Sunteți pe pagina 1din 9

Unirea tarilor Romane in timpul lui

Mihai Viteazu

Dup domniile marilor principi si voievozi romani,legatura dintre


cele 3 state s-a mentinut pe temeiul unitatii
geografice,demografice,economice si lingvistice in toata perioada de
grele incercari.
Provocata de tentativa lui Petru Rares de a redobandi
independenta tarii,invazia lui Soliman Magnificul din 1538 a fost
urmata de accentuarea dominatiei otomane exercitate asupra
Moldovei.Similar,la S de Carpati,ultimele rezistente ale lui Radu de la
Afumati au avut acelasi final:regimul tributar a fost inlocuit cu cel
vasalic.Aceasta se deosebea de cel tributar,dominatia politica fiind
dublata de cea economica.
Desi respectata,autonomia interna era redusa,iar politica
externase subordona Portii.Obligatiile financiare,mult diversificate,cresc
in aceasta perioada.Raporturile romano-turcesti sunt reglementate de
asa numitele capitulatii care reprezentau diplome de privilegii acordate
de sultanii otomani domnitorilor romani.
In conditii in care Ungaria,infranta de turci la Mohacs in 1526,era
transformata in pasalacul de la Buda iar transilvania devenea
principat autonom sub suzeranitate otomana,sis. De aliante din sec al
xv pe care se bazasera domnitorii romani era inevitabil prabusit.din
acest moment ideea de cruciada a pierdut din intensitate.la sfarsitul
sec al xvi insa ea a fost readusa in actualitate in spatiul romanesc de
catre Mihai Viteazu.
Domania lui Mihai a inceput,potrivit obiceiurilor prin confirmarea
Portii.ea s-a confruntat inca de la inceput cu agravarea dominatiei
otomane si cu sporirea fiscalitatiiimpuse de imperiu.A detinut dfiferite
functii in sfatul domnesc.
Cu asentimentul sultanului sprijinit de boieri si de principele
Transilvaniei,ocupa tronul T.R.Desi ajutat de sultan si de cei
mentionatiel este adeptul politicii antiotomane.
Prin intermediul lui Aron Voda si confruntat cu apresiunea
otomanael adera din propria initiativa la Liga Sfantaalaturi de imp

habsburgic,celelalte tari romane precum si cateva tarii crestine ca si


Spania,Venetia,Toscana etc.
In noiembrie 1594ridica steagul luptei antiotomane.La 13
noi.1594 declansaza o rascoala ocupand toate cetatile din stanga
Dunarii inafara Giurgiului.
Poarta conflicte cu turcii la Visterie (1594) infrange o ostire
otomana cantonata in Bucuresti,si una tatara care se intorceau din
Trans. si ataca raiaua Giurgiu-Braila.
Turcii in frunte cu Sinan Pass incearca recucerirea cetatiilor de la
Dunare si pedepsirea lui Mihai.
La 20 Mai 1595 la Alba se ncheie un tratat de suzeranitate intre
Mihai si Sigismund Bathory (d-l Trans.in acel an)
Vara in 1595 turcii atacaT.R.condusi de insusi Sinan Pass avand
loc batalia de la Calugareni,fiind o batalie decisiva (23 aug.1595).Turcii
obin victorie pt. moment iar Mihai de retrage si asteapta ajutoarew de
la Sigismund.Primind ajutoare ocupa Targovistea si Buc. Avand loc
batalia de la Giurgiu unde pire mii de ostasi otomani iar Mihai obtine o
stralucita victorie.Este castigata astfel independenta T.R.
Venirea lui Andrei Bathory pe tronul Trans. Insemna
consolidarea amestecului Poloniei in viata politica a tarilor Romane swi
anularea cuceriri independentei lor impunandu-se astfel necesitatea
unirii tarilor romane sub o singura conducere.
Lipsit de aliati in 1597 ncheie pace cu turcii recunoscandu-le
suz.Anul urmator se aliaza cu Rudolf al II-lea conducatorul imp.
Habsburgic.
Cu acordul lui Rudolf Mihai a incercat Sa le atraga in alianta pe
mold. Si Trans.Mihai trece carpatii,invinge la Selimbar in 28
oct.1599,dieta recunoscandu-l pe Mihai ca principe iar rl introduce
boierii munteni in consiliul principatului.Teodosie Runeanu este numit
logofat al celor 2 tari.Mitropolia Ortodoxa a Trans. Fiind mutata la
Alba.La 1 nov.1599 patrunde in Trans. Se proclama principe al Trans.
,da legi in lb. Romana si ridica biserica la rangul de Mitropolie.
Primavare in anul 1600Mihai patrunde in Moldova si il alunga pe
Ieremia Movila ,declarandu-se domn al Mold.Cele 3 tari erau unite
acum sub acelasi sceptru.
Unirea infaptuita nu a rezistat insa datorita aliantei cu
turciilor,polonezilor, habsb.,precum si a nobilimii maghiare din
Trans..care s-au aliat cu George Basta

