0

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALA

INDRUMATOR:
ING.

CANDIDAT:

SESIUNEA 2015

TEMA PROIECTULUI

Alternatorul, rol, functionare,

diagnosticare, reparare

CUPRINS
Argument................................................................................................................................................3
Capitolul I. Introducere..........................................................................................................................4
1. Generaliti despre instalaia electric............................................................................................4
1.1. Bateria de acumulatoare...........................................................................................................4
1.2. Generatorul de curent continuu................................................................................................5
1.3. Generatorul de curent alternativ...............................................................................................5
2. Consumatorii instalatiei electrice....................................................................................................5
Capitolul 2. Generaliti despre alternator..............................................................................................6
Capitolul 3. Tipuri de alternatoare..........................................................................................................7
Capitolul 4. Constructia si functionarea radiatorului..............................................................................9
Capitolul 5. ntreinerea alternatorului..................................................................................................15
Capitolul 6. Defeciuni n exploatare, cauze i remedieri.....................................................................20
N.S.S.M................................................................................................................................................27
Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica la intretinerea tehnica si la repararea echipamentului
electric al automobilelor...................................................................................................................27
Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele...........................................................28
de intretinere si reparare a echipamentului electric auto...................................................................28
Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si atelierele de reparatii.....................................................30
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................32

Argument
Cresterea considerabila a necesitatilor de transport ale societatii, a condos
mai ales in ultimele decenii la o dezvoltare a industriei constructoare de automobile.
Datorita avantajelor deosebite pe care le prezinta automobilul fata de celelalte
mijloace de transport, in prezent, in mai multe tari, traficul de marfuri si calatori,
efectuat cu autovehicule, depaseste pe cel realizat de toate mijloacele de transport
impreuna.
Directiile principale actuale de dezvoltare a constructiei de automobile, sunt:
realizarea unor automobile care sa asigure un confort si o securitate sporita,
reducerea la minim a nocivitatii gazelor evacuate in vederea protejarii mediului
ambiant, simplificarea conducerii automobilului prin automatizarea diverselor
comenzi

constructia

unor

automobile

cu

calitati

dinamice

ridicate

pentru

descongestionarea rapida a soselelor extreme de aglomerate, obtinerea unor

caroserii cu forme cat mai aerodinamice si estetice, marirea parcusului intre doua
reparatii capitale prin utilizarea unor materiale corespunzatoare realizarea unor
automobile cu calitati economice superioare.
Realizarea unor automobile cu calitati dinamice si economice ridicate este
posibila numai prin cunoasterea temeinica a problemelor legate de constructia
automobilelor, precum si a influentei diversilor factori asupra principalelor calitati ale
acestora.
Lucrarea de fata trateaza o component importanta a autovehicului,
alternatorul. La inceputul lucrarii sunt prezentate mai multe tipuri de alternatoare,
dupa care se continua cu functionarea, defectele si repararea alternatorului. In finalul
lucrarii sunt prezentate norme de protectia muncii si prevenire a incendiilor in
atelierele auto.

Capitolul I. Introducere

1. Generaliti despre instalaia electric

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde toate aparatele si masinile
electrice avind drept scop alimentarea cu energie electrica la o tensiune de lucru
aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor automobilului, atat in timpul
rularii, cat si in timpul stationarii acestuia.
Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si functionarea
motorului, marirea sigurantei in circulatie si a gradului de confort in timpul conducerii
prin reconditionarea si incalzirea aerului, marirea functionarii sau semnalizarea unor
defectiuni la diferite instalatii, semnalizarea optica si acustica exterioara, iluminarea
optica a drumului pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea
automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.
De obicei, se folosesc sisteme de alimentare in curent continuu cu tensiunea
nominala de 12 V.
PRILE COMPONENTE ALE INSTALAIEI ELECTRICE:
1. Bateria de acumulatoare;
2. Generatorul de curent continuu sau alternativ;
3. Consumatorii electrici.
1.1. Bateria de acumulatoare
Bateria de acumulatoare

Are rolul de a asigura pornirea automata a

motorului si aprinderea amestecului carburant a motorului cu aprindere prin scanteie,

precum si alimentarea consumatorilor in regim de turatii scazute ale motorului sau
atunci cand acesta este oprit.
Cerintele bateriei sunt:
- sa posede o capacitate suficienta la dimensiuni de gabarit mic;
- sa aiba un randament bun de functionare astfel incat procesele de incarcare
si descarcare repetata sa se produca cu pierderi cat mai mici;

