Eclesiologia

Biserica este extinderea Trupului lui Hristos inviat si indumnezeit n umanitate D Staniloae
De asta B este infailibil, se mprtete de Hristos infailibil.
Sinodalit B Ort a ferit-o de greeli i exagerri. Ex consensu ecclesiae = sinodalit. Bis
Preoia slujitoare i aspectul vazut al Bis. Negarea preoiei slujitoare are 2 consecine:
1) Negarea ntruprii Mnt. Dac Hristos S-a ntrupat a artat c e Dumnezeu i Om, de
ce nu s-ar folosi i de organe vizibile? Hristos ne mijlocete puterea dumn. care nu
provenea de la umanitatea Sa.
Negarea preoiei punea la ndoial ntruparea. La Protestani nu este credin a c Dumnezeu se
poate ntrupa = materia este rea n sine. Gnosticismul nu a murit nc, deci.
Dac e doar Om se supune i El rigorilor, nu e desvrit, este relativ i limitat. Adic poate fi
completat de ali oameni, sau comparat cu alii.
Protestani = Revelaia nu s-a ncheiat, se afl n continuu progres. Hristos nu a fcut bine. De
asta apar atia profei americani, anun mileniul, se cred superiori lui Hristos.
De ce Biserica e Templu al Duhului Sfnt? Este raiune divin plasticizat
Har = elementul care unete pe om cu Dumnezeu. Fara el comuniunea cu Dumnezeu este o
imposibilitate logic
11. Insuirile Bisericii
Unitatea n cult, dogm i conducere face Bis. unitar. D Stniloae le socotete pe acestea Bis.
Nedepline (protestante), mai aproape sau mai indepartate de ontologia Bis. Una
Sfinenia = Sfinenia Bis. presupune participare la Sf. lui Dumnezeu. Este participativ. Prin
faptul c Hristos e prezent n Bis.
Daca Bis. e sfnta, de ce sunt pctoi? Sf. nu are o dimensiune ablonat, sfinenia nu e = cu o
treapt atins, sf in Bis. presupune un drum lung, deci un progres.

Teoria epectazelor (sf. Grigorie al Nyssei) = orice om progreseaz, este inscris in ontologia
uman, pornete de jos pana sus. De sus nu se mai uita inapoi, ci inainte. Mereu este o treapt
nou. Epectaz = urcare perpetu spre inaltimi care nu se vor sfri niciodat. De ce? Pt c este
vorba de relaie, cu ct se iubesc mai mult, cu att se descoper mai mult.
Sobornicitatea Bisericii: sau catolicitate. Bis. s-a ferit de catolicitate pt a nu crea confuzii.
Sf. Vasile: se realizeaz prin Duhul Sf. prin care ne botezm toi. Prile nu se pot nega sau anula.
Pt c n-am mai putea vb de trup. Toate membrele se ingrijesc de binele comun in vederea unit ii
lor spirituale.
Sf Ioan: prile trupului nu au numai o lucrare comuna, ci si una proprie. Frumusetea unei par i
nu poate fi separata de frumuseea intregului.
Sf. Chiril al Ierus.: Bis. este soborniceasc pt c e destinat lumii ntregi cuprinznd n structura
ei logic, cosmosul ntreg (Lumea v+nevaz); de aceea si nv. Bis. este sobor. Imparatiile lumesti
sunt marginite de hotare, Bis are putere nemarginit. Dz a pus ca hotar al Bis soborniceti
pacea.
DS (Stniloae): pt c prin constituia ei teandric evidentiaz si impune plenitudinea i
comuniunea prin Duhul Sfnt.
Apostolicitatea: decurge din faptul c prin apostoli Hristos se face cunoscut si de la ei s-a
mostenit credinta in El si certitudinea invierii Lui, mpreuna cu Harul Duhului Sfant, transmis n
mod neintrerupt generaiilor succesive de credinciosi.
Componente: 1) Apostolii sunt 1 grup de oameni care au crezut n Hristos ca Dumnezeu
2) Mntuitorul Hristos este suprema revelaie plinit. Primii care au beneficiat de ea au
fost Apostolii.
3) Ap. au primit Duhul la Cincizecime fara nicio mijlocire oemeneasc, devenind ei
primii mijlocitori au Duhului Sfant. Ap. sunt primii cretini care primesc puterea de a
mprti Harul, ei l transmit prin succesiune apostolic.
Apost. Bis. se manifet prin succesiune apostolic. Inainte de a fi hirotonit, episcopul face
dovada c i-a nsuit nv. Apostolilor.