Mihai fiind invins la Miraslau (18 sept.1600)iar in Mold.readus la trom I.


Movila.Mihai pierde Trans. Care intra sub protectia imperiala a lui
Rudolf.
Dar Mihai nu renunta si se duce la Curtea de la Praga unde il
convinge pe Rudolf Sa-I acorde ajutor.Acesta il impaca pe Mihai cu
Basta si obtine o victorie la Guraslau in 3 aug. 1601,recucerind Trans.
Totodata Tara Romaneasca este adusa si ea sub controlul domnitorului
muntean alungandul pe Simion Movila.
Basta,dominat de ambitii proprii pune la cale asasinarea lui Mihai in
tabara de la Turda la 19 aug.1601de oamenii lui Basta.
Unirea celor 3 tarii a fost o puternica sursa de inspiratie pt. istorici
si scriitorii epocii romatice animati de idealuri nationale.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918


A. Revoluia Burghezo - Democratic
din Transilvania (1918)
1.Destrmarea i prbuirea Imperiului habsburgic:
n toamna anului 1918 criza politic din monarhia austroungar a atins punctul culminant. n timp ce lupta revoluionar
submina din interior Imperiul habsburgic, situaia militar-strategic
a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15
septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia,
oblignd Bulgaria s cear armistiiu, ceea ce a constituit o mare
lovitur si pentru Austro-Ungaria.
Ocuparea Bulgariei de ctre armatele Antantei a adus la restabilirea
legturii Romniei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulat
pacea impus Romniei la Bucureti de Puterile Centrale; Romnia
s-a pregtit s decreteze cea de-a doua mobilizare. n Serbia,
3

generalul Franchet dEsperey i deplasa trupele n direcia Ungariei,


ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul AustroUngariei.
n timp ce deznodmntul rzboiului se ntrevedea, n rile
beligerante s-a manifestat cu putere criza revoluionar. Pe fondul
dezvoltri social-politice interne, al contradiciilor si conflictelor
provocate de rzboiul imperialist, care se desfura de peste patru
ani, cu tot cortegiul su de mizerii si suferine, i sub impulsul dat
de Marea Revoluie Socialist, care a dus la prbuirea imperiului
arist i la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii
muncii din lumea capitalist , in frunte cu clasa muncitoare, si-au
intensificat lupta mpotriva exploatatorilor i asupritorilor din
propria ar, mpotriva imperialitilor, pentru instaurarea pcii,
pentru dobndirea de drepturi si liberti democratice, pentru
transformarea revoluionar a societi.
ncepnd cu toamna anului 1918, rile capitaliste au fost
zguduite de puternice cataclisme sociale: rscoale, revoluii
burghezo-democratice si revoluii proletare. Rednd tabloul situaiei
revoluionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta
,,Socialismul ,organul central al Partidului socialist din Romnia
scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesfrii de
rzboi i pildei Rusiei, muncitorimea mondial a nceput s se agite
i micarea revoluionar a pus stpnire pe Bulgaria, a descompus
Austro-Ungaria ntr-un numr de state naionale i a transformat
ntr-un ocean furtunos marea mprie a Germaniei Tronurile se
rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revoluionar se
ntinde ameninnd existena regimului capitalist de pretutindeni.
n lunile septembrie-octombrie 1918 ale rzboiului mondial
lupta maselor populare n monarhia Austro-Ungar a luat o
extindere nemaicunoscut pn atunci. Muncitorii din Austria,
Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croaia, Voivodina, Slovacia,
Galiia, etc. au declanat mari btlii de clas, concretizate prin
numeroase greve si demonstraii mpotriva rzboiului, pentru
ncheierea imediat a pcii, pentru pine, republic, liberti i
drepturi democratice. Masele largi de rani de toate naionalitile
din imperiu i-au intensificat lupta pentru lichidarea relaiilor
semifeudale, ncercnd in mod spontan s intre in posesiunea
pmnturilor moerieti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei
Austro-Ungariei ncercri de rfuial ale ranilor cu exploatatorii,
pe calea incendierii conacelor moiereti i a distrugerii averilor lor.
4

