Sunteți pe pagina 1din 2

Despre inteligenta

De multe ori, filosofii incearca sa clarifice concepte dificile, folosindu-se de experimente, situatii
ipotetice bizare ce ne ajuta sa exploram implicatiile ideilor noastre.
Niste intrebari prezente permanent pe buzele oamenilor de stiinta sunt: Va putea oare vreodata
un dispozitiv mecanic sa copieze inteligenta umana?; Si daca o masinarie umana poate fi
construita, va avea oare constiinta?
Doua din cele mai profunde intrebari despre minte sunt: Ce face posibila inteligenta? si Ce
face posibila constiinta?.
Datorita evolutiei stiintelor cognitive, inteligenta a devenit inteligibila. Aceasta poate avea doua
sensuri, acela de aptitudine si acela de gandire rationala a omului. Un aspect straniu despre
inteligenta este acela ca oamenii au probleme in a defini inteligenta, dar o pot recunoaste cand
o vad. Pentru a putea lua decizii rationale, ne bazam pe cateva seturi de reguli, bazandu-ne
deciziile pe anumite adevaruri, corespunzatoare cu realitatea. Aceste reguli, trebuie folosite in
scopul obtinerii unui anumit lucru, in fata anumitor obstacole. Astfel, nu putem observa daca o
anumita persoana este inteligenta prin actiunile sale, daca nu cunoastem scopul pentru care el
realizeaza acele actiuni. Informaticienii Allen Newell si Herbert Simon au lansat ideea ca
inteligenta consta intr-un scop specific, evaluarea situatiei curente pentru a vedea cat de mult
difera fata de scopul respectiv si aplicarea unui set de operatii care sa reduca aceasta diferenta.
Oamenii manifesta dorinte si si le urmaresc folosindu-se de anumite convingeri care
sunt considerate cel putin probabile. Oamenii si animalele emit un raspuns la un stimul fie
pentru ca acesta a fost mai inainte asociat cu un trigger pentru acest raspuns (reflexele
demonstrate de Pavlov), fie pentru ca raspunsul a urmeaza sa fie recompensat. Desigur, teoria
stimul-raspus s-a dovedit a fi gresita. Un stimul simplu (de exemplu vizual), aplicat aceleiasi
persoane in situatii diferite, duce la raspunsuri diferite. In zilele noastre, putem prezice si explica
comportamentul altor persoane prin ceea ce credem ca stiu si prin ceea ce credem ca vor.
Dorintele si convingerile reprezinta instrumentele ce explica propria noastra intuitie psihologica,
aceasta fiind cea mai folositoare si mai completa stiinta a comportamentului.
O explicatie traditionala a inteligentei este aceea ca tesuturile sunt imbibate cu o
entitate non-materiala, sufletul. Dar aceasta teorie ridica o problema insurmontabila: Cum
poate sufletul sa interactioneze cu materia solida?. O alta problema o reprezinta dovezile
incontestabile cum ca mintea reprezinta activitatea creierului, deci sufletul imaterial poate fi
sectionat cu un cutit, alterat de catre chimicale, pornit sau oprit de catre electricitate. Observat
la microscop, creierul este pe masura de complex pe cat este mintea umana. In prima instanta,
ne putem gandi ca substanta minune este tesutul nervos al creierului. Darwin afirma ca
mintea, este secretata de catre creier, iar filosoful John Searle spune ca proprietatile psihochimice ale creierului, cumva, produc mintea, cum plantele produc zaharul. Cu toate astea,
avand in vedere ca toate celulele, canalele, membranele, substantele ce se gasesc in creier au
aceleasi proprietati fizico chimice la toate persoanele, nu toti gandim la fel si nu toti avem
aceeasi inteligenta. Desigur, ceva din tesutul cerebral este necesar pentru inteligenta noastra,

dar proprietatile fizice nu sunt suficiente, fiind cruciala aranjarea dupa un anumit model a
tesutului neural.
Inteligenta este de asemenea atribuita unui flux de energie sau unui camp de forta
emanata de catre creier, uneori suprafata creierului fiind descrisa ca un mediu care emite
permanent vibratii. Putem pune inteligenta pe seama informatiei primite de catre creier.
Informatia nu reprezinta un element foarte special, ea fiind prezenta oriunde, cauzand
diferite efecte. Ce este special la informatie este procesarea acesteia, creierul fiind cel mai
complex computer cunoscut pana in prezent. Procesarea informatiei de catre creier necesita
convingeri, ce reprezinta inscriptii ale memoriei, dorinte, ce reprezinta inscriptii ale scopului,
gadire, ce reprezinta realizarea unor calcule, perceptii, ce sunt inscriptii activate de anumiti
stimuli asupra unor senzori, si incercari, ce reprezinta operatiile executate ce au ca trigger un
anumit scop. Datele structurale sunt citite, interpretate, examinate, recunoscute si revazute in
permanenta.
Teoria creierului ce functioneaza ca un computer se prezinta concret in neurostiinte prin
studiul fiziologiei creierului si a sistemului nervos. Este impamantenita ideea ca principala
activitate a creierului este aceea de a procesa informatii, ceea ce ii face pe neurocercetatori sa
fie mai interesati de neuroni, decat de celulele gliale, chiar daca acestea ocupa un volum mai
mare din creier. Axonul neuronului este specializat sa transmita informatie cu mare fidelitate la
distanta de creier, iar atunci cand, de exemplu, semnalul electric este transformat in semnal
chimic la nivelul unei sinapse, formatul fizic al informatiei se schimba, insa informatia ramane
aceeasi.