- sa suporte fara a se deteriora descarcari de scurta durata cu intenstitati de

curent foarte mari, necesare la pornirea motorului cu ajutorul electromotorului;
- sa posede o constructie rezistenta la vibratii produse de denivelarile drumului
pe care circula automobilul.
1.2. Generatorul de curent continuu
Functioneaza pe baza fenomenului inductiei electromagnetice, curentul
electric lund nastere ca urmare a rotirii unor conductoare electrice intr-un camp
magnetic.
In timpul exploatarii automobilului, variatia turatiei motorului o suporta si
indusul generatorului. In scopul mentinerii tensiunii la bornele generatorului, la o
valoare aproximativ constanta, se prevede in circuitul generatorului un aparat special
numit regulator de tensiune, iar pentru a limita intensitatea curentului la o anumita
valoare se foloseste un aparat special, numit limitator de curent.
1.3. Generatorul de curent alternativ
Generatorul de curent alternativ in comparatie cu generatoarele de curent
continuu au o constructie mai simpla, au dimensiuni de gabarit si o masa mai mica si
sunt mai sigure in exploatare.
Generatoarele de curent alternativ nu au colector, in locul infasurarii
complicate a indusului, utilizindu-se infasurarea simpla a statorului; infasurarea de
excitatie se compune dintr-o singura bobina.
Deoarece alternatorul produce curent alternativ pentru alimentarea bateriei,
transformarea acestuia in curent continuu se realizeaza cu redresorul.

2. Consumatorii instalatiei electrice

- elemente cu cuplare automata;
- instalatia de aprindere;
- instalatia electrica a farurilor;
- instalatia de iluminare interioara si exterioara;
- instalatia de semnalizare;
- stergatorul de parbriz ;
- aparate de bord ;
- cablaje;

Capitolul 2. Generaliti despre alternator

La automobilele moderne s-a extins utilizarea generatorului de curent
alternativ, care prezinta urmatoarele avantaje fata de generatorul de curent continuu:
- posibilitatile incarcarii bateriei de acunulatoare chiar si la mersul in gol al
motorului (generatorul debiteaza curent la turatii mici);
- constructie simpla si robusta;
- greutate si volum redus pentru aceeasi putere;
- prin saturatia electromagnetica a alternatorului se realizeaza in mod automat
protectia impotriva curentilor de suprasarcina sau scurtcircuit, astfel ca nu mai este
necesar releul limitator de curent;
- inlocuirea colectorului cu lamele de la generatorul de curent continuu, prin
inele colectoare, permite antrenarea alternatorului cu viteza de rotatie mult mai
ridicata; sisteme de inele colectoare care produc uzuri mult mai mici ale periilor de
contact, marind durata lor de functionare;
- eliminarea releului conjuctor - disjunctor si a releului limitator de curent duce
la eliminarea deficientelor legate de aceste relee (uzuri de contacte, dereglari, etc.),
precum si a operatiilor de intretinere si reglare;
- folosirea redresorului pentru transferul curentului alternativ in curent
continuu, necesar alimentarii bateriei, nu mai necesit conjuctorul - disjunctorul,
deoarece curentul de la baterie nu se descarca in alternator, intrucat redresorul
permite circulatia intr-un singur sens.
La noile constructii de automobile, ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si
a consumatorilor introdusi, a pornirilor si a opririlor dese in circulatia intensa din
orase, a rezultat pe de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la
turatii de mers in gol a motoarelor, iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei
turatiei maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la
motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.

Capitolul 3. Tipuri de alternatoare

Alternatorul tip IEP Scele 1111 (fig.1) este un generator sincron de curent
trifazat cu excitatie electromagnetic, cu perii radiale, cu poli n form de ghear i cu
redresor trifazat n punte.

Fig. 1. Alternator tip IEP Sacele

Alternatorul tip 1150 are o construcie asemntoare cu alternatorul 1111
avnd n plus borna aferent centrului stelei.
Alternatorul tip G221 (fig.2) se afl montat pe autoturismele Lada, Fiat, Man i
la tractoarele romneti; n schema alturat nfurarea de comand (excitaie) a
releului de ndicare a ncrcrii bateriei RB este alimentat de la borna neutr (centrul
stelei) a alternatorului i ntrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare
LC ndat ce tensiunea alternatorului depete o anumit valoare.
Alternatorul tip PAL-MAGNETON (fig.3), (de la autoturismele Skoda din
gamele 105 i 120) are prevazut suplimentar un grup de trei diode auxiliare sau de
excitatie conectate la nfurrile de curent alternativ. Alimentarea excitaiei la pornire
se face prin becul de control LC sau prin rezistena de amorsare.
Alternatoarele montate pe Olcit Club, fata de constructia clasica prezinta
particularitatea ca au incorporat regulatorul de tensiune electrica

Fig. 2. Alternatorul tip G221

Fig. 3. Alternatorul tip PAL-MAGNETON

Capitolul 4. Constructia si functionarea

radiatorului
In tabelul de ma jos avem prezentate caracteristicile alternatorului in functie de
fiecare tip.

