
Mediterana, unde e preluat de greci, etrusci, romani
Caracteristicile asezarilor:
fenicienii si israelitii cuceresc orase existente foarte vechi (canaanite),
fondate in 7000-3000 i.chr. (Ugarit, Byblos, Meggido, Tyr, Sidon)
fenicienii: amenajari portuare de dimensiuni mari. fortificare puternica (mai
slaba in colonii), organizare riguroasa, densitate mare
Israelitii cuceresc orase canaanite (Ierihon, Ierusalim, Meggido ) si le modifica

Orase feniciene:
Tyr:
fondat in 2700 i.chr., cucerit de fenicieni. oras continental+insular, legate de
dig si dominate de amenajari portuare
Cartagina:
fondat in 714 i.chr, colonie feniciana. fortificare puternica si mari amenajari
portuare
Orase israelite:

Meggido:
fondat in 4200 i.chr, ocupat de israeliti cca 1000 i.chr,
puternica citadela -oras reconstruit de regele Solomon cu mesteri fenicieni
Importanta acordata programului defensiv si programului de cult

Ierusalim:
fondat cca 2000 i.chr. , ocupat de israeliti cca 1000 i.chr
capitala
zid de incinta, templu, palat
pune in evidenta aceasta suprapunere a fortificatiilor succesive:

Egipt
Nilul si inundatiile sale periodice, sol fertil, protectie naturala (desert, munti) banda de asezari in lungul fluviului
Unificare la finalul mil. IV ; Regatul Vechi, Regatul de Mijloc, Regatul Nou,
Perioada Tarzie
Civilizatie care a durat aproximativ 3000 ani
functioneaza dupa propriile regului
Sta sub semnul Nilului
Civilizatie relativ izolata care nu s-a concentrat pe programul defensiv, nu
sunt atat de "autonome" ca in Mesopotamia, si in general nefortificate
Religie: rol dominant
Zeu=faraon: el personifica societatea, Regatul e deservit de o foarte
complexa structura administrativa
Importanta vietii de dupa moarte este foarte mare
Viata de apoi este mult mai importanta, ii este acordata o atentie mai
mare=>
-orasul viilor (inclusiv palatul, functiunea urbana principala): de cele mai
multe ori nu se pastreaza, este efemer (abandonat rapid sau suprapus de
asezarile ulterioare si actuale; din caramida.

-orasul mortilor: mai important, autonom, etern, la alta scara, din piatral
orasul mortilor reproduce orasul viilor si il eternizeaza. aceasta dihotomie e
valabila mai ales in Regatul vechi (ex Memphis + Saqqara). In regatul de
mijloc (ex Teba + Valea Regilor), contrastul se atenueaza.

Functiuni urbane importante:

-politico-administrativa: (resedinta faraon+aparat administrativ) ,
abandonata si mutata de fiecare faraon; un motiv pentru care foarte putine
orase au putut fi identificate (nu se creeaza telluri)
-religioasa: temple, ori in orasul mortilor (initial), ori al viilor (mai tarziu);
spatii destinate procesiunilor
-aparare slava, doar impotriva unor amenintari interne; orasele nu sunt
dense, terenul nu are valoare de aparare
-locuire + activitati economice (agricole, mestesuguri); locuinte temporare
(tabere de munca) de mari dimensiuni
Urbanismul egiptean este un precursor al orasului de plan prestabilit in
bazinul mediteranean
Teba:
Capitala Regatului de mijloc: mormintele in stanga Nilului, iar orasul
viilor+templele Luxor, Karnak, in dreapta
Este un oras care a migrat in lungul Nilului
Valea Regilor, templele Luxor

Tell el Amarna
capitala efemera a lui Amenofis IV, cca 1380 i.chr
Plan prestabilit
Trei artere majore: n-s- temple, palate si locuinte grupate, zonificare
functionala
Cartier central: palatul si constructiile administrative
cartierul muncitorilor- cu planimetrie regulata

Tabere de munca si cartiere mestesugaresti

Deir el Medina, 1400 + El Lahun/Kahun, 1800 + colonia muncitorilor de la Tell
el Amarna
dimensiuni modeste, forma regulata, retea stradala geometrica. structura
carteziana si rationala
la Kahun se deosebesc locuintele muncitorilor de ale supraveghetorilor. La
Deir el Medina- trei faze de extinderi succesive planificate

Necropole regale: Saqqara, Gizeh, Abu Sir, Abug Gurab, Deir el Bahri:
effort mare de munca
principii compozitionale complexe- axialitate, ierarhie, gradare, ritm, trasee,
relief
Templu: Medinet habu - ocuparea spontana in sex 9 a incintei templului lui
Ramses III sec 12 cu locuinte- model de utilizare ce va aparea si in lumea
post-romana
Zona parazitata dupa ce a fost abandonata
alohtom= cei care vin din afara

Orasul antic: Grecia si spatiul egeean

Civiliz pre-helenice (epoca bronzului):
Cicladica (in insule) 2500-1900
Minoica (Creta) 2700-1200
navigatie, comert, mestesuguri, aparare naturala, viata relativ destinsa si
pasnica
asezarile: ferme izolate, sate,catune, cateva orase
Gurnia, Phaistos, Cnossos
Heladica (in zona continentala) 2800-1100
dupa 1600-civiliz miceniana
civilizatie razboinica, agricultura, mestesuguri, comert

asezari fortificate/ cetari

sate,catune
Micene, Tirint

Civilizatia greaca (epoca fierului):

-perioada homerica/ evul intunecat 1100-800 aheii(micenienii)
+dorienii+ionienii+ eolienii =grecii
in 776- prima olimpiada
-perioada arhaica 800-480
orase stat- polis, colonizari
-perioada clasica 480-323
democratia antica, secolul de aur -pericle
-perioada elenistica 323-146/31
expansiune teritoriala, confruntare si schimb cultural cu orientul
Polisul
componente urbane:
Acropola (ex Atena, Priene, Olint)
Sanctuarul (Atena, Olimpia, Delphi)
Agora(Atena, Priene, Milet, Assos)
Locuinta (Delos, Olint)
Componente urbane : teatrul, stadionul, gimnaziul, biblioteca (Delphi,
Epidaur, Pergam)
Tipuri de orase:
orase dezvoltate spontan:atena, delos
coloniile:selinunte, histria, paestum
orasele hippodamice: pireu, milet, priene
orasele epocii elenistice: alexandria, dura europos, pergam

Orasul antic= orasul roman

Perioada de apogeu a Imperiului Roman=perioada de aur

Chestiunea teritoriala e foarte importanta
Civilizatiile din peninsula italica:
-terramare
-villanova
-coloniile grecesti
-etruscii