Dogmele chiar dac sunt omenesti, sunt date din cer.

mpria lui Dumnezeu = mprirea i mprirea lui Dumenzeu n noi. Nu mai suntem n
stare s facem rul.
Etapele mntuirii:
1. Pregtirea renaterii
2. Renaterea
3. Progresul omului n viaa lui Hristos
1. se face prin cuvinte i fapte n ambiana Bisericii dup Pr. DS
2. se produce prin Taina Botezului desfiinarea pacatului stramaosesc care face posibil
slluirea Harului n noi. Asta nu nseamn c omul renscut n Hristos este desv. sau c nu
mai poate pctui. Dup Botez gndim iar lucruri rele. Ne-o arat viaa de toate zilele.
Chiar dac suntem renscui, trebuie s rmnem mereu n comuniune cu Hristos.
3. progresul omului n Hristos. Teologia este strans legata de progres, nu numai spiritual sau
duhovnicesc, ci de orice forma de progres autentic.
De ce Teologia nu este separata de ideea de progres? Facem deosebire ntre fals progres (n
lume, si care face rau creatiei) i progres autentic. Pentru c a crete se poate face mereu, n
infinitate, e mereu ceva de descoperit.
Progresul n mantuire este o necesitate logic, Harul se ascunde din insasi clipa Botezului n
adncul minii si pe masura inaintarii sufletului in comuniunea cu Dumnezeu, i descoper si
Harul bunatatea lui in minte Marcu Ascetul.
Ce sunt gandurile muscate de fiare? Sf Maxim zice ca gandurile noastre sunt mancate atunci
cand sunt asociate cu patima. Patima urete sensul lucrurilor, patima este iubirea
neraional a ceva din cele mai inainte. Lupta monahului este mporiva patimii.
In ideea de ban nu e ceva ru? cnd ideea e mucat de fiar apare patima. Banul nu e ceva ru
n sine.

Biserica, ntemeiat pe Revelaie, n-a sacralizat nici srcia, nici prostia.

Scriptura nu inlatura nimic din cele date noua de Dumenzeu. Sf Maxim: Sa aiba avere, copiii.
Doar pantecele, femeia, banul au fost facute de Dumnezeu? Il oprete doar de la patim. Cand
inima se deschide si vieuiete e in conf. cu voila lui Dumnezeu, arhiereul ceresc aflat n noi
primete gandurile intai nascute, adica nemuscate, i le mistuie in focul dumenzeiesc : foc am
venit sa arunc n lume. Constatarea prezentei Lui in noi, cere implinirea poruncilor fara jumatati
de masur.
Cei care implinesc poruncile parial, parial vor intra in Imparatie Diadoh al Foticeii.
Implinirea in integralitate naste virtutea prin deprindere.
Simeon N. Teololg: virtuile sunt ca niste foi de aur care, sudate de Duhul Sfant, alctuiesc un
vas in care e varsat Harul, lipsind o foaie, tot Harul se scurge.
Sfat sau Porunc? Poruncile nu treb separate de sfaturi evanghelice. Sfaturile nu aduc nimic
nou fa de implinirea poruncii. Contrar, am cdea in teoria occidental a meritelor prisositoare.
Teoria progresului nesfrit Sf. Grigorie de Nyssa (epectaze).
n BO nu exista 2 spiritualiti (una monahal i una laic). Este catastrofal de negativ aceast
viziune. Hristos n-a fost de trei feluri
4. neceesitatea cred i a faptelor bune.
Mesajul lui HS nu se negociaz cu nimeni i n niciun context.
Botezul
Cabasila spune c prin expresia natere din nou sau creare se arat c cei care sunt botezai
avuseser aceast via nainte, iar acum o redescoper. Cel ce se boteaz primete o identitate
nou sau rennoit.
Pcatul l provoac pe Dumnezeu s nu mai vad chipul Su acolo. Dac chipul n om se
sterge iremediabil, omul nu mai e om. Cum zic protestanii.

