Istoria numarului P

Aspecte din perspectiva mea

Student: Radu Ioan BALAN

An: II grupa: III

Numarul p a suscitat interesul matematicienilor, fizicienilor si a filozofilor

inca din cele mai vechi timpuri ale omenirii. Arhimede a fost primul care a
incercat sa calculeze valoarea lui p cu exactitate si de pe vremea lui pana in
prezentul modern oamenii se straduiesc in continuare sa afle exact valoarea sa.
In prezentul modern se folosesc calculatoare dedicate de putere foarte mare
si extreme de rapide pentru aceste calcule insa in utilizarea observabila numarul

p este suficient calculate cu 39 de zecimale.

Numrul p (adesea scris pi) este o constant matematic a crei valoare este raportul dintre circumferina i diametrul oricrui
cerc ntr-un spaiu euclidian; este aceeai valoare ca i raportul dintre aria unui cerc i ptratul razei sale. Simbolul p a fost propus
pentru prima oar de matematicianul galez William Jones n 1706. Valoarea constantei este egal aproximativ cu 3,14159 n notaia
zecimal obinuit este una dintre cele mai importante constante din matematic i fizic: numeroase formule din matematic, inginerie

i alte tiine implic folosirea lui p.

p este un numr iraional, adic valoarea sa nu poate fi exprimat exact sub form de fracie m/n, cu m i n ntregi. De
aceea, reprezentarea sa zecimal nu are sfrit i nu ncepe nici s se repete. Numrul este i transcendent, ceea ce nseamn,
printre altele, c nu exist un ir finit de operaii algebrice cu numere ntregi (puteri, extrageri de radicali, sume etc.) al cror rezultat s

fie egal cu valoarea lui; demonstrarea acestui fapt a fost o realizare relativ recent n istoria matematicii i un rezultat semnificativ al
matematicienilor germani ai secolului al XIX-lea. De-a lungul istoriei matematicii s-au depus eforturi semnificative de a determina p
cu mai mult precizie i de a-i nelege natura; fascinaia acestui numr a intrat i n cultura nematematic.

Litera greceasc p, scris pi n alfabetul latin, a fost adoptat de la cuvntul grecesc , perimetros (n romn:
perimetru), mai nti de William Jones n 1707; notaia a fost popularizat apoi de Leonhard Euler n 1737.

Raportul C/d este constant, indiferent de

dimensiunile unui cerc. De exemplu, dac
un cerc are de dou ori diametrul d al unui
alt cerc, el va avea de dou ori
circumferina C, pstrnd raportul C/d.

= 2

Proprietatile numarului p

Este irational (nu poate fi scris ca raport a doua numere intregi) irationalitatea sa a fost
demonstrata complet abia in in secolul 18;

Nu este construibil geometric (i.e. nu se poate construi cu rigla si compasul un ptrat cu

aria egala cu cea a unui cerc dat aceasta este o problema de geometrie veche si celebra,
cunoscuta sub numele de Cuadratura cercului, care este o problema fara solutie);

este transcendent (i.e. nu exista niciun polinom cu coeficieni raionali care sa-l aib pe
pi ca rdcina), de unde rezulta urmtoarea proprietate;

Are un numr infinit de zecimale care nu conin secvene ce se repeta; (Sirul infinit de
zecimale a fascinat numeroi matematicieni, iar in ultimele secole s-au depus eforturi
semnificative pentru a investiga proprietile acestui numr; totui, in ciuda muncii analitice si a
calculelor realizate pe supercalculatoare care au calculat 10 mii de miliarde de cifre ale lui pi, nu
s-a descoperit niciun ablon identificabil in cifrele gsite.)