Elemente istorico-geografice

Conditionari geografice

Cronologie

Civilizatia etrusca= cea mai importanta civilizatie, precursoare a imperiului

romane
-elemente generale
-caracteristici ale asezarilor
Civilizatia romana

Elemente generale

Sistematizarea teritoriala

Dotari extra-urbane si componente urbane

Teorie si legislatie

Tipuri de orase

A-a pot fi citite la

Scara macro (se citeste colonizarea greaca, a avut loc si colonizarea

feniciana - latura sudica a malului Mediteranei ; populatiile autohtone
sunt presate)

Scara mica (exista un relief specific Peninsulei Italice, lantul muntilor

Apenini => face relativ dificile relatiile dintre Est si Vest: menajeaza o
depresiune propice pentru dezvoltarea unui oras)

Organizarile de tip tribal ocupa depresiunea in timp

In sec II Imperiul Roman inconjoara malurile Mediteranei( Imp: la s de Dunare,
la n de Rin)
Depresiunea a constituit nucleul de dezvoltare a civilizatiilor:
civilizatia terramare (bronz) -ocupau zone mlastinoase
villanova (civilizatie a fierului) -a stat la baza civilizatie etrusce

Siracusa: pol important al centrului mediteranei (pol urban) -> grecii exista,
dar nu doresc patrunderea in zona continentala
Etruscii: dupa sec al III-lea, fac parte din Imperiul Roman

Romanii:

Perioada monarhica:

Slaba relevanta din punct de vedere al expansiunii teritoriale

Roma= oras stat

Perioada republicana

Forma de guvernare mult mai autoritara, reprezentativa

Perioada imperiala

Se extinde teritorial
Progres, criza

Cunoaste tot felul de divizari succesive

In timpul lui Traian ajunge in perioada de apogeu

Civilizatia etrusca:
Originea lor este putin cunoscuta
Interactiunea loc cu populatia latina a fost una evidenta
Organizare de tip tribal
Etruscii=civilizatie urbana (despre ei nu se cunosc alte forme de ocupare
teritoriala)
Primii urbanisti planificatori
Isi planifica asezarile
Confederatie slaba intre orase state
Nucleul civilizatiei este orasul
Asezarile lor sunt fondate ritualic
Religia era foarte importanta, la fel si cultul mortilor, ritualurile
Ritualul fondator delimiteaza zona sacra de zona laica- succesiune de pasi

Alegerea amplasamentului

Marcarea centrului orasului si a limitelor orasului

Civilizatie cu simt practic

Intra in conflict cu latinii
Ei ocupa Roma pentru o buna perioada de timp
Latinii au avut mereu o pozitie dominanta
Mormantul reia chestiuni ce tin de realizarea locuintelor, de organizare
Planificarea se face conform unei trame regulata, ortogonala
Forma, conturul orasului nu este unul regulat

Orasul Cistra/Caere
Necropolele ocupa o arie mai mare decat cea a orasului propriu-zis

Orasul Marzabotto/ Misa

Importanta strazilor
Se distinge incinta

Roma
La inceput romanii sunt dominati de principiile etrusce
Ambele sunt civilizatii ale ratiunii
Pentru ambele religia are un rol important (au predilectie pentru militarism)
Romanii= civilizatie continentala
Romanii se individualizeaza prin faptul ca se manifesta atat in domeniul
practic cat si in cel teoretic al urbanismului
Romanii au avut respect pentru greci
Romanii nu asimileaza populatii
romanizarea se produce treptat, nu obligat
Urbanizarea a jucat un rol important in romanizare
Orasele- nuclee din care a iradiat romanizarea
Sistematizarea teritoriala joaca un rol important
Teritoriul poate fi citit ca un oras (principiile rationale ale orasului sunt
preluate si in teritoriu)
Centralizare= organizare carteziana a teritoriului
-face teritoriul usor de administrat
-teritoriul e impartit dupa o grila carteziana in parcele aproape
identice, accesele aflate in relatie clara cu asezarile
Se fondeaza asezari noi sau asezari pre-existente sunt adaptate la principiile
romane

Intr-un teritoriu mare, e mai usor sa manevrezi armata cand exista

centurizare
Reteaua rutiera(exista si azi drumuri din perioada romana)
-orice punct din teritorieu este accesibil(pentru armata, comert)
-contribuie la centralizare( Roma=centrul lumii romane)
6 Drumuri importante
Retelele de poduri (nivel de performanta foarte mare)-ex cel de la Drobeta- si
apeducte
Apeductele au permis si o crestere urbana

limes= limitele imperiului= granite pe care imp nu isi propune sa le

depaseasca
Retea de aparare foarte importanta
Defrisarea padurilor, realizarea unor limite fortificate
Ex:
limes Valurile lui Traian
Limesul Dunarean
In lungul Oltului
Castre:

Sedii de garnizoana

Caracter cvasi-permanent

Ppermit adapostirea unui nr de soldati

Zona in general patrata

Constituita din 4 porti si 2 drumuri importante

Zona centrala- de administratie

Amenajari defensive

Acces facil pe drumuri

preiau directiile carteziene, au dat nastere unor asezari civile

permanente, ex: Viena

ex: drobeta, Alba Iulia, Timgad( ex foarte important care respecta majoritatea
regulilor, el nu prezinta o fasie libera dupa ziduri)

Sanctuare:

Dotare importanta civila situata in afara orasului- foarte aproape de

oras

Ex: Baalbek, Praeneste

Vila/ palatul imperial = dotari de folosinta cotidiana

Tivoli
Situate in interiorul sau exteriorul
orasului
Villa urbana= resedinta de lux
sino-ecism: teritoriu evolueaza ca o concentrare , o adunare
Dio-ecismul: presupune explozie teritoriala, un fel de suburbanizare, orasul se
disipeaza, difuzeaza
Ex:Trivoli, Split
Vila rustica: ce am numi azi ferme

Ansamblu arhitectural: locuire proprietari+angajati, utilizari ale

terenului, legate de prelucrarea terenului.
Ex: Boscoreale

Portul: dotare extra urbana: Ex Ostia

Rareori orasele au deschidere la mare

Exista relatia de dualitate

Componente urbane:

Forul:

In complementaritate cu agora, are un profil functional diferit

In primul rand spatiu al puterii, spatiu de reprezentare

Exista functiunea religioasa= exista temple( aproape inevitabil)

Pot fi planificate sau spontane

Pot fi mai multe intr-un oras (spre deosebire de agora care era una)

Arhitectura comemorativa

ex: forul de la Roma

Forul din Pompei:

Zonele rezidentiale:

Zona de locuit

Domus- locuinta unifamiliala

Insula- locuinta plurifamiliala

Viata privata in Roma e mult mai importanta

Componente democrate:
Elemente imateriale:

Romanii exceleaza in administrare

Exista un aparat administrativ foarte bine dezvoltat

Exista legi si regulamente

+reglementarea proprietatii publice: ele protejau interesul public, erau

legi ce vorbeau de siguranta cladirii

Legea celor 12 tabere (A existat un capitol separat destinat gestionarii

urbane)