La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat grev


general. n ntreaga Austrie au avut loc mari demonstraii sub
lozinci republicane. Sub impulsul micrii largi de mas, Adunarea
naional provizorie a proclamat la 12 noiembrie 1918 Republica
Austria.
Revoluia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista
habsburgica. i-a ncetat existenta unul dintre imperiile cu o
ornduire birocratic, semifeudal, bazat pe exploatarea
popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare - ,, nchisoarea
a popoarelor s-au format noi state naionale independente:
Austria , Cehoslovacia, Polonia i Ungaria, iar altele, cum a fost
cazul Romniei i Serbiei, si-au desvrit unitatea lor.
Destrmarea imperiului anacronic, peticit, habsburgic i
apariia pe harta lumii a unor state noi, precum i desvrirea
statului naional al altora, au constituit un proces legic de o
deosebit semnificaie istoric-progresist in dezvoltarea
popoarelor din Europa centrala si sud-estic.
rile Antantei au fost puse astfel in faa unui fapt mplinit n
momentul deschiderii Conferinei de pace de la Paris, care a
consfinit destrmarea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si
desvrirea unitii celorlalte.
B. Marea Adunare Naional
Constituant de la Alba-Iulia
1.Pregtirea marii adunri naionale constituante a romnilor de la
Alba-Iulia:
n cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, n Transilvania
revoluia burghezo-democratic se desfura cu repeziciune.
Programul revendicrilor cu caracter social pentru care militau
forele sociale progresiste, in deosebi micrile muncitoreti i
rneti se mpletea strns cu cel al emanciprii naionale, pentru
unirea Transilvaniei cu Romnia. Acest act istoric nu putea fi opera
maselor largi populare, a ntregului popor romn.
Ideea convocrii unei Adunri Naionale Constituante care s
constituie expresia voinei unanime de Unire a Transilvaniei cu
Romnia a veni din partea socialitilor.
Pregtirea Marii Adunri Naionale Constituante de la Alba-Iulia
s-a fcut ntr-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de
5