Istoricul numarului p

A aisprezecea liter din alfabetul grecesc a reuit s in aprins flacra dezbaterilor timp de mii de ani.
Oameni de tiin din ntreaga lume i am putea spune chiar din toate timpurile - matematicieni, fizicieni,
filosofi au ncercat s descifreze enigma din jurul aparent banalei constante matematice Pi.
p apare n urm cu aproximativ 4.000 de ani. Cu dou milenii nainte de Hristos, babilonienii foloseau p ca
o constant matematic cu valoarea de 3,125 o constant obinut prin calcularea perimetrului unui
hexagon nscris ntr-un cerc. Papirusul Rhind (aproximativ anul 1650 .Hr.) o lucrare ampl i
fundamental din Egiptul antic cu probleme i tabele matematice arat c vechi egipteni foloseau o valoare
de aproximativ 3,16045. Dupa 1400 de ani se determina cu acuratee valoarea lui Pi pe care o cunoatem
astzi.
Cea mai veche utilizare atestata a unei bune aproximri a lungimii unei circumferine n raport cu raza este
3+1/7, valoare folosita la proiectele piramidelor din Regatul Egiptului vechi. Marea Piramida din Giza,
ridicata n 2550-2500 .e.n., a fost construita cu un perimetru de 1.760 cubii si o nlime de 280 cubii;

Perioada geometrica
Primele documente ce dovedesc aproximri ale acestui numr dateaz din preajma anului 1900 .e.n.; acestea sunt 25/8
(Babilon) si 256/81 (Egipt), ambele aproximri de 1% ale valorii reale. Textul indian Shatapatha Brahmana da pentru
valoarea 339/108 3,139. Biblia evreiasca pare sa sugereze, n Cartea Regilor , ca = 3, aproximare semnificativ mai slaba
dect alte estimri disponibile la momentul scrierii ei (600 .e.n.). Interpretarea pasajului este n discuie, unii considernd ca
raportul 3:1 este cel ntre circumferina interioara si diametrul exterior al unui bazin cu preri subiri, raport ce ar putea fi
destul de precis, n funcie de grosimea perechilor.
Aproximarea lui p dup Arhimede

Ulterior, Liu Hui a inventat o metoda rapida de calcul si a obinut valoarea aproximativa 3,1416 cu un poligon de doar
96 de laturi, profitnd de faptul ca diferena de arie a poligoanelor succesive formeaz o progresie geometrica de factor 4. n
secolul al V-lea e.n. matematicianul indian Aryabhta a aproximat numrul pi ca 3,1416; el a fost primul care a si afirmat ca
este o aproximaie si ca valoarea originala este un numr iraional;

Pe la 480, matematicianul chinez Zu Chongzhi a demonstrat ca 355/113, si a aratat ca 3,1415926 < < 3,1415927 cu
ajutorul algoritmului lui Liu Hui aplicat peun poligon cu 12288 laturi. Aceasta valoare a fost cea mai precisa aproximare a
lui disponibila n urmatorii 900 de ani

Perioada clasica
Pn la nceputul mileniului II, a fost cunoscut cu o precizie de mai puin de 10 zecimale exacte. Urmtoarea
descoperire majora n studierea lui a venit cu dezvoltarea seriilor infinite si, ulterior, cu descoperirea analizei
matematice, care n principiu permite calculul lui cu orice precizie dorita prin adugarea orict de multor termeni.
Pe la 1400, Madhava din Sangamagrama a gsit prima astfel de serie:

Aceasta este cunoscuta astzi sub numele des seria Madhava-Leibniz sau seria Gregory-Leibniz Legendre a
demonstrat si el n 1794 ca este iraional. Cnd Leonhard Euler n 1735 a demonstrat celebra problema Basel
gsirea valorii exacte a lui

care este 2/6, el a demonstrat o profunda conexiune ntre si numerele prime.

Att Legendre ct si Euler au speculat ca ar putea fi transcendent, ceea ce s-a demonstrat n 1882 de catre
Ferdinand von Lindemann. S-a spus despre cartea lui William Jones. - o noua introducere n matematica din 1706 ca
este prima n care s-a folosit litera greceasca pentru aceasta constanta,dar notatia a devenit deosebit de populara dupa
ce a adoptat-o Leonhard Euler n1737. El a scris: Exista numeroase alte feluri de a gasi lungimile sau ariile unor
anumite linii curbe sau drepte, care ar putea facilita practica foarte mult; ca de exemplu, la cerc, diametrul este fata
de circumferinta ca 1 fata de (16/5 - 4/239) -1/3(16/53- 4/2393) +... = 3.14159... =

