Introducere

Capitolul I.Notiuni generale privind creditul comercial

1.1

Credit comercial: esena, cerinele i principiile aplicate n gestiunea acestora

Unul dintre cele mai importante tipuri de credite, l reprezint creditul comercial. Creditul

comercial reprezint principala form de finanare extern pentru firme. Baza realizrii acestui
studiu, pleac de la aceast definiie. In acest studiu am ncercat s surprind particularitiile
creditului comercial, rolul su n economia de pia, precum i riscurile pe care acesta le prezint
asupra firmelor.
mprumuturi/credite comerciale
mprumuturile/creditele comerciale reprezint:
a) mprumuturi/credite contractate n cadrul tranzaciilor de comer cu mrfuri i servicii la care
particip un rezident (pli n avans, pli n rate pentru etape intermediare de execuie sau pli la
solicitarea furnizorilor de mrfuri/servicii, precum i pli la un anumit termen de la livrarea
mrfurilor/prestarea serviciilor);
b) finanarea tranzaciilor menionate la lit.a), la care particip un rezident, prin acordarea
mprumuturilor/ creditelor de ctre bnci i/sau organizaii specializate n domeniul acordrii
mprumuturilor/creditelor;
c) operaiuni de factoring care au la baz tranzaciile menionate la lit.a), la care particip un
rezident.

mprumuturile/creditele comerciale pot fi:

a) pe termen scurt (ce nu depete un an);
b) pe termen mediu (mai mare de un an, dar care nu depete 5 ani);
c) pe termen lung (mai mare de 5 ani).
mprumuturile/creditele comerciale se clasific n cele acordate:
a) de ctre nerezideni n favoarea rezidenilor;
b) de ctre rezideni n favoarea nerezidenilor.
Creditul comercial este acel credit acordat ntre productori i comerciani prin vnzarea mrfurilor,
n schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comer). De asemenea reprezint o amnare la
plat,acordat de un furnizor de mrfuri sau de servicii, clientului su . Fiind un mprumut civil,
creditul comercial se deosebete fundamental de creditul bancar prin aceea, c n timp ce banca
mprumut banii depuntorilor sau fonduri ale altor bnci, mprumuttorul (creditorul) civil
mprumut banii si.
Creditul comercial acordat ntre firme reprezint o modalitate practic, apreciat diferit prin
prisma intereselor proprii, de ctre firma care-l acord i de ctre firma beneficiar .
Contiente c orice relaxare a activitii ofer concurenei avantaje greu de recuperat ulterior,
firmele urmresc s-i consolideze poziia pe pia. n acest scop, pe lng mbuntirea calitii
utilitilor oferite i a preurilor practicate, competiia se d i pe trmul facilitilor acordate
clienilor.
Creditul comercial se caracterizeaz prin urmtoarele:
a) reprezinta creditul pe care i-l acord ageni economici la vanzarea mrfii sub forma amanrii
plilor
b) avantajul acestei forme de credit const n faptul c ntreprinztorii ii pot desface producia
fr s atepte momentul n care cumprtorii vor deine banii.
c) creditul comercial prezint unele limite, n sensul c orice ntreprinzator va putea vinde marf
pe credit n msura n care acesta deine rezerve de capital care s i permit continuarea activitti.
De asemenea, creditul comercial este limitat n funcie de regularitatea ncasrii contravalorii
mrfurilor;
d) o limit a creditului comercial deriv din destinaia mrfurilor vandute prin acest tip de credit,
respectiv cei doi participani la raportul de credit trebuie s aparin aceluiai sector de activitate.
Creditul comercial se manifest sub doua forme: .
Creditul cumprator:
se manifest sub forma plilor n avans;
aceste credite apar ca o prefinanare de ctre beneficiarii produselor pe care intentioneaz s le
achiziioneze;
sunt frecvente n ramuri precum: agricultur si construciile de locuine.

Creditul vanztor:
are ca obiect vanzarea mrfurilor cu plat amanat
Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg din cele trei componente
care actioneaz n acest domeniu, respectiv cea tradiional, comercial i financiar.
Componenta

traditional

reprezint

interesele

comune

ale

participanilor

sporirea

fluiditii,schimburilor i diminuarea costurilor de organizare a activitaii comerciale. Se reduc