Reguli compzitionale- vitruviu

Cele 6 functiuni compozitionala: eficienta, adaptare la context,

modulare, axialitate etc

Ele se aplica si spatiului urban

Orasele planificate:

Orasele fie rectangulare fie adaptate la teren

Au diferite ranguri

Ex orasul Dosta, Timgad

Orase aparute prin adaptarea unui castru (Ostia: exemplu planificat

integral)

Adaptarea unor orase pre-existente (Constantinopol)

Nucleu permanent: varful peninsulei Pompei

-Fosta colonie greaca, extinsa apoi prin adaptarea la

conditionari locale ale principiilor carteziene (un cardo+ 2 strazi decumanus)
Orasul dezvoltat spontan
Roma:

raport intre arhitectura reprezentativa si arhitectura locuintelor ;

contrastul e foarte mare

Oras care a mentinut, a adaptat istoric un anumit set de reguli ce nu lau transformat intr-un oras planificat

Orasul medieval in Europa

Sec 10-14

In Europa pana in sec 14 a existat o variatiune de orase(unele vechi, altele

noi provenite din mai multe cauze):

Politice

Economice

Culturi diferite in zone diferite

Relief

Clima

Stilul arhitectural

Toate trebuie privite ca un ansamblu, aparut natural

Cauze:

Politica (cea mai importanta) -Traian a decis mutarea capitalei la

Constantinopol

-Imperiul s-a impartit in 2, cel de

rasarit si cel de apus (care s-a dizolvat in diferite state)
-cel de rasarit s-a transformat in Bizant
-impartirea a fost generata de o criza economica si una politica: populatia
oraselor s-a redus foarte mult
-migratia popoarelor barbare a generat schimbari
-unele orase au disparut
-populatia a migrat spre zonele rurale
-nobilii si-au realizat, construit proprietatati tot in zona rurala: partea de
resedinta ( castel+biserica+grajduri)
populatia rurala avea si terenuri in folosinta comuna
-In anul 1000 se reconstituie viata urbana= inceputurile reconstructiei
Europei moderne

-Arabii ocupa Spania si Protugalia

-Dominatia araba= prezenta unei culturi diferite care a influentat Europa
-Regii catolici recuceresc teritoriul peninsulei
-Granada a fost ultimul recucerit( la sfarsitul Evului Mediu)
-Colonizarea teritoriului de la E-ul Elbei (incepand cu sec 12)
apar productii agricole din ce in ce mai mari= >fenomen extrem de
important ce ocupa un teritoriu ce nu a apartinut in mare parte romanilor=>
nu exista strazi, retele de strazi
-Colonizarea a dus la formarea unui nr foarte mare de localitati
-Fenomen foarte intens
-Apar localitati, orase si in cealalta parte a Europei( dar nu cu aceeasi
intensitate)

Franta, Germania, Italia

-Au o legatura stransa cu condigurarea si dezvoltarea oraselor

-In Franta, dupa Evul Mediu, centralizarea incepe sa devina efectiva
-Germania: exista un numar foarte foarte mare de organizatii statale
independente generate de nobili locali
-Italia: la mijlocul mileniului era in posesia Bizantului, dar si a Lombardiei
( pana spre mijlocul sec 15)
-Si Italia era divizata in organizatii statale: cea papala, cea a familiei MediciFlorenta si Sforza)
-Orase stat= organizatii statale independente

Orasele au avut diferite functiuni:

Cea comerciala si mestesugara

Religiose

Universitara

Zona gruparii baucherilor

Germaniei)

Zona pietelor comerciale

Housa( in zona

-aici erau concentrate marile valori, finante ale Europei -> aici apar inovatii
ale arhitecturii, urbanismului
Venetia catre sfarsitul sec 15 a controlat comertul in zona Mediteranei

Tipuri principale de orase medievale

Orase care-si continua existenta pe vechiile structuri ale oraselor

romane Ex: Constantinopol- gandit de Constantin cel Mare ca un oras
monumental
-palatul imperial era in centru

Orase dezvoltate spontan( exista un element generator ex: curtea,

castelul unui nobil, biserica, un ax de drum)

Orase noi pe plan prestabilit

Sf Sofia a fost realizata mai tarziu

-a existat un ax care sugera un ax al romanilor(un fel de cardo)
-a existat un hipodrom
-perpendicular pe ea a existat o artera foarte mare care ducea la iesirea din
oras( avea temple, portice, de-o parte si de alta)
Teodosiu a realizat o limita(ziduri) ce a permis concentrarea orasului
Roma

Nu prezinta transformari importante pe parcursul Evului Mediu

S-a redus foarte mult populatia

Imparatul Aurelian a construit incinta de fortificatii

Au ramas in continuare principalele drumuri (fara interventii asupra lor)

Noutate: se cristalizeaza domeniul statului Vatican in jurul bisericii San

Pietro

+ apar biserici crestine catolice(semn evident al prezentei noii religii)

Statutul papal a avut autoritate administrativa pe o zona larga

Papii Au condus dezvoltarea urbana a orasului.

Orase care au folosit anumite parti ale altor orase

ex: Arles
-vechi amfiteatre romane au fost folosite ca zone de aparate
Palatul lui Diocletian de la Spalato
-era construit dupa principiile de organizare romane
-a fost treptat ocupat de orasul propriu-zis
-raman strazile principale care dau si accesul in oras
=ansamblu de mari dimensiuni utilizat pentru locuire
In alte cazuri s-a folosit tot orasul:
Florenta (peste castru) pana la mijlocul sec 13
-raman cardo+ decumanus
-piata principala a orasului (la interiorul zonei romane)
-Santa Maria del Fiore la exterior de zona romana
-s-a extins -> suprapunere + extindere
Bologna
-se vede cu usuinta vechea suprafata a asezarii romane
Paris
-se vede vechea Lutetia
-orasul medieval s-a extins si de cealalta parte
Strasbourg
-se mentin cardo+decumanus
-se intervine cu un ansamblu monumental

Orase dezvoltate spontan:

Dezvoltate in jurul unei biserici( a fost inconjurata de insule) generand un
sistem concentric
Ex :
Mount Saint Michel
-castelul genereaza aparitia orasului
-castelul devine capat de perspectiva

Bruges:

Unul dintre cele mai importante centre comerciale, generat de

existenta unui castel

Moscova:

Acelasi tip de dezvoltare radial- concentrica

In timp s-a dezvoltat avand partea fortificata in mijloc

Berna:
configuratie liniara
Forma terenului a generat dezvoltarea orasului
Forma reliefului a generat in unele cazuri forma orasului
Siena:

Fata de piata civica si catedrala s-a dezvoltat tentacular orasul dupa

relief

La sfarsitul Evului Mediu apare o fortificatie

Lubeck:

Unul dintre centrele importante ale organizarii comerciale ale hansei

germane

Toledo+ Cordoba:

Intervine importanta culturii arabe

Au o trama stradala neregulata cu insule de dimensiuni foarte diferite

Dezvoltare treptate, lenta

Toledo( situat pe o colina) e dominat de castele si biserica

Venetia: oras dezvoltat spontan

Ex oras medival nefortificat niciodata(datorita situarii lui in mijlocul

lagunei)

In timp insulele s-au unificat

Elementele principale: canalul Grande

Amenajare oras in functie de elemente naturale

Exista 3 poli importanti functionali:

In jurul podului

partea cu piata San Marco

partea cu arsenalul(unde se construiau vasele)

De cele mai multe ori s-a bazat pe o grila ortogonala

Monpazier:
oras nou pe plan prestabilit
fondat la sf sec 12

exista o piata centrala prevazuta ca spatiu comunitar

exista o alta piata mai redusa ca dimensiuni a bisericii.