apogeu al luptei naionale a romnilor, a fost un eveniment


revoluionar in cursul cruia s-au ridicat marile probleme care
stteau n faa poporului romn: desvrirea statului naional
unitar roman, nfptuirea reformei agrare democratice, asigurarea
egalitii n drepturi pentru naionalitile conlocuitoare, lupta
pentru cucerirea unui regim politic democratic.
Anunnd popoarele lumii voina si hotrrea sa, naiunea
romn declar prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar
decide puterile lumii, este hotrt a pierii mai bine dect a suferii
mai departe sclavia i atrnarea. n vederea realizrii acestui
deziderat, n ncheierea manifestului se cerea sprijinul ntregii
populaii romne din Transilvania, care ,,spera i atepta ca n
nzuinele ei pentru libertate o va ajuta ntreg neamul romnesc, cu
care una vom fi de aici nainte in veci .Manifestul, opera lui Vasile
Goldi, care prin intermediul staiei de telegrafie din Praga a fost
difuzat in lumea ntreag a produs consternare in snul unor cercuri
aristocratice ungureti.
Marea Adunare Naional, simbol al afirmrii hotrtoare a
poporului de a-i hotr singur soarta, a fost convocat pentru ziua
de 1 Decembrie 1918. Militanii romni pentru unirea Transilvaniei
cu Romnia avea o larg concepie democratic despre unire, care
o concepeau nu prin nlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea
condiiilor prielnice de dezvoltare a romnilor, ct i a
naionalitilor conlocuitoare. Acest deziderat l vedeau realiznduse nu prin for, ci n mod profund democratic, prin afirmarea
deschis a voinei ntregului popor. Consiliul naional romn din
Ortie populariznd, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea ,
convocarea Marii Adunri Naionale de la Alba-Iulia, adaug:,,
Aceast adunare este chemat s hotrasc asupra sorii neamului
romnesc si s exprime voina nestrmutat a naiunii romne, care
pretinde sus si tare unirea naional .
Anunnd programul Adunrii Naionale Constituante a naiunii
unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaz urmtorul
apel: ,,Frai romni, locul cel mai istoric al neamului v ateapt cu
braele deschise, venii deci s-l atingei cu pasul vostru, ca s
simii fiorul ce l-a micat odat pe marele voievod cu numele de
arhangheli, pe martirii Horea, Cloca si Crian, pe craiul munilor,
Avram Iancu, i pe toi cei care au nceput i lucrat la realizarea
Visului de veacuri pe care noi cei de azi l vedem ca pe rsritul cel
mai strlucit al celei mai senine zile a neamului romnesc".
6

Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor romne l fcea


Elena Pop: ,,Pn unde strbate graiul nostru dulce, romnii din
patru unghiuri vor veni cu toii, invocnd cerul si pmntul ca
mrturie s le fie jurinei lor solemne. Grbii-v.
De menionat c numeroi muncitori aparinnd naionalitilor
conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, considernd justa voin
de unire naional a poporului romn, se declarau pentru
nfptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii
maghiari din Valea Jiului, alturi de cei romni, discutnd n Consiliul
muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu Romnia, au fost
pentru aceast nfptuire i pentru transformarea rii ntr-un stat
democratic. Unul dintre conductorii Consiliului muncitoresc din
Petroani, la o adunare convocat la 26 octombrie-8 noiembrie
1918 de Partidul naional romn, declara :,,Nu v punem piedici in
calea realizrii unitii voastre naionaleTrecutul care a prdat
muncitorimea i care a pus biruri grele pe umerii votri, politica
greit fa de naionaliti, s-a sfriti voi ai fost subjugai i
jecmnii, pmntul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar i
capitalismul al vostru a fostDar nu poporul maghiar v-a alungat la
marginea pdurii. Nu! Capitalismul v-a alungat statul, aici
capitalismul n-are naionalitate. Naionalitatea lui este banul,
puterea blestemat care de-o potriv apas pe muncitorul romn i
maghiar sau german.
2.Desfurarea marii adunri naionale de la Alba-Iulia (1
Decembrie 1918):
n Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al naiunii
romane, a Marii Adunri Naionale la Alba-Iulia cetate istorica a
neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai
Viteazu toate provinciile romneti a fost primita cu mare
entuziasm de toate cercurile romneti, indiferent de vederile lor
politice si sociale. Aceasta convocare a fost in atenia guvernului
Krolyi, care voia s-o zdrniceasc.
Planul desfurrii concrete a adunrii de la Alba-Iulia, iniiat si
aprobat de consiliul naional central, a fost n amnunime pregtit
de dr. I. C. Pop mpreuna cu cpt .Fl. Medrea; ultimul nc de la 15
noiembrie 1918 ,, a nceput luarea masurilor in vederea tinerii
adunrii naionale . El cuprindea organizarea propagandei,
7