Tipul alternatorului: IEP Scele

CARACTERISTICA
Tensiunea de lucru [V]
Curentul
nominal,
la

1111
12
regim

1162
12

1114
12

1122
12

30
30
50
50
stabilizat [A]
Curentul maxim, [A]
36
36
Curentul de excitaie maxim [A]
3,2
3,2
3,9
3,9
Turaia nominal de debitare
950
950
950
950
[rot/min]
Turaia maxim la regim continuu
10000 10000
10000 10000
[rot/min]
Puterea maxim [W]
500
500
700
700
1410
1410
1432
Tipul releului folosit
normal ncorporat electronic
Apsarea periilor pe inelele
0,200 . 0,250
colectoare [daN]
Lungimea minim admis a periilor
7
[mm]
Numrul de poli magnetici
12
Numrul de crestturi
36
Numrul de conductoare pe
24
cresttur
Rezistena pe faz, la nfurarea
0,25
statorului []
Rezistena nfurrii de excitaie
static 4,6 / dinamic 5,6
(rotor) []

1165
12
50
3,9
950
10000
700
electronic
ncorporat

10

Alternatorul (fig.4), este compus din : stator, rotor si redresor.

Statorul 6 (indusul masinii) este de forma unui inel, compus din pachetul de
tole statorice, avand un numar de crestaturi in care se afla infasurarea trifazata
legata in stea.
Conductorii de iesire a infasurarii statorice se leaga la sistemul de redresare .
Rotorul 3 (inductorul masinii) este format din piesele polare 13 avand polii in
forma de gheare, care inchid intre ele o infasurare de excitatie 4 coaxiala cu
arborele.
Alimentarea infasurarii de excitatie se face in curent continuu, prin intermediul
periilor 8 ce freaca pe inelele colectoare 5.
Periile sunt montate in portperiile fixate pe capacul alternatorului.
Axul rotorului este montat prin intermediul unor lagare cu rulmenti 12, fixate in
cele doua capace 1 i 7.
La unul din capete, pe axul rotorului este fixata, prin pan i piuli, roata de
curea 15 pentru antrenare.
Racirea alternatorului se face cu aer, cu ajutorul ventilatorului 14.
Sistemul de redresare este format din 6 diode cu siliciu, 3 diode pozitive si 3
diode negative, legate in punte trifazata.
Diodele pozitive sunt presate intr-un radiator din aliaj de aluminiu, care se
izoleaza fata de masa si este conectat la borna pozitiva.
Diodele negative sunt, de asemenea presate intr-un suport din aliaj de
aluminiu, care este conectat la borna negativa, aflata in contact cu masa.

11

Fig. 4. Alternator

La rotirea rotorului prin intermediul curelelor de transmisie, campul magnetic

creat de acesta intretaie bobinajul statorului inducand in acest bobinaj un curent
trifazat.
Curentul alternativ este redresat de puntea redresoare cu diode, astfel ca
alternatorul debiteaza in instalatie curent continuu.
Cele mai raspindite relee regulatoare cu contacte vibratoare pentru
alternatoare

sunt

releele

regulatoare

cu

un

singur

element

de

tensiune

(electromagnet) cu doua trepte de functionare, respectiv cu doua perechi de

contacte, pentru a putea functiona intr-o gama larga de turatii si curenti (fig.5).
Deoarece tensiunea livrata de generatoare depinde atit de turatie cit si de
sarcina, este necesar ca alaturi de generator sa se introduca un releu regulator de
tensiune.
Releul regulator de tensiune are rolul de a mentine tensiunea generatorului la
o valoare practic constanta.
Functionarea alternatorului la turatii mici corespunde cu pornirea motorului
cind motorul inca nu functioneaza.
In acest caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune, sau aceasta este mai
mica decit tensiunea bateriei de acumulatoare si toate receptoarele se alimenteaza
de la baterie.

12

Fig. 5. Relee regulatoare cu contacte vibratoare

La rotirea cheii de contact in pozitia "aprindere", in circuitul infasurarii de
"excitatie" a rotorului alternatorului trece curent care se inchide pe urmatorul circuit :
borna "+" a bateriei de acumulatoare - borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna
alternatorului, contactele cheii de contact, siguranta sau borna, perechea superioara
de contacte ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului
- masa- borna " -" a bateriei de acumulatoare.
Curentul trecind prin infasurarea de excitatie a rotorului creaza fluxul magnetic
care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele infasurarii statorice, inducind in
acestea forta electromotoare.
In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie a regulatorului de
tensiune, inchizindu-se pe urmatorul circuit: borna "+"a bateriei de acumulatoare borna regulatorului de tensiune, la fel cum s-a descris mai sus, apoi prin rezistenta