costurile de depozitare ale stocurilor de mrfuri (pentru productor) i costurile aferente mijloacelor
de plat (n cazul cumprtorilor).
Componenta comercial semnific utilizarea creditului ca mijloc de promovare a vanzrilor.
Componenta financiar reprezint o alt motivaie a creditului comercial i semnific punerea la
dispoziia clientului, pentru o perioada dat, a unei pri din capital sub form de marf, pentru care
plata este amanat.
In prezent, n rile dezvoltate creditele comerciale reprezint intre 10% si 30% din datoriile
intreprinderilor i reprezint un instrument de promovare i de reducere a cheltuielilor cu plata
dobnzilor. Pe baza creditelor comerciale primite se pot reduce solicitrile de credite bancare, sau se
poate amplifica cifra de afaceri.
Creditul comercial antreneaz emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii, bilete de ordin)
ca titluri de crean, care prezint avantajul scontrii la banci.
Criterii de acordare ale creditelor comerciale:
n definirea criteriilor de acordare a creditului comercial, ntreprinderea trebuie s aib n vedere
care dintre clienii si ar putea s beneficieze de acest credit i ct de mult. Dac ntreprinderea
vinde pe credit doar la cei mai buni dintre clienii si, cu certitudine nu va avea pierderi niciodat
din neachitarea creanelor, dar este foarte probabil c va pierde la cifra de afaceri. Se poate ca
profiturile neobinute, urmare a politicii restrictive a clienilor s fie mai mari dect costurile
ocazionate de vnzarea pe credit la o clientel larg i de riscul nencasrii unor sume datorit
falimentului beneficiarilor de vnzri pe credit.
Condiiile de credit comercial se negociaz ntre firmele implicate, inndu-se seama de:

politica creditului comercial a firmei furnizoare;

natura obiectului actului de vnzare-cumprare;
situaia financiar a vnztorului (furnizorului-creditor);
situaia financiar a cumprtorului (clientului-debitor);
uzanele comerciale specifice pieei pe care se efectueaz tranzacia

Scopul principal al politicii de credit comercial a firmei l constituie creterea cifrei de afaceri n
scopul sporirii profitului net, iar pentru fundamentarea sa, firma trebuie s elaboreze mai multe
variante care s in seama de o serie de parametri precum:
1. evoluia probabil a cifrei de afaceri n funcie de condiiile de credit pentru fiecare variant;
2. mrimea cheltuielilor de administrare a creditelor;

3. riscul direct;
4. mrimea absolut a rabatului (discountului);
5. costul capitalului n funcie de mprumutul acordat
1.2 Politica de gestiune a creditului comercial al ntreprindere (gestiunea creanelor
comerciale)
Acordarea de credite sub form de marf este o practic secular care i are originea n procesul
diviziunii primare a muncii, atunci cnd, din cauza productorilor sau desprins comerciani, ageni
economici specializai n desfacerea mrfurilor prin actul de credit care aciona n sprjinul realizrii
mrfurilor, se mbinau, pe de o parte, interesul comerciantului lipsit de capital, care se nvoia de
fapt, s plteasc marfa dup vnzarea ei.Mrfurile primite pe credit comercial reprezint pentru
cumprtori datorile eligibile la anumite termene de plat.
Creditul comercial fiind pentru cumprtor o surs suplimentar de capital,scutindu-l de a utiliza
alte surse mai costisitoare. De fapt, creditul comercial est eun credit de marf, cumprtorul fiind la
rndu i productor de marf, vinde mrfurile sale pe credit, astfel ca acest credit primit de la
furnizorii si permitea cestuia s ofere credite cumprtorilor si fr a angaja surse proprii sau
credite bancare n desfurarea raporturilor de credit comercial agenii economici primesc credite n
calitate de cumprtor, fapt ce le asigur un flux de resurse, deci acord credite de furnizor
cumprtorilor lor i rezult astfel un transfer de resurse economice care avantajeaz deopotriv pe
cei doi ageni economici.
Creditul comercial este consemnat prin titluri de credit cambia sau trata acest fapt permite
transferabilitatea creanelor, cedarea lor unui alt beneficiar, de regul n favoarea unei bnci
comerciale sau altei instituii financiare de prezentare a cambiei la Banca Comercial nainte de
scaden pentru a lua un mprumut agentul economic va transforma creditul comercial n credit
bancar, i va primi valoarea actual a cambiei.