Perioada calculatoarelor
Apariia calculatoarelor numerice n secolul al XX-lea au dus la o cretere a recordurilor de calcul al lui . John
von Neumannet a folosit ENIAC pentru a calcula 2037 de cifre ale lui n 1949, un calcul care a durat 70 de ore. Alte
mii de zecimale s-au obinut n urmtoarele decenii si milionul de cifre a fost depit n 1973. Progresele nu s-au
datorat doar hardware-ului mai rapid, ci si apariiei unor noi algoritmi. Una dintre cele mai semnificative realizri a
fost descoperirea transformatei Fourier rapide (FFT) n anii 1960, algoritm ce permite calculatoarelor sa efectueze
rapid operaiuni aritmetice pe numere extrem de mari. La nceputul secolului al XX-lea, matematicianul indian
Srinivasa Ramanujan a descoperit multe noi formule pentru, unele remarcabile pentru eleganta si profunzimea lor
matematica.
Una dintre formulele sale este seria:

si cea similara gasita defratii Ciudnovski n 1987,

care dau 14 cifre zecimale cu fiecare termen. Fraii Ciudnovski au folosit aceasta formula pentru a stabili
cteva recorduri de calcul al lui spre sfritul anilor 1980, inclusiv primul calcul cu peste un miliard (mai precis,
1.011.196.691) de cifre zecimale n 1989. Ea rmne formula preferata pentru software-ul decalcul al lui ce ruleaz
pe calculatoarele personale, diferita de cele folosite de supercalculatoarele care au stabilit recorduri moderne.

Curiozitati legate de p

2000 I.Hr. Egiptenii socoteau numarul pi ca fiind 16 / 9 sau 256/81, sau 3.16 cu o exactitate de o singura zecimala.
250 I. Hr. Filozoful grec Arhimede a fost primul care a estimat cat mai riguros numrul pi. El a realizat ca amploarea
acestuia poate fi limitata nscriind cercuri in poligoane regulate si calculnd perimetrele externe si interne a acestor
poligoane. Folosind 96 astfel de poligoane, el a demonstrat ca 3 10/71 < < 3 10/70, adic 3.14185 o exactitate de 3
zecimale.
Secolul al 16-lea Ludolph van Ceulen din Germania a calculat numrul pi cu o exactitate de 35 de zecimale dar a murit
nainte de a fi publicata descoperirea. Aa ca, aceasta a fost inscripionata pe piatra lui funerara.
1706 Astronomul englez John Machin a descoperit o formula complicata pentru aflarea cat mai exacta a numrului pi, si
a calculat cu exactitate primele 100 de zecimale.
Secole de-a rndul, matematicieni din China, India i Arabia au descoperit noi zecimale ale constantei.
La nceputul secolului al XVII-lea, matematicianul german Ludolph van Ceulen reuise s determine 35 de zecimale ale
lui Pi.
La sfritul secolului al XVII-lea este introdus, n matematica european, noiunea de "serii infinite, ea fiind folosit n
aceast perioad pentru calcularea zecimalelor lui Pi. Isaac Newton s-a folosit de teoria sa binominal pentru a determina
16 zecimale ale lui Pi.
n 1873, matematicianul englez William Shanks a anunat c, dup 20 de ani de calcule, a aflat 707 zecimale ale
constantei lui Arhimede (ulterior s-a dovedit c doar primele 527 de zecimale fuseser corect calculate).
La nceputul secolului al XX-lea, matematicianul indian Srinivasa Ramanujan a gsit o nou metod de calcul al lui Pi.
Pn la sfritul secolului trecut, calculele executate de sistemele computerizate au reuit s determine... 200.000.000.000
de zecimale ale lui Pi. Pentru c este un numr iraional (care nu poate fi raport a dou numere ntregi), Pi a cptat
repede o utilizare comun pentru calculele de zi cu zi.
1873 Matematicianul englez William Shanks s-a chinuit timp de 15 ani pentru calcularea a 707 zecimale dar din pcate
a fcut o greeala la a 528-a zecimala, rezultnd ca celelalte zecimale sa fie greite la rndul lor.
2004 Yasumasa Kanada din Tokyo a calculat cu ajutorul unui computer un numar de 1.24 trilioane de zecimale a
numrului p.