13

de compensare termica - infasurarea regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de

acumulatoare.
Acest curent produce fluxul de atragere a paletei mobile spre miezul
regulatorului dar acesta este inca insuficient de mare, pentru a desface perechea
superioara de contacte.
Prin cuplarea "aprinderii", se aprinde lampa de control de indicare a
descarcarii bateriei.
Curentul care alimenteaza lampa de control se inchide pe urmatorul circuit:
borna "+" a bateriei de acumulatoare - contacte si cheia de contact - siguranta borna, contactele inchise, paleta mobila, piesa polara in forma de U, borna releului lampa de control - " masa "- borna " - " a bateriei de acumulatoare.
Atita timp cit motorul inca nu functioneaza, tensiunea de faza a alternatorului
este egala cu zero.
Curentul nu circula prin infasurarea de excitatie a releului, paleta mobila nu
este atrasa spre miez, contactele releului ramin inchise, iar lampa lumineaza
semnalizind faptul ca toate receptoarele conectate se alimenteaza de la bateria de
acumulatoare.
Functionarea alternatorului la turatie medie; dupa pornirea motorului,
tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea bateriei de acumulatoare.
Infasurarea de excitatie a alternatorului si infasurarea de derivatie a
regulatorului de tensiune sunt alimentate de la alternator .
In acest caz curentul nu mai vine de la borna " pozitiva " a bateriei de
acumulatoare, ci de la borna alternatorului si se inchide prin masa grupului de diode
redresoare ale alternatorului.
Bateria de acumulatoare se incarca sub actiunea tensiunii de faza redresate,
prin infasurarea releului trece curent, care se inchide pe urmatorul circuit: borna
alternatorului - contactele si cele ale cheii de contact - siguranta - bornele si
infasurarea - borna releului - borna corespunzatoare centrului stelei infasurarii
statorice si grupul de diode redresoare ale alternatorului.
Cind tensiunea de faza redresata ajunge la valoarea de 5,3 5,7, armatura
mobila este atrasa de miezul releului, contactele se deschid si lampa se stinge,
semnalizind faptul ca tensiunea redresata a alternatorului a devenit mai mare decit
tensiunea bateriei de acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de
acumulatoare si alimenteaza receptoarele.

14

La cresterea turatiei rotorului alternatorului, cind tensiunea pe magistrala

atinge valoarea de 13,2 14,3V, fluxul cimpului magnetic invinge tensiunea arcului
armaturii mobile, care este atrasa spre miez.
Contactele se deschid in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului
alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj, iar curentul prin
infasurarea de excitatie se inchide pe urmatorul traseu : borna alternatorului contactele - si cele ale cheii de contact - siguranta - borna regulatorului, bobina
auxiliara - rezistenta de reglaj - borna regulatorului - infasurarea de excitatie a
alternatorului - masa.
Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de excitatie a
alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin ea .
Acest fapt conduce la micsorarea tensiunii electromotoare induse in
infasurarile statorului iar tensiunea alternatorului scade .
In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea de excitatie a
regulatorului, precum si cimpul magnetic de atragere a armaturii mobile de catre
miez.
Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala inchizind
contactele.
Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.
Inchiderea si deschiderea contactelor se produc cu o frecventa 25 - 250 de ori
pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul de diode redresoare
creste si scade cu aceeasi frecventa.
Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor variatia
tensiunii nu se observa si practic ea poate fi considerata constanta, fiind mentinuta la
o valoare medie de 13 14V.
Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cit contactele stau
deschise se mareste, iar timpul cit stau inchise se micsoreaza.
Ca urmare valoarea medie a tensiunii redresate la bornele alternatorului va
creste.
Functionarea alternatorului la turatii mari; la turatii mari ale rotorului
alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor) nu mai poate asigura
mentinerea tensiunii la valoarea de 14v deoarece

rezistentele de reglare au o

valoare relativ mica (5,5 ohmi).

Tensiunea alternatorului creste la 13,9 14,5V si armatura mobila este atrasa
spre miez pina la inchiderea contactelor.

15

Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a alternatorului se

inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa, prin urmatorul circuit: masa infasurarii
de excitatie - borna alternatorului - borna regulatorului, piesa polara (jugul), armatura
mobila, contactele inchise si masa regulatorului.
Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la masa,
curentul prin ea cade brusc aproape la zero.
Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului, valoarea
curentului prin infasurarea derivatie scade simtitor, micsorindu-se cimpul magnetic de
atragere a paletei mobile spre miez.
Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele se deschid si procesul
descris mai sus se repeta din nou cu o frecventa de 80 - 100 ori pe secunda.
Metodele de verificare si reglare a regulatoarelor de tensiune vor fi prezentate
in volumul al doilea al acestei lucrari.

Capitolul 5. ntreinerea alternatorului

Alternatorul n anumite situaii (scurtcircuite, legturi greite etc), pot s
debiteze cureni mult mai mari dect valoarea curentului nominal al diodelor
redresoare, care nu suport suprasarcini.
n scopul evitrii producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi respectate
urmtoarele reguli indicate de uzina constructoare:
- la borna magistral 30 a alternatorului nu se permite racordarea dect a
bornei + a bateriei de acumulatoare. Aceast regul trebuie respectat n cazul
pornirii motorului cu curent de la alt baterie;

