ENIGMA OTILIEI

de George Calinescu
In 1938,apare romanul Enigma Otiliei,un roman citadin,incadrat
in formula realismului clasic
cu accente romantice si chiar
moderniste,fiind un realism de factura balzaciana.
Calinescu a ales deliberat formula balzaciana declarandu-se
impotriva romanului proustian despre care
spunea ca mimeaza
realitatea si se pierde in polemici filosofice sterile.
Este un roman realist prin:
Autorul care intentioneaza sa zugraveasca o fresca sociala si anume
mediul citadin romanesc la inceputul sec XX.
Foloseste ca sursa de inspiratie experienta lui de viata si pe-a
altora.
Creaza un univers verosimil,lumea reala fiind reflectata ca intr-o
oglinda.
Personajele fac concurenta starii civile in sensul ca avem toate
tipurile umane.
Naratorul este obiectiv si ominiscient
In
incipit
sunt
prezentate
coordonatele
temporale
si
spatiale:Bucuresti,1909,este descris mediul si sunt convocate la o
reuniune,prin personaje:jocul de carti din casa lui Giurgiuveanu.
Este un roman balzacian:
Cele 2 subteme se impletesc intr-o singura actiune:mostenirea si
cea a paternitatii
In centrul actiunii sta lupta ptr averea lui Giurgiuveanu iar
inclestarea dintre clanul Tulea,Giurgiuveanu si fiica lui scoate la
iveala pasiunile ,rautatea,zgarcenia.Tot o mostenire este si zestrea
pe care ar tb sa o lase Aglae Olimpiei,dar refuzata de Simion afla ca
nu e fiica lui.
Paternitatea:initial titlul ar fi fost Parintii Otiliei pentru ca aproape
toate personajele cartii pot fi considerate parinti ai Otiliei ,in sensul
ca vor sa aiba grija de viitorul ei.Paternitatea e privita diferit,pt
Simion este obsesiva, pt Stanica este generatoare de delir verbal, pt
Pascalopol e unul dintre cele 2 moduri de a o iubi pe Otilia.In
centrul actiunii sunt cei 2 orfani,Felix si Otilia, un cuplu cazut intr-o
lume ce si-a pierdut irecuperabil esenta paradisiaca
Descrierea minutioasa a mediului ambiant utlizat si ca mijloc de
caracterizare a personajelor
Ampla expozitiune a romanului descrie casa neingrijita cu pereti
coscoviti,cu materiale adunate de peste tot,scotand in evidenta
zgarcenia lui Giurgiuveanu.
Situarea exacta a actiunii in spatiu si timp
Concentrarea vointei ptr realizarea scopului propus

