Sunteți pe pagina 1din 10

C4: Nervii spinali

Sunt in numar de 31 de perechi si iau nastere apparent din maduva spinarii,


perechile fiinddenumite in raport cu numele verterelor care delimiteaza gaurile
intervertebrale
Portiunea din maduva care corespunde unui nerv spinal se numeste segment
edular sau mielomer
Din cele 31 perechi de nervi spinali, 8 sunt cervicali si ele poarta numele
numarului vertebrei subiacente, 12 dorsale, 5 lombare, 5 sacrale si 1 coccigiana,
purtand numarul vertebrei supraiacente
Un nerv rahidian prezinta
O portiune intre maduva si dura mater in care cele 2 radacini sunt separate
O portiune intre dura mater si ganglionul spinal in care cele 2 radacini merg
alipite luand numele de nerv de conjugare
In acest segment radacinile acolate sunt invelite intr-o prelungire a durei
materului care fuzioneaza cu nevrilema
Aceasta teaca este variabila pentru unele ajungand la nivelul ganglionului
spinal, pentru altele se opreste mai departe
De la nivelul ganglionului spinal spre periferie ne prezinta unsegment in
gaura intervertebrala (L=6-8 mm in regiunea cervicala si circa 13 mm in
regiunea lombara). La iesirea din gaura intervertebrala nervul trece prin
operculul fibros care inchide aceasta gaura, tesutul fibros al operculului
continuandu-se cu periostul vertebrei
Radacinile spinale:
Reprezinta structurile nervoase care racordeaza SNP la nevrax.
Ele constituie dovada dispozitiei segmentare sau metamerice a organismului,
radacinile sensitive si motorii drepte si stangi delimitand o portiune din MS
numita segment spinal.
Ele emerg din nevrax printr-un numa de 5-15 fascicule nervoase numite
radicele care se unesc pentru a forma radacina ventral, motorie respective
radacina dorsala, senzitiva (care prezintape traseul sau un ganglion spinal
Cele doua radacini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt la traversarea
durei mater
Din punct de vedere topografic, radicelele se gasesc incluse in LCR al
spatiului subarahnoidian
Dura mater se prelungeste in palnie in jurul nervului si apoi va participa la
formarea perinervului
Aceste foite meningeale si dependentele lor constituie un sistem de ancorare
pentru nevrax
Ligamentul dintat separa radacinile dorsale si ventral pe partea central.
Reunirea lor, pentru a iesi din rahis prin gaura intervertebrala
corespunzatoare se face printr-o teaca a durei materului tapisatade
arahnoida si divizata printr-un sept fibros de origine durala si unde se termina
in fund de sac spatiul subarahnoidian

La iesirea din gaura intervertebrala teaca durala este intarita de catre o lama
epidurala, condensarea tesutului conjunctiv din spatiul epidural care
realizeaza un opercula fibros ce izoleaza spatiul epidural de grasimea
extrarahidiana
Radacinile spinale nu sunt orizontale, deoarece incepand din luna 3 i.u
cresterea in lungime a rahisului estemai rapida decat ceea a maduvei
spinarii. Extremitatea superioara aacesteia este fixata, fiind atasata
trunchiului cerebral. Radacinile capata o oblicitate care creste in sens
craniocaudal, radacinile cervicale fiind mai putin oblice in partea superioara a
regiunii (aproape orizontale), oblicitatea crescand inferior, cele lombare si
cele sacrale apropiindu-se de verticala si vor forma impreuna cu filum
terminale coada de cal.
Deoarece nervii rahidieni nu se exteriorizeaza din canalul vertebral la nivelul
gaurii intervertebrale corespunzatoare, ci mai jos, pentru stabilirea numarului
nervului spinal raportul cel mai fidel este procesul spinos care este usor
palpabil, caruia ii corespunde unul sau un anumit numar e nervi spinali
(topografia radiculo-vertebrala)
Exista doua reguli
Dupa CHIPAULT:
pentru a stii ce radacina trece in dreptul unui process spinos, la nivelul
regiunii cervicale se adauga 1 la numarul procesului spinos (procesului
spinos al vertebrei C3 ii corespunde a 4a radacina cervicala
In regiunea dorsala se adauga 1 la primele 5 procese si 2 de la al 5-lea
pana la al 11-lea process spinos
Partea inferioara a vertebrei T11 si spatiul interspinos corespunde
ultimelor 3 radacini lombare
Al 12-lea process spinos si spatiul subiacent corespund radacinilor
sacro-coccigiene
Dupa TALMAGE-PEEL
Intre C2-T10 numarul radacinii se afla adaugand 2 la numarul
procesului spinos
Procesele spinoase T11-T12 corespund segmentelor lombare
Procesul spinos L1 corespunde segmentelor sacrale
Fiecare radacina corespunde unui segment spinal, importanta lor depinzand
de volumul substantei cenusii Astfel radacinile coccigiene sunt reduse in
timp ce primele radacini sacrale sunt cele mai voluminoase din organism
Filum terminale
Are o lungime de 20 cm inserandu-se pe prima vertebra coccigiana
Este format din celule ependimare si din tesut conjunctiv fiind un
vestigiual maduvei embrionare
Uneori el poate sa contina mugurii celor de-a 2a si a 3-a pereche
coccigiana cand acestia exista (de regula e un singur nerv coccigian)
Radacina dorsala
E formata din axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionul spinal care
reprezinta originea reala si patrunde in maduva prin santul collateral dorsal
care reprezinta originea aparenta a radacinii
2

