Stateam la umbra florii de prasad

29/04/2015 - 21:30 n Poezii despre Primvar / 4 comentarii

Stateam la umbra florii de prasad

si-atata alb am condensat in mine,
c-o sa-mi ajunga pentr-un an sa cad
in neguri disperand si inca-mi mai ramane...
Apoi a venit vantul si mult a nins pe vad
cu fulgi de primavara ce i-a cedat livada
si totul nou era-cum flori au fost sa cada
si cum priveam eu lumea,cu ochi goi de prasad...
Stateam sub pom parca si-acum ma doare
si ma rugam de seva podoaba sa renasca;
eu pretuiam destinul ei de floare
cu simt de om, din soarta omeneascanici nu gandeam, ca fructul nu apare
pana nu piere toata aceasta floare...
Stateam la umbra unui viguros prasad,
semet,el ma salva de egoizm si soare,
fiind el singur dezgolit prea tare...
Privii in sus-aveam umbrela-o floarestateam la umbra florii de prasad...