16

- dac este necesar a se ncrca bateria montat pe autoturism de la o surs

exterioar, sau este necesar a se efectua lucrri de sudur electric, se vor decupla
legturile alternatorului de restul instalaiei electrice;
- nu este permis scurtcircuitarea bornei magistrale 30 a alternatorului la
mas sau a bornei 30 cu borna 67 (intrarea n nfurarea de excitaie);
- pentru controlul funcionrii alternatorului, este indicat s se foloseasc
voltmetrul, ampermetrul i ohmmetrul (alimentat cu baterii pentru lantern); nu se va
utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui este mult mai mare dect tensiunea
nominal a diodei.
ntreinerea alternatoarelor cuprinde curirea, ungerea rulmenilor (dac nu
sunt de tipul capsulai), verificarea periilor, a portperiilor, diodelor, etc.
Uzura i arderea periilor este mare. Numai n cazuri de scurtcircuit se pot
produce arsuri i scntei puternice duntoare. Inelele colectoare se cur i se
lefuiesc cu hrtie fin de lefuit dac se constat c sunt murdare sau arse.
Periile nu trebuie s apese pe inele cu mai mult de 300 400 gf; btaia la perii
este de maximum 0,03 mm.
Diodele redresoare (6 buci) se pot defecta dac alternatorul nu
funcioneaz cu releul regulator de tensiune astfel c se poate produce strpungerea
lor. Acelai lucru are loc dac ele se conecteaz greit.
Montarea necorect i ncercarea invers a diodelor produce distrugerea sau
defectarea lor, a alternatorului i a regulatorului de tensiune care funcioneaz corect
numai cu o polaritate. Montarea invers scurt circuiteaz fazele alternatorului la
mas.
ntreinerea diodelor este simpl: nu se revizuiesc i nu se repar, ci se
nlocuiesc n caz de defect. Fiecare element se verific separat sau montat n
funciune. Dac este necesar, scoaterea diodelor se face uor cu un cuplu de 13,5
17,5 daN*m.
Diodele nu funcioneaz normal dac sunt conductoare scurtcircuitate,
nfurri defecte, ntreruperei, etc. Ele se cur de praf i murdrie prin suflare cu
aer.
Rulmenii alternatoarelor se schimb dup mai mult de 100.000 km Roata
de antrenare trebuie s nu fie excentric, rotorul s nu aib o btaie mai mare de
0,05 mm apsarea curelei de ventilator s nu ntreac 3.5 4 daN*m. ntinderea

17

curelei (fig.6), este normal cnd, apsnd pe mijlocul ei cu o for de 3 4 daN,

rezult o sgeat de 10 15 mm.

Fig. 6. ntinderea curelei

Verificarea alternatorului
Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevzut cu motor electric cu
turaie variabil, tahometru, ampermetru cu scal gradat pn la 50A, baterie de
acumulatoare, reostat de 100A cu rezisten variabil de la 0,2 la 20 i voltmetru
cu scara pn la 20A.
- Verificarea strii nfurrilor: starea nfurrii rotorului, n ceea ce privete
continuitatea, eventualele scurtcircuite ntre spire, gradul de rodare al periilor pe
inelele colectoare, se va verifica pe tand, fr demontatea alternatorului,
msurndu-se dinamic rezistena ntre excitaie i masa alternatorului cu ajutorul
ampermetrului i al voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o vitez de rotaie de 500
rot/min.

18

19

e
Fig. 7. Verificarea strii alternatorului

Cu ajutorul relaiei R=U/I se determin valoarea rezistenei totale a circuitului

retoric, care trebuie s fie de 4,6 la temperatura de 200C. n situaia cnd se
msoar static, valoarea rezistenei trebuie s fie de 4,2 . n cazul cnd se constat

20

valori mai mici, aceasta indic faptul c ntre spirele nfurrii rotorice exist
scurtcircuit.

- Msurarea valorii curentului debitat de alternator:

Se nchide ntreruptorul e se rotete alternatorul cu o turaie de 5000 rot/min
timp de 30 min. cu o sarcin de 42A(realizat cu ajutorul reostatului) la tensiunea de
14V.
Se ridic curba curentului debitat de alternator la tensiunea constant de 14 V,
lsnd alternatorul s funcioneze timp de 1,5 ore la turaia de 5000 rot/min. dup
care se menine ste 20 min. pentru fiecare din turaiile: 4000, 3000 i 2000
rot/min.n toate etapelemenionate alternatorul trebuie s funcioneze la regimuri
termice stabile. Pentru determinarea turaiei iniiale (minime), la care ncepe
debitarea, se micoreaz treptat turaia, pn cnd valoarea curentului debitat
ajunge la 1-2A, apoi se decupleaz reostatul i bateria cu ajutorul ntreruptorului,
cutnd s se obin tensiunea de 14V, prin reglarea turaiei.
Verificarea

diodelor

redresoare:

dioda

redresoare

este

un

element

semiconductor care permite trecerea curentului numai ntr-un singur sens(cu

conducie unidirecional). Trei diode de aceeai polaritate, pozitiv se preseaz ntrun radiator comun, izolat fa de corpul alternatorului, care constituie borna pozitiv a
acestuia. Trei diode de polaritate negativ se presez ntr-un radiator comun
neizolatfa de corpul alternatorului.