Cracovia ( orase noi in Cehia si Slovacia)

Elemente urbanistice si arhitecturale: comune
-forma orasului : regulata, neregulata
-existenta fortificatiilor (elemente urbane+arhitecturale foarte importante)
-trama stradala neregulata, cu trame sinuoase (dese si cu latimi diferite) - cu
exceptia oraselor planificate
-tip de front continuu cu o densitate foarte mare a constructiilor
-existenta unui ansamblu, a unor piete cu caracter foarte bine precizat :civica (legata de primarie)
-destinata comertului
-cartier religios
deseori aceste caractere sunt legate intre ele
-uneori exista doua piete (una din ele cumuland doua functiuni)
-programele de arhitectura:
1.locuintele
2.dotari publice: primaria
3.cladiri religioase- biserici si manastiri
4.spitale
5.constructii scolare: universitati
6.depozite(uneori)
7.constructii militare
In orasele mai vechi: arhitectura paleocrestina, arh. gotica
Construirea obiectelor de arhitectura a depins de materialele de constructie
locale
-uneori podurile adaposteau si alte functiuni , nu numai trecerea de pe o
parte a alta a unui rau

Elementele urbanistice si arhitecturale:

fortificatia
resedinta nobiliara urbana
locuinta urbana
cladiri publice
biserica
manastirea
universitatea
podul
spatiul public- strada, piata (Ferrara, Ansamblul pietelor de la florenta, Piazza
del Campo, Siena
Piazza della Signoria Florenta
una dintre pieele centrale renumite ale oraului i ale Italiei. n timpul
republicii italiene a fost un centru politic, aici fiind expuse o serie de sculpturi
renumite.
-exista o cladire foarte impunatoare, palazzo vecchio
-terenul constructiei= semn al independentei zonei fata de celelalte, dar si al
puterii administrative
extinderea primariei Ufizzi
La nord se afl Piazza del Duomo cu catedrala Domul Santa Maria del Fiore i
Baptisterium, la sud-vest puntea Ponte Vecchio, iar la est biserica Santa
Croce.
Venetia
-locuintele deseori aveau dublu acces
-partea pietonala
-pietele (de obicei in jurul bisericilor importante)

Silueta orasului medieval

-prin fortificatiile orasului e separat de zona inconjuratoare

-exista o masa construita densa dominata de turnuri, flese, clopotnite

Renasterea
Utopia- Thomas More
Noua cultura artistica- perspectiva (Filippo Bruneleschi, Leon Battista
Alberti)
-perspectiva construita
+pictorii au aplicat primii aceste principii
Giorgio Martini
Luciano Laurana
+pune in evidenta spatiul urban
+se puteau stabili rapoarte intre elementele spatiului public
"scena Teatrului Olimpico din Venetia"-Andrea Palladio
perspectiva unei piete monumentale idelae-Francesco di Giorgio
Perspectiva unei strazi: Luciano Laurana
Scena tragica- Sebastiano Serlio

Orasul ideal al renasterii

=oras perfect, desavarsit
cu o geometrie foarte precisa, evidenta
Ex: orasul lui Leonardo da Vinci
oras pe mai multe niveluri
-are subterane
-pe malul unei ape
-circulatiile nu se suprapun
orasul lui Vitruviu dupa Cesariana sau Caporali

-sugereaza un oras perfect centrat, de forma circulara

orasul lui Filarete
-prima varianta a orasului ideal, 1460-1464
-dedicat familiei Sforza
-are forma de cerc
-limita orasului= forma stelata
-strazi ce converg spre centru
Giorgio Martini
scheme de orase de campie si din zone colinare
-oras perfect regulat
-centralitate (caracterizeaza variantele din Martini)
orasul ideal are in centru o piata= spatii publice si o multime de strazi ce
converg spre piata

Pietro Cataneo
-fortificarea evului mediu e inlocuita de una regulata, subordonata planului
orasului
-odata cu perfectionarea : artileriei, zidurile au scazut in inaltime; au ramas
batioanele
-fortificare de tip Vaubn (Alba-Iulia, Arad) - sistem foarte eficient

Albrecht Durer
-orasul ideal s-a manifestat in multe zone ale Europei
-in centru avea castelul seniorului
-peocuparea de convergenta a axelor
-perspectiva monummentala
-piata (rolul ei) - devine mai importanta ca spatiu civic => e amenajata cu
atentie

-atentia acordata fatadelor cladirii - ele vor avea un rol foarte important
ex: de extindere a orasului Terrara

Transformari urbane majore

Roma
-cel mai supus modificarilor
-pana-n secolul XV a avut o suprafata mica (construita)
-treptat a aparut Vaticanul
-puterea papilor a inceput sa creasca -> ei au dirijat dezvoltarea Romei
-traseul drept, legarea unor puncte importante ale orasului
-Vaticanul a fost legat de oras prin strazi mai putin importante
-la sfarsitul sec XVI, papa il pune pe Fontana sa mobileze orasul ;el a facut-o
cu obeliscuri
-in partea de Nord a aparut o convergenta a 3 artere, generand tridentul
-papii au vrut sa lege cele 7 biserici ale orasului; au aparut artere de legatura,
trasate astfel incat sa aiba capat de perspectiva o biserica
sec. XV-XVI
-s-au remarcat putine interventii asupra orasului
-politic si financiar nu erau posibile interventiile
Palmanova 1593
vechi fort stelat
-oras construit de venetieni
-construit ca un punct de aparare
-forma regulata
-oras cu spatiu central, cu o piata
-exista spatii secundare subordonate pietei principale

