ACADEMIA TEHNIC MILITAR

LUCRAREA NR.1
Parametrii antenelor

Gradul,numele i prenumele
Std.Sg. Ceausu Bianca Elena

1.Scopul lucrrii

Aprofundarea noiunilor i formarea deprinderilor legate de ridicarea

caracteristicii de directivitate a antenelor. Punerea n eviden a
reversibilitii antenelor prin intermediul caracteristicilor de directivitate.
nsuirea metodelor de determinare a coeficientului de directivitate.
Clarificarea noiunii de polarizare a undelor.

2.Teoria lucrrii
Prin directivitate se nelege proprietatea antenelor de a radia undele
radio cu precdere n anumite direcii date. Caracteristica de directivitate
este un grafic care materializeaz aceast proprietate. Ea reprezint, fie
variaia densitii fluxului de putere , fie a intensitii cmpului electric al
undelor radiate, n funcie de coordonatele unghiulare alese.
n general, caracteristica de directivitate se prezint sub forma unei
suprafee nchise. Ridicarea pe cale experimental si reprezentarea ei sub
aceast form prezint unele dificulti de ordin practic. De aceea , n cele
mai multe cazuri, se ridic numai asa-numitele caracteristici plane de
directivitate. Acestea sunt proiecii rectangulare plane ale caracteristicii
spaiale de directivitate. De obicei, se ridic caracteristicile de directivitate
din planul orizontal i vertical, sau cele din planele E si H.
n prezena suprafeei Pmntului sau a altor obiecte, caracteristica
spaial de directivitate se deformeaz datorit reflexiilor i fenomenului
de interferen care intervin. Pentru obinerea caracteristicii de
directivitate reale, se recomand, ca ridicarea ei s se fac cu antena
complet izolat n spaiu.
Caracteristicile plane de directivitate ale antenelor se reprezint n
coordonate polare, carteziene sau curbilinii, in funcie de scopul urmrit,
sau a preciziei cu care se urmarete s se redea elementele ei de baz.
Coeficientul de directivitate este un numar, care arat de cte ori
crete densitatea fluxului de putere n punctul de recepie, n cazul unei
antene directive, fa de una nedirectiv (radiator izotrop punctiform),
dac puterile radiate de cele dou antene sunt egale, iar condiiile de
propagare ale undelor radio rmn neschimbate.
n teoria si practica antenelor, la definirea coeficientului de
directivitate, uneori nu se folosete ca anten de referin radiatorul
izotrop punctiform, ci dipolul elementar electric, dipolul simetric in sau
antena ghid de und.
Coeficientul de directivitate al dipolului elementar electric, raportat
la radiatorul izotrop punctiform, este egal cu 1,5. ntre coeficientul de
directivitate al unei antene, raportat la radiatorul izotrop punctiform(D) i
cel raportat la dipolul electric elementar(D1), relaia de legtur este:
D=1,5D1;

Coeficientul de directivitate al dipolului simetric n /2, raportat la

radiatorul izotrop punctiform, este egal cu 1,64. ntre coeficientul de
directivitate al unei antene, raportat la radiatorul izotrop punctiform(D) i
cel raportat la dipolul simetric n /2(D2), relaia de legtur este:
D=1,64D2;

Coeficientul de directivitate al antenei ghid de und, raportat la

R.I.P., este dat de relaia:
Dg=(32*a*b) /;
-unde a i b sunt dimensiunile seciunii transversale a ghidului, iar este
lungimea de und a undelor radiate.
ntre coeficientul de directivitate al unei antene, raportat la R.I.P(D)
i cel raportat la antena ghid de und(D3), relaia de legtur este:
D=Dg*D3;
n consideraiile fcute mai sus s-au avut n vedere coeficienii de
directivitate determinai pe direcia de radiaie maxim a antenelor. Uneori
este necesar s se cunoasc valoarea coeficientului de directivitate pe alt
direcie i nu pe cea de radiaie maxim. n acest caz coeficientul de
directivitate arat de cte ori se mrete sau se micoreaz densitatea
fluxului de putere pe direcia considerat, fa de cea a radiatorului izotrop
punctiform.
Dac se cunoate coeficientul de directivitate pe direcia de radiaie
maxim(D) i este dat funcia sau caracteristica de directivitate normal
a antenei, valoarea coeficientului de directivitate pe o anumit direcie
poate fi determinat cu relaiile:
D=D*Esau D=D*S
-unde Ereprezint valoarea normat a intensitii cmpului electric pe
direcia considerat, iar S valoarea normat a densitii fluxului de putere
pe aceeai direcie.

3.Echipamentele utilizate
Schema bloc a instalaiei cu ajutorul creia se determin parametrii
antenei este urmtoarea:

-Generator de RF (de unde centimetrice)

-Antena de emisie(A.E.)
-Antena de receptie(A.R)
-Atenuator
-Power meter

3.Msurtori practice

Polarizare Orizontal
Frecvena : 8Ghz
Nr.

Putere[dBm]

Polarizare
Orizontal
Frecvena :
10.2Ghz
Putere[dBm]

Polarizare
Vertical
Frecvena :
10.2Ghz
Putere[dBm]

Unghi

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1
0.
1
1.
1
2.
1
3.
1
4.
1
5.
1
6.
1
7.
1
8.
1
9.
2
0.
2
1.
2
2.
2
3.
2
4.
2
5.
2
6.
2

0
-5
-10
-15
-20
-25
-30
-35
-40
-45

-7.5
-6.6
-7.3
-11
-14
-17
-20.5
-26.5
-27
-26

-9.3
-11.8
-19
-28.5
-29
-

-8.5
-9.6
-15
-21
-21.3
-

-50

-26.5

-25

-24.3

-55

-29.5

-60

-33

-39

-33

-65

-40

-70

-33

-30.5

-28.6

-75

-34

-80

-31.5

-36.5

-33.3

-85

-28.5

-90

-28.9

-36.5

-31.3

-8

10

-10.5

-14

-13.2

15

-14

20

-16.7

-22

-15.6

25

-17.9

30

-21.5

-28.8

-23

35

-29

40

-30.5

-33

-24.2

7.
2
8.
2
9.
3
0.
3
1.
3
2.
3
3.
3
4.
3
5.
3
6.
3
7.

45

-30.1

50

-25

-31.5

-34.6

55

-26.1

60

-27.25

-26.3

-35.7

65

-29.5

70

-39.5

-37

-41.2

75

-39.3

80

-38.8

-39.5

-30.5

85

-35.5

90

-32.8

-35.75

-34.5

Polarizare orizontala - 8Mhz

0
-5
-10
-15
-20
-25
-30
-35
-40
-45

Polarizare orizontala - 10.2 Mhz

20
10
0
-90 -80 -70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
-10
-20
-30
-40
-50

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Polarizare verticala - 10.2 Mhz

0
-90 -80 -70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
-5
-10
-15
-20
-25
-30
-35
-40
-45

10 20 30 40 50 60 70 80 90

4. Concluzii
Caracteristica spaial de directivitate se deformeaz datorit
reflexiilor i fenomenului de interferen care intervin.
Observam pe baza rezultatelor obtinute ca puterea receptionata este
mai mare in modul, respectiv ea scade intrucat este negativ, la cresterea
frecvenei pentru aceleasi valori ale lui

. De asemenea, atenuarea creste.

S-a ridicat caracteristicile de directivitate ale antenelor de emisie

si receptie in palnul orizontal.Ridicarea caracteristicilor are loc prin rotirea

celor doua antene in jurul unei axe verticale.Citirile pentru valorile puterii
se fac de la

la

cu pasul

,respectiv

Analiznd graficele obinute observm ca:

n primul caz lobul principal se obine undeva in jurul valorii 0 ,iar lobii
secundari in jurul valorilor

-50

,respectiv 50

n al doilea caz lobul principal se obine undeva in jurul valorii 0 ,iar lobii
secundari in jurul valorilor

-60

,respectiv 50

n al treilea caz lobul principal se obine undeva in jurul valorii 0 ,iar lobii
secundari in jurul valorilor

-40

,respectiv 40

Se determin polarizarea undelor radiate prin rotirea antenei de

receptie cu 90 de grade in jurul axului longitudinal. Planul vertical este
planul E, adic undele radiate de antena de emisie din laborator sunt
polarizate vertical,iar planul H este orizontal.
Undele polarizate liniar sunt generate de antene simple, cum ar fi
antena dipol. O anten va recepiona cantitatea maxim de energie cnd
are aceeai polarizare cu a undei respective, altfel spus cu a antenei de
emisie care a produs unda. n caz contrar semnalul va fi recepionat cu
pierderi importante sau chiar deloc.
n sistemele radar de supraveghere cea mai utilizat n condiii
normale este polarizarea orizontal, mai ales cnd terenul din apropierea
radarului este variat, inclusiv cu copaci i cldiri la orizont. Polarizarea
vertical este folosit n general cnd radarul se afl n vecintatea unei
suprafee mari de ap, iar antena este dispus la o nlime mic fa de
suprafaa apei, pentru a reduce efectele propagrii pe ci multiple.