Cum te situezi n

raport cu manualul?
de ctre VIORICA
VIJEU- mari, 3
februarie 2009, 08:30
Obiectivul ntregii noastre activiti didactice este, n
general, eliminarea tuturor elementelor de rutin si
transformarea clasei ntr-un spaiu unde se ntmpl
ntr-adevr ceva captivant. Profesorul de limba francez
are datoria de a demonstra c limba pe care o pred este
o limb vie, de a schimba opinia actual greit dup
care doar cunoaterea limbii engleze este important.
Noi trebuie s-i motivm pe elevii notri, s ncurajm
nvarea acestei limbi frumoase. Pentru a le crea dorina de
nvatare trebuie s ne concepem o strategie prin intermediul
creia s realizm o legtur afectiv pozitiv ntre noi, elevi
i limba francez. Calitatea activitii colare depinde n bun
msur de formarea intelectual i personalitatea profesorului,
dar i de materialele pedagogice de care acesta se servete.
Obiectivul majoritatii activitilor derulate n clas este
comunicarea, n care documentele autentice pot s motiveze
pozitiv elevul i s-l antreneze n interaciuni verbale. Fie c e
scris, sonor, video sau grafic, acest document autentic permite
ntotdeauna realizarea unor schimburi interesante ntre elevi.
Un astfel de document poate fi integrat n orice moment din
activitatea de nvatare: n etapa de achiziie de cunotine, la
sistematizarea i fixarea cunotinelor ori la evaluare.
Este foarte important s se creeze n clas o atmosfer
propice nvrii limbii franceze: o ambian tipic
franuzeasc, pe ct posibil ntr-un cabinet de limbi strine
decorat cu afie n limba francez, proiecte i alte produse
elaborate de elevi, cri i reviste n francez. O astfel de
ambian va ncuraja elevii s utilizeze spontan limba
francez.
Profesorul trebuie s utilizeze limba francez n
relaiile cu elevii, demonstrndu-le astfel eficacitatea limbii
strine, ca mijloc de comunicare. In timpul orei, pe lnga
coninutul lingvistic al leciei, elevul trebuie s se confrunte cu
limba francez n diverse contexte: salutul, ndemnul

ncurajarea, cerina, etc. In prima faz profesorul se va limita

la astfel de enunuri, pentru ca apoi sa treac la o utilizare mai
extins a limbii franceze, astfel nct elevii s se obinuiasc
progresiv sa aib un mai mare contact cu aceast limb.
Exploatnd franceza pe ct e posibil n timpul orelor, elevul
este implicat n interaciuni ce pot constitui experiene
autentice de comunicare. Acele exerciii vide i fr sens n
care elementele lingvistice sunt repetate i manipulate
mecanic sau n afara oricrui context joac un rol limitat n
nvarea limbii.
La clas, profesorul folosete nti de toate manualul,
ce conine documente i activiti care trebuie (sau ar trebui)
s rspund la necesitile metodologice din programa colar.
Sunt diverse manuale care favorizeaz schimburi autentice
ntre elevi, care antreneaz la activiti comunicative, ce
prezint un coninut sociocultural bogat, propun documente
autentice, fie de autoevaluare. Sunt i manualele colare
romneti care nu sunt adaptate nevoilor specifice ale elevilor:
situaiile de comunicare sunt aride i nu respect realitatea din
spatiul cultural francez. Dar orict de bun ar fi manualul,
acesta nu este suficient. Pe lng manual, profesorul ar trebui
s consulte i materiale complementare, care s propun o
gam variat de activiti (diverse materiale cu suport sonor,
vizual, audiovizual, scris), i s adapteze procesul de
nvmnt la vrsta, aptitudinile, interesele i stilurile de
nvare ale elevilor si.
Am observat c elevii sunt sunt atrai de tot ceea e
nou, inedit. Ori de cte ori folosesc la clas altceva, n afar de
manual, elevii mei devin mai curioi, mai motivai, mai
explozivi, scap de inhibiii, uit c sunt la or i sunt
suprai cnd aud clopoelul. Ei sunt atrai de muzic, benzi
desenate, desene animate, postere, plane viu colorate,
poveti, jocuri didactice interactive, pantomim, concursuri,
etc.
Prin intermediul suporturilor sonore, de exemplu,
ncepnd din primele ore de curs, elevii au posibilitatea s
asculte limba francez vorbit de nativi. Cntecele, n mod
special, pot fi asociate cu succes studiului limbii franceze,
datorit misiunii lor de transmitere a unui mesaj ancorat n
realitatea sociocultural i datorita funciei lor ludice.
Utiliznd cntecele n predarea francezei ca limba strin
nseamn c oferim acesteia statutul de limb vie. Tot ca