Intrata in maduva, radacina dorsala se imparte la nivelul zonei marginale a lui


LISSAUER in 2 manunchiuri de fibre nervoase:
Manunchiul extern format din fibre mielinizate subtiri a delta si fibre
nemielinizate C, fibrele mielinizate conducand sensibilitatea
exteroceptiva, tactile protopatica, termica si dureroaza iar cele
nemielinizate sensibilitate visceroceptiva
Manunchiul intern mai voluminous, format din fibre mielinizate groase si
transporta sensibilitatea exteroceptiva, tactile epiciritica si proprioceptive
Toate fibrele acestei radacini, indifferent de fasciculul din care fac parte trimit
colaterale spre neuronii somatici si vegetativi cu care fac sinapsa fie direct fie
prin intermediul neuronilor intercalare
Aceste colaterale inchid arcurile reflexe medulare segmentare
Prin radacina dorsala senzitiva in fiecare segment medular petrund fibre care
aduc sensibilitatea dintr-o anumita regiune a tegumentului numita dermatom,
care se numeroteaza cu acelasi numar ca si segmentul medular (mielomerul)
caruia ii corespunde
Prin aceeasi radacina sosesc si fibrele sensibilitatii proprioceptive cat si a
sensibilitatii visceroceptive sau interoceptive. Toate aceste fibre inainte de a
sinapsa cu al doilea neuron inca de la nivelul zonei marginale dau doua tipuri
de colaterale:
Unele descendente care coboara de-a lungul zonei marginale cateva
segmente medulare facand sinapsa cu neuronii senzitivi sau intercalari din
segmentul la care au ajuns. Aceste fibre au deci valoare intersegmentara
si impreuna cu fibrele endogene ale sustantei albe unesc segmentele
medulare intre ele integrandu-le astfel intr-un tot unitary
Alt tip de colaterale se indreapta spre neuronii efectori, motori, vegetativi
si somatici cu care fac sinapse fie direct, fie prin intermediul unuiasau mai
multor neuroni intercalari inchizand astfel arcurile reflexe medulare
Daca arcurile reflexe se inchid intr-un segment medular, arcul reflex se
numeste segmentar. Daca ele se inchid in segmente diferite se numesc arcuri
intersegmentare sau polisegmentare
Pe traiectul radacinii dorsale se gaseste ganglionul spinal. Pentru primii doi
nervi cervicali el este situate pe arcul neural al atlasului si axisului. Pentru
ceilalti nervi spinali ganglionul este situate in gaura intervertebrala, ultimii ca
urmare a indepartarii progressive a ganglionilor spinali fiind situati intr-o
prelungire a durei mater, gasindu-se In spatiul epidural
Ganglionul spinal are dimensiunile in raport cu volumul radacinii: este minim
pentru radacina cervicala sau coccigiana iar dimensiunile sale sunt maxime
pentru radacinile de la nivelul umflaturilor cervico-brahiale si lombosacrala,
deci de acolo de unde isi au originea nervii membrelor superioare si inferioare
Radacina ventrala
Este motorie fiind format din axonii neuronilor alfa si gamma somtomotori din
coarnele anterioare si axonii neuronilor visceromotori din zona vegetative
care reprezinta originea reala
Radacina iese din maduva prin santul collateral ventral care reprezint
originea aparenta