nu v cunosc pe voi...plecai blestemailor.... este necesar reevidenierea frumuse ii chipului

lui Dumnezeu n om. Sf. Ioan Hrisostom vb de contractul sau nvoiala stabilit prin botez de
cutre cel botezat i Dumnezeu.
d) Botezul u de intrare n Bis. Viaa prin botez nu mai are nimic n comun cu omul vechi.
Daca dup Botez viaa lui Iisus mijete n noi, pt cretere e necesar comuniunea cu Hristos i n
continuare. Cel botezat devine mdular al Bis, participnd ca mldi la trupul viei.
Renaterea i desv. omului sunt legate de Bis. Ac. rmnere n Hristos ii asigura calitatea de om.
Explicai botezul ca dar i Botezul ca misiune. Examen
Necesitatea Botezului pt copii. Au pcatul strmoesc prin nastere. Pt tergere au nevoie i ei de
iertare. Chiar de la inceputul Bis, au fost botezai i copii pe langa aduli. Primii cretini triau cu
maxima intesitate i responsabil. pt integrare n Bis. prin botez. De asta exista curentul ca unii vii
s se boteze pt unii mori.
Neces Botezului copiilor este bine ilustart n Rev i la Prini.
Obiecia celor ce contest Botezul: nu-i pot mrturisi credina ca deschidere pt primirea lui Hs.
Daca copiii nu se pot boteza pt c-i mart credinta, n-ar trebui adusi la bis i nici prin ii nu se
pot ruga pt ei. Daca aceste consecinte sunt absurde, la fel de absurd este nebotezarea lui. D
Staniloae. Fraz confuz, completeaz cu datele cursului.
E dramatic lumea n care trim i dac n-avem opinie i curajul de a se exprima ne joac to i n
picioare. Nu vb cretinii azi de probleme spinoase pt c nu cred ei nii. Nu au convingeri, nu-i
intereseaz.
Dumnezeu nu se amestec n opiniile mele personale, n intimitatea mea ....Uau, ce chestie!
Rul din lume s nu credem c e cobort din cer sau de la satana. Vine de la noi pt c i dm curs
i ne nsoim cu cine trebuie sau nu trebuie.
Rul presupune 2 liberti: libertatea omului i a nefrtatului. D Staniloae
Naii la Botez i Cununie prenchipuie comunitatea Bisericii. Atenie!!! Nu e complet rsp ca
sunt doar garani!!