Valoarea actual a cambiei F Ealoarea nominal ? :a(a scontuluiE$ ( rat dobnzii ( timpul =zile>
:a(a scontului F &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& -;<
( 1<<!in aceast operaiune se nasc efecte pentru cel ce cedeaz titluri de credit i pentru noul
beneficiar.fectele pentru fostul beneficiar constau n faptul c transform dreptul sude crean n
lic*iditate nainte de scaden. umele obinute le poate anga#a nafaceri. )n mod curent el va primi
un credit de la banc pentru suma nscris ncambie, mai puin ta(a scontului. 'stfel creditul
comercial se transform n credit bancar, pltind o dobnd din momentul scontrii pn la scadena
cambiei.fectele pentru banc constau n faptul c&banca anga#eaz resursele sale financiare
ntr&un plasament de credit prinscontare pn la scaden7 operaiunea este similar cu acordarea

unui credit pe termen scurt7&banca va ncasa dobnd pe perioade de la scontare la scaden sub
formascontului7&la scadena cambiei, banca reine creditul acordat prin scontare din sumelecare
intr in contul furnizorului de la comparator
n RM bancile comerciale sunt organizate cu statut de societi pe aciuni. n scopul acordrii
autorizaiei , BNM stabileste cerinte unice pentru bancile care vor sa activeze pe teritoriul
republicii. Pentru a obtine autorizatie de BNM ,banca comerciala trebuie sa nainteze o cerere,la
care se anexeaza:
Date referitor la calificarea si experiana administratorilor viitoarei institutii;
Date despre capitalul viitoarei banci;
Business-planul pe urmatorii 3 ani;
Informatii despre numele,sediul si activitatea persoanelor ce detin maimult de 10% din capitalul
statutar al viitoarei banci;
Alte informatii solicitate de BNM.
Actual in Republica Moldova sunt 15 banci comerciale:
Banca C omercial "COMERBANK" S.A.
BANCA COMERCIAL "BANCA SOCIAL" S.A.
Banca Comercial "VICTORIABANK" S.A.
Banca comercial "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.
Banca Comercial "Moldindconbank" S.A.
Societatea pe Aciuni Banca de Economii
Banca Comercial "EuroCreditBank" S.A.
Banca Comercial " UNIBANK" S.A.
"Banca de Finane i Comer" S.A.
Banca Comercial "Universalbank" S.A
Banca Comercial "ENERGBANK" S.A.
Banca Comercial "ProCredit Bank" S.A.
Banca Comercial Romn Chiinu S.A
Banca Comercial "EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A.
Banca Comercial "MOBIASBANC - Groupe Societe Generale" S.A. Dintre care 5 au fost
fondate in anul 1991(Banca Comercial "COMERBANK" S.A. -11.09.1991;
BANCA COMERCIAL "BANCA SOCIAL" S.A.-11.09.1991;
Banca Comercial "VICTORIABANK" S.A-12.09.1991;
Banca comerciala MOLDOVA AGROINDBANK" S.A.-12.09.1991;

Banca Comercial "Moldindconbank" S.A.-15.11.1991;

Banca Comercial "MOBIASBANC - Groupe Societe Generale"S.A.-12.09.1991),in 1992-93 au
fost fondate bancile:Sociatatea pe Actiuni Banca de Economii(08.04.1992),
Banca Comercial "EuroCreditBank" S.A.(30.09.1992),
Banca Comercial "UNIBANK" S.A.(19.01.1993),
1.3 Forfetarea instrument de refinanare a creditului comercial
n ri cu economie de pia dezvoltat, creditul comercial deine o pondere important ca
sursa de finantare (Japonia - 30%, Franta - 20%, SUA 10%). Creditul comercial este acel credit
acordat ntre producatori i comerciani prin vnzarea mrfurilor, n schimbul unor instrumente de
credit (sau efecte de comert). De asemenea reprezint o amnare la plata, acordat de un furnizor de
mrfuri sau de servicii, clientului.
Acordarea de credite sub forma de marfa isi are originaea in procesul diviziunii primare a
muncii , atunci cand, din masa producatorilor s-au desprins comercianti, agenti economici
specializati in desfacerea marfurilor. Fiind un imprumut civil, creditul comercial se deosebeste
fundamental de creditul bancar prin aceea, ca in timp ce banca imprumuta banii depunatorilor sau
fonduri ale altor banci, imprumutatorul (creditorul) civil imprumuta banii sai. Acest tip de
imprumut fiind civil nu poate fi calificat ca operatiune bancara. Resursele partenerilor de afaceri
constituie una dintre cele mai vechi si eficace modalitati de atragere de resurse financiare de catre
un intreprinzator. Aceasta solutie de finantare a ciclului de exploatare se poate utiliza atat in relatiile
cu furnizorii de materii prime, materiale, utilitati, cat si cu distribuitorii si clientii firmei. Astfel in
relatiile cu furnizorii se primesc materii prime, materiale, semifabricate, care se folosesc in procesul
de productie, iar plata lor se efectueaza dupa o anumita perioada convenita de parti si stipulata in
contract.