Mos Costache este asemanator cu Grande,din romanulEugenie

Grandea lui Balzac.
Tema-una principala,sociala cu doua comp. ambele
balzaciene,mostenirea si paternitatea.
-una secundara,iubirea care nu ocupa primul plan desi lasa
aceasta impresie.
Perspectiva
narativa
a
romanului:narator
omniscient,extradiegetic,auctorial,el nu participa ca personaj sau ca
martor la evenimente dar focalizeaza atentia pe Felix,ceea ce se
numeste focalizare interna;lumea este prezentata prin ochii lui Felix iar
naratorul pare sa stie tot atat ca si personajele.Exista si o focalizare
neutra(zero) de exemplu naratorul stie ca Aglae isi reprima invidia
cand afla ca Otilia ii la Paris dar nu comenteaza.De asemenea exista si
focalizare externa cand naratorul stie mai putin decat personajele,ceea
ce da impresia de obiectivitate.
Atat focalizarea neutra cat si cea externa sunt marci alea
modernitatii,artistul e un D-zeu in creatie,nevazut si atotputernic,il
simti pretutindeni dar nu-l vezi.
Exista in roman mai multe planuri narative:planul lui Felix,al familiei
Tulea,Stanica,al Otiliei etc.Ca structura compozitionala este alcatuit din
20 de capitole cu cifre iar raportul dintre incipit si final da simetrie
romanului.In incipit este descrisa strada Antim si casa lui Giurgiuveanu
precum si intalnirea dintre Felix si aceasta iar replica nu sta nimeni
aici este pusa in corespondenta cu finalulaici nu sta nimeni.tot
inincipit este descrisa reuniunea personajelor dand impresia ca
romanul ar incepe de 3 ori in diverse moduri.
Finalul e alcatuit din 2 secvente,Felix primeste o explicatie de la
Otilia,menita sa dezlege enigma iar epilogul ofera justificarea gestului
Otiliei acela ca Felix trebuie sa faca o cariera neincomodata.
Apare in roman interesul autorului pt elementul absurd: - gasind
casa unchiului Felix este incredintat ca a gresit adresa
-batranul este mizantrop,zgarcit, are convingerea ca
orice oaspete reprezinta o cheltuiala in plus.
- romanul este in esenta lui ca si existenta insasi.
Titlul trimite la idea de mister,Felix declara ca nu o uita pe Otilia,iar
Pascalopol spune ca e o enigma; de fapt Otilia este o masca in spatele
careia enigma a ramas nedezlegata.
Ca moduri narative,predomnina scenele ce realizeaza o prezentare
completa si vizualizata .De exemplu:prezentarea casei la primul
accident cerebral a lui Giurgiuveanu( cap 18) cand e ocupata de
familie.Pare o scena redata de unnarator ocular,e descris fiecare
gest,iar replicile nu au legatura una cu alta,fiind un dialog al surzilor,un
adevarat teatru al absurdului.
Subiectul romanului este urmarit pe 2 planuri pe de o parte viata
burgheziei bucurestene de la inceputul sec XX,iar pe de alta parte
drumul formarii unui tanar.Apar 2 scene cheie:scena deschisa din

salonul lui Giugiuveanu din cap 1 si scena din capitolul XVIII cu familia
stransa in acelasi spatiu.
OTILIA
-Fiica celei de-a 2 sotii a lui Giurgiuveanu,un personaj eponim si cel mai
spectaculos.
-Tridimensional(rotund),caracterizat
complex,surprinzatoare,
contradictorie.
-Bidimensional=prezinta o trasatura dominant ace apare in orice
situatie
-Comportamentul ei cucereste intriga revolta fiind un amestec de
inocenta si naturalete.
-E detasata de planul material dar nu-i displace luxul
-E un amestec de iubire si ratiune(il iubeste pe Felix dar se casatoreste
cu Pascalopol)
-E inteligenta,dar dispretuieste inteligenta feminina.
-E caracterizata direct :ten masliniu,nas mic,ochi foarte albastri si
copilaroasa,dar stapana pe ea.Autocaracterizarea:eu sunt o zapacita
dar nu stuie ce vreaucontrazisa de fapte, fiind o buna cunoscatoare a
vietii
-E caracterizata si de celelalte personaje :Felix o considera
frumoasa,inteligenta,altruista si talentata.Pascalopol la fel si o scuza
pentruusurita cu care se lasa intretinuta.Iar doctorul Weismann o
pretuieste ptr eleganta si frumusete si o gaseste si foarte
inteligenta.Aglae o considera o orfana,vicleana,o femeie usoara si
interesata de averea lui Costache.Aurica o considera la fel, o categorie
inferioara si vicleana iar Stanica ii apreciaza calitatile,crede ca Otilia
face totul din interes,e capabila de compromisuri si ar fi o sotie buna
ptr el,ptr a-i netezi drumul spre inalta societate.
-Este un portret realizat in oglinzi paralele=>TEHNICA REFLECTORIE
POLIEDRICA
In roman intalnim mai multe imagini ale Otiliei: * cea vie de la
inceputul romanului;
* imaginea din fotografia din finalul romanului:o d-na frumoasa dar
care isi pierduse inefabilul
* intre cele 2 apare un alt chip,o faptura ce apartine visului si vietii
adolescentine,cu o aura misterioasa ce reprezinta insasi feminitate:are
gust pt lux,calatorii,are abilitatea de a evolua intre iubirea platonica a
lui Felix si cea crepusculara a lui Pascalopol.
* e sincera ,sensibila,cu suflet de artista,cu sentimente profunde ptr ca
uita si iarta raul
* e intelegatoare si profund responsabila(plecarile)
* e o proiectie a interioritatii afective ale lui Pascalopol si Felix;
FELIX
- e martor si actor,prin ochiullui se inchide si deschide romanul,are un
comportament rational,lucid, cu o mare nevoie de certitudine, o fire
analitica,spirit de observatie