Taina Mirungerii
Este legat de recomandarea lui Hristos ca ucenicii s nu prseasca Ierusalimul pana nu se vor
mbraca cu putere de sus. Apostolii au fost imbracati cu putere de sus la Rusalii si dupa aceea cei
ce au crezut au primit Darul Sf. Duh. Primirea Darului se fcea prin punerea minilor.
A fost instituit si practicata de Ap. si de urmaii lor.
Mirungerea a fost socotit ca o Cincizecime personal a credincioilor. De atunci Taina punerii
minilor devine Taina Mirungerii iar voi ungere avei de la Cel Sfnt.
Spovedania
Canonul cel mai bun este s nu mai fac pcatul.
Instrumentul principal prin care se trasnmite Harul: Cuvntul lui Dumnezeu citit, prezent n
discuii; materia (compatibil cu sfinenia); gestul, preotul face gesturi, metanii, ngenuncheaz.
Tre. sa existe leg. intre gest si cuvnt. Cand gestul nu mai reflect cuvntul, nu are nicio
relevan.
Rnduiala bisericeasc nu se negociaz.
De ce ne spov. nainte de mprtanie? O tain nu depinde de vrednicia mea. Taina nu lucreaz
magic, ci tb o pregtire. Spovedania m pregtete pt Euharistie.
Ispita de a pune semnul egalitii ntre duhovnici i psihiatrie. Nu se poate semnul = intre cele
dou pt. c mijloacele sunt cu totul altele iar remediile sunt altele. n psihiatrie se vb. de refulare
(ascundere) = se aduna intr-un sac mare se umple, dup care pocnete. Atunci toate elementele
defuleaz.
n cret. se poate vb de o psihanaliz cretin.
Se vb de omorrea trupului. Totul din minte pleac. Nimic din trup nu tb. omort, cnd cineva vb
de omorrea lui este total mp. lui Dumnezeu. Rul n trup apare cnd golim trupul de ra iunile
puse n el de Dumnezeu. El e raiune divin plasticizat (DS).
Pcatul este ignorare a raiunilor pe care Dumnezeu le pune n trup.

Dezlegarea.
Este acordat de preot dup spovedanie. Nu exist pcat pe care Dumnezeu s nu-l ierte. Cu
condiiile:
1) cina
2) spovedanie sincer
3) dezlegarea (iertarea) real, nu acoperire sau ignorare a pcatelor.
Epitrahilul pus pe cap e semnul respo. asumate de preot in rela ia cu credincciosul. Mna pus pe
capul omului e deplina comuniune spiritual realizat de cei 2. Preotul e instrum. prin care
coboar Harul, iar omul e beneficiarul.
Cel mai complicat lucru n preoie e Spovedania. De ea depinde succesul sau eecul slujirii
preotului.
Taina Preoiei
a) Taina Pr. i celelalte Taine. Dac Hristos ni s-ar mp. in forme vzute nu ar mai fi nevoie de
persoana preotului. Dar pt c Dnsul s-a nlat, e nevzut i tb cineva ca s o mprteasc.
Daca ni s-ar drui n forme palpabile, ar exista mereu o indoiala asupra daruirii obiective.
Preotul nu-i poate lua el calitatea de organ prin care lucreaza Hristos.
Se pune probl vredniciei. Preoi cu Har, cu puin sau deloc. Oamenii n eleg gre it Taina.
Calitatea lui moral nu influeneaz deplintatea Taine i. Sf. G de Nazianz compar preoia
cu un inel care are imprimata pe el o pecete, inel de lemn, aur sau argint. Cnd pui pecetea ii mai
dai seama din ce e fcut?
B) preoia nevzut a Mntuitorului. Preoia e legat de ntrupare. Hristos e numit Arhiereul prin
excelen. n calitatea sa de om el se pred Tatlui. De aceea preoia i are izvorul n preo ia lui
Hristos. Daca Aaron i Melchisedec aduceau jertfa si pt pacatele lor si ale poporului, Hristos este
in acelai jertf i jertfitor (Sf. Ioan i Chiril al Alexandriei). Hristos a fost jertfitorul propriei
Sale jertfe Sf. Chiril.

Chiril se inspir din Sf. Pavel. cel ce se sfinete..