21

Capitolul 6. Defeciuni n exploatare, cauze i

remedieri

Demontarea alternatorului de pe autoturism se face efectund operatiile:

- se deconecteaza bateria de acumulatoare;
- se deconecteaza bornele + sau -;
- se slabeste bulonul, intinzatorul si surubul;
- se slabeste din fixari ansamblul alternator, impingindu-l in partea de jos si se
scoate cureaua de ventilator;
-

se scoate alternatorul din locasul sau;

Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari:

a) Verificarea izolatiei, rotorului montat la alternator.
Aceasta se face fara setul de carbuni astfel :
- se demonteaza suportul de carbuni;
- se branseaza lampa de control la bateria de acumulatoare ;
- se asaza borna de control la unul din inelele colectoare ale rotorului si
cealalta borna la masa; in acesta pozitie, lampa nu trebuie sa se aprinda.
Daca lampa se aprinde totusi, inseamna ca exista scurtcircuit in inelele
colectoare ale rotorului sau scurgeri de curent intre bobina de excitatie si rotor.
b) Controlul infasurarii rotorului montat la alternator.
Aceasta operatie se executa astfel :
- se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale rotorului; - in
aceasta pozitie

ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta de: 4,6 +/-0,2 ohmi la

temperatura de 25 de grade; daca aparatul indica o rezistenta nula, inseamna ca

22

exista scurtcircuit la inductor, iar daca este foarte ridicata, inseamna ca bobina de
excitatie este arsa sau intrerupta.
c) Verificarea diodelor.
Se executa in modul urmator:
- se face un control vizual la conexiunile
de la diode (dezlipiri, diode sparte);
- se branseaza la sursa de curent lampa
de control ;
- se aseaza bornele lampii de control
pentru diodele pozitive, si in punctele de
control pentru diodele negative;
- se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intr-un singur
sens.
Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau mai multe
di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu se aprinde in nici un
sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte.
d) Verificarea periilor de la alternator .
Pentru aceasta, se fac doua incercari:
- Incercarea continuitatii periilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in care scop se
branseaza unohmmetru sau o lampa de control intre borna de excitatie si carbune in
punctele de control pentru diode pozitive. In aceasta pozitie, rezistenta trebuie sa fie
nula (lampa de control aprinsa).
- Incercarea izolantului dintre perii se face bransind un ohmmetru sau o lampa
de control la cei doi carbuni.
In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa de control
trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este bun.
In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind necesara
inlocuirea portcarbunilor.
e) Verificarea rotorului demontat de la alternator.
Daca se demonteaza rotorul dela alternator, trebuie sa se verifice starea
inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci de uzura, oxizi sau
impuritati grosiere.

23

Corectarea se poate realiza cu o foaie de smirghel foarte fin (400) si se curata

cu benzina; uzura adinca sau neuniforma necesita inlocuirea rotorului.
Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de control care
este alimentata de la o sursa de 12V.
Daca lampa nu se aprinde, rezulta ca infasurarea rotorului este rupta.
f) Verificarea statorului demontat de la alternator.
- Verificarea continuitatii infasurarii statorice se face cu lampa de control sau
cu ohmmetrul.
In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice (corespunzind celor
trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control alimentata de o sursa de curent de
12V.
Normal, lampa de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar infasurarea
este intrerupta.
Cnd folosim ohmmetrul, la acelasi montaj electric, rezistenta infinit indica
intreruperea infasurarii.
Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea acestuia.
- Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu o lampa
de control sau cu un ohmmetru.
Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se cupleaza
inseriate lampa de control si sursa electrica.
Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar, infasurarea
prezinta scurtcircit la masa.
Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei la masa
sau inlocuirea statorului.
Lista unor posibile defecte n exploatare si modul de remediere
DEFECIUNEA:
- Patinarea curelei alternatorului.
REMEDIERE:
- Reglarea intinderii curelei.
DEFECIUNEA:
- Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate pozitiv.
REMEDIERE:

24

- Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv.

DEFECIUNEA:
- Uzura sau blocarea periilor in portperii.
REMEDIERE:
- Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a apasarii
exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in portperie; nlocuirea
portperiilor cu perii, la nevoie.
DEFECIUNEA:
- Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al alternatorului
sau in circuitul inelelor colectoare.
REMEDIERE:
- Inlocuirea rotorului.
DEFECIUNEA:
- Regulatorul de tensiune dereglat.
REMEDIERE:
- Se regleaza conform prescriptiilor anterioare.
DEFECIUNEA:
- Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al regulatorului de
tensiune.
REMEDIERE:
- Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor.
DEFECIUNEA:
- Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune.
REMEDIERE:
- Inlocuirea regulatorului de tensiune.
Principalele lucrri de reparaii la alternator
a) Inlocuirea rulmentilor palier fata spate;
Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii:
- se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o curea veche
montata pe fulie, pentru a nu o deteriora;
- se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine: fulia pana
fuliei si ventilatorul;
- se desfac suruburile de asamblare a alternatorului;