- traieste un conflict interior puternic ptr a o intelege pe Otilia, dar isi

da seama ca traieste intr-o lume degradata
- e intelectualul superior,ce se va situa deasupra meschinarii
burgheziei,declarand ca va fi ambitios dar nu orgolios.
- este ferm,tenace,munceste cu seriozitate devenind profesor
universitar.
STANICA
-tipul arivistului si al parvenitului asemanator cu Dinu Paturica
-e tipul demagogului=Catavencu
-e avocatul fara procese, e produsul societatii in care traieste,banii find
totul ptr el
-detaliile fizice au semnificatii ptr portretul moral,sanatate
agresiva,demagogia si parvenismul reies din gesturi si locvacitate
-nu se da in laturi de la nimic,se amesteca in treburile altora,prezent
oriunde,trage sfori,traieste in concubinaj cu Olimpia sperand ca va
mosteni o avere.
-e impostor trivial,demagog,proteic.
-e bun cunoscator de oameni jucand cu fiecare alt rol in functie de
interes
-vrand sa puna mana pe Giurgiuveanu va provoca moartea acestuia si
va deveni o persoana a unei societati in care nu conteaza mijloacele
de parvenire.
AGLAE
-baba absoluta fara cusur in rau,cum spunea Weismann
-i se contureaza portretul fizic:par negru,pieptanat bine,fata
galbicioasa,buze subtiri,ochi bulbucati,obraji brazdati de cute->reiese
portretul
moral:invidioasa
,artagoasa,
improasca
ura
si
venin,lacoma,vrea
averea
lui
Giurgiuveanu,marginita,mechina,inveninata,detesta orice preocupare
intelectuala,o uraste pe Otilia pentru ca ii orfana.
-nu are sentimente fata de sot,plina de ura,aceasta va fi inselata de
Stanica.
COSTACHE GIURGIUVEANU
-personaj central,el hotaraste direct sau indirect destinele
celorlalti,pentru ca toti se concentreaza in jurul averii sale.
-e tipul avarului dar incearca sa-si depaseasca conditia fiind umanizat
de dragostea lui fata de Otilia chiar daca nu o materializeaza.
-Felix si-l imagineaza om cu greutate dar de fapt ii un mititel,putin adus
de spate,cu chelie de portelan,fata spana,buze galbene,ochii clipind rar
si moale.Atat exteriorul cat si interiorul casei ii scot in evidenta
avaritia si un anume soi de parvenitism.
-il pacaleste pe Pascalopol calculand axagerat intretinerea Otiliei.Se
supune la tot felul de privatiuni.Foloseste materiale ieftine ptr casa,se
teme sa nu fie vazut cand numara baniipe care-i iubeste mai mult
decat orice,tinuta vestimentara este ridicola,iar balbaiala si raguseala
sunt arme prin care se apara de a nu fi jefuit

-e suspicios in relatiile cu ceilalti,iar patima ptr bani il impiedica sa-i

asigure viitorul Otiliei,desi o iubeste.Aceasta il intelege spunand ca e
un om bun dar care cere si el ...........
PASCALOPOL:mosierul rafinat,generos,elegant,un tata ptr Otilia,dar
care mai tarziu va deveni viciul sau sentimental si careia la final ii va
reda libertatea.
Deci,........