Recorduri legate de p

Ianuarie 2010 Fabrice Bellard a folosit un simplu PC, pentru aceast operaiune fiindu-i necesar circa 131 de
zile, cu tot cu verificrile necesare. Noua versiune a constantei ocup peste 1 TB de spaiu. Vechile recorduri au
fost realizate folosindu-se supercomputere, dar Bellard susine c metoda sa este de 20 de ori mai eficient.

August 2010 Un japonez si un american susin ca au calculat primele 5 trilioane de zecimale ale constantei
matematice Pi, un record in domeniu. Pi, o constanta matematica ce reprezint raportul dintre circumferina si
diametrul oricrui cerc, ncepe cu 3,14159, iar numrul de cifre se crede ca este infinit. Pentru calcul, a fost
nevoie de 90 de zile, pe un computer cu 20 de hard disk-uri externe, cu sistemul de operare Windows Server
2008 R2 si microprocesoare puternice Intel. Verificarea calculelor a durat 64 de ore.

Totui, dei reprezentarea zecimal a ajuns la trilioane de zecimale, aplicaii elementare cum ar fi calculul
circumferinei unui cerc necesit mai puin de 12 zecimale. O valoare cu 11 zecimale, adic 3,14159265358, este
de ajuns pentru a calcula circumferina unui cerc de dimensiunile pmntului cu precizie de un milimetru. Una
cu 39 de zecimale este suficient pentru calculul oricrui cerc care ncape n universul observabil cu o precizie
comparabil cu dimensiunea unui atom de hidrogen.

Configuraia cu care s-a scos acest rezultat este de invidiat: doua procesoare Intel Xeon X5680 (hexa core
Gulftown la 3.33 GHz), 96 GB DDR3 de la Samsung, si o placa de baza Asus Z8PE-D12. Pentru stocare a fost
folosit un HDD de 1 TB de la Hitachi, destinat sistemului de operare Windows Server 2008 R2 Enterprise 64 bits
si programelor aferente, plus alte 19 HDD-uri de 2 TB de la Seagate. 3 dintre ele au servit la salvarea numrului
final, iar celelalte 16 la procesarea datelor intermediare. Calculul a durat un timp extrem de scurt pentru sistemul
folosit: 90 de zile, cu tot cu o dubla verificare. Intre 4 mai 2010 si 3 august 2010. Iar programul folosit a fost Ycruncher v0.5.4.9138 Alpha

Curiozitatea omului este apropiata numarului p

De-a lungul timpului oamenii au devenit obsedati de cunoasterea cat mai multor zecimale ale
numarului p

Ultimul record recunoscut de Guinness World Records la memorarea cifrelor lui p este de
67.890 de cifre si este deinut de un student chinez de 24 ani (Lu Chao), cruia i-au luat 24
de ore si 4 minute sa recite fara greeala pana la a 67.890-a cifra zecimala a lui pi.

Pasionatii incearca sa retina zecimalele numarului p prin folosirea de pieme (poezii

construite astfel incat lungimea fiecarui cuvant (in litere) reprezinta o Exemplu:Aa e uor a
scrie renumitul si utilul numr.. Piemul Cadaeic Cadenza conine primele 3835 de zecimale
ale lui p.

14 mai 2004, Daniel Paul Tammet a reprodus din memorie 22.514 zecimale ale constantei

matematice p. In iulie 2006 a acordat un interviu live, la televiziune, vorbind curat

islandeza, la doar o saptamana dup ce a nceput sa o invete. Orice om normal are nevoie de
ani buni pentru a atinge o asemenea performanta.

Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/53967406/Numarul-Pi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pi

Alexander D. (1999). The handbook of formulas and tables for signal processing. CRC Press. p. 9.8.

Sample digits for hexa decimal digits of pi. 6 decembrie 2002.

http://www.super-computing.org/pi-hexa_current.html.

Gourdon, Xavier; Pascal Sebah. Collection of approximations for .

Numbers, constants and computation. http://numbers.computation.free.fr/Constants/Pi/piApprox.html.

http://gandirelogica.blogspot.com/2011/05/numarul-pi.html

http://www.descopera.ro/stiinta/6368472-arta-infinitului-istorie-matematica-imposibil