asigurarea circulaiei, ncartiruirea, alimentarea, ordinea si


sigurana nsi a Adunrii naionale. Propaganda a fost ncredinat
lui Ioan C. Pop, iar ncartiruirea si sigurana maselor populare
participante a fost asigurata pe tot teritoriul judeului Alba. Au fost
instituite grzi militare romane in toate grile, s-a asigurat linia
ferata, podurile, tunelele si oselele din puntele principale. In acest
scop au fost concentrai aproximativ 3.000 de soldai numai de pe
teritoriul judeului Alba. La acetia s-au mai adugat formaiunile
militare care au sosit din alte judee, dintre care amintim un
batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ;
efectivul unei jumti de batalion din Cluj, sub comanda maiorului
Cortuiu si a locotenenilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze.
Masurile de paza si de sigurana au fost luate deja cu doua zile
nainte de ziua adunrii. Ele au constat din urmtoarele:
1. Sigurana in ora , asigurata prin puternice pichete
repartizate pe sectoare, apoi plasai pe acoperiurile caselor si
turnurilor de biserici de unde se domina.
2. Sigurana in cetate , in primul rnd fiind ocupata sala
cercului militar de un puternic detaament militar sub comanda
cpitanului Ioan F. Negruiu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte
masuri de paza luate in diferite puncte ale cetii .
3. Asigurarea circulaiei , prin cordoane armate ; la intrri si
ncruciri de drumuri, indicaiunile erau date de ctre ofieri si
subofieri.
4. Asigurarea adunri pe cmpia Albei-Iulii , prin pichete,
posturi fixe, alimentate de detaamente puternice de la cazrmile
apropiate. Cmpia era nconjurata la mari distante d un cordon de
soldai prin care nu se putea trece dect in grupuri compacte, ori
avnd legitimaie speciala.
5. Pentru a prevenii vreun atac din afara , cldirea Adunrii
naionale si a ntrunirii poporului a fost nconjurata cu trei cordoane
de avan-posturi, care erau tot mai rzlee spre punctele periferice si
al cror cerc extrem era in afara de btaia pustii. In pdurile si
dealurile ce mprejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele
prin telefon si patrule.
Dar pregtirea adunrii si deplasarea delegailor spre Alba-Iulia
n-a fost de loc uoara. Ageni ai forelor retrograde s-au dedat la
numeroase provocri contra delegailor si a maselor ce doreau sa
participe la istoricul eveniment.

Marea Adunare naionala constituanta a romanilor din


Transilvania s-a desfurat n deplin libertate. Prin forma sa de
organizare, prin participarea larga a maselor, a delegailor alei prin
votul unanim al populaiei din ntreaga Transilvanie, Adunarea
naional de la Alba-Iulia a cptat un profund caracter plebiscitar,
reprezentnd populaia romaneasca majoritara pe aceste
meleaguri, care era in drept s hotrasc asupra soartei sale.
In felul acesta, la 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta
a romanilor a hotrt in unanimitate unirea Transilvaniei cu
Romnia. Factorul hotrtor care a dus la realizarea Unirii
Transilvaniei cu Romnia a fost lupta activa a muncitorilor, ranilor,
crturarilor.
3.Ecoul marii adunri constituante de la Alba-Iulia:
Actul unirii Transilvaniei cu Romnia pecetluit la Alba-Iulia, a
avut un puternic ecou att in tara cat si in strintate.
Pe adresa Marii Adunri naionale de la Alba-Iulia au sosit zeci
si zeci de telegrame de la numeroi romani din Transilvania, care i
manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hotrrile adunrii.
Astfel Sfatul naional roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima
succes. Triasc conductorii . Murean, in numele Sfatului
naional roman din Petrila si Petroani trimitea telegramele : ,,
Aderam la rezoluiunea Adunrii naionale romane .
Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza
dreptului de autodeterminare a naionalitilor a constituit un act
legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din Romnia
saluta ,, cu bucurie dezrobirea naionala a poporului roman din
provinciile subjugate --- se arata in declaraia Comitetului Executiv
al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor
din Romnia din februarie 1919 - , si se angajeaz sa respecte ,,
legmintele de unire hotrte .