c) insemntatea preoiei
d) succesiunea apostolic. Trasmiterea aceluiai Har de la Ep la Ep, ncepnd de la Apostoli =
tradiie apostolic. n Bis. e prezent perpetuu ac. nv si randuiala sacramental apostolic.
Ierarhia biser. e o mostenire apostolic iar odata cu ea am mostenit si adevarul.
Apostolicitatea nu se refera doar la ierarhie, ci la comunitatea cretina in ansambul ei.
Duhul cincizecimii nu s-a varsat doar peste apostli, ci peste to i. Se poate vb de o sucecsiune
ap. a tuturor credincioilor botezati n baza chemrii loc. Asta pt c Bis ntreaga este
pstrtoarea si transm. adevrului. Nu e format doar din ierarhie. ntre credincioi i
ierarhie nu e disjuncie. Nu e ca n BRC, autoritate are doar magisteriul.
Apostolicitatea nu are doar o dimensiune istoric. E o dimensiune prezent. Harul se revars
perpetuu.
e) Preoia i Unitatea Bis. Dac coninutul succes. apostolice nu se rezuma doar la nv. sau la
Harul Tainelor, prin preoie este afirmat Unitatea Bis. Atat nv cat si Harul sunt ale lui Hristos ,
iar El e Unul. Dac att nv. cat si puterea sunt ale Lui nseamn c preo ii sunt organe vzute
ale preoiei unice a Mntuitorului. Singurul lucru care i aparine slujitorului e slujirea.
Preoia lui Hristos se exercita printr-un organ unic, inclus intr-un sistem mai larg. Dac Hristos
face pe un preot organ n sav. Tainelor, pe episcop il face organ si chip al Su in sfintirea
organelor. Cu toate astea ep. nu este scos din categoria slujitorilor, puterea nu e a lui. El e
iconom al tainelor = mpreun slujitor.
Ep sunt inui in duhul smereniei pt ca niciunul nu e stapanul tututror. Asa cum e gre it primatul
unei singure persoane, tot asa de gresit este si primatul unui grup. DS
Sf. G de Naz = apostolii s-au raportat constant la modelul lor. Comuniunea episcopal exclude
primatul.
f) Preoia slujitoare si Pr general. Fiecare credincios tre. sa faca eforul de a se integra in Trupul
lui Hristos

extins in umanitate. Cnd umanitatea mea, prin efort personal ajunge la

performanta umanitaii lui Hristos, fiecare credincios devine preot imparatesc . Devenind
preot aduce propriile jertfe prin Iisus Hristos.
La Protest: dac Hristos s-a jertfit doar o data si nu se mai prelungeste, preo ia nu mai este
necesar. La ce ne mai trebuie preoi?
Atata vreme cat Hristos e in stare de jerrta, tot asa va exista preoia.
Diferenta dintre preoia sacramental si cea generala = cand la Hirotonie inconjoara sf Masa
aratand ca Sf. Masa va fi locul lui de munca. Cel Botezat nconjoar mas, slujirea lui se
manifest n afara altarului (de asta masa Botezului e in pronaos). n Liturghie e un dialog extra.
La sin 5-6 ecu = episcopul s nu fie cstorit. = s poat s se dedice mai mult.
S ne ferim de clericalism. E un atentat mpotriva intergritii Bis lui Hristos.
g) rnduiala Tainei Hirot i puterea acordat prin ea.
Taina Cstoriei sau a Nunii
Taina de origine dumn. in care prin preot se imprt. Harul Sf. Duh unui barbat si unei femei
care se unesc liber.DS
a) locul cstoriei ntre celelalte Taine. Primele 4 ofer Harul prin care i doband. mntuirea, dar
fructificarea se face prin preoie i cst. cretin. Cele 2 evideniaz ca pers umana nu se
realizeaz dect n comuniune. Fac vdit c tainele i au rodirea lor n rspunderea oamenilor
unii fa de ceilali
De ce este Tain? Pt c n cei doi este prezent Hristos tainic. Ei simt ca au nevoie de ajutorul lui
Dumnezeu ca relaia lor s supravieuiasc.
20. 04. 2015
nvierea lui Hristos
Viaa cretin = progres mpingand lumea inainte, mplinim voia lui Dumnezeu.
nfricotoarea judecat i nfricotorul Judector

nfricostor pt c ne-a dat de implinit f puine, i infricotor pt noi pt c n-am implinit nici acel
puin.
Martorii, acuzatorii i aprtorii
Martorii = propria noastr contiin.