Prin radacina ventral fiecare mielomer tine sub control un anumit grup de
mushci striati care constituie miomerul respectivului segment medular cat si
activitatea anumitor viscere ce constituie splanhnomerul segmentului
respective
Dupa iesirea din gaura intervertebrala nervul rahidian da doua ramuri
colaterale
Ram meningeal/recurrent/nervul sinuvertebral? se intoarce spre
gauraintervertebrala, se anastomozeaza cu un filet din simpatico,
perforeaza operculul fibros dand ramuri pentru periost, vase, os,
ligamentul vertebral longitudinal posterior si pentru dura mater
Ram communicant face legatura cu ganglionii spimatici laterovertebrali.
Celmai frecvent este format din 2 ramuri
Communicant alb alcatuit din axonii neuronilor visceromotori sau
fivrele preganglionare care merg spre ganglionii laterovertebrali
Communicant cenusiu alcatuit din fibre vegetative postganglionare
ale neuronilor din ganglionii laterovertebrali care pleaca spre teritoriul
somatic precum si fibre vegetative, dendrite ale neuronilor
viscerosenzitivi din ganglionul spinal care urmaresc radacina
posterioara pana la maduva
Ramurile terminale nervul rahidian se imparte in ramuri dorsale si ventral
Ramurile terminale sunt mixte, motorii si senzitive
Dintre acestea, cele ale nervilor spinali cervicali si cele ale nervilor lombari
si sacarali se anastomozeaza formand plexuri : cervical, brahial lombar si
sacral
Ramurile terminale ale nervilor spinali toracali isi pastreaza
metameriaformand nervii intercostali
Ramurile dorsale
pastreaza o dispozitie segmentara, metamerica, distribiundu-se
muschilor spatelui (erector spinal) si pielii de la nivelul partilor laterale
ale liniei proceselor spinoase
Ramurile dorsale se ramifica in doua ramuri medial si lateral
Ramurile ventrale
Se indreapta lateroventral si se distribuimuschilor se tegumentelor
regiunii ventrolaterale a trunchiului sau la member formand plexurile
amintite, asigurand inervatia muschilor membrelor si aiperetilor
corpului.
Teritoriile cutanate sunt neregulate la nivelul membrelor, unde ele amintesc
organogeneza
Pentru trunchi, la nivelul caruia ramurile pastreaza o topografie segmentara
fiecare nerv da nastere unui ram cutanat lateral si unui ram cutanat ventral,
perforantele posterioare, laterale si anterioare, bine vizibile la nivelul nervilor
intercostali
Deoarece exista 31 de perechi de nervi spinali, putem considera maduva ca fiind
formata din 31 mielomere suprapuse fiecare purtand numarul nervului spinal
caruia ii apartine

Trunchiul cerebral

Structural, trunchiul cerebral este format din substanta cenusie si substanta


alba, insa la nivelul TC nu mai gasim aceeasi dispozitie caracteristica ca la
nivelul maduvei, substanta cenusie fiind dispusa sub forma de nuclei diseminati
in substanta alba
Un plan tangent la .a cailor piramidiale il imparte in:
Tectum dorsal de sistemul ventricular
Tegmentum contine nuclei de origine pentru fibrele motorii si nuclei
terminali pentru fibrele @ensitive
Baza
Intre nuclei TC se inchid arcuri reflexe segmentare si polisegmentare
Acesti nuclei sunt impartitiin 3categorii:
Ai nervilor craninei (segmentari
Intersegmentari
Ai formatiei reticulate
Nucleii segmentari
Reprezinta nucleii de origine ai fibrelor motorii si de terminare a fibrelor
sensitive ale ultimeloe 10 perechi de nervi cranineni
Classic se considera ca ei deriva din substanta cenusie a maduvei datorita
incrucisarii la nivelul bulbului a tracturilor motorii piramidale si a celor
sensitive spinobulbare
Conform teoriei clasica cornul ventral al maduvei este decapitate de
decusatia piramidala in doua coloane motorii: una derivate din cap si una
derviata din baza acestui corn
La randul sau cornul dorsal este decapitate de incrucisarea cai
spinobulbotalamocorticale in 2 coloane una rezultata din cap cealalta din
baza
Astfel din fiecare juamtate a substantei cenusii vor lua nastere 4 coloane. Cu
exceptia coloanelor rezultate din capetele coarnelor dorsale taote celelalte
vor fi situate sub planseul ventricului IV cerebral
Din aceasta teorie clasica nu se explica cum rezulta nucleii care tin sub
control elementele capului si gatului care se dezvolta din zone special din
arcurile branhiale
Aparatul branhial nu are correspondent in restul corpului cre se afla sub
controlul centrilor nervosa medulari si de aceea pentru arcurile branhiale
apar in TC nuclei nervosa suplimentari care nu pot fi omologati cu un centru
medular sau altul, deci nu ar exista nicio relatiede cauzalitate intre aparitia
nucleilor TCsi incrucisarile cailor motorii sau sensitive
Pentru a intelege cum am aparut nucleii nervilor craninei si care dintre ei pot
fi omologati cu substanta cenusie a maduvei s-a recus la date de embriologie
Pe peretele lateral al rombencefalului si..se gaseste un sant limitant care
delimiteaza 3 regiuni:
6