-frontiere continue
-exprimarea principiilor orasului ideal

Ceharlivelle
-piata centrala
Nancy
-prezinta o extindere a orasului medieval
Extinderea orasului Ferrara
-in perioada Renasterii (sec. XV-XVII) se contureaza programul de proiectare a
orasului= teme alea urbanismului clasic. Se bazeaza pe o rigoare a gandirii,
avand in spate niste principii ale antichitatii.
Teme:
1. planificare urbana= acea predilectie de gandire a intregului spatiu urban
2. atentia acordata traseului strazii, orasului -> cel preferat = rectilinii (str.
dreapta)
3. existenta unor axe majore care sa asigure o simetrie a tesutului
Piata renascentista
-este inchisa (asemanator cu piata medievala)
-patrata, dreptunghiulasa => forma regulata
-frontierele au o arhitectura unitara, eventual identica
-la intrarea in piata privitorul intelege piata -> claritate
ex: Piazza Santissima Hanumziata
-dreptunghiulara
-intervine un nou element -> apare o strada -pe axul lung al pietei
Piata Capitoliului- la marginea forului roman
-realizata de Michelangelo
-reface ambele fatade intr-o ordonanta ce cuprinde
mai multe niveluri

-forma= trapezoidala (iese din regimul

renascentist)
-mizeaza pe efectul de perspectiva (sugerand 2
fronturi)
-in centrul pietei statuia lui Marc Aureliu leaga
orasul de piata prin scara
-este o piata deschisa pe latura spre Vatican , spre
basilica San Pietro (centrul politic si religios al Romei)
Piata San Marco
-definitivata la sfarsitul Renasterii
="salonul" Italiei
=sugestie de interior
Tivoli= gradina italiana
-este la scara sesizata, perceputa de privirea umana
Piata del Popolo - biserica catolica a generat contra-reforma
- sec XVI-XVii
orasele noi au fost mai putine
cele noi respecta principiile de compozitie ale Renasterii
Deoseb piete renascentiste (piete baroce)
- intervine miscarea (din puncte difrite exista perspective diferite) ->
intervine timpul in intelegerea spatiului baroc
-intervine o aspiratie spre scenografie (in spatiul propriu-zis s-a adaptat acest
gest)
-au forme in plan complexe -cele baroce, dreptunghiuri dezvoltate cu brate
laterale
-linii curbe, ondulate cuprinse intr-o
logica evidenta

Piata del Popolo-Roma

-forma neregulata
-trident: la intersectia strezilor e montat un obelisc
-exista doua biserici identice ce marcheaza compozitia
-spatiul devine foarte coerent cu completarea adusa in secolul XIX (2 bucati
de elipsa)
Piata Navona-Roma
-Bernini a intervenit: a amplasat un obelisc si 2 fantani
-intervine importanta amplasarii mobilierului urban, care filtreaza perceptia
orasului
-rezolvarea fatadei bisericii e subordonata pietei
-iluzie a distantelor
Piata San Ignazio- Roma
Paiata Santa Maria della Pace
-intervine sugestia arhitecturii
Piata di Spagna- Roma
-scara leaga prin pachete de trepte, prin trasee diferite cele 2 parti
-intervine dinamismul perceperii spatiului
Fantana lui Trevi - Roma
-fantana
-importanta miscarii data de apa ca element foarte particular al barocului
-dinamismul este dat de curgere
Piata San Pietro- Roma
-model pentru piete din secolul urmator
-o elipsa articulara trapezoidala
-tot spatiul pietei era perceput ca o surpriza din cele 2 strazi inguste
-idee de portic nesfarsit
-tot spatiul e definit de aceasta colonada din travertin

-desfasurare nelimitata a colonadei

-exista un obelisc in centrul pietei
-exista 2 fantani
Paris
-avea 3 parti principale
+insula din mijlocul orasului (cu Notre Dame)
+o parte in care s-a extins Lucru (cu functie economica)
+o parte dominata de functiunea universitara
-dezvoltare neregulata in timp (Evul Mediu)
Piete regale=spatii publice
-de forma regulata (idee preluata de la Renastere)
-piete inchinate regilor
1. Place Dauphine
-forma regulata triunghiulara
-statuia regelui a fost plasata pe pod
2.Place des Vosges
-fronturi identice
exista statuia regelui (ea a fost gandita astfel incat sa se proiecteze pe frontul
construit)
3. Place de la Concorde
-are un singur front construit
-piata deschisa
4. Place Vendane
-are colturile tesite pentru ca statuia sa se profileze pe frontul construit
mereu
-fatadele sunt identice= unitate a pietei
5. Nancy= amsamblu de piete

6. Vaux-le-Vicomte -preia ideile peisagiste ale Italiei

-regularitate absoluta
7.Versailles -suprafata extrem de mare ce cuprinde orasul (exista
tridentul),palatul si gradinile
Amsterdam -extindere regulata a acestuia
-exista 3 canale paralele care urmeaza miezul mai vechi al
orasului
Orasul secolului XIX
momentul in care orasul se reinventeaza
cauza principala= revolutia industriala - debut la finalul secolului XVIII
R.I.= fenomen economic care reinventeaza orasul, societatea, la scara
mondiala
Conditionari istorico- geografice
1. inceputul evolutiei continentala 1815 (batalia de la Waterloo)= rearanjarea
geopoplitica a Europei
2. sfarsitul evolutiei in 1910
1. - Exista in continuare marile imperii
-centrul Europei este foarte fragmentat
-V,N, se prezinta in ipostaze asemanatoare cu ceea ce exista astazi
-coloniile sunt o sursa de materii prime care au hranit revolutia industriala
2. -apar Gemania si Italia
exista in continuare imperiul Austro-Ungar
-Imperiul Otoman se restrange (dispare dupa primul razboi mondial)

Revolutia industriala- fenoment eminemente urban => crestere demografica

-din punct de vedere economic exista o concentrare de populatie urbana
mare in Anglia si V, centrul Europei
-eexista concentrari de resurse in anumite zone

-cresterea demografica preceda revolutia industriala (creste natalitatea, este

pace)
-odata cu cresterea demografica, zona rurala ramane fara populatie
-rasul ofera oportunitati oamenilor din zona rurala
-piata de desfacere se desfasoara pe o raza mica- in perioada pre-industriala
-odata cu imbunatatirea transporturilor, raza creste
-dezvoltarea retelei de transport schimba teritoriul prin lucrari de
infrastructura (in Anglia , conditia pentru o rezolutie industriala- caile de
transport preexistente (navale)
-se densifica reteaua de cale ferata -> aceesabilitatea creste => creste piata
de desfacere
-se reinventeaza peisajul

Adam Smith: teoria liberala incipienta

-la baza societatii sta libertatea omului de a-si urmari bunastarea, prin
respectarea unui cadru legal
-cererea si oferta regleaza tot -> nu exista nicio raspundere a actului
economic, in afara respectarii legii
Carl Marx: redistribuirea bogatiei
-exista niste perdanti= muncitorii industriali (ei produl si beneficiaza cel mai
putin) ei vand munca =politica actuala de stanga
-e datoria statului sa asigure o distribuire a bogatiilor aproape egala pentru
toti cetatenii
-redistribuirea proprietatii
Marx+Smith = istoria sociala a sec. XIX-XX