document sonor, putem folosi nregistrri ale unor emisiuni

radio sau ale unor conversaii telefonice, pe care elevii le
ascult lund notie.
Ca suport vizual, se pot utiliza imagini-ilustraii,
imagini-situaii realizate n scopuri pedagogice, imagini ce
infieaz realiti (obiecte, personaje), dar i situaii
(afective, spaiotemporale, etc.). Imaginile utilizate ca suport
n predarea/ nvarea limbii franceze au ca scop motivarea
elevului, prin interesul suscitat de apropierea de viaa real,
declanarea exprimrii orale sau scrise, dezvoltarea logicii, a
autonomiei si a creativitii. Lectura imaginii presupune o
serie de activiti de tip creativ, iar n raport cu obiectivul
urmrit, poate fi nsoit de sarcini de lucru variate cum ar fi:
identificarea, analiza, descrierea, interpretarea, creativitatea,
redactarea pe baza imaginii. Se mai pot folosi cri potale,
afie, anunuri publicitare, fotografii, benzi desenate, desene
umoristice, plane tematice, planuri, scheme, grafice, tabele,
etc. Dac-i nvm pe elevi s descifreze toate aceste imagini,
vom observa c ele ofer mult mai multe informaii dect un
text!!!
Ne putem servi i de documente video, cum ar fi:
nregistrarea unei emisiuni de pe TV5, spre exemplu, un clip
video, un film de desene animate, etc. Acestea ne ajut s
analizm i exprimarea non-verbal: gesturi, mimic.
Elementele non-verbale se dovedesc a fi foarte utile pentru a-i
determina pe elevii timizi s se exprime prin intermediul
gesturilor sau al privirilor.
Se pot valorifica i documente scrise cum ar fi:
articole din ziare sau reviste, scurte texte narative, descriptive
sau poetice, etc.
In ceea ce privete activitile de exprimare oral ele au ca scop de a oferi elevilor ncredere n ei nii i de a-i
determina s foloseasc limba francez n diverse contexte de
comunicare. Activitile de exprimare oral au o pondere
deosebit n cadrul predrii/ nvrii limbilor strine. Ele
trebuie s implice inteniile de comunicare simulat (elevul
produce enunuri la persoana nti, dar punndu-se n situaia
altcuiva) sau autentic, s rspund nevoilor de comunicare
ale elevilor, propunndu-le sarcini de rezolvat, s se
desfoare n ritm dinamic, variind modalitile de lucru:
individuale, n perechi, n grup. Activitile de comunicare