25

- se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa palier fata in

scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata.
- se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a rulmentului al
palierului fata;
- se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a capatului axului
cu o bucata de lemn;
- se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare si se
extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele CV 48 si prevazut
cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate;
- se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se remonteaza
placa;
- se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o teava care se
va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor;
- se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la alternator: palierul
spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile de asamblare, pana,
ventilatorul, fulia rondela si piulita.
b)Inlocuirea periilor de la alternator.
- se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din urma;
- dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea periilor in
portperii;
- se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate (lungime
minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau detensionate etc., se
inlocuiesc cu perii noi;
- se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact al periilor
cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si excitatia;
-

se remonteaza portperiile pe alternator.

c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator.
Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la motor,

efectuind operatiile:
- se demonteaza capacul de protectie;
- se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -, marcinduse pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii reconectarii in acelasi loc;
- se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul) diodelor;

26

- se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o lampa de

control;
- se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode;
- pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa demontarii,
respectindu-se pozitiile de conectarea.
Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar pentru
releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin inlocuirea rezistentei
calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau pe automobil, reglarea
realizindu-se prin rotirea excentricului releului.
ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor platinate ale
releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se realiza decit la standuri
speciale.
d)Reparea infasurarilor releului - regulator
Infasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte: intreruperi,
scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte sau slabe, rezistente
mari de contact, contact la masa, rezistente electrice necorespunzatoare, contacte
oxidate, arse, lipite, conexiuni inversate, sensuri de bobinare gresite etc.
Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi se fac cu
lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul.
Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se rebobineaz, insa
este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie inlocuit.
e)Repararea lamelelor vibratoare
Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat, contactele
lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare, lame indoite sau
deformate,

materiale

termice

elastice

si

magnetice

cu

caracteristici

necorespunzatoare sau imbatrinite etc.

Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz, prin
masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere, apasare sau indoire cu
mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor etc.
Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5 mm, ele se vor
inlocui, prin lipire sau nituire.
Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere maxima de
0,15 -0,20 mm.

27

Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca arcurile se rup
sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau daca alte piese mecanice se
defecteaza, piesele nu se repara, ci se inlocuiesc.

f) Reglarea si incercarile releului-regulator.

Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre contacte, a
distantei dintre miezul magnetic si lamela vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului
lamelei vibratoare.
g) Reglarea conjuctorului-disjunctor.
Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei.
Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor creste si scade
curentul de sens invers.
Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului contactului fix.
Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade curentul
desens invers de deschidere a contactelor.
h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent
Reglarea acestor regulatoare este identica.
Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului lamelei.
Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind arcul este
lamelar).
Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului.
Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de tensiune
creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

28

N.S.S.M

Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica la intretinerea

tehnica si la repararea echipamentului electric al
automobilelor
In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de circulatie
sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau atelierelor se stabileste
o anumita ordine stricta de manevrare sau de circulatie a automobilelor sosite pentru
intretinerea sau repararea echipamentului electric :
-sensul de circulatie,vitezele interzise si permise,opririle,precum si
intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin semnalizatoare
similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri publice ;
-viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul neacoperit al
intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in interiorul cladirilor
acoperite de cel mult 5km/h ;
-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane care nu au permis
de conducere,indiferent de functia,scopul sau munca pe
care o indeplinesc persoanele respective ;
-este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare ale
automobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul manevrarii
lui ;
-este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in scopul
pornirii motoarelor prin incercari ;
-este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se gaseasca
persoane care nu au legatura cu lucrarile care se executa,
la pornirea si incercarea automobilului.
Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea lor nu

29

trebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere si reparare a

echipamentului electic,ci la posturile special utilizate in acest scop.Intretinerea
tehnica a echipamentului electric al
automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile special utilate in
acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul franat.
Pornirea automobilului se admite numai pentru manevrarea automobilului si
pentru reglarea echipamentelor electrice ale
motorului care necesita acest lucru.
Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor elemente
grele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si reparare trebuie sa
se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale de ridicat,transportat si demontat.Se
interzice categoric scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul
funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc.
Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau carburanti inainte de
demontare si scoaterea lor (indicatorul de
nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a apei de racire,
indicatorul de presiune al uleiului de ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la
radiatoare etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele

de intretinere si reparare a echipamentului electric auto
Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in stare curata si sa fie
bine luminate,cu lumina naturala sau artificiala.
Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in
buna stare de functionare si sa aiba dispozitivele de pornire si oprire asezate la
indemana celor ce le folosesc.Aparatele
de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda posibilitatea cuplarii
sau decuplarii lor intamplatoare.
Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si testere,cu instalatii
si mecanisme defecte, cu scule si dispozitive nepuse la punct,precum si de catre
persoane care nu cunosc