Orasul industrial

populatia rurala venea sa lucreze in fabrici (inc. sec. XIX) - in conditii slab
reglementate (muncitorii trebuie sa locuiasca in jurul fabricilor -> PERIFERIA

INDUSTRIALA;
morbiditate mare, densitate mare, conditii de viata
precara -> schimbarea peisajului urban)
Fabricile= la periferie
Carac
= orasul liberal - reiese din manifestarea revolutiei industriala a orasului
=orasul primei jumatati a secolului XIX
-prezinta oportunitati economice
-produce dezechilibru
Revolutia Industriala duce initial la o lume foarte instabila
-exista un nucleu preindustrial= centrul orasului
-apare periferia industriala => orasele crescc
-fabrici+locuirea clasei muncitoresti ; foarte proasta in faza initiala:
+lipsa de igiena
+densitate foarte mare
+toti locuiesc cu chirie
+venituri mici => nu-si permit o chirie mare=> locuinte minimale, fara dotari
utilitare, prost luminate
+oamenii erau constransi a locuiasca foarte aproape de locul de munca
(costurile de transport erau mari) , nici timpul nu le permitea sa locuiasca
departe
+locuintele aveau accese foarte chinuite, erau in zone urat mirositoare
-locuirea= cea mai importanta problema : principarea preocupare a
teoreticienilor era imbunatatireea periferiei => reinventare completa
reparare a ceea ce exista deja
Constientizarea problemei a fost facuta mai intai de catre angajatorii
industriala -> reevaluare radicala a locuirii muncitoresti
Utopii
Orasele muncitoresti
-asociate unor fabrici (patronii importanti)

-experimente patronale
=nu sunt initiative ale statului
-nu se acorda importanta in ceea ce priveste rezolvarea fatadelor
Urbanismul si statul national - intr-un fel inventie a secolului XIX
-in 1930 independenta Greciei fata de imp. Otoman
Atena - scoala germana clasicista
-constiinta nationala -> mobilizarea interesului public (a energiei nationale)
Moment de mari proiecte nationale : investitia intr-o capitala impunatoare
-interventiile urbane - redau sentimentul de apartenenta comuna
- accentueaza sentimentul national
Orasul "post-liberal" - prin opozitie fata de cel liberal (interventia
administratiei e minima)
-marile operatiuni (transport regional, cai feroviare
-> creste accesibilitatea zonelor industriale)
+orasul liniar - arh. Soria Y Mata : model mai mult teoretic decat practic
are o artificialitate enuntata
este intr-un fel inaintea timpului
sau , contrazice o tendinta materiala
+o strada importanta fata de care se dezvolta dinte insule mari
-la un moment dat intra intr-o stare de criza (de crestere)
o mare parte dintre negustori aduc in atentia publica problemele unor
alternative de dezoltare
-in suburbia oraselor exista sate preexistente si o zona intre acestea propunerea lui Soria Y Mata - unirea acestora prin infrastructura =>
dezvoltarea in lungul retelelor de infrastructura, benzi de locuire, orase liniare

Orasul- prima jumatate a sec XX

Elemente istorico-geografice:

1910
-scurtul sec XX - 1914-1946
-apar din ce in ce mai multe state constituite
-Germania isi mareste suprafata si puterea politica
-Franta e in declin
-Anglia isi mentine statutul
1945
-lumea se aseaza intr-o matca geo-politica
Primul razboi mondial
-a lasat multe traume
-dupa incheierea sa, era vazut ca cea mai mare drama
-toata perioada interbelica = perioada de reconstructie (Germania in special)
- pentru infranti
-perioada de uitare pentru cei victoriosi
(Anglia, Franta)
-Uniunea Sovietica (Lenin) = putere ce-si propune revizuirea starii de lucru
geopolitice
-Germania (Hitler, Stalin): trece prin alegeri democratice la regimul socialist
-pentru restul Europei, perioada interbelica= stare de relaxare
-cultural-artistic, lucrurile sunt in miscare
-evenimente economice importante: Marea Criza economica favorizeaza
unele regnuri cat mai autoritare

Orasul "post-liberal" -marile operatiuni-a mers pe o cale mai aplicabila pentru a rezolva orasul
-statul = administratiile publice se implica (autoritatea publica incepe sa aiba
forta)
-exista incercari de stapanire

Marile operatiuni (pentru schimbarea in bine a orasului)

-canalizarea (pentru prima data in Londra)
-transport public- cale ferata suburbana => rupe nevoia proximitatii dintre
locul de munca si locuinta
-apare suburbia = nucleu in jurul unor statii
-creste igiena locuirii
-apare o noua forma de locuire suburbana
Interventii(pe zone urbane) : -se fixeaza anumite standarde de locuire
-asupra strazilor (cele mai simple) se
rezolva probleme de imagine urbana ex: Regent's Park, pe atunci aflata in
decadere (are loc o strapungere comerciala , Regent's Street
+se fac in zonele centrale ale orasului -> fronturi unitare in lungul unei strazi
Locuinta - rezolvari minimale, locuinte sociale
-prin rezolvarea locuinteai se rezolvau si alte probleme
-apare locuinta ca forma de locuiri colective - forme de locuire
colectiva (condsiderate mai confortabile) in zone urbane
Noi programe importante: sec XIX, flaneurul, metropola
-parcul public (proprii orasului postliberal)
-gara (zona energica)- zone atractive din punct de vedere economic
-halele comerciale: concentreaza activ comerciale diferite- functiuni ca mici
orase
-galeriile comerciale (inventie pariziana)= spatiul metropolei occidentale
-imobilul de birouri=> zonele centrale ale orasului se revitalizeaza
Urbanismul Haussmann-ian -an 1850-1870 - program de restructurare urbana

Paris- Haussmann a planificat modificati (timp de 20 de ani)

-orasul s-a extins
-s-a restructurrat tesutul urban in interiorul zonei construite

-s-au trasat noi mari bulevarde (cu fronturi construite asemanatoare)- ele
unifica imaginea urbana
-preocupare pentru monumentalitate
=oras in care perspectivele sunt construite controlat (in capatul bulevardului
exista un monument, o cladire)
-in spatele fronturilor construite asemanator, se ascunde o variatie foart mare
de activitati
-imobilul Haussmann-ian : locuinte colective de lux, centrale-> preocupare
pentru reprezentare, datorita cresterii densitatii urbane
Ringul vienez (spatiu pe care se amplaseaza institutiile majore ale statului)
-interventie politica, subordonata monumentalitatii
-dispar fortificatiile ,in locul lor apar marile cladiri ale imperiului - initial era
interzisa construirea in apropierea fortificatiilor
-exista o monumentalitate controlata
Barcelona (concurs :plan de extindere al orasului)-caz special din punct de
vedere tehnic, schema lui Cerda -interventiile lui Cerda (modelul de crestere,
modelul gridului)
-este conceput mai putin ca o forma fizica
-exista un grid, mai multe diagonale
-Cerda proiecteaza niste principii + centrul insulei face parte din spatiul
orasului
-insule care s-au inchis complet cu cladiri (in centru spatii verzi sau parcari)
ex: Washington
-exista in prezent proiecte de recuperare ale unor miezuri
City beautiful
-initiat in SUA
-incearca sa adopteze principiile monumentalitatii clasice (monumentalism de
tip totalitar)
-combate o problema evidenta: monotonia oraselor, uratenia generata de
repetarea la nesfarsit a unor modele