Un agent economic poate avea, la un moment dat, fie excedent, fie deficit de resurse banesti.
Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fara a le plati echivaleaza cu
atragerea de catre firma a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fara dobanda. Astfel se
evita apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor.
Aceasta modalitate de finantare, denumita si finantare prin capital comercial, se practica, de
regula, intre firme care au relatii comerciale indelungate si se bazeaza pe incredere reciproca. Pentru
a-si consolida pozitia pe piata, pe langa imbunatatirea calitatii utilitatilor oferite si a preturilor
practicate, competitia se da si prin facilitatile acordate clientilor. Din randul acestora din urma o
importanta deosebita o au facilitatile financiare referitoare la vanzarile pe credit si la rabatul acordat
celor ce platesc cash. Vanzarile pe credit au drept consecinta imediata amanarea incasarilor si

aparitia unui debit specific sub forma soldului contului clienti. Obligatia de plata se materializeaza
in efectele de comert: cambie si bilet la ordin. Experienta practica evidentiaza ca instrumentul de
plata cel mai des utilizat este biletul la ordin.
In determinarea politicii de credit comercial a firmei, managerul financiar trebuie sa
realizeze un echilibru intre costurile implicate de acordarea creditului si cele aferente neacordarii
sau diminuarii marimii acestuia. Astfel sunt costuri ale acordarii creditelor comerciale:
dobanda pierduta (acordarea creditului comercial este echivalenta cu a da credite fara
dobanda)
scaderea puterii de cumparare (cu ocazia acordarii creditului comercial are loc o transferare
de valoare de la cel care acorda creditul la cel care-l obtine si, datorita cresterii generalizate a
preturilor, acesta din urma plateste datoria la o valoare inferioara celei pe care a luat-o cu imprumut)
costurile administrarii creditelor comerciale (de regula administrarea creditelor comerciale
presupune o crestere importanta a volumului contabilizarii tranzactiilor)
primele de asigurare a riscului de neplata (daca firma nu adopta o politica prudenta a
creditului comercial, anumiti clienti, datorita insolvabilitatii financiare, nu vor putea plati; acest risc
poate fi acoperit prin asigurare)
rabatul acordat (se acorda cu prudenta, pentru plata prompta a marfurilor vandute pe credit,
dar gestionarea lui presupune un anumit cost)
aprecierea potentialului valoric al clientului (de asemenea culegerea si prelucrarea
informatiilor de catre firma sau agentii specializate in scopul clasificarii clientilor necesita un
anumit cost).
Totodata constituie costuri ale neacordarii creditelor comerciale:
pierderea unor clienti (pe o piata concurentiala, daca ceilalti concurenti ai firmei acorda
credit, va fi foarte dificil pentru aceasta sa nu acorde credit comercial si discounturi)
nesiguranta incasarii numerarului (in conditiile creditului comercial, plata bunurilor se face
prin banca, evitandu-se, astfel incasarile in numerar).
De aceea, politica de credit comercial, promovata de firma furnizoare, trebuie sa cuprinda:
Perioada creditului. Reprezinta intervalul de timp pe care firma furnizoare il acorda
clientilor sai pentru a efectua plata. In stabilirea perioadei se au in vedere urmatoarele aspecte:
natura economica a produsului, circumstantele financiare ale firmei furnizoare, situatia financiara a
cumparatorului.
Rabatul acordat pentru urgentarea platii urmareste pe de o parte sa atraga noi clienti, care il
apreciaza ca fiind un mod de reducere a pretului, iar pe de alta parte o reducere a perioadei de
incasare a vanzarilor, deoarece anumiti clienti vor plati mai repede pentru a beneficia de avantajul
acordarii acestuia.

 Calitatea creditului se refera la forta financiara minima a clientilor pentru a se acorda

creditul. Pentru masurarea calitatii creditului exista mai multe metode: cum sunt: sistemul celor 5
C (caracter, capacitate, capital, colateral, conditii), gestiunea prin exceptie, credit scoring-ul.
Politica de incasari evidentiaza duritatea sau lejeritatea in urmarirea platii, iar rata de
transformare a creditelor comerciale in bani cash reflecta eficienta acestei politici.
Astazi sunt tot mai dese cazurile in care agentii economici romani beneficiaza de credite
comerciale de la marile companii producatoare de utilaje din strainatate. Este adevarat ca pentru
asemenea credite se folosesc cel mai des garantiile bancare.
De asemenea, specific pentru economiile de tranzitie este existenta unui credit comercial
salbatic , fara acorduri sau contracte, prin care beneficiarul plateste cu foarte mare intarziere sau
nu mai plateste deloc, volumul acestor arierate ajungand la nivele foarte mari.