mbrac o gam variat de forme, de la cele dirijate (dialogul),

trecnd prin jocul de rol, simularea, pn la comunicarea
autentic.
Toate aceste materiale ne ajut n primul rnd pe noi,
profesorii, s ne organizm mai bine activitatea didactic, dar
i s ne apropiem de elevi, care vor deveni mult mai axai pe
limba francez Se tie c elevii sunt mai receptivi la imagini
dect la cuvinte.
Replic
Transactional vs.
Transformational"
(preluare Simona)
de ctre luminita
nicoleta neculasmbt, 3 mai 2008,
01:18
Parafrazand pe Brian Tracy, in cunoscuta sa carte "Cele
100 de legi absolute ale succesului in
afaceri"("The 100 Unbreakable Laws of Business
Success"), aparuta la editura Amaltea, Bucuresti,
in 2003, exista doua tipuri fundamentale de
profesori (Brian Tracy se referea la "leadership"/
"conducere") in lumea de astazi: transactional si
transformational.
Profesorul "transactional" este caracterizat prin
abilitatea de a-i directiona pe elevi, de a gestiona si
administra resurse, de a organiza si indeplini cu ravna
sarcinile.
Prin contrast vizibil cu acesta, profesorul
"transformational" , cel mai necesar in societatea in
care traim, se distinge prin capacitatea de a-i motiva, de
a-i inspira, si de a-i aduce pe tineri la niveluri tot mai
ridicate de randament. Este inzestrat cu abilitatea de a-i
atinge pe elevi din punct de vedere emotional, de a le da
puterea de a deveni mai mult decat sunt si de a avea o
contributie mai mare si mai semnificativa la ore decat
inainte - ceea ce permite profesorului
"transformational" sa obtina un randament

extraordinar de la elevi absolut obisnuiti.

"Transactionalii" gandesc pe termen scurt, fara a fi
capabili "to think outside the box", in timp ce
"transformationalii" sunt vizionari si gandesc pe
termen lung.
"Transactionalii" sunt prezentul,
"transformationalii" sunt viitorul.
Modesty apart, imi place sa cred despre mine ca ma
identific si sunt asociata, atat de catre colegii mei, cat,
mai ales, de elevii mei, cu acestia din urma.
Profesorul ideal este: un bun pedagog, un bun prieten, pasionat de material sa,
capabil de a transmite mai mult decat informatii,el trebuie sa se implice in
activitati extrascolare, sa faca conexiuni cu alte domenii decat cel de predare, sa
fie intelept, sa fie un mentor, sa aiba umor, sa aiba charisma, sa impuna respect,
sa fie ingaduitor, sa fie sever...etc Din pacate este cam greu pentru o singura
persoana sa aiba toate aceste atribute in acelasi timp de aceea consider ca nu
putem defini modul ideal de a actiona decat in anumte circumstante. Daca
insusirile profesorului ideal depend de situatie, este inevitabil ca ele sa depinda si
de persoana, dupa cum mentionase cineva de individualizarea procesului de
invatare. Profesorul trebuie sa se comporte diferit in situatii diferite, cu elevi
diferiti si in acelasi timp sa fie conformi cu felul lor de a fi pentru ca altfel nu se
vor simti in largul lor si nu vor avea nicio atractie fata de profesia lor. In situatia
aceasta, oare profesorul mai are timp si de viata personala sau de probleme
personale? Poate ar trebui sa fie actor pentru a juca rolul profesorului ideal si sa
fie la asteptatile elevilor in fiecare zi. De asemenea, cum ar putea sa fie un
profesor ideal din prima zi de predare? Sau atributul de ideal poate fi atribuit
doar in functie de experienta? In felul acesta cum putem permanentiza procesul
de invatare, avand in vedere ca in fiecare zi acumulam informatii si experiente
noi? Aceste intrebari au dus a concluzia ca profesorul ideal ESTE dar NU
EXISTA.
Eu as concluziona intr-o maniera mai putin idealista. Consider ca fiind fiinte
umane, suntem fiinte perfectibile in orice domeniu ne dorim sa ne perfectionam,
inclusiv activitatea pedagogica. Trebuie sa fim constienti ca niciodata nu vom
multumi pe toata lumea, niciodata nu vom ajunge la nivelul de cunoastere al unui
domeniu la care ne dorim si nu vom lua intotdeauna cele mai bune decizii. De
asemenea, cel mai important este sa incercam sa nu fim asa cum erau profesorii
care nu ne-au placut si sa incercam sa preluam si sa adaptam la propriul stil de
predare si la propria personalitate, toate elementele care ne-au placut la
profesorii pe care i-am avut, in conformitate cu anumite norme impuse de

sistemul de invatamant si de legislatia statului in care predam. Eu abia astept sa

exersez tot ceea ce povestim pe aici.