Ventral: placa fundamental


Dorsala: placa alara
Una in dreptul santului: placa limitanta
Din lama fundamental rezulta la nivelul maduvei cornul ventral, la nivelul
romencefalului doua coloane nucleare motorii (o coloana motorie somitica
echivalenta cu cornul ventral al maduvei si o coloana motorie branhiala
echivalenta nucleilor nervului trigemen fara echivalent medular)
La nivelul mezencefalului rezulta o singura coloana motorie somotica in
prelungirea celei a rombencefalului
Din lama limitanta
Lanivelul maduvei zona vegetative
La nivelul rombencefalului 2 coloane vegetative (motorie + senzitiva)
La nivelul mezencefalului se prelungeste doar coloana vegetative
motorie
Din lama alara
La nivelul maduvei cornul dorsal
Lanivelul rombencefalului doua coloane sensitive. Una dorsala
echivalentacornului dorsal si alta senzitiva branhiala fara echivalent
medular
La nivelul mezencefalului daor coloana senzitiva branhiala
Se concluzioneaza ca la nivelul romencefalului din fiecare segment al
peretelui lateral rezulta cate doua coloane nervoase iar la nivelul
mezencefalului rezulta doar o coloana care prelungeste una din cele doua de
lanivelul rombencefalului
Coloanele branhiale motorii sau sensitive nu au correspondent in substanta
cenusie medulara. Toate aceste coloane se dezvolta independent de
incrucisarile cailor motorii sau sensitive pe masura trecerii lor prin bulb
Pe masura ce aceste coloane se formeaz ain TC ele se fragmenteaza in
segmente mai mici numite nuclei nervosi care vor fi nucleii nervilor craninei si
ei reprezinta
Nuclei motori care reprezinta oiginea reala a fibrelor motorii ai nervilor
cranieni daca au rezultat din fragmentarea elementelor colonare
anterioare
Nuclei senzitivi in care termina fibrele sensitive ale nervilor cranieni avand
originea realain ganglionii periferici care rezulta din fragmentarea
coloanelor sensitive
Fragmentarea se explica astfel: neuroni dintr-o coloana care isi trimit axonii la
un anumit grup de mushci sau care primesc informatii dintr-un anumit
teritoriu se izoleaza din coloana respective si vor constitui nucleii nervilor
cranieni. Ei comanda contractile sau primesc informatiile din teritoriul
nervului craninan corespunzator, fiind deci nuclei segmentari
Fenomenul prin care se produce fragmentarea coloanelor in nuclei a fost
numit de catre KASPERS neurobiotaxie.
Nulceii nervilor cranieni se gasesc sub forma mai multor coloane
Coloana motorie somitica
Nulceii nervilor xranieni XII, VI, IV, III
7