-se contureaza in lumea extra-europeana: in SUA si in lumea coloniala

-ceva similar cu tipul de monumentalitate pusa in opera la Paris
ex: New Delhi(colonie britanica la sf sec XIX aplica ierarhizarea spatiilor,
articularea diferitelor spatii publice)
Canberra (model formalist in plan, cu o regula de compozitie foarte evidenta)
lucru foarte multi cu monumentalitatea, perspectivele
-acest model a facut cariera in lumea mai putin democratica
Berlin- noua interventie presupunea o modificare statica, se bazeaza pe
logica monumentalitatii clasice, logica mai mult a sec XIX
-proiectul lui Hitler pentru noua capitala (modelul casei poporului)
-proiectul nu a fost realizat
URSS -Moscova- Palatul Sovietelor- proiectul nu a fost realizat
-proiecte pentru spatii publica, din care este inspirata si caza scanteii
-exista o faza extrem de moderna inaintea etapei "city beautiful"
-odata cu Stalin se revine la o forma urbana monumentala
*Modelul italian e bazat (aplicat) pe orase deja existente, lucru care vine
dintr-o cultura urbanistica stratificata pe o perioada foarte mare -> lucrurile
au ramas sub control chiar si pe timpul lui Mussolini
Dezurbanisti sovietici -inovativ din punct de vedere teoretic -> cere abolirea
orasului ca atare
-orasul = centrul raului burghez
-isi propun sa reinventeze asezarea umana, sa
realizeze o mare retea de noi asezari mobile in lungur cailor importante de
comunicatii si in jurul amplasamentelor cu resurse economice, cu retele de
transport
-promovand modelul omului nou, locuinte
colective, orase in benzi foarte lungi ->orasul liniar -> similar cu modelul lui
F.L. Wright
-tipul acesta de gandire poate fi conceput intr-o
lume care se reinventeaza
-din 30 curentul dominant de gandire, orasul este

cadrul dezoltarii socialiste

-au existat proiecte remarcabile (Stalingradconceput ca o suita de 3 benzi in lungul unui fluviu)
Broadacre City -ideea arh F.L. Wright
-modelul sau= model de reinventare a orasului in teritoriu,
de intoarcere la origini si decongstionare urbana
-model modern; functioneaza in logica transportului autor
-nu a avut aplicare practica
-propune o noua forma de asezare, care nu isi doreste
desfiintarea a ceea ce exista
-vrea sa foloseasca in mod eficient suprafata mare de teren
de care dispune SUA
-relatiile interumane erau individualiste, model foarte
dependent de mijloacele proprii de deplasare (automobil), care ofera o
maxima libertate de optiune si alegere -> model al libertatii absolute

in Germania vine la putere regimul nazist

Al Doilea Razboi Mondial
-induce o trauma majorta si distrugere mult mai mare din punct de vedere
urbanistic
-schimba in mod radical orientarea politica
1900- chestiunea urbana
"the Garden City" - Homer - un model de societate
Orasul gradina (initiat in Anglia)
-unul din cele mai bune rezultate
-model aplicabil si aplicat
-are radacini intr-o gandire utopica din secolul XIX , nu este un model de oras
"neither town nor country" -teoreticianul sau propune un model in care
avantajele celor doua lumi (urbana+rurala) sa se combine intr-o noua forma
de asezare

sisteme urbane de mici asezari

-presupunea 3 magneti (teoria)
=sistem urban de asezari autosuficient (nu avea nevoie de resurse din afara)oras legat printr-o retea de alte orase de dimensiuni similare.
-in mijlocul teritoriului se afla acel oras ce combina avantaje si dezavantaje;
el are o structura bine determinata
-miza= ce ofera orasul pentru a determina oamenii sa locuiasca in el
- a atras oameni idealisti (in mare parte)
-orasul ca atare (acel nucleu) trebuie sa-si separe functiunile
centru: zona comerciala+parcuri, urmata de un inel de vegetatie
zona industriala
-inovatia este din punct de vedere formala, articularea locuirii cu spatiul
public (fundaturi, limite, separari, plantatii) - la periferia Londrei (primele
tentative au fost un esec, dar mai apoi au avut succes "suburbiile-gradina"
"oras" care nu are o economie proprie suficienta, depinzand de un oras mare
apropiat
-era legat prin cai ferate
-aceste idei s-au materializat prin suburbiile gradina
-au ajuns sa creasca la periferia marilor orase
-exemplele britanice sunt reusite din punct de vedere formal - micile
ansambluri au servit drept model si aplicate si in alte contexte urbane
-constituie o inovatie formala la scara mica
Orasul "industrial" - diferit de cel al sec. XIX (unul dintre primele modele
teoretice care dezvolta zonificarea functionala ce va aparea in secolul XX
"Une cite industrielle" - Tony Garnier 1902
Peter Hall- Orasele de maine
-a avut efecte reduse
-accentueaza orasul mare ca pe o realitate de
neschimbat si incearca sa-i dea o functionare corespunzatoare

-mari dotari: gara, dotari utilitare

-in ele este constientizata importanta echipamentelor
tehnice
-e afirmata clar necesitatea separarii diferiteleor
functiuni
-moment d cautari in ceea ce priveste ansamblul de
locuinte
-e vorba de ansamblul de locuinte colective de mici
dimensiuni, nu ca cele pe care le vom vedea dupa Al doilea Razboi Mondial
(P+2)
-are mai putin de a face cu lumea europeana
- 1910-1020 - modelele urbanistice procupate de
modul in care arata zonele si spatiile publice : "City beautiful"
Chicago- Daniel Burnham- mai tarziu aplica un
model similar la Washington, iar apoi in diferit zone coloniale
Futurismul- La Citta Nuovo
-asemanator (mai radical insa) cu "orasul industrial"
-orasul regional: orasul care este continut intr-o serie de activitati
-o noua forma de a concepe orasul: mult mai normal
Cities in evolutin- Patrick Geddes
-tine cont de intelegerea locului
-din aceasta gandire a rezultat amenajarea teritoriului
-1945- prefigurarea peocuparilor anilor 70-80 in legatura cu dezvoltarea
durabila in Europa (economia resurselor de teritoriu si combustibil)
ex: planul Londrei -propune inele succesive, separand Londra existenta prin
intermediul unei centuri verzi de ceea ce urma sa se realizaze -> ii stopeaza
cresterea (Raportul Barlow- propune alt fel de extindere)
-suburbia auto: risipa de teritoriu, resurse,
combustibil -> trebuie gasit alt model de extindere urbana
Amsterdam (crestere rationala)

- exemplu de planificare regionala

-crescuse necontrolat in a doua jumatate a sec XIX

- planuri succesive de extindere a orasului :arh. Berlage

-cunoaste o perioada de declin, apoi revine in jurul 1900
Locuinta 1920/1930-1960 (in special cea colectiva)
-in cadrul Miscarii Moderne locuinta a cunoscut o rationalizare foarte
puternica
-in perioada moderne este sub semnul standardului
-provine dintr-o gandire voit stiintifica care isi propune sa identifice nevoile
locuitorilor
Ansamblul de locuinte model ("de vitrina")
-Stuttgart, Weissenhoff
-orasul ca organism general
-zona rezidentiala devinea cea mai importanta in orasul functionalist
-aglomerare de case frumoase
-nu prezinta nimic inovator
-Siedlung-Germania si Austria (mai ales Frankfurt si Berlin)
-ex ansamblu de locuit (locuinte semicolective si colective mici)
-propune o insiruire de locuinte mici cu spatii proprii; locuinte minimale ce au
servicii in apropiere
-se cauta densitatile optime de ocupare si raportul optim intre spatiul public
si cel privat
-reprezinta un model nou de grupare de locuinte
-locuintele colective sau semicolective cu parcele ( strada,parcela,casa)
-Hof- alt tip de ansamblu-diferenta majora fata de Siedlung: in cadrul lor se
practica un urbanism inchis -regim de inaltime mic
-curtile interioare adapostesc dotarile de interes
-asemanari :au grad mare de autonomie
-nu au fost folosite mult
-sunt cladiri care se grupeaza in jurul unor spatii interioare- folosit in spatii
deja existente

Siedlung si Hof nu sunt extrem de inovative, nu ataca problemele orasului in

ansamblu
Tema inovatoare: Orasul functionalist
-teorii existente stranse la un loc intr-o teorie urbanistica dominanta
-Le Coorbusier: spune ca ar trebui sa existe trei mari tipuri de asezari:
exploatare agricola, orasul comercial, orasele industriale productive (Les
etablissements humains)
orasul trebuie sa indeplineasca 4 functiuni de baza:
locuire, loisir, munca, circulatie, iar ele trebuie sa fie perfect separate
loisir= pe cat posibil conccentrat pe mari suprafete de care sa dispuna toata
lumea
locuirea: concentrata in mari unitati de locuire
-pana la modelul final au existat tot felul de incercari
-aplicarea teoretica pentru Paris a facut "valuri"
-imobilul vila: intre locuire individuala si locuire colectiva
combina avantajele celor 2 tipuri de locuire
-unitatea de locuire- proiect extraordinar
"Charta de la Atena" Le Corbusier- principiile orasului functionalist :
segregarea functionala, primatul acordat locuirea, reinventarea orasului sub
forma gruparii mai multor functiuni intr-un spatiu
-a identifiat 4 functiuni
-a ramas un document doctrinar,
teoretic, cu mica aplicabilitate practica -> dar vor deveni litera de lege dupa
al doilea razboi mondial
CIAN-urile
congrese care dezbateau cate o problema considerata importanta -> nou
model urban
- inlocuirea orasului existent tentacular cu un oras separat in:
zone agricole, orasul liniar (pentru productie) si orasul schimbului
(interactiunii umane), in diferite centre de interes
-concentrarea activitatii umane in unitati de locuire ("megacladiri")

-care ocupa o suprafata foarte mica

A doua jumatate a sec xx

Incepe la sfarsitul razboiului- diviziunea vest-est

Disolutia urss 1991 ( atunci se termina, oarecum)

Spre deosebire de sec 19, granitele nu mai sunt schimbatoare

Zidul berlinului 1961
Evolutii pe plan politic
Pe plan economic, are loc dezindustrializarea, mana de lucru devenea
scumpa:

apar activitati economice mai inteligente

sectorul tertiat=productie de servicii

Criza petrolului- apare ideea dezvoltarii durabile, sustenabilitatii economice

Declinul societatii auto
Dezviltarea societatii info prin urmare scade nevoia de mobilitate

Tipuri majore de operatii:

Reconstructia
Varsovia-distrusa intr-o zi- refacuta identic
Desda- distrusa intr-o zi- reconstruirea cladirilor
importante+reinterpretari+ constructii noi
Rotterdam- asimileaza inovatia (arhitectura pekema)
Brasilia- oras nou pentru un stat dezvoltat de curand
Chandigarh Le Corbusier- arhitect si urbanist

Cele 7 viteze ale orasului

Functiunile au fost oricum alterate de locuitori mai tarziu

Proliferarea micilor orase

Modelul concentric devine nesustenabil
Londra, cu centura de verdeata
u.k a continuat sa refuze locuirea colectiva
Milton Keynes- toate dotarile se gasesc pe aceeasi insula
Rammstatt-urbanizare continua

Renovarea urbana
Stockholm-norrmaim:
Distrugere si inlocuire de cartiere prost construite si gandite
Londra, barbican??:
Dala urbana care separa pietonii de automobile
Sub dala se formeaza spatii urate ( oameni ai strazii, mizerie etc)
Scara zonelor de locuit strica ideea de comunitate

Unitatea de vecinaate-> the city is not a tree-> mai bine organizat in

retea

Excesele cantitative ale miscarii moderne i-au aduc critici, mai putin
principiile sale
Apar mari ansambluri, cartiere satelit, cu functiuni diferite dar
amestecate

Franta 50-65:
Foarte multe ansambluri sarace
Pierderea coloniilor
Imigratie
Segregare rasiala

Modelul defence: un centru de afaceri in exteriorul orasului- calitati

sociale putine

Utopii postmoderne

Continuarea progresului tehnologic

Redescoperirea ironiei la modul de gandire al miscarii moderne

Misiuni mai modeste ( nu salvarea lumii)

superstudio- 12 tipuri de orase s.f

Reactii contra orasului funcional

Dinamitarea din st. louis, missouri 15 iulie 1972- eveniment considerat

moartea modernismulu

Moartea postmodernismului- atacurile de la 9 septembrie asupra

turnurilor gemene- incetarea starii de relaxare

Urbanismul orasului colaj

Evolutii contemporane:
Docurile Londrei isi pierd rostul, u.k si-a pierdut relatiile de schimb
Revitalizarea centrelor istorice depasite in anii 70

Proiectul urban capata o logica a duratei lungi; gestinarea unui proces, nu un

produs final
Sprawling cities = shrinking citie
Cum gestinam acum scaderea urbana
Tendinte de concentrare- mall-uri