30

particularitatile constructive ale bancurilor de incercari,testelor,aparatelor si

mecanismelor respective.Pentru a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru
electricienii care
lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a echipamentului electric
auto,este necesar sa se respecte urmatoarele reguli :
Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de incercari,
testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele bancurilor
demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv de
instalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile trebuie sa se fixeze
usor si bine la locul lor.
Piesele care se incearca,se reglaza sau se prelucreaza,mobile si
fixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de prindere,frane sau
in alte mecanisme in functie de constructia si destinatia agrenatelor
respective.
La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care ies in afara
gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester etc. trebuie sa fie amenajate
ingradiri ale partilor iesite in afara ale
acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente.
In cazul in care se lucreaza la masini speciale de rectificat,alezat sau
frezat,cum este cazul colectoarelor,bobinarii infasurarilor etc.este necesar sa se
verifice cu atentie rezistenta si fixarea sculelor, neadmitandu-se utilizarea lor fara
incercari prealabile.
Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu aparatori de tabla
sau sticla incasabila.
Masinile pentru taierea materialelor stratificate electroizolante trebuie sa fie
ingradite cu scuturi sau aparatoare ;se lasa libera
numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in atingere cu materialul care
se prelucreaza.
Se

interzice

repararea

si

curatirea

angrenajelor,bancurilor

de

incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul functionarii lor.

La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau cu gaze nocive,cum
este cazul prelucrarii placilor de plumb etc., trebuie sa se respecte prescriptiile
elaborate special pentru aceste ateliere,
mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare.
Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si atelierele de

31

intretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt :

-elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului electric prin
corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate periculoasa
care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la agregate
bancuri,aparate si testere alimentete de la retea ;
-arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la apropierea
organismului de elementele instalatiilor electrice de inalta tensiune
la aprindere,nemontate insa ;
-semne electrice care apar la contactul conductorului electric cu pielea sub
forma de leziuni,umflaturi sau pete mai putin periculoase.Se stie ca electocutarea
este cu atat mai periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se
considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul continuu cu intensitatea
pana la 40 mA si curentul alternativ pana la 9mA.In practica insa,pentru
fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie tensiunea nepericuloasa
admisa,astfel :
-40V, pentru atingeri indirecte ;
-36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase
-24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat portabile in incaperi
cu conditii de lucru periculoase ;
-12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat
portabile in incaperi cu conditii foarte periculoase.
Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat accidentatii pana la
sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se
urmareasca posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru aerisire si
posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la spital sau alte
puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate cere interventiile
medicale.

Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si atelierele de reparatii

In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a incendiilor sunt
stabilite printr-un ordin al conducerii
intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si reparare a
echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc vizibil

32

normele generale privind masurile de prevenire a incendiilor,care trebuie sa fie

respectate in localul respectiv ;de asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea
numelui persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a incendiilor din
atelierul si sectia respectiva etc.Toate automobilele trebuie sa fie mentinute in buna
stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se admita
introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor substante usor
inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii izbucnirii incendiilor in timpul
intretinerii sau repararii echipamentului electric al autovehicolelor trebuie :
-sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei de alimentare cu
conbustibil ;in cazul cand se observa unele scurgeri
din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea lor ;
-sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului electric ;
-sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie si depuneri
uleioase sau de carburant ;
-sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru incalzirea motorului si la
examinarea automobiluilui sa nu se foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc
deschis.
Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un regim de
lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor.
Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire la problemele de
prevenire a incendiilor.In toate incaperile sectiilor sau atelierelor,pe locurile de
stationare a automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare unde se
utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice conform normelor generale folosirea
unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica in afara,locurile
special rezervate pentru acest scop.
Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a obiectelor neapartinand
utilajului din incaperea respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a
automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea combustibilului in vase
sau butoaie deschise(in afara de benzina din rezervoarele automobilelor).
Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa fie
libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele de stingere a
incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie
trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care se folosesc
substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in incaperi speciale.Pastrarea acestor

33

substante se admite numai in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau

dulapuri metalice.

BIBLIOGRAFIE

1. Automobile: Cunoastere,intretinere,reparare - Gheorghe Fratila,Mihai Fratila

2. Instalatii electromagnetice - M.Poenaru, A.Lelutiu
3. Instalatii si echipamente auto - C.Antonescu, M.Fratila, Al. Steflea
4. Motoare cu combustie interna - M.Poenaru, I.Serban, Al.Steflea
5. Motoare cu combustie interna - M.Sechi,I.Serban
6. Metode si lucrari prctice pentru repararea automobilelor - Al.Groza, Gh.Calciuc,
S.Saviuc
7. Autoturismul DACIA - C.Mondiru
8. Norme de protectie a muncii pentru activitatea I.C.T.T. de
transport si reparatii auto