Instrumente

muzicale cu corzi
Elevi: Adrian Balint
Madalina Gulerez
Irina Stefan
Prof. coord: Emilia Poll

Cuprins
Introducere
Alcatuire
Generarea sunetului
Corzile sonore
Corzi ciupite
Corzi lovite
Corzi frecate

Introducere
Un instrument muzical este un obiect utilizat in interpretarea
unei compozitii muzicale. Acesta emite sunete muzicale
utilizand surse primare de vibratie.Sunetele care compun o
piesa muzicala au individualitate proprie,conferita de variatia
continua a inaltimii, intensitatii, timbrului si duratei emisiei
sonore pe parcursul executarii unei piese muzicale.

Alcatuire
Un instrument muzical cu corzi
este alcatuit din:
Sursa sonora=Corzi sonore
Element rezonator=Volumul de
aer din cutia de rezonanta(de
exemplu din cutia viorii).

Generarea sunetului
Sunetele origineaza cu vibratia coardelor (produsa cu un
arcus, prin ciupire sau prin lovire).Astfel,sunetul slab si fara
muzicalitate al vibratorului este amplificat si imbogatit cu
frecventele de rezonanta, al caror spectru creeaza timbrul.
In final,ia nastere si se propaga o unda sonora ce
creeaza un sistem de unde stationare.

Unda Stationara :

Frecventele
fundamentale sunt
determinate de
caracteristicile geometrice
ale sursei de la care se
propaga unda,iar
ansamblul
armonicelor(timbrul) este
determinat de rezonatorul
care amplifica sunetul
initial,adaugandu-I seria
propriilor frecvente.

Vibraia unei corzi, frecvena fundamental i

primele 6 armonici superioare

Corzile sonore

Coarda sonora este sursa sonora pentru toate instrumentele cu corzi. Toate
aceste instrumente emit sunete atat direct, cat si prin cutia de rezonanta
care are o importanta esentiala pentru timbrul sunetului.
Undele sonore emise de o coarda sonora au frecvente identice cu
frecventele proprii ale corzii,determinate de relatia:

 In miscarea reala a unei corzi sonore sunt generate simultan, atat

sunetul fundamental cat si armonicele lui. Prin apasarea corzilor
pe tastiera viorii se modifica lungimea L a corzii care vibreaza
ceea ce conduce, conform relatiei precedente la modificarea
frecventei sunetelor emise.
La instrumentele cu corzi, unele corzi sunt infasurate cu sarma,
ceea ce mareste masa
pe unitatea de lungime, U,
astfel incat sa se genereze
o frecventa joasa fara a se
folosi o coarda de lungime
incomod de mare.

In trecut, corzile muzicale se confectionau din intestine de oaie.

Acum se utilizeaza fire de otel, aliaje de aluminiu,argint, nailon si
matase. Pe coarda sol a viorii sau mia chitarei se infasoara un fir de
argint. Pe corzile lungi ale pianului se infasoara un fir de cupru.
Prin aceasta ingrosare si ingreunare se obtin sunetele joase dorite,
evitandu-se folosirea fibrelor omogene groase, greu de fixat si de
intins.

 Corzile vibreaza si produc sunete daca sunt scoase din pozitia

lor de echilibru. Aceasta se poate intampla prin ciupire la harba
si chitara, prin frecare cu arcus care furnizeaza continuu energie
corzii, pentru a-I intretine oscilatia la vioara, viola, violoncel, si
contrabas sau prin lovire la pian si la tambal.

 Coarda poate vibra pe intreaga ei lungime emitand sunetul

fundamental. Daca vibreaza in doua segmente egale, fiecare dintre ele
va avea frecventa dubla fata de sunetul fundamental, coarda emitand
armonica a doua. Punctele initiale de fixare ale corzii sunt nodurile de
amplitudine ale vibratiei, iar punctele unde amplitudinea este maxima,
ventrele de amplitudine.

 Cand coarda vibreaza pe toata lungimea ei, se constata existent

unui ventru in centru si a doua noduri la extremitati. Daca se
creeaza un al treilea punct fix (nod ) la mijlocul corzii,
introducand acolo un prag, se constata ca jumatatile corzii
vibreaza cu o aceeasi frecventa, care este dublu frecventei
fundamentale. Acest sunte seaman cu cel fundamental, insa
este mai inalt, la octava primului: este a doua armonica.

 Divizand coarda in trei parti , o portiune de aceasta lungime da o

frecventa de trei ori mai mare decat cea fundamental. Aceasta este
cea de a treia armonica sau cvinta suntelui precedent. In continuare,
facand sa vibreze portiuni de coarda cu lungimea 4,5,6 ori mai mica
decat cea intitiala , se vor auzi sunete tot mai intalte, cu frecvente
care sunt multipli intregi ai frecventei fundamentale. Armonicele se
aud practice simultan , dar intai se produc cele mai inalte si treptat
cele mai joase. Coarda intra in vibratie pe portiuni din ce in ce mai
lungi si numai la urma pe toata lungimea ei.

Corzi ciupite
Probabil sunt cele mai vechi instrumente cu
coarde inventate n istorie. Sunt ciupite cu
degetele ori cu ajutorul unui mic obiect elastic
aezat ntre degete sau aflat n mecanica
instrumentului (dup caz), numit plectru sau,
colocvial, pan. Pentru instrumentele ale cror
coarde sunt ntinse deasupra cutiei de
rezonan, gaura de rezonan este larg, sub
forma unei rozete (rotunde sau ovale, cel mai
adesea) sau, mai rar, a efurilor.

Instrument
Chitara
Mandolina

Observatii generale
Originara in Spania, chitara acustica este
astazi unul din cele mai populare
instrumente.
Un instrument asemanator lautei la care se
canta prin ciupire cu plectru.

Banjo

Un instrument cu o cutie de rezonanta

clindrica, cu patru sau cinci coarde, de
origine africana

Harpa

Un instrument in care coardele vibreaza

liber perpendicular pe placa de rezonanta.

Clavecin

Clavecinul este format dintr-o cutie

coninnd o plac de rezonan (tabl
armonic) pe care sunt ntinse coardele.
Apsnd o clap, executantul ridic o
limb de lemn prevzut cu un cioc din
piele plasat lng o coard; acest cioc
ciupete coarda i o face s vibreze, aa
cum degetul ciupete i face s vibreze
coarda chitarei.

Corzi lovite
Procedeul de executie este asemanator cu ciupirea. Pentru
punerea in vibratie a corzilor, se folosesc ciocanele ale caror capete
sunt imbracate in pasla ele sunt fie manuite de interpret (in numar
de doua, fiecarei maini revenindu-i unul), fie actionate prin mecanica
instrumentului. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde lovite sunt
pianul si tambalul

La pian, coarda intra in vibratie fiind lovita de un ciocanel de lemn, al carui

cap este acoperit cu un strat gros de pasla itarita (fetru special), pentru
indulcirea sunetelor. Lovirea cu corpuri dure favorizeaza aparitia
armonicelor inalte intense, care dau sunetului stridenta. Exista trei tipuri
principale de mecanisme de pian pentru producerea si amortizarea sunetelor
(german, francez si englez)
Sub actiunea ciocanelului, regiunea
lovita de corzi, se deformeaza
elastic , deformatia
propagandu-se in ambele
sensuri pana la capetele
corzii unde se reflecta dand
nastere unui sitem de unde
stationare. Cand unda reflectata
ajunge in dreptul ciocanelului,
coarda este din nou deformata,
iar ciocanelul este impins sa sara
inapoi este impingerea produsa
de sosirea primei unde reflectate
de punctele de fixare ale corzii..

De aceea, contactul coarda-ciocanel are o durata extreme de scurta,

corespunzatoare timpului in care se propaga miscarea de dus-intors de-a
lungul corzii. Ciocanelul bate coarda la 1/7 din lungimea ei, astfel ca aici ia
nastere un ventru de amplitudine. Sunetul se poate obtine chiar la apasarea
numai pe jumatate a clapei, ceea ce permite executarea pasajelor rapide si
obtinerea unor efecte expresive. De la sunetul cel mai slab la cel mai tare,
de la cea mai mica la cea mai mare viteza de atac, de la legato-ul cel mai
strans la cel mai sec staccato , interpretul are la indemana o vast agama de
posibilitati material, capabile sa permita redarea oricaror nuante expresive.

Instrument

Observatii generale

Clavichord

Pian

ambal

Un instrument cu mecanism de claviatur

n care apsarea unei clape separ o
coard n dou pri, cu doar una din
acestea lsat s vibreze liber.
A fost inventat n Italia la nceputul
secolului al XVIII-lea. Noul instrument
propune o palet expresiv, o amploare
sonor i o bogie a timbrului fr
precedent
Acionat prin apsare cu baghete

Corzi frecate
Principalele elemente ale instrumentelor cu
coarde cu arcus sunt cutia perforat de dou f-uri,
eclisele, fundul, inima viorii si gatul pe care este fixat
pragusul; cele patru coarde sunt intinse de rotatia
cuielor de abanos.

Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcus

sunt cele din familia viorii. Aceste instrumente
folosesc de regula un arcus pentru punerea in vibratie
a coardelor.

n cazul unui instrument cu coarde frecate, corzile sunt

intinse deasupra unei cutii de rezonanta cu rozeta sau
efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decat
coardele ciupite.

Instrument

Observatii generale

Vioara

Vioara este instrumentul cu coarde si arcus cu

acordajul cel mai inalt. Vioara se tine sprijinita
de umarul stang, sub barbie. Timbrul viorii este
mai strlucitor decat al violei, ceea ce explica
succesul si lunga neincredere fata de aceasta.
Acordajul este in cvinte.

Viola

Viola este un instrument din familia viorii cu

dimensiuni intermediare intre cele ale viorii si
ale violoncelului. Timbrul violei este mai
intunecat decat cel al viorii. Acordajul este cu
o cvint sub cel al viorii.

Violoncel

Violoncelul are dimensiuni mult mai mari decat

vioara sau viola si un registru mai grav. Se tine
vertical, intre genunchi, sprijinit pe podea cu un
picior (de metal sau lemn) cu varf ascuit.
Acordajul este cu o octav sub cel al violei.

Contrabas

Contrabasul este un hibrid intre instrumente din

familia violei da gamba si familia viorii. Este
cel mai mare si cel mai grav ca sonoritate
instrument cu coarde i arcus. Se interpreteaz
stand in picioare. Acordajul este in cvarte.

Va multumim pentru
atentie !