Ei sunt situati pe fata dorsala a tegmentumului bulbopontin si


mezencefalic, sub planseul ventricului IV si sub apeductul lui SYlvius
Axonii neuronilor din acesti nuclei in indreapta spre fata laterala a TC
formand nervii cranieni XII, VI si component somatica a nervului III si se
indreapta sis pre fata dorsala a TC formand nervul IV (cu exceptia lui,
nervii au originea pe fata ventral a TC)
Nucleul nervului hipoglos
Coloana neuronala alungita situate sub trigonul hipoglosului de la
nivelul fosei romboide, inervand muschii somitelor 7-9
Este alcatuit dintr-o portiune dorsolaterala : muschii hioglos si
stiologlos si o portiune ventromediala: muschii genioglos si
geniohioidian
Restul muschilor limbii primesc axoni din ambii nuclei
In jurul acestul nucelu se gasesc nuclei perihipoglosali: intercalat,
prepositus si nucleul lui Roller
Nucleul nervului abducens
In grosimea eminentei teres, situate anterior coliculu ifacialului si acest
nucleu contine motoneuroni care formeaza nervul abducens,
interneuroni cu axoni care se incruciseaza pe linia mediana si vor lua
calea fasciculului longitudinal medial si vor sinapsa in neuronii din
nucleul muschiului drept intern asigurand miscarile conjugate ale
globilor ocular in plan orizontal
Lezarea acestui nerv determina paralizia muschiului drept lateral de
aceeasi parte cu adductia accentuate a globului ocular. Apare astfel
diplopia laterala de partealeziunii
Lezarea nucelului nervului abducens determina paraliza muschiulu
idrept lateral de aceeasi parte si a dreptului medial de partea opusa
insotita de incoordonarea miscarilor in plan orizontal datorita
imposibilitatii dirijarii ambilor corpi ocular de parte lezata
Nucleul nervului trohlear
La nivelul marginii rostrale a colicului inferior si este cel mai mic
Axonii sai parasesc nucleul, se incruciseaza la nivelul valului medular
superior parasind mezencefalul lateral de fraul valvulei
Nucelul nervului oculomotot
Situate anterior apeductului mezencefalic
Format din urmatorii nuceli somatici
Dorsal dreptul inferior de aceeasi parte
Intermedial oblic inferior de aceeasi parte
Medial drept superior d eparte opusa
Ventral drept intern de aceeasi parte
Centrocaudal muschiul ridicator al pleoapei superioare
Lezare unilaterala a nervului oculomotor se manifesta prin strabism
lateral, midriaza, pierderea reflexului fotomotr si cele de acomodare la
distanta
Coloana motorie brahiometrica
Nucleul ambiguu, nucleul motor al VII, nucleul motor al V

Nervul V este nervul arcului branhial I, nervul VII nervul arcului branhial II
iar nervii IX, X, XI, nervii arcurilor branhiale 3,4,5
Nucleul ambiguu
In profunzimea substantei reticulate a bulbului si prezinta 3 segmente:
Cranial de unde pleaca fibrele nervului IX care vor inerva
stilofaringianul
Mijlociu - de unde pleaza fibrele nervului X care vor inerva restul
muschilor faringelui, muscul cricotiroidian si musculature esofagului
Inferior/ nucleul laringian care inerveaza muschii laringelui si ai
valului palatin prin intermediul radacinii bulbare a nervilor spinali
Treimea inferioara a nucleului se numeste si nulceul inferior al lui
WINKLER sau laringian
Nucleul ambiguu are
aferenta coricale din fasciculul corticonuclear asigurand controlul
voluntary al deglutitiei si fonatiei
Bulbare de lanucleul solitary participand lar ealizarea unor reflexe
respiratorii
Periferice de la laringe, faringe si trahee pe calea nervilor
inchizand astfel arcurile de tuse si voma
Eferente pe calea IX X XI se distribuie muschilor laringelui faringelui
etc
Nucleul motor al VII
4 grupe nucleare
Neuronii sai inerveaza muschii cutanati ai mimicii, stapedius, stilohioidian
si pantecele posterior al digastricului
Aferente: nucleul senzitiv al V realizand reflexe trigemino faciale
(corneean de suctiune)
De la scoarta cerebrala prin fascicului corticonuclear
De la nucleii caii acustice relizand reflexe acusticofaciale
De la thalamus realizand mimica durerii
De la globus palodus realizand imobilitatea facial in boala Parkinsoc
Are legaturi si cu coliculii cvadrigemeni superior inchizandu-se reflexul
de inchidere a pleoapelor la lumina puternica
Lezarea nucleului determina o paralizie caracterizata prin paralizia
homolaterala a mushcilor mimicii, pierderea sesiniblitarii gustative din
2/3 anteriare..hiperacuzie
Lezarea neuronului central produce doar manifestari motorii cu
alterarea muschilor
Ultima parte din curs